Facultatea de Inginerie Electrica

POPA Dan
Laborator: Metode si Procedee Tehnologice
An: 1A

115A

Tema De Casa 1: Procesarea Arborelui

Unei Masini Electrice

1.Notiuni de baza
Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie destinate s susin alte
organe de maini (roi dinate, roi de lan, roi de curea, semicuplaje etc.) n micare
de rotaie i s transmit momente de torsiune n lungul axei lor.
Arborii i osiile au i rolul de a prelua forele de la organele de maini montate pe
acestea i de a le transmite reazemelor (lagre cu rostogolire sau cu alunecare).
Prile componente ale unui arbore sunt (fig. 5.1): corpul arborelui (a); poriunile
de calare (b); poriunile de reazem (c) numite i fusurile arborelui.

Fig. 5.1 Prile componente ale unui arbore

Poriunile de calare sunt zonele pe care se monteaz organele de maini
susinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafee cilindrice sau conice. Cele
mai utilizate sunt poriunile de calare cu suprafa cilindric, mai uor de prelucrat.
Suprafeele conice se utilizeaz pentru poriunile de calare pe care au loc montri i
demontri frecvente ale organele de maini susinute de arbore (roi de schimb etc.)
i cnd se impune o centrare foarte precis a acestora.
Poriunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui n lagrele cu
rostogolire sau cu alunecare. De regul, acestea sunt dispuse n apropierea
capetelor arborilor i pot fi executate cu suprafee cilindrice, conice sau sferice.
Pentru lagrele cu rostogolire, fusurile se execut cilindrice relativ scurte n
cazul montrii unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rnd,
sau mai lungi n cazul montrii a doi rulmeni sau a unui rulment avnd corpurile de
rostogolire dispuse pe dou sau mai multe rnduri. Diametrele acestor fusuri se aleg
dup diametrul interior al rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se execut conice
avnd conicitatea egal cu cea a alezajului rulmenilor oscilani cu bile sau cu role
butoi, rumenilor cu role cilindrice de mrime mare etc.
Pentru lagrele cu alunecare, fusurile se execut cilindrice, conice sau sferice,
cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic dect al treptei
alturate, pentru simplificarea montajului i pentru obinerea de umeri de sprijin
pentru fixarea axial a lagrelor. Fusurile conice se folosesc pentru a avea
posibilitatea reglrii jocului din lagr prin deplasarea axial a arborelui iar cele
sferice doar n cazul unor arbori elastici, cu deformaii de ncovoiere foarte mari.
Materialele din care se execut arborii drepi i osiile se aleg funcie de condiiile
de rezisten i rigiditate impuse, de natura organelor de maini susinute i de tipul
lagrelor (cu alunecare sau cu rostogolire).

Arborii drepi i osiile se execut, de regul, din oeluri carbon sau aliate, iar n
cazul unor dimensiuni foarte mari din font. Oelurile aliate se recomand n cazul
cnd pinionul este executat din astfel de oeluri i este corp comun cu arborele, la
turaii de funcionare foarte ridicate, n cazul arborilor puternic solicitai i cu restricii
de gabarit, la osiile autovehiculelor etc.
Pentru arborii drepi i osii, se recomand:
oeluri de uz general pentru construcii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2), pentru
arborii care nu necesit tratament termic;
oeluri carbon de caliate de mbuntire (OLC 45, OLC 60 STAS 880) sau oeluri
aliate de mbuntire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic
solicitai i/sau durat mare de funcionare impus lagrelor sau canelurilor;
oeluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 STAS 880) sau oeluri
aliate de cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru arbori
puternic solicitai i pentru arbori care funcioneaz la turaii ridicate.
Semifabricatele pentru arbori i osii pot fi: bare laminate, pentru diametre sub
140 mm; bare laminate cu forjare ulterioar; bare laminate cu matriare ulterioar, n
cazul produciei de de serie mare; semifabricate turnate, n cazul arborilor i osiilor
de dimensiuni foarte mari. Execuia arborilor din bare laminate cu forjare sau
matriare ulterioar conduce la obinerea unui semifabricat apropiat de forma final a
arborelui cu importante economii de material, manoper i energie i la
realizarea unui fibraj continuu care urmrete forma arborelui, cu efect direct asupra
mririi rezistenei acestuia.
Tehnologia de fabricaie a arborilor i osiilor const n: strunjirea suprafeelor
cilindrice sau conice i a filetelor, frezarea canalelor de pan sau a canelurilor
operaii executate nainte de tratamentul termic rectificarea fusurilor, a poriunilor
de calare, a suprafeelor canelurilor operaii executate dup tratamentul termic.
Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care se
execut arborii, putnd fi: mbuntire sau mbuntire i clire superficial a
fusurilor, canelurilor, poriunilor de calare etc.; cementare urmat de clire a fusurilor,
poriunilor de calare i a canelurilor; nitrurare etc.
Pentru constructia de masini electrice, echipamente electrice, in general se
folosesc piese, organe de masini care trebuie prelucrate prcis implicand procese
tehnologice variate(conform 1 si 2).
Metode si procedee tehnologice folosite pentru fabricatia echipamentelor
electrice cuprinde toata gama de prelucrari prin achiere, deformari plastice,
prelucrari la rece etc.
Piesele electroizolante sunt obtinute prin procedee specifice prelucrarii
maselor plastice, a ceramicii, a sticlei precum si altele.
Caracteristic orcarui procedeu de prelucrare este grupul piesa scula
(unealta) care intereactioneaza in diverse moduri, astfel se pot defini patru categorii
de procese tehnologice si anume:
3

