TUB MULTISTRAT PEXAL

Generalitati
Este un sistem inovator, introdus pe piata de mult timp, si este propus pentru
realizarea fie a retelelor interioare de distributie apa calda si rece, fie pentru sistemul
de incalzire, de conditionare si pentru transportarea aerului comprimat. Tubul
multistrat Pexal este un tub, care fiind fabricat printr-o tehnologie speciala, are
avantajul ca uneste caracteristicile plasticului cu cele ale metalului ductil. Materialul
plastic utilizat pentru stratul intern si extern este Polietilena reticulata (PE-X), pe cand
materialul stratului de mijloc este aluminiu.
Astfel aluminiul va fi infasurat in stratul intern de PE-X (cu avantajele ce deriva de
aici, in termeni de igiena, rezistenta la coroziune, si rugozitate ale tubului). Stratul de
aluminiu se formeaza in jurul celui din PEX si este sudat printr-o sudura
longitudinala. Acest privilegiu ofera un avantaj semnificativ: putem indoi tubul cu
usurinta, iar odata indoit, acesta isi mentine forma data, in acest mod evitand
utilizarea racordurilor de trecere, in afara de aceasta protejeaza de actiunea oxigenului
asupra stratului inetrior din PE-X. Stratul exterior garanteaza o izolare perfecta a
tubului contra coroziunii provocate de agenti externi si de fenomenul curentilor liberi
(coroziune electrochimica).
Doua straturi de adeziv special, unesc tubul metalic din mijloc cu celelalte doua
straturi externe din polietilena reticulata.
Tubul multistrat Pexal are in general un coeficient mic de dilatare lineara (0,026
mm/mC in comparatie cu cele 0,15 ale PE-X), dilatarile datorate variatiilor de
temperatura sunt deci mai mici, cu avantajele derivate din aceasta - mai ales in
instalatiile de exterior, unde alungirile sunt mai mari.
In ceea ce priveste imbinarile, Pexalul foloseste doua tipuri de racorduri (dintr-un aliaj
special de alama):
bRACORDURI PRIN PRESARE (PRESS-FITTING): etansietatea se obtine prin
deformarea tubului pe portcauciucul racordului insasi, cu ajutorul unei operatiuni de
compresiune.
bRACORDURI MECANICE DE STRANGERE: etansietatea este garantata de
insurubarea unei piulite pe o ogiva (arc ogival) taiata care provoaca compresiunea
progresiva asupra tubului, generand etansietatea imbinarii.
Etansietatea este garantata de O-ringurile plasate pe portcuciuc, o garnitura din
palstic izoleaza metalul racordului de stratul metalic al multistratului, evitand
fenomene de coroziune electrochimica. Utilizarea acestui sistem in instalatii hidrotermo-sanitare rezulta mai eficace d.p.v. al timpului, comparativ cu sistemele
traditionale (fier zincat, cupru): probe comparative de realizari complete de lucrari,
indica o economisire de timp de 45%.
Caracteristici ale Polietilenei reticulate (PE-X)
In comparatie cu PEHD (care nu este reticulat) PE-X, are o capacitate de transport a
apei calde la temperaturi mai mari decat 60C: nu exista, deci, problema imbatranirii
tubului, cauzata de transportarea apei la temperaturi inalte. In afara de aceasta, PE-X
poseda deformare sub sarcina redusa, rezistenta mare la soc, rezistenta chimica mai
buna si rezistenta ridicata la abraziune.
Procesul de reticulare consta in crearea puntilor dintre diferite lanturi moleculare
polimerice. El este efectuat pentru garantarea unei perioade de viata lungi tubului.
Reticularea celor doua straturi ale tubului Pexal se face prin metoda silani (PE-Xb).

DENSITATEA
DOMENIU DE APLICATIE

950 kg/m3
0/+95C

TEMPERATURA DE TOPIRE
SARCINA DF RUPERE 23C
SARCINA DF RUPERE 100C
COEFICIENT DE CONDUCTIBILITATE TERMICA

135C
230 kg/cm2
90 kg/cm2
0,37 kcal/m hC

PE-X UTILIZAT PENTRU MULTISTRATUL PEXAL ESTE CERTIFICAT

CU STANDARDUL ANSI/NF 61.
Caracteristicile aluminiului
Aluminiul, utilizat in productia de tuburi multistrat, este alcatuit din placi din aliaj de
aluminiu. Placa se formeaza in jurul stratului de PE-X. Cele doua extremitati, de-a
lungul tubului, sunt sudate succesiv cap la cap cu sudura la .(tig), care permite
sudarea unor grosimi de aluminiu mai mari de 0,4 mm; este deci posibil sa se
produca, prin aceasta metoda de sudura tuburi de aluminiu cu diametre mari si
grosimi mari.
Principalele caracteristici ale aliajului de aluminiu, utilizat in productia tubului
multistrat Pexal sunt:
1.Sudura buna.
2.Efort ridicat de epuizare (57 N/mm2); acesta reprezinta solicitarea maxima
aplicabila, pana ce materialul nu slabeste.
3.Toleranta pe limita joasa de epuizare.
4.Calirea metalului, care garanteaza o sudura rezistenta.
Certificari
Italia
Certificat de capacitate a sistemului de conductie Pexal pentru instalatii de apa
potabila.
Probele efectuate de catre INSTITUTUL DE IGIENA AL UNIVERSITATII DIN
PADOVA, in conformitate cu cele stabilite de normativele aferente in vigoare, au
evidentiat ca sistemul de conductie hidraulica PEXAL este considerat apt pentru
venirea in contact cu apa potabila sau de potabilizat sau de utilizari casnice.
SOLVENT SIMULANT
SI CONDITII DE PROBA

MIGRARE
GLOBALA
(mg/dm3)
2,5

MIGRARE
GLOBALA (mg/kg)

14
Apa distilata la 70C
Contact static timp de 2 ore
Apa distilata colorata (0,19 ppm Clor
1,6
9
activ) la 70C contact static timp de 2 ore
1,7
9
Apa distilata la 40C
Contact static timp de 10 zile
Apa distilata clorurata (0,19 ppm Clor
1,1
6
activ) la 40C
Contact static timp de 10 zile
Valori maxime admise de catre normativele in vigoare - respectiv 8 mg/dm3 si 50
mg/kg.
Certificat de capacitate pentru instalatii pe bordul navelor
Certificatul de omologare eliberat de RINA (Registrul Naval Italian), permite
utilizarea instalatiilor de teava Pexal la bordul navelor, construite in conformitate cu
Regulamentul pentru construirea si clasificarea unitatilor rapide.

Peste hotare
Sistemul de conductie hidraulica Pexal a obtinut CERTIFICATUL DE
CONFORMITATE al SISTEMULUI DE OMOLOGARE GOST R al
GOSSTANDARD RUSSIA.
In afara de aceasta, a obtinut certificatul de capacitate pentru aductia apei potabile si
certificatul pentru instalatii de tuburi Pexal pentru incalzire si aductie apa calda si rece
de uz sanitar.
Caracteristici tehnice ale tubului Pexal
Sistemul de conductie hidraulica PEXAL a fost studiat pentru facilitarea instalarii si
marirea functionabilitatii: un singur tip de tub instalat cu racorduri din aliaj special de
aluminiu, consimte efectuarea instalatiilor sanitare si de incalzire. In tubul multistrat
Pexal avantajele specifice tubului metalic se adauga la cele a tubului din plastic si, in
acelasi timp avantajele unui material compenseaza neajunsurile celuilalt.
Aspectele negative ale metalului, precum sunt coroziunea, toxicitatea, depunerile,
rigiditatea, greutatea, pierderile mari de sarcina sunt neutralizate de tubul din PE-X
care intra in contact cu fluidele. Aspectele negative ale plasticului, precum
permeabilitatea la gaz, la razele solare UV, dilatare termica si instabilitate ridicate,
sunt depasite datorita tubului din aluminiu.
Caracteristicile principale ale tubului Pexal sunt urmatoarele:
1.Rezistenta la abraziune, depuneri si coroziune: stratul intern de PE-X este
inatacabil de catre coroziune si depuneri. Suprafata nu va coroda si, prin urmare,
nu se vor desprinde particule de rugina, coji de calcar sau solzi din coroziunea
galvanica. PE-X este in mod special rezistent la abraziune. Aceasta proprietate
este foarte importanta, mai ales, la curbe, unde se mareste actiunea abraziva a
impuritatilor prezente in apa, mai ales cand viteza apei este foarte mare.
2.Alungirea: dilatatia termica este de valoare egala cu cea a metalelor.
3.Comportament mecanic: raza curbei poate varia de la 2,5 pana la 5 ori diametrul
tubului si sectiunea in curba ramane constanta. Tubul, odata indoit, ramane ferm
in pozitia dorita, la fel ca un tub metalic. Este posibil, deci, atunci cand se
efectuaza montari in serie, sa se pregateasca in depozit, sectiuni de teava cu
racorduri remontate si acestea, gata pentru asamblare in instalatie, sa fie
transportate pe santier. Flexibilitatea tubului Pexal permite efectuarea curbelor de
raza foarte mici, pentru aceasta utilizati dispozitivul de indoire tuburi. La indoirea
manuala se recomanda utilizarea resortului antistrivire.
4.Impermeabilitate la oxigen: Tubul de aluminiu alcatuieste o bariera perfecta
pentru trecerea moleculelor gazoase, evitand orice pericol de coroziune, provocata
de infiltratiile de oxigen, la fel si daunele provocate de expunerile la razele UV.
5.Fluiditate: stratul intern al tubului are suprafata neteda (rugozitatea 0,007 mm) si
nu prezinta depuneri de calcar sau rugina. Deaceea, pierderile de sarcina sunt
foarte mici si, ceea ce e foarte impotant, raman invariabile in timp.
6.Grad de igienicitate: Sistemul Pexal functioneaza fara contraindicatii pentru orice
tip de instalatie. Materialele utilizate pentru tuburi si racorduri nu sunt toxice si
pot fi intrebuintate la conductia hidraulica de apa potabila.
7.Comportamentul in timpul incendiului: tubul Pexal este greu inflamabil, datorita
stratului metalic din interior. Densitatea fumului este, prin urmare, foarte mica.
8.Conductivitate termica: Conductivitatea termica a tubului Pexal este de 0,43
W/mK, adica foarte mica. Pierderea energetica este de 900 de ori mai mica decat
cea a cuprului.
9.Greutate mica: greutatea specifica componentelor Pexal este foarte mica. Un
colac de 100 mt de 16 x 2,25 cantareste circa 13 Kg.