cu interactiune punctiforma intre piesa si scula (strunguri, freze etc.);

cu interactiune liniara (masini de stantat, taiat);
cu interactiune de suprafata intre piesa si scula (ambutisari, prelucrari
erosive);
cu interactiune de volum (turnari, presare in matrite).

2.Date nominale la o masina-unealta

SI 3.Caracteristici ale SDV-urilor
Prelucrari mecanice la rece
O mare parte dintre piesele metalice se obtin prin procedee de prelucrare la
rece, ponderea prelucrarilor la cald in industria electrotehnicii fiind mai mica. Game
de tehnologii de prelucrare mecanica la rece pentru industria electrotehnicii se divide
in doua grupe(conform 3):
1. Prelucrari prin achiere, specifice pieselor masivre;
2. Prelucrari prin taiere si deformare plastica l rece, specifica pieselor obtinute
din semifabricate plate (table).
Prelucrari prin aschiere:
Din categoria prelucrarilor prin aschiere fac parte strunjirea, frezarea, filetarea,
rabotarea, mortezarea, brosarea, repidicarea(conform 4).
Prelucrarile prin aschiere presupun indepartarea de material de pe suprafata
semifabricatului sub forma de aschii, iondepartarea de achii de pe semifabricat
presupune o miscare relative intre scula si piesa.
Miscarea necesara detasarii de aschii se numeste miscare principala, iar
miscarea care asigura eliminarea continua de aschii se numeste miscare de avans.
Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin achiere
sunt:
- adancimea de aschiere;
- avansul de aschiere;
- viteza de avans;
- turatia;
In principal orice masina unealta este compusa din o parte fixa care sustine
toate elementele masinii, numita sasiu; una sau mai multe coloane pe care sunt
ghidate saniile; cu saniile se realizeaza miscarile necesare prelucrarii cu ajutorul
unor dispozitive specuifice; sculele se fixeaza pe sanii.
Mesele au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul unor
dispozitive.
Motorul de actionare . poate fi electric, hidraului sau chiar pneumatic.
Cutia de viteze are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza necesare
prelucrari.
4

Curia de avansuri care regleaza viteza miscarii de avans.

Proprietatile materialului de executie al sculei aschietoare :

-Duritatea corespunzatoare pentru a asigura sculei un tais care sa faca fata
tensiunilor si temperaturilor inalte care apar in procesul
-Rezistenta la incovoiere mare pentru a nu se produce deformarea sau ruperea
sculei in timpul aschierii.
- Stabilitatea termica ridicata pentru a mentine capacitatea de aschiere a taisului la
temperaturi mari ce apar in zona de lucru.
-Conductibilitate termica buna pentru a permite evocarea rapida a caduri din partea
activa a sculei.

Principalele materiale folosite la fabricarea sculelor aschietoare sunt :

-oteluri carbon (ptr scule) sunt oteluri cu un continut ridicat de carbon cuprins intre
0,6 si 1,4%, fara alte elemente de aliere.
-oteluri aliate au un procent de carbon cuprins intre 0,7 si 2,2%, si contin de
asemenei elemente de aliere Wolfram, Crom, Molipten, Nichel, Banadium.
-amestecul de carburi metalice (placute vidia ) aceste sunt materiale ce se
caracterizeaza printr-o duritate foarte mare dar sunt extrem de fragile.
Carburile metalice se obtin sinterizarea unor pulberi metalice foarte fine din
Banadium, Crom,Molibden,Nichel, foarte intens in urma caruia aerul este evacuat
din structura respective.
Debitatrea
Este procesul in urma caruia se aduce la o dimeniune aproximativ egala a
unei bare (suprafete profilate cilindric) cu dimensiunea finala a arborelui masinii
respective.
Acesta debitare se poate face cu ajutorul unor dispozitive de taiere cum ar fi
polizorul, ferastraie chiar strunguri. Realizarea taierii se obtine folosind SDVuri corespunzattoare cum ar fi:
-

cutite de taiat pentru strung;

panza pentru ferastraie;
discuri de diferite asperitati pentru polizoare.

Strunjirea
Este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare sau
exterioare a pieselor, ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor
pe masini unelte din grupa sturungurilor.

Piesa de prelucrat executa miscarea de rotatie (miscarea principala) iar cutitul

executa miscarea de avans.
Prin strunjire se pot prelucra, in general piese de revolutie, cu suprafere
cilindrice, conice, dar putem prelucra si suprafete plane prin sttrunjire plana.
Cutitele de strung (conform standardului ISC 20-100.10 Cutite de strung)
se aleg corespunzator operatiei trebuie sa se realizeze.
Fixarea cutitelor se realizeaza cu ajutorul unor suporturi. Pentru prelucrare
piesa se fixeaza in diferite dispozitive numite bacuri; papusa mobile, inima de
antrenaresi alte dispozitive.
Necesitatea de adoptare a prelucrarii prin strunjire la diverse piese, precum si
conditia de marire a productivitatii muncii, a condus la constructia unui numar mare
de masini unelte care se incadreaza in categoria strungurilor. Astfel exista:
-

Strung Carusel se carcterizeaza prin faptul ca axul principal este pozitionat

verical, ceea ce permite prelucrarea unor piese cu diametrul cuprin intre
800-2700 mm si o inaltime maxima de 8000 mm. Acesta asezare verticala
a piesei conduce la o mai buna rigiditate.
Strungul Revolver se caracterizeaza prin faptul ca pemite montarea unui
nr mare de scule (12 16 scule) care permite o prelucrare rapida a
pieselor si ceea ce conduce la cresterea productivitatii.

Frezarea
Este procesul de prelucrare prin aschiere a suprefetelor plane, cilindrice sau
profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze si respectiv masini
de frezat.
Miscarea principala este asigurate de scula, iar miscarea de avans de catre
piesa de prelucrat.
Operatiile de frezare se pot clasifica in functie de:
-

suprafetele prelucrate: plane, cilindrice, profilate.

Sensul de rotatie al frezei in raport cu avansul piesei: Contra avansului
sau in sensul avansului.
Directia de actionare a frezei: cilindrica, frontala, elicoidala.
Dupa forma dintilor: triungiulare, rotunde, trapezoidale.

Gaurirea
Prelucrarea prin aschiere a gaurilor poate fi realizata prin gaurire, largire, ad
ncire, alezare, filetare, strunjire, frezare, rectificare, brosare.
Daca se porneste de la un semifabricat plin, operatia se numeste gaurire si se
executa cu ajutorul burghielor. O gaura obtinuta prin burghiere, turnare sau matritare
poate fi prelucrata in continuare prin diverse procedee tehnologice.
Procesul de aschiere la gaurire se realizeaza prin combinarea a doua miscari
generatoare: miscarea principala de aschiere, care este o miscare de rotatie in jurul

axei gaurii I, si miscarea de avans II care este o miscare rectilinie in lungul axei
gaurii. In figura alaturata este prezentata schema de principiu a gaurii:
I - miscarea principala; II - miscarea de avans; s - avansul; sd - avansul pe
dinte ;

Gaurirea se poate realiza pe masini de gaurit, strunguri, masini de alezat sau

pe masini agregat si linii automate. Masinile de gaurit se clasifica dupa mai multe
criterii:
- dupa pozitia axului principal; cu ax orizontal, cu ax vertical, cu ax inclinat;
- dupa numarul de axe principale: cu unul sau mai multe axe;
- dupa precizia de lucru: masini de gaurit obisnuite sau prin coordonate;
- dupa operatiile pe care le executa: universale sau speciale;
- dupa dimensiunile pieselor pe care le pot prelucra: mici, mijlocii sau mari
4.Instrumente de masura:

Sublerul

Micrometrul

In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul.