10.Absorbie acustica: proprietatile fonoabsorbente ale tubului Pexal sunt foarte

bune. Imbracarea tubului in PE-X pe exterior si interior, atenuiaza zgomotele, pe
care tuburile metalice, in mod normal, nu le pot absorbi.
11.Inalterabilitate in timp: materialele, daca sunt utilizate la presiuni si temperaturi
indicate (presiuni pana la 10 Bar, temperatura de functionare 0-95C), au o
rezistenta la imbatranire foarte mare. Din probele de imbatranire, efectuate in
conditii artificiale de laborator, a rezultat o durata de imbatranire a tubului de
peste 50 ani. La temperaturi de functionare pana in 95C, tubul Pexal poate
suporta presiuni peste 10 bar, fara sa se observe daune (pana la 25 bar cu
temperatura de 20C).

DATE TEHNICE A TUBULUI MULTISTRAT IZOLANT PEXAL

14
16
20
16x2 18x2 20x2
Diametrul exetrior al
tubului nud
2
2,25
2,25
2
2
2
Grosimea tubului
6
6
6
6
6
6
Grosimea stratului
protector
26
28
32
28
30
32
Diametrul exterior al
tubului imbracat
50
50
50
50
50
50
Lungimea colacului
?
?
?
?
?
?
Greutatea pe metru
0,043 0,043 0,043 0,043 0,043 0,043
Conductivitatea termica a
stratului izolant
0,066 0,064 0,06
0,068 0,068 0,066
Conductivitatea termica
atubului izolat
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Rezistenta la ardere

26
3
6
38
50
?
0,043
0,070
Nu

STRATUL IZOLANT CONSTITUIT DIN PE-X ARE CELULE INCHISE AUTOSTINGATOARE

SISTEME DE IMBIINARE
O gama completa de racorduri, disponibile in versiunea prin strangere si in versiunea
prin sertizare, permit satisfacerea tuturor exigentelor in instalatii si permit imbinarea
tevilor la orice tip de instalatie. Materialul folosit pentru fabricarea tututor detaliilor in
contact cu lichidul este un aliaj din alama care contine inhibitori speciali contra
coroziunii si contra pierderii zincului (adica mentin fixat stratul de zinc normativ BS
2874 CZ 132), aprobat si omologat de principalele Institutii Europene in privinta
coroziunii, find, deci, potrivit pentru transportarea apei potabile.
Procesul de pierdefre a zincului este un tip special de coroziune care cauzeaza
dizolvarea (distrugerea) preferentiala a stratului de zinc, zona afectata devenind
spongioasa, poroasa si friabila. Aceasta porozitate avanseaza in timp, pana cand va
face o dauna ireparabila portiunii respective.
Unele din cauzele principale care favorizeaza pierderea umeda a zincului sunt:
bCompozitia chimica a apei, in mod special o cantitate mare de cloruri, concentratie
mica de bicarbonati si apa separata (topita)cu CO2.
bTemperatura apei.
bO combinatie cu cele mai nobile materiale, prezente in instalatie, ce creaza un efect
electrochimic (celula galvanica).
bDefecte in structura materialului insasi.
Racordurile Pexal au trecut testele, efectuate de catre Departamentul de inovatii
mecanice si gestionale a Universitatii din Padova, pentru identificarea tensiunilor
ramase, conform testelor, prevazutede normele BS 2874-1987.
Racordurile dupa imprimarea la cald, snt supuse unui tratament termic special, anume
pentru marirea caracteristicilor anticorozive ale materialului.

Tipuri de racorduri
Racorduri prin strangere
Racordurile prin strangere sunt, d.p.v. traditional, cele mai raspandite si reunesc inalta
siguranta cu tehnica simpla de instalare, intr-adevar nu necesita aparate speciale.
Imbinarea durabila a tubului se efectuiaza prin presiune, intr-adevar prin strangerea
piulitei pe ogiva taiata, profilurile ambelor bucati sunt intr-adevar de felul sa provoce
strangerea progresiva a ogivei si sa distribuie presiunea pe toata suprafata de contact.
Pentru garantarea etansietatii s-a realizat o cartela cu un special profil care impiedica
alunecarea, cu radiala pentru impiedicarea rotirilor, cu doua O-ring direct in
contact cu tubul si o garnitura speciala de contact racord garnitura.
Integritatea intregului ansamblu este asigurata fie de garnitura din teflon, care izoleaza
aluminiul de racord, prevenind coroziunea galvanica, fie de calitate racordului insasi,
realizat din aliaj CZ132 si tratat termic in asa fel ca sa reziste procesului de pierdere a
zincului
Simplicitatea si economia acestui sistem provin din utilizarea unor chei normale , din
standardizarea filetilor (GAS ISO) care permite efectuarea bransamentului la orice
instalatie, in caz daca se greseste, nu trebuie sacrificat tot racordul .
Racorduri prin sertizare
Racordurile prin sertizare au fost proiectate pentru simplificarea ulterioara a
operatiunilor de instalare, reducand cu mult timpul de montare.
Chiar si aceasta tehnica efectuiaza deformarea permanenta a tubului cu ajutorul
compresiunii, care se obtine direct actionand clestele dotat cu cap special de presare;
acesta actioneaza, deformand permanent mufa din alama de grosime potrivita pentru
garantarea presiunii chiar si in prezenta variatiilor tehnice. Etansarea o creaza
profilul special anti-alunecare a cartelei, cu dubla zimtuire radiala, care impiedica
rotirea acesteia si cele doua O-ring in contact direct cu tubul.
Integritatea imbinarii este garantata de garnitura care izoleaza aluminiul din racordul
insasi, realizat din aliaj CZ 132 si tratat termic in asa efl ca sa reziste la peirderea
zincului.
S-a avut grija ca acest sistem sa fie cat mai simplu. Pentru acesta se va utiliza un
cleste, care in mod normal se gaseste pe piata (cu un profil special de sertizare),
fileturi standardizate (GAS ISO) care permit bransamentul la orice instalatie, piesele
speciale, care alcatuiesc racordul, au fost reduse si standardizate, de unde deriva
simplificarea gestionarii depozitarii lor.

Racorduri prin strangere pentru tubul.16x2, 18x2 si 20x2 grosimea 2 mm

Aceste racordurisunt realzati pe baza unei experiente, acumulate de-a lungul anilor
din productia precedenta. Ele se deosebesc din urmatoarele motive:
1.Cartela are corp unic cu racordul, deaceea acesta este alcatuit din 3 bucati, in loc de
4.
2.Materialul pentru fabricare este alcatuit din OT 58 nichelat pentru electroliza
(grosimea nichelarii 15m).
3.Ogiva taiata transversal se foloseste in ambele sensuri.
Racorduri prin sertizare pentru tubul D.16 x 2 si 20 x 2 grosime 2 mm
Aceste racorduri prin sertizare au fost proiectati pentru simplificarea ulterioara a
operatiunilor de instalare, reducand cu mult timpul de montare. Ele sunt realizate din
dezvoltarea racordurilor precedente si se caracterizeaza pentru urmatoarele
caracteristici:

1.Mufa din otel fixata pe corpul racordului.

2.Mufa forata in 4 puncte pentru a face vizibil contactul intre tub si fundul racordului.
3.Prezenta pe fundul racordului a unui O-ring care impiedica contactul intre aluminiul
tubului si alama racordului pentru al feri de coroziune.
4.Materialul pentru fabricarea corpului racordului este OT 58 nichelat pentru
electroliza (grosimea nichelarii 15m).

Instalarea Pexalului
Indoirea tubului
Indoirea tubului Pexal. Poate fi efectuata in diverse feluri; depinde de diametrul
tubului. Valsir ofera o gama larga de unelte pentru indoirea tuburilor. In tabel sunt
mentionate uneltele disponibile si pentru ce diametre pot fi aplicate.

Unelte Valsir pentru indoitor de tuburi

COD
DESCRIERE
DIAMETRE
ARTICOL
115001
Disp. indoire tuburi, hidraulic, portabil in valiza 14-16-20-16x2mod. OB 85S completat cu matrita si
20x2-26-32
contramatrita
115051
Disp. indoire tuburi, hidraulic, portabil in valiza 14-16-20-16x2mod. AMICA 3 completat cu matrita si
20x2-26
contramatrita
115052
Matrita si contramatrita D.32 pentru disp. indoire 32
tuburi AMICA 3
116014
Resort pentru indoirea tuburilor din interior
14
116016
Resort pentru indoirea tuburilor din interior
16 - 16 x 2
116020
Resort pentru indoirea tuburilor din interior
20 - 20 x 2
116114
Resort pentru indoirea tuburilor din exterior
14
116116
Resort pentru indoirea tuburilor din exterior
16-16 x 2
116120
Resort pentru indoirea tuburilor din exterior
20-20 x 2
115060
Disp. de indoire tuburi manual mecanic completat 40-50
cu trepied.
Nota Bene: Atunci cand utilizati instrumentele din tabel, verificati atent diametrul
si raza curburii matritei si a contramatritei, pentru a nu strivi anumite portiuni in
curba.

Utilizarea racordurilor prin strangere pentru tubul Pexal

A.Taierea tubului
Pentru efectuarea unei taieri rapide si precise se recomanda utilizarea unui disp. de
taiere a tubului, obligatoriu cu lama lunga, de felul celui ilustratin figura. Nu se
recomanda folosirea unui disp. de taiere tub cu foarfeca, care ar putea ovaliza tubul.
Disp. de taiere tub Valsir
COD.
105000
B.Calibrarea si pilirea tubului.

D.
14-40

Este o operatiune indispensabila, ce trebuie efectuata inainte de introducerea cartelei

in tub. Introduceti in interiorul tubului bara de calibrare, rotindu-o cu grija pana ce
obtineti circumferinta interioara a tubului, perfect rotunda. Dupa ce ati calibrat tubul,
cu acelasi instrument, efectuati pilirea de inceput, cu ajutorul unei frese speciale deja
montate pe fundul barei de calibrare; indepartati apoi fasiile de plastic din inetriorul
tubului, care s-au format in aceasta operatiune.
N.B. Inainte de efectuarea calibrarii, verificati ca bara de calibrare sa fie fara
deformari (loviri). Daca disp. de calibrare utilizat are deformari, dauneaza ireparabil
tubul, afectandu-i astfel etansietatea.
Pentru operatiunea de calibrare trebuie sa fie folosite disp. speciale de calibrare
(COD. 105101-105105-105113-105117-105121-105125-105133-105999)
C.Montarea racordului
bInsurubati piulita si ogiva taiata pe tub, verificand ca partea conica a ogivei sa fie
indreptata spre piulita.
bLubrificati cu ulei de silicon (COD. 10521- evitati alte produse gen grasimi ecc.)
marginea interioara a tubului si O-ringurile montate pe cartela; aceasta operatiune
favorizeaza introducerea cartelei in tub si garanteaza durata de viata a O-ringului.
bIntroduceti cartela cu dublu O-ring in interiorul tubului, exercitand o astfel de
presiune care sa permita contactul tubului cu garnitaura izolanta din teflon montata
deja pe cartela.
bInsurubati cartela in locul ei de pe corpul racordului si insurubati piulita cu mana
pana la limita.
D.Asamblarea tubului cu racordul
bApoi strangeti piulita cu cheia efectuand doua rotiri. Opriti-va atunci cand tubul va
incepe sa se roteasca si el.
N.B. Strangerea trebuie sa fie efectuata cu ajutorul a doua chei: una pentru strangere
si alta pentru a contraactiona.
bAcum racordul este perfect asambat cu tubul.
Utilizarea racordurilor prin sertizare pentru tubul Pexal (pentru diametrii 14x2;
16x2,25; 20x2,5; 26x3; 32x3)
A.Taierea tubului
Pentru efectuarea unei taieri rapide si precise, se recomanda utilizarea unui disp. de
taiere tub, obligatoriu cu lama lunga, de felul celui ilustrat in figura. Nu se recomanda
folosirea unui disp. de taiere tub cu foarfeca, care ar putea ovaliza tubul.
Disp. de taiere tub Valsir
COD.
105000

D.
14-40

B.Calibrarea si pilirea tubului.

Este o operatiune indispensabila, ce trebuie efectuata inainte de introducerea cartelei
in tub. Introduceti in interiorul tubului bara de calibrare, rotindu-o cu grija pana ce
obtineti circumferinta interioara a tubului, perfect rotunda. Dupa ce ati calibrat tubul,
cu acelasi instrument, efectuati pilirea de inceput, cu ajutorul unei frese speciale, deja
montate pe fundul barei de calibrare; indepartati apoi fasiile de plastic din interiorul
tubului, care s-au format in aceasta operatiune.

N.B. Inainte de efectuarea calibrarii, verificati ca bara de calibrare sa nu aiba

deformari. Daca disp. de calibrare utilizat are deformari, dauneaza ireparabil
tubul, afectandu-i astfel etansietatea.
Pentru operatiunea de calibrare trebuie sa fie folosite disp. speciale de calibrare
(COD. 105101-105105-105113-105117-105121-105125-105133).
C.Montarea racordului
bLubrificati cu ulei de silicon (COD. 105210- evitati alte produse gen grasimi, ecc.)
marginea interioara a tubului si O-ringurile montate pe cartela; aceasta operatiune
favorizeaza introducerea cartelei in tub si garanteaza durata de viata a O-ringului.
bVerificati cu ajutorul unor gauri speciale ca tubul sa fie introdus pe racord pana la
capat.
D.Asamblarea tubului cu racordul
Pozitionati clestele in asa fel ca matrita de presare sa vina contra corpului racordului,
dupa aceeia strangeti, actionand butonul de pornire a masinii de sertizat (precum
speciaficat in capitolul despre utilizarea masinilor de sertizat). Pentru operatiunea de
sertizare pot fi folosite masini de sertizat normale existente pe piata, insa sa fie
echipate cu cap de presare potrivit, tipul acestuia este descris in catalogul Unelte
Valsir.
N.B. Nu utilizati alte capete de presare decat cele descrise in catalogul Valsir
Unelte si Componete

Utilizarea racordurilor prin sertizare pentru tubul Pexal (pentru diametrii dx3,5,
50x4; 63x4,5)
C.Taierea tubului
Pentru efectuarea unei taieri rapide si precise, se recomanda utilizarea unui disp. de
taiere a tubului, obligatoriu cu lama lunga, de felul celui ilustrat in figura. Nu se
recomanda folosirea unui disp. de taiere tub cu foarfeca, care ar putea ovaliza tubul.
Disp. de taiere tub Valsir
COD.
458001

D.
6-63

D.Calibrarea si pilirea tubului.

Este o operatiune indispensabila, ce trebuie efectuata inainte de introducerea cartelei
in tub. Introduceti bara de calibrare in interiorul tubului, rotind-o cu grija pana ce
obtineti circumferinta interioara a tubului, perfect rotunda. Dupa ce ati calibrat tubul,
cu acelasi instrument, efectuati pilirea de inceput, cu ajutorul unei frese speciale deja
montate pe fundul barei de calibrare; indepartati apoi fasiile de plastic din interiorul
tubului, care s-au format in aceasta operatiune.
N.B. Inainte de efectuarea calibrarii, verificati ca bara de calibrare sa fie fara
deformari. Daca disp. de calibrare utilizat are deformari, dauneaza ireparabil
tubul, afectandu-i astfel etansietatea.

Pentru operatiunea de calibrare trebuie sa fie folosite disp. speciale de calibrare

(COD. 105101-105105-105113-105117-105121-105125-105133-105999)
E.Montarea racordului
bInsurubati piulita si ogiva taiata pe tub, verificand ca partea conica a ogivei sa fie
indreptata spre piulita.
bLubrificati cu ulei de silicon (COD. 10521- evitati alte produse gen grasimi ecc.)
marginea interioara a tubului si O-ringurile montate pe cartela; aceasta operatiune
favorizeaza introducerea cartelei in tub si garanteaza durata de viata a O-ringului.
bIntroduceti cartela racordului pe tub pana ce tubul va intalni garnitura alba din
teflon.
bGlisati mufa pe tub pana ce va intalni garnitura alba din teflon.
F.Asamblarea tubului cu racordul
bPozitionati clestele in asa fel ca matrita de presare sa se imbine cu garnitura alba
din teflon, apoi strangeti actionand butonul de pornire a masinii de sertizat (precum
specificat in cap. despre utilizarea masinii de sertizat) Pentru operatiunea de sertizare
pot fi folosite masini de sertizat normale existente pe piata, insa sa fie echipate cu cap
de presare potrivit, tipul acestuia fiind descris in catalogul Unelte Valsir.
N.B. Nu utilizati alte capete de presare decat cele descrise in catalogul Valsir
Unelte si Componete

INTRODUCETI FOTOGRAFIILE

Utilizarea racordurilor prin strangere pentru tubul Pexal 16x2, 18x2 e 20x2
A.Taierea tubului
Pentru efectuarea unei taieri rapide si precise, se recomanda utilizarea unui disp. de
taiere a tubului, obligatoriu cu lama lunga, de felul celui ilustrat in figura. Nu se
recomanda folosirea unui disp. de taiere tub cu foarfeca, care ar putea ovaliza tubul.
Disp. de taiere tub Valsir
COD.
105000

D.
14-40

B.Calibrarea si pilirea tubului.

Este o operatiune indispensabila, ce trebuie efectuata inainte de introducerea cartelei
in tub. Introduceti bara de calibrare in interiorul tubului, rotind-o cu grija pana ce
obtineti circumferinta interioara a tubului, perfect rotunda. Dupa ce ati calibrat tubul,
cu acelasi instrument, efectuati pilirea de inceput, cu ajutorul unei frese speciale deja
montate pe fundul barei de calibrare; indepartati apoi fasiile de plastic din interiorul
tubului, care s-au format in aceasta operatiune.
N.B. Inainte de efectuarea calibrarii, verificati ca bara de calibrare sa fie fara
deformari. Daca disp. de calibrare utilizat are deformari, dauneaza ireparabil
tubul, afectandu-i astfel etansietatea.
Pentru operatiunea de calibrare trebuie sa fie folosite disp. speciale de calibrare
(COD. 105106-105114).
C.Montarea racordului

bInsurubati piulita si ogiva taiata pe tub

bLubrifiati cu ulei de silicon (evitati alte produse gen grasimi ecc.) marginea
interioara a tubului si O-ringurile montate pe cartela; aceasta operatiune favorizeaza
introducerea cartelei in tub si garanteaza durata de viata a O-ringului.
bIntroduceti racordul in interiorul tubului exercitand o astfel de presiune care sa
permita contactul tubului cu garnitura izolanta cu teflon, montata deja pe racord.
bInsurubati piulita cu mana pe cat posibil.
D.Asamblarea tubului cu racordul
bApoi strangeti piulita cu cheia, nu mai mult de doua rotiri, oprind atunci cand tubul
va tinde sa se invarte impreuna cu piulita.
N.B. Strangerea trebuie sa fie efectuata cu ajutorul a doua chei: una pentru strangere
si alta pentru a contraactiona.
bAcum racordul este perfect asambat cu tubul.
Utilizarea racordurilor prin sertizare pentru tubukl Pexal 16x2 si 20x2
A.Taierea tubului
Pentru efectuarea unei taieri rapide si precise, se recomanda utilizarea unui disp. de
taiere a tubului, obligatoriu cu lama lunga, de felul celui ilustrat in figura. Nu se
recomanda folosirea unui disp. de taiere tub cu foarfeca, care ar putea ovaliza tubul.
Disp. de taiere tub Valsir
COD.
105000

D.
14-40

B.Calibrarea si pilirea tubului.

Este o operatiune indispensabila, ce trebuie efectuata inainte de introducerea cartelei
in tub. Introduceti bara de calibrare in interiorul tubului, rotind-o cu grija pana ce
obtineti circumferinta interioara a tubului, perfect rotunda. Dupa ce ati calibrat tubul,
cu acelasi instrument, efectuati pilirea de inceput, cu ajutorul unei frese speciale deja
montate pe fundul barei de calibrare; indepartati apoi fasiile de plastic din interiorul
tubului, care s-au format in aceasta operatiune.
N.B. Inainte de efectuarea calibrarii, verificati ca bara de calibrare sa fie fara
deformari. Daca disp. de calibrare utilizat are deformari, dauneaza ireparabil
tubul, afectandu-i astfel etansietatea.
Pentru operatiunea de calibrare trebuie sa fie folosite disp. speciale de calibrare
(COD. 105106 si 105114)
C.Montarea racordului
bLubrificati cu ulei de silicon (COD. 105210- evitati alte produse gen grasimi ecc.)
marginea interioara a tubului; aceasta operatiune favorizeaza introducerea cartelei in
tub si garanteaza rezistenta in timp a O-ringului.
bVerificati prin orificii speciale ca tubul a fost introdus pana in capatul racordului
D.Asamblarea tubului cu racordul
bPozitionati clestele in asa fel ca matrita de presare sa se imbine cu cu corpul
racordului, apoi strangeti, actionand butonul de pornire al masinii de sertizat (precum
specificat in cap. despre utilizarea masinii de sertizat) Pentru operatiunea de sertizare
pot fi folosite masini de sertizat normale existente pe piata, insa acestea trebuie sa fie
echipate cu cap de presare potrivit, tipul acestuia fiind descris in catalogul Unelte
Valsir.

N.B. Capetele de presare utilizate pentru diametrele 16x2 si 20x2 sunt aceleasi ca
si cele utilizate pentru diametrele 16x2,25 si 20x2,5. Nu utilizati alte capete de
presare decat cele descrise in catalogul Valsir Unelte si Componete .

Masina de sertizat pentru tubul Pexal si utilizarea ei.

Sertizarea racordurilor prin sertizare este efectuata cu ajutorul unor masini fabricate in
acest scop: Gama valsir consta din 3 masini de sertizat, caracteristicile carora sunt
prezentate in tabela de mai jos:
COD.
133994
133904
133906
133903
133907
133907
133909
133911
133914
133916
133920
133926
133932
133935*
133940
133905
133907
133909
133911

MARCA
CBC
CBC

DESCRIEREA
Masina de sertizat + valiza + capete de presare d. 16-20-26
Masina de sertizat + valiza
NOVOPRESS Masina de sertizat + valiza + capete de presare d. 40-50-63
NOVOPRESS Masina de sertizat + valiza
Masina de sertizat + valiza
Placa inserata pentru capul presare de baza D. 40
Placa inserata pentru capul presare de baza D. 50
Placa inserata pentru capul presare de baza D. 63
Cap
presare D.14
Aceste capuri
Cap presare D.16
presare se
Cap presare D.20
folosesc
pentru oricare Cap presare D.26
din masinile Cap presare D.32
Cap presare D.32
propuse
Cap presare D.40
Cap presare de baza D.40-50-63 (poate fi utilizat atunci
cand este echipat speciale placute introduse)
Placuta introdusa pentru cap presare de baza D.40
Placuta introdusa pentru cap presare de baza D.40
Placuta introdusa pentru cap presare de baza D.63

* Capul de presare de culoare galbena pentru noile racorduri D.32 cu busola de inox.
Pentru D.40 este posibil sa utilizam capul de presare (COD.133940) sau cap presare
de baza (COD.133905) cu placuta introdusa pentru cap presare de baza D.63 (COD.
133905) cu placuta introdusa pentru cap presare de baza D.40 (COD. 133907).
Atunci cand utilizati clesti nemarcate Valsir, verificati ca clestii sa fie tip H sau U
precum specificat in tabelul urmator:
DIAMETRU

REMS

14
16
20
26
32
32
40
50
63

H14
H16
H20
H26
H32
U40
-

MARCAREA CLESTILOR NE VALSIR

CBC ROTHENBERGER
NOVOPRESS

H14
H16
H20
H26
H32
U40
-

R14
R16
R20
R26
R32
-

U40
U50
U63

MARCAREA
CLESTI VALSIR

H14
H16
H20
H26
VALSIR 32**
H32
U40
U50
U63

** Cap de presare de culoare galbena pentru noi racorduri D.32 cu busola inox,
produs numai de Valsir.
Pentru diametrele16x2 si 20x2 utilizati capetele de presare H16 si H20 ( la fel ca si
pentru diametrul 16 x 2,25 si 20 x 2,5).
In sertizarea racordurilor de presare trebuie de tinut cont de gabaritul pe care il au
clestii masinii de sertizat:
FIG.1
FIG.1
Diametru
14
16
20
26
32
40
40 cu placuta
introdusa
50 cu placuta
introdusa
63 cu placuta
introdusa

FIG.2

A
35
35
36
42
46
48
68

B
35
35
36
42
46
48
68

C
82
85
87
91
98
105
88

75

75

100

84

84

115

FIG.2
Diametru
14
16
20
26
32
40
40 cu placuta
introdusa
50 cu placuta
introdusa
63 cu placuta
introdusa

A
24
24
25
29
37
41
68

C
54
56
59
69
81
88
88

75

100

84

115

Utilizarea masinii de sertizat

Sertizarea cu cap de presare pentru diametre 14-16-20-26-32-16x2-20x2-40
1.Rotiti dispozitivul de fixare pentru introducerea capului de presare in masina de
sertizat si extrageti-l din sediul lui (FIG.1)
2.Introduceti capul de presare in locul potrivit. Rotiti dispozitivul de fixare si
impingeti-l pentru a bloca capul de presare (FIG.2).
3.Actionati pe cozile clestelui ca sa-l deschideti pentru introducerea tubului (FIG. 3)
4.Pozitionati masina de sertizat in asa fel ca capul de presare sa vina la tanc contra
garniturii albe, dati drumul la cozile clestelui, deci strangeti actionand butonul de
pornire a masinii de sertizat. Tineti apasat pana ce sertizarea nu va fi terminata.
5.Actionati pe cozile clestelui pentru largirea capetelor de presare pentru extragerea
tubului (FIG.4).
Sertizarea cu placuta introdusa si cap de presare pentru diametre 40-50-63
1Introduceti capul de presare de baza pentru diametrele (40-50-63) in sediul lui in
masina de sertizat (precum specificat in paragraful precedent).
2Inroduceti placuta pentru capul de presare pe racord si strangeti-o pe tub rotind-o
dispozitivul special de fixare in asa fel ca garnitura de presare sa vina la tanc
contra garniturii albe (FIG. 1- FIG.2)
3Introduceti capul de presare de baza in cavitatea potrivita de pe placuta, apasand
pecozile capului de presare insasi. Dati drumul capului de presare, verificand ca
placuta sa intre in sedul potrivit (FIG. 3)
4Sertizati racordul actionand butonul de pornire a masinii de sertizat. Tineti apasat
pana cand sertizarea va fi terminata.
5Actionati pe cozile clestelui pentru largirea clestelui in asa fel ca sa-l extraga din
placuta si scoateti placuta din tub.
Fixarea tuburilor cu inele
Fixarea tubului Pexal, este efectuata cu inele speciale , de diametre de la D.14 la D.63;
sunt dotate cu diblu din plastic de D.8 mm. Pentru ca sa nu existe flexiune a tubului

dintre un inel si altul (din cauza dilatarii), precum e aratat in figura, a fost fixata o
distanta minima de fixare dintre un inel si altul, precum specificat in tabelul din pag.

N.B. Lasati inelele usor deschise in asa fel ca tubul sa aiba posibilitatea sa lunece,
pentru a nu crea legaturi la dilatatie si contractie.
Distante de fixare pentru inelele de sustinere a tubului Pexal
Diametrul e (mm)
Surub
Diblu
Cod Valsir
inelelor
14
750
M8x100mm
D.10x50mm
108014
16
1000
M8x100mm
D.10x50mm
108016
20
1250
M8x100mm
D.10x50mm
108020
26
1500
M8x100mm
D.10x50mm
108026
32
2000
M8x100mm
D.10x50mm
108032
40
2250
M8x100mm
D.10x50mm
108040
50
2500
M8x100mm
D.10x50mm
108050
63
2750
M8x100mm
D.10x50mm
108063

Sonorizarea instalatiilor Pexal

Cu toate ca tubul Pexal a obtinut cele mai bune proprietati fonoabsorbente, imbinarea
racordurilor la structuri fixe, poate transmite constructiei vibratii, generand zgomot.
Din acest motiv Valsir a creat racordurii care posed garnituri din plastic care nu
transmit vibratiile strcturii, eliminand deci, posibilitatea zgomotului. Si inelele de
fixare sunt dotate cu garnituri din cauciuc, care izoleaza peretele, pe care este fixat, de
vibratiile tubului. Utilizarea izolantilor sau a corsetelor pe tuburi mareste absorbtia
sonora a sistemului.

CODUL
823038
823042
825028
825022
825039
825040

Aparate pentru insonorizarea tubului Pexal

DESCRIEREA
DIAMETRUL
Racord drept imbinat cu flanse pentru structuri F3/8 x F3/8
hidrosanitare, completat cu garnituri
F1/2 x F1/2
antivibrante
Racord in unghi drept, imbinat cu flanse pentru F3/8 x M3/8
structuri hidrosanitare, completat cu garnituri F1/2 x M1/2
antivibrante
F3/8 x M3/8
Racord drept pentru structuri hidrosanitare,
completat cu garnituri antivibrante, rondele si F1/2 x M1/2
piulita de fixare

Tub Pexal pentru instalatii de conditionare

Caracteristicile de acoperire (protectie) sunt urmatoarele:
bmaterial: polietilena reticulata cu celule inchise;
bdensitatea: 33 Kg/mc;
brezistenta la tractiune: > 0,18 N/mmq;
balungirea la ruptura: > 80 %;
btemperatura de utilizare: de la 40 la 95C;
bpermeabilitatea la vapori: 0,15 ng/Pa s m;
bconductibilitatea termica (la 40C); 0,0397 W/mK;
b comportament la ardere: autostingator clasa 1

Rechizite tehnice
Rechizite tehnice pentru ca tubul sa poata fi utilizat pentru conditionare (de exemplu
fan-cool sau ventilconvectori) sunt urmatoarele:
1.El nu trebuie sa formeze condens: aceasta caracteristica este garantata in tubul Pexal
de catre stratul de acoperire din polietilena reticulata cu celule inchise si de
procedeul de fabricare care permite stratului de acoperire o perfecta imbinare cu
tubul. In acest mod se evita formarea de spatii goale care duc la efecte negative
asupra conductivitatii termice si posibila formare de condens pe peretele extern al
tubului Pexal.
2.Conditiile maxime de functionare nu trebuie sa depaseasca cele admise de tub: camp
de lucru de la 0 la 95C este presiunea maxima 10 bar. In cazul conditionarii se
foloseste apa la o temperatura de 7C si o presiune de 1-1.5 Bar , deci campul de
functionare al instalatiei este cuprins in limitele de functionare ale tubului Pexal.
3.Fluidul utilizat trebuie sa fie apa sau in orice caz un fluid neagresiv pentru sistem.
Pentru aplicarea fan-coil sau venticonvectorilor, fluidul utilizat este in general apa;
este, deci, acceptat un amestec de apa si etilen glicolic (care permite sa reducem
temperatura fluidului fara sa ajungem la solidificarea sa). Sisetmul nu se utilizeaza
pentru transportul de fluide criogenice utilizate in instalatii: frigidere (instalatii de
racire sau congelare) precum sunt, de exemplu, diversele tipuri de freon (HFC,
HCFC) sau amoniac, fie pentru ca acestea sunt agresive pentru sistemul Pexal, fie
pentru ca stratul protector nu este suficient de gros (conform prevederilor legii)
pentru asemenea aplicatii.
Valori normative
Normativul UNI10376 reclamata de legea 10/91 imparte tubulatura pentru incalzire/
conditionare (fara specificarea tipului de material) in 3 clase:
a)instalate exterior pe pereti (in garaje, cantine etc.)
b)instalate vertical, in interiorul cladirii, dincolo de stratul de izolatie termica al
cladirilor.
c)instalate in structurile cladirii, cu conditia sa nu fie expuse nici in exterior, nici in
localuri neincalzite.
Pentru clasa a): tuburile trebuie sa aiba grosimea stratului izolator (de exemplu =
0.040 precum la Pexal) de 20 mm (pentru tuburi D.<20), de 30mm (pentru tuburi cu
D. intre 20 si 39), de 40 mm (pentru tuburi cu D. cuprinse intre 60 si 79).
Pentru clasa b): tuburile trebuie sa aiba grosimea stratului izolator ( = 0.040) de 10
mm (pentru tuburi cu D.<20), de 15 mm (pentru tuburi cu D. cuprinse intre 20 si 39)
de 20 mm (pentru tuburi cu D. cuprinse intre 40 si 59), de 25 (pentru tuburi cu D
intre 60 si 79).
Pentru clasa c): tuburile trebuie as aiba grosimea stratului izolator ( = 0.040) de 6
mm (pentru tuburi cu D.<20), de 10 mm (pentru tuburi cu D. cuprinse intre 20 si 39)
de 20 mm (pentru tuburi cu D intre 60 si 79).
Tubul Pexal este potrivit pentru instalatii de conditionare. In versiunea izolata, tubul
furnizat de Valsir, este instalabil conform UNI 10376 pana la D.18 pentru tubulatura
din clasa C. Pentru alte clase sau dimensiuni conform acestei norme, grosimile
stratului izolator trebuie sa fie cele citate mai sus.
Indicatii pentru instalarea tubului Pexal
In montarea unei instalatii hidrotermice cu tub Pexal, este bine sa urmati cateva sfaturi
in aceasta privinta:

1.Tuburile instalate in sir, sunt montate rectiliniu si ordonat, unul langa altul.
Incrucisarile sunt fixate tub la tub. Este important sa protejam liniile montate pe
pardoseala sa nu fie turtite: nu sprijiniti greutati foarte mari, protejati locurile unde
trecerea persoanelor ar putea provoca turtirea tubului sau acolo unde exista pericol
de cadere a unor materiale grele.
Tuburile montate paralel

Incrucisarile fixate

Instalarea corecta in sir a tuburilor Pexal.

3. In montarea in sir a tuburilor este bine sa protejam Pexalul cu ajutorul unui tub
gofrat sau cu ajutorul unei izolatii ( pentru protectia tubului si compensarea dilatatiilor
acestuia). In acest scop Valsir propunetubul Pexal izolat (vezi tabelul).

COD
100201
100205
100213
100217
100207
100215

Tub Pexal izolat in colaci

DIAMETRU
Mt.
14 x 2
50
16 x 2,25
50
20 x 2,5
50
26 x 3
50
16 x 2
50
20 x 2
50

CULOARE
RAL 7035 (gri deschis)
RAL 7035 (gri deschis)
RAL 7035 (gri deschis)
RAL 7035 (gri deschis)
RAL 9003 (alb)
RAL 9003 (alb)

4.Se recomanda sa izolam racordurile Pexal cu hartie izolanta in banda, pentru

protectia contra substantelor chimice active, continute in tencuiala.
5.Nu folositi canepa in imbinarea racordurilor filetate. Imbinarea filetilor trebuie sa fie
efectuata utilizand banda de teflon.
6.Tubul Pexal in timpul montarii nu trebuie sa fie indoit de-asupra unei muchii vii.
Atat pe urma pardoselii sau a peretelui, cat si in gauri.
Curbele tubului pe urma sau intr-o deschidere.
7.Instalarea in afara urmei va fi efectuata prin fixarea cu ajutorul unor inele speciale
la distante specificate in capitolul Fixarea tuburilor cu ajutorul inelelor.
8.Pentru racordarea rezervoarelor de WC, Valsir produce coturi baba mos cu
contrapiulite aplicabile la toate rezervoarele de WC atat Valsir cat si alte tipuri.
COD
820136
820137
820139
820140

DIAMETRU
F3/8 x M 3/8
F1/2 x M 1/2
F3/8 x M 3/8
F1/2 x M 1/2

9.Se recomanda sa folositi pentru racordarea cu aplicatii sanitare, placi de fixare

pentru agatarea de perete, pe care se fixeaza racorduri speciale glisante, imbinate
cu flanse. Aceste placi pot fi fixate pe perete cu ajutorul diblurilor sau cu ciment.
Placi de fixare
COD
106018
106028
106118
106128

L (mm)
180
280
180
280

10La efectuarea instalarii sanitare sau de incalzire cu colectori este posibila utilizarea
gamei propuse de Valsir, care se compune din colectori, clame de fixare, casete de
colectare.
Explicatia articolului
Tubul pentru distribuirea apei in interiorul cladirii va trebui sa fie de Tip multistrat
Pexal, ale carui caracteristici vor trebui sa fie conform tabelului de mai jos.
Aluminiul tubului multistrat va trebui sa fie sudat cap la cap longitudinal, prin sudura
la TIG de-a lungul lungimii tubului.
DATE TEHNICE ALE TUBULUI MULTISTRAT PEXAL
Diametru
mm
14
exterior
Grosimea totala mm
2
Grosimea
mm
0,3
stratului de
aluminiu
Lungimea
m
100
colacului
Lungimea barei m
Greutatea pe
kg
0,09
metru
Volumul apei l/m
0,077
continute
Temperatura de C
0-95
exercitiu
Temp. de varf C
100
de scurta durata
Presiunea max Bar
10
de exercitiu
temp.95C
Coeficient de Mm 0,026
dilatatie termica /m K
Conductibilitate W/m K 0,43
interna
Rugozitate
mm
0,007
interna
Distribuirea
mg/l 0
oxigenului
Raza curbei fara mm
70
disp. de indoire
Raza curbei cu mm
35
disp. de indoire

16

20

16x2

18x2

20x2

26

32

40

50

63

2,25
0,4

2,5
0,5

2
0,3

2
0,3

2
0,4

3
0,65

3
0,85

3,5
1

4
1,2

4,5
1,5

100

100

100

100

100

50

50

5
0,13

5
5
0,185 0,12

5
0,13

5
0,15

5
0,3

5
5
5
5
0,410 0,590 0,835 1,325

0,103 0,176 0,113 0,154 0,201 0,314 0,531 0,960 1,385 2,289
0-95

0-95

0-95

0-95

0-95

0-95

0-95

0-95

0-95

0-95

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10

0,026 0,026 0,026 0,026 0,026 0,026 0,026 0,026 0,026 0,026
0,43

0,43

0,43

0,43

0,43

0,43

0,43

0,43

0,43

0,43

0,007 0,007 0,007 0,007 0,007 0,007 0,007 0,007 0,007 0,007
0

80

100

80

90

100

140

160

50

80

50

65

80

100

120

150

190

240

Racordurile trebuie sa fie din alama conform normei BS 2874 CZ 132, ce nu permite
pierderea zincului.
Sistemul trebuie sa aiba certificat de potabilitate, eliberat de o institutie abilitata sau
de Universitatea italiana.
Instalarea trebuie sa fie efectuata, respectand sfaturile expuse in catalogul tehnic al
producatorului, in afara de aceasta instalatia trebuie sa fie efectuata corect.

Proiectarea instalatiilor
Calculul pierderilor de sarcina
Calculul pierderilor continue de sarcina (adica cauzate de frecarea apei de peretii
tubului) se efectuiaza utilizand cele 3 grafice de mai jos, care arata pierderile de
sarcina in raort cu temperatura apei:

EXEMPLU: Calculul pierderilor continue de sarcina a unei tubulaturi

Vrem sa calculam pierderea presiunii pe tubul Pexal D.20x2,5 de lungimea 15m,
alimentata cu apa rece de un debit 9 l/min (circa 0,54 m3/h)
In acest scop se utilizeaza graficul pierderilor de sarcina la temperatura apei de 10C.
Entrand pe axul care arata debitul in corespondenta de 9 l/min si incrucisand linia
dreapta discenenta la tub D.20x2,5, se citeste pe axul vetical o valoare de 7,5 mbar/m.
Pierderea presiunii totale este prin urmare:
p = 7.5 mbar/m x 15 m = 112,5 mbar
Daca presiunea de alimentare a tubului Pe este de exemplu de 4 bar, presiunea de
iesire Pu va fi:
Pu = Pe - p = 4 0,1125 = 3,8875 bar
Graficul utilizat, permite sa determinam aproximativ viteza in tub, care rezulta de
circa 0,8 m/s. Un calcul mai precis al marimii, se determina, deci, impartind debitul la
sectiunea interioara a tubului. Viteza apei in tub nu trebuie as depaseasca 2 m/s (ar
putea avea loc fenomene de zgomot produs de flux) si in orice caz tubul rezulta bine
dimensionat daca pierderile de sarcina nu depasesc 10-15% din presiunea de
alimentare. Graficul sus-mentionat poate fi utilizat pentru calcularea diametrului
corect al tubului pentru transportarea unui anumit debit de apa.

Pierderi de sarcina localizate

Pierderile de sarcina localizate (pe o curba a tubului sau pe orice racord), pot fi
calculate cu ajutorul tabelului de mai jos.
Diametru tub
Pexal
FIGURA
Curba tubului
Cot la 90
Teu la 90
Teu la 90
Teu la 90
Racord drept

14

0,75
1,8
1,5
1,75
1,9
1,15

16

0,65
1,45
1,25
1,55
1,65
0,85

20

26

32

40

50

Lungimea echivalenta a tubului in m

0,55 0,50 0,55 0,45 0,48
1,2
1,05 0,95 1,15 1,15
0,75 0,80 0,58 0,55 0,65
1,45 1,4
1,3
1,2
1,2
1,25 1,2
1,1
1,25 1,3
0,70 0,25 0,2
0,35 0,45

63

0,50
1,2
0,7
1,1
1,25
0,50

Valorile sunt exprimate in metru de teava echivalent. Pentru a calcula pierderile de

sarcina totale ale circuitului trebuie sa adunati pentru fiecare bucata de teava
pierderile de sarcina continue si cele localizate. Pentru aceasta este suficient sa
adaugati la lungimea efectiva a tubului, metrii de teava echivalenti, cauzat de prezenta
racordurilor sau a curbelor in teava. Aceasta suma va fi inmultita cu pierderea de
sarcina unitara in mbar/m luata din grafic.
Exemplu
Calculati pierderile de sarcina totale a unui tub Pexal orizontal D.20 x 2,5 de lungimea
20m in figura, care contine 5 curbe de 90, 2 teuri la 90 cu flux de urmat si 3
racorduri drepte intermediare. Debitul transportat este de 0,3 l/s.
TEAVA
20 m

CURBA
0,55 x3 m

TEU
0,75 x 2 m

DREPT
0,70 x 3 m

TOTAL
26,35 m

Utilizand graficul cu apa la temperatura de 10C, si intrand pe axul orizontal cu 0,3 l/s
in corespondenta cu linia dreapta relativa la D.20x2,5, deducem o pierdere de sarcina
unitara de 26 mbar/m. Pierderea totala de sarcina pe teava va fi:
ptot = 26mbar/m x 26,35 m = 685,1 mbar
Presiunea la iesirea din teava este data de presiunea in iesire, scazand pierderile de
sarcina totale. Daca tubulatura este verticala, pentru calcularea presiunii in iesire din
tub va trebui sa se scada sau adune (depinde de faptul daca iesirea este mai inalta sau
mai joasa decat intrarea) presiunea de 1 bar pentru fiecare 10 m de tub vertical.
Calculul dilatatiilor
Precum s-a specificat, tubul multistrat poseda o dilatare termica destul de apropiata de
cea metalica, acest lucru pentru prezenta stratului de aluminiu si a adezivului care
impune straturilor de PE-X dilatatiile stratului metalic. In tabelul care urmeaza sunt
comparati coeficientii Pexalului de dilatatie termica cu cei ale altor materiale.
COEFICIENT DE DILATATIE TERMICA LA DIVERSE MATERIALE
TIP TUBULATURA
COEF. DIL. TERM. [mm/(Cm)]
PEXAL
0,026
OTEL ZINCAT
0,012
OTEL INOXIDABIL
0,017
ARAMA
0,017
MATERIAL PLASTIC (PE-X PEHD PPRC) 0,12 0,20
Calculul dilatatiei termice ale tubului multistrat Pexal poate fi efectuat in doua feluri:
1.Prin utilizarea umatoarei formule:
l = x L x T
unde:
L = Lungimea tubului in m.
L= Dilatatia tubului in mm.
= Coeficient de dilatatie a materialului exprimat in mm / (Cm).
t = Diferenta dintre temperatura in exercitiu si cea din momentul instalarii
exprimata in C.
EXEMPLU: Calculul dilatatiei unui tub Pexal cu ajutorul formulei
Calculati dilatatia de 15 m a tubului Pexal D.20 x 2,5 la temperatura de exercitiu de
90C, instalat la temperatura de 20C.
L = 0,026 x 15 (90 - 20) = 27,3 mm
2.In afara de aceasta, este posibil sa determinati dilatatia tubului, utilizand graficul
care urmeaza. Intrand pe axul orizontal care aduce diferenta de temperatura intre
cea de exercitiu si cea de instalare si incrucisand linia dreapta pe grafic, se citeste
pe ax vertical o valoare e dilatatie (in mm) pe metru de tub. Pentru a calcula
dilatatia efectiva aceasta ultima valoare va fi inmultita cu lungimea tubului
(exprimata in m).

EXEMPLU: Calculul dilatatiei unui tub Pexal cu ajutorul graficului

Calculati dilatatia de 15 m a tubului Pexal D.20 x 2,5 la temperatura de exercitiu de
90C, instalat la temperatura de 20C.

T aplicat pe tub este de 90 20 = 70C. In grafic, corespunzator valorii de 70C si

incrucisand linia dreapta se citeste pe axul vertical o dilatatie pe metru de tub de circa
1,8. Dilatatia totala va rezulta precum urmeaza:
L = 15 x 1,8 = 27 mm

Compensarea dilatatiilor
Cu toate ca tubul Pexal are dilatatie redusa , incalzirea si racirea cauzeaza in mod
sigur alungirea sau micsorarea tubului insasi. O tehnica de compensatie pentru teava
din curtea interioara, adica libera, consta in lasarea in direle rectilinii a unor anse
(manere) potrivite, sub forma de omega.
In cazul tevii adancite sau sub dara, problema poate fi remediata recurgand la izolarea
tubului.
Calculul lungimii ansei de dilatatie
Lungimea ansei de dilatatie poate fi determinata din graficul de jos, sau poate fi
calculat analitic cu ajutorul urmatoarei formule:
B = K x (d x L)1/2
unde:
b = Lungimea ansei (in mm)
D = diametrul exterior al tubului multistrat (in mm)
L= dilatatia tubului (calculata precum s-a aratat inainte)
K = constanta materialului (pentru tubul Pexal = 33)

EXEMPLU: Calculul ansei de dilatatie

Calculati lungimea ansei de dilatatie a unui tub Pexal D.26 lung de 8 m, supus unei
variatii T = 60C.
L = x l x T = 0,026 x 8 x 60 = 12,5 mm
b = 33 x (26 x 12,5)1/2 = 595 mm
Timpul de distributie al apei calde
In scopul limitarii consumului de apa calda, timpurile de distribuire a apei calde ar
trebui sa fie continute sub jumatate de minut. Acest timp depinde de debitul implicat,
de diametrul tubului si de distanta dintre generatorul de apa calda si utilizator. Pentru
calcularea timpului de distributie este suficient sa utilizati urmatorul grafic, din care se
determina factorul de dilatatie A ([s/m]), care inmultit cu lungimea tubului, da timpul
de distributie al apei calde.
EXEMPLU: Calculul timpului de distributie al apei calde
Calculati timpul de distributie a unui tub Pexal D. 20 x 2,5 lung de 13 m si operabil la
un debit de 0,4 l/s.
Intrati in graficul de sus, citind 0,4 l/s pe axa orizontala, in corispondenta pe dreapta
inclinata, relativ la D.20; citiit pe axa verticala valaorea factorului de distributie A pe
axa orizonatla egala cu 0,42 s/m.
Pentru a obtine timpul de distributie inmultiti valoarea A la lungimea tubului.
T distrib. = A x L = 0,42 x 13 = 5,46 s
Compararea pierderilor de sarcina pe tuburi de material diferit
Materialele utilizate in fabricarea tuburilor pentru transportul lichidului sub presiune,
poseda diverse caracteristici; una din aceste caracteristici este rugozitatea tubului,

adica prezenta imperfectiunilor, datorate naturii materialului, in suprafata interioara,

care genereaza o pierdere de sarcina si deci o diminuare a debitului. Este posibil deci
ca cele doua tuburi din material diferit si diametre diferite, sa fie in stare sa transporte
acelasi debit.
In tabelele care urmeaza vor fi comparate pierderile de sarcina in diverse tipuri de
teava, prezente pe piata, diametrul si debitul disribuit fiind egale.
Rugozitatea materialelor utilizate pentru transportarea
hidraulica sub presiune
MATERIALUL
RUGOZITATEA
PEXAL
0,002
ARAMA
0,0015
PP RANDOM
0,007
OTEL
0,045
Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior
10 mm
Debit
Pexal
Arama PP random Tuburi noi Tuburi
Tuburi din
(l/s)
14x2
12x1
16x2,7
din otel corodate
otel
din otel
cu crusta
0,05
6,7
7
5,5
0,06
9,5
11,5
7,5
0,07
12
14
9,5
0,08
16,5
18
12,5
0,09
19,5
20
15
0,1
23,5
25
18,5
0,11
27,5
31
20
0,12
33
36
5
0,13
37
40
30
0,14
43
46
32,5
0,15
48
50
37,5
0,16
55
60
45
Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior
12 mm
Debit
Pexal
Arama PP random Tuburi noi Tuburi
Tuburi din
(l/s)
16x2
14x1
20x3,4
din otel corodate
otel
din otel
cu crusta
0,05
3,8
3,5
2
0,07
6
6
3,5
0,08
8
8
4,5
0,10
12
11,5
6,5
0,12
16,5
16
9
0,14
22
20
11
0,16
28
25
14
0,18
34
30
15
0,20
40
37
20
0,22
48
45
22,5
Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior
16 mm
Debit
Pexal
Arama PP random Tuburi noi Tuburi
Tuburi din
(l/s)
20x2
18x1
25x4,2 din otel corodate otel cu crusta
din otel

D.int.16,6 D.int.16,7 D.int.16,7

D.int.16,7
0,15
7
5,5
4,5
6,4
8
11
0,18
9,5
8
6,5
11
14
19

0,24
15
13
11
17
21
30
0,27
19
16
14
24
30
41
0,33
27
20
18
28
35
48
0,36
34
27
25
40
50
68
Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior
20 mm
Debit
Pexal Arama PP random Tuburi
Tuburi
Tuburi din
(l/s)
26x3
22x1
32x5,4
noi din corodate otel cu crusta
otel din otel

D.int.20 D.int.20
D.int.21 D.int.21,7 D.int.21,7 D.int.21,7
0,15
1,9
2,5
1,2
1,6
2
2,7
0,2
3,2
3,3
2,7
2,8
3,5
4,3
0,25
4,6
4,8
3,5
4,8
6
8
0,3
6,5
7
4,7
5,6
7
9,5
0,35
9
9
6
8
10
13,5
0,4
12
11
8
12
15
20,5
0,5
17
16
12
20
25
34
Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior
26 mm
Debit
Pexal Arama PP random Tuburi
Tuburi
Tuburi din
(l/s)
32x3
28x1,5
40x6,7
noi din corodate otel cu crusta
otel 1 din otel 1
1
D.int.26 D.int.25 D.int.26,6 D.int.27,4 D.int.27,4 D.int.27,4
0,3
1,8
2,7
1,6
1,5
1,9
2,6
0,4
3
3,5
2,7
3
3,8
6,5
0,5
4,6
5,5
4
4,4
5,5
7,5
0,6
6,5
7,5
5,5
5,2
6,5
9
0,7
8
9,5
7
7
9
12
0,8
10,5
12
9
10,5
13
18
0,9
13
16
11
12
15
20,5
1
16
18
13
15
19
25,5
Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior
33 mm
Debit
Pexal Arama PP random Tuburi
Tuburi
Tuburi din
(l/s)
40x3,5 32x1,5
50x8,4
noi din corodate din otel cu
otel 11/4 otel 11/4 crusta 11/4
D.int.33 D.int.29 D.int.33,2 D.int.36,1 D.int.36,1 D.int.36,1
0,5
1,4
1,6
1,5
1,2
1,5
2
0,7
2,7
2,7
2,5
2
2,5
3,5
1
5
5,5
4,5
4
5
7
1,3
7
9
7
6,5
8
11
1,5
10
12
9
10,5
13
18
Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior
42 mm
Debit
Pexal Arama PP random Tuburi
Tuburi
Tuburi din
(l/s)
50x4
42x1,5
63x10,5
noi din corodate din otel cu
otel 1
otel 1
crusta 1
D.int.12 D.39
D.int.12 D.int.42
D.int.42
D.int.42
1
1,4
2,3
1,5
2,2
2,8
3,7
1,3
2,4
3,7
2,5
3,2
4
5,5
1,5
3
5
3
5
6,2
8,
2
5,2
7,5
5
7
9
12
2,5
8
11
8
12
20,5
20,5
Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru
interior 54 mm

Debit
(l/s)

Pexal
63x4,5

2
2,5
3
3,5
4
4,5

D.int.54
1,4
2,2
3
3,8
4,8
6

Arama

PP
random
63x10,5
D.int.42
5,5
7
10
13
18
21

Tuburi
Tuburi Tuburi din
noi din corodate din otel cu
otel 2
otel 2
crusta 2
D.int.53
D.int.53
D.int.53
2
2,5
3,5
6,5
8
11
3,6
4,5
6
4
5
7
7
9
12
9,5
12
16

N.B.: pierderile de sarcina calculate au o viteza limita de apa de 2 m/s, peste

aceasta limita tuburile genereaza zgomot.
Criterii de dimensionare a retelelor hidrotermosanitare
Debite nominale
Pentru efectuarea corecta a masuratorilor pentru retelele de aductie hidraulica in
interiorul cladirilor, trebuie tinut cont de debitele de apa care trebuie sa fie verificate
la fiecare aparat sanitar.
Este vorba, deci, de debite nominale, adica de debite minime care trebuie sa fie
verificate la robinetii fiecarui aparat.
Debite nominale si presiuni minime
Aparate
Apa rece (l/s) Apa calda (l/s)
Presiunea minima
(bar)
(m.c.a.)
Chiuveta
0,1
0,1
0,5
5
Bideu
0,1
0,1
0,5
5
Vas cu caseta
0,1
0,5
5
Vas cu pas rapid
1,5
1,5
15
Vas cu fluxometru
1,5
1,5
15
Cada de baie
0,2
0,2
0,5
5
Dus
0,15
0,15
0,5
5
Spalator de bucatarie
0,2
0,2
0,5
5
Masina de spalat rufe
0,1
0,5
5
Masina de spalat vesela
0,2
0,5
5
Vespasiana detasata
0,1
0,5
5
Vespasiana continua
0,05
0,5
5
Calculul debitului Gt, se efectuiaza adunand debitele nominale ale aparatelor, legate la
reteaua hidrosanitara pentru apa calda si pentru cea rece (precum aratat in exemplul
care urmeaza).
EXEMPLU: Calculul debitului total Gt
Calculati debitul total Gt intr-o cladire unde sunt instalate urmatoarele aparate
sanitare: 3 vase cu caseta, 3 bideuri, 3 chiuvete, 3 dusuri, 3 spalatoare, 3 masini de
spalat rufe.
Calculul se efectuiaza adunand debitele nominale ale aparatelor de instalat.

Aparate
Vas cu caseta
Bideu
Chiuveta
Dus

Debitul
nominal (l/s)
rece
calda
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,15
0,15

Numar aparate
3
3
3
3

Debitul total al
aparatelor (l/s)
rece
calda
0,3
0,3
0,3
0,3
0,3
0,45
0,45

Spalator
Masina de spalat rufe

0,20
0,20
0,10
Debitul total Gt

3
3

0,6
0,3
2,25

0,6
1,65

Debitul total cerut pentru cladirea data este de 2,25 l/s apa rece si 1,65 l/s apa calda.

Pentru tubul Pexal debitele totale Gt admisibile (cu apa rece), considerand o viteza
maxima a apei de 2 m/s sunt:
Debite totale admisibile Gt pentru tubul Pexal

Diametru
Di (mm)
Gt (l/s)

14x2

16 x 2,25

20 x 2,5

16x2

18 x 2

20x2

26x3

32 x 3

40 x 3,5

50 x 4

63 x 4,5

10

11,5

15

12

14

16

20

26

33

42

54

0,12

0,18

0,38

0,22

0,3

0,42

0,65

1,35

2,2

3,5

Debite de proiectare (Gpr)

Debitul; de proiectare Gpr, este debitul in baza caruia se masoara tuburile instalatiilor
hidrosanitare. Se ia din graficele de mai jos, plecand de la debitele totale Gt (suma
debitelor nominale ale aparatelor prezente). Pentru fiecare tip de caldire exista un
grafic la care sa va referiti.
GRAFIC 1
Locuinte private si colective
GRAFIC 2
Cladiri pentru birouri si alte aplicatii similare
GRAFIC 3
Hoteluri si restaurante
GRAFIC