Cu sublerul precizia de masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu micrometrul
pana la 0,01mm.
Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este
alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul.
Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul
mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe
care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate
fi
fixat
pe
rigla
cu
ajutorul
surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii
dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere
alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica dect distanta dintre doua
repere alaturate de pe rigla. Aducndu-se ciocurile unul lnga celalalt, reperul 0
(zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai
coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului nu
vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori
reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.
Cu sublerul de adncime se masoara distantele dintre pragurile axelor,
precum si adncimea gaurilor. El se compune din rigla gradata, cursor, vernier, si
surubul de fixare. Cursorul este construit cu doua talpi de sprijin. Rigla si vernierul
sublerului de adncime sunt gradate la fel ca rigla si vernierul sublerelor obisnuite
cnd capatul riglei este la acelasi nivel cu suprafata talpilor de sprijin, vernierul indica
cota 0 (zero). Masurarea adncimii unei gauri precum si masurarea lungimii unui
prag se fac cu ajutorul sublerului de adncime. Se tin apasate talpile pe suprafata de
7

sprijin astfel nct cursorul sa nu miste. Se deplaseaza rigla de pana la fundul gaurii.
Se fixeaza rigla in acea cu surubul dupa care se face citirea cotei masurate.
La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de
masurare
a
micrometrelor
obisnuite
este
de
+0,01
mm.
Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala
fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In
filetul bucsei cilindrice se nsurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei.
Tija este solidara cu tamburul si se nsurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul
celalalt al ei se apropie sau se departeaza de nicovala. Piesa de masurat se
introduce suprafetele de masurare ale micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si
cea a tijei. Pentru ca piesa sa nu fie strnsa prea tare intre suprafetele de masurare,
tamburul se roteste prin intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet.
Cnd cele doua suprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de
protectie poate fi rotita orict, ea nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei
cilindrice este trasata o linie, iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rnd
de diviziuni. Diviziunile de sub linie reprezint milimetri ntregi, iar cele de deasupra
jumatati de milimetri. Partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti. Cnd
suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta, tamburul gradat este in
pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice, afara de reperul o (zero)
al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei longitudinale.
Pasul filetului tijei este de 0,5 mm deci la o rotatie tija avanseaza cu 0,5 mm;
deoarece partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti egale, nseamna ca,
rotindu-se tamburul cu o diviziune, tija va avansa cu , adica cu o sutime de milimetru.
Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o constructe cu totul asemanatoare
micrometrului obisnuit, avnd insa in plus doua vrfuri: unul prismatic si unul conic.
Vrful prismatic se introduce in nicovala micrometrului si are profilul corespunzator
profilului teoretic al spirei filetului controlat in sectiunea axiala. Vrful conic se
introduce in tija surubului micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului.
Vrfurile se nlocuiesc in functie de pasul filetului controlat. Ele au cozi care
se sprijina in locurile de asamblare pe bile calite, pentru a avea posibilitatea sa se
roteasca in jurul axei si sa se regleze dupa unghiul de panta al filetului.

5.Tehnologia de fabricatie a arborelui unei masini electrice:

Procesul tehnologic de fabricatie a arborelui unei masini electrice rotative presupene
urmatoarele etape
Operatia tehnologica

Schita

MU

SDV

Timp

10

11

1.Debitatrea

2-3. Strunjirea fata dreapta:

6.Prelucrarea canalului de pana

10

6.Activitate laborator:
La activitatea de laborator am studiat masini electrice si tehnologia de fabricatie
a arborelui unei masini electrice, urmand toate etapele acestui proces. In cadrul
laboratorului TEHNO 3 de la Metode si Procedee tehnologice am consultat si cateva
stasuri cum ar fi :
- STAS 577/1-78 Freze(clasificarea alfanumerica)
- STAS 351 80 masini de frezat cu consola
- STAS 366 80 Masini de frezat roti dintate prin rostogolire

7. Concluzii:
Dotarea si consumul de scule aschietoare in industrie constituie un
element important care atesta nivelul tehnologic al acesteia.
Importanta sculelor rezulta din cresterea performantelor si conduce la cresterea
productivitatii si la reducerea pretului de cost al produsului.Exista si posibilitatea
agregarii sculelor aschietoare prin realizarea si folosirea de scule combinate.

8. Bibliografie:
1- Alexandru Anghel, Victoria Vasiliu, Catalogul Standardelor Romane, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1999, pp. 50- 52
2- www.asro.ro, 23.11.2008,
http://www.asro.ro/romana/standard/standarde
%202008/DIRECTIVE%202008/DirSR%20LVD%202008.htm
3- www.regielive.ro, 24.11.2008 http://facultate.regielive.ro/search.html?
s=procesul+de+fabricare+al+arborelui+unei+masini+electrice&in=all&Go.x=19&Go.y
=5
4- suport curs M.P.T (Procesul de fabricare al arborelui unei masini electrice)

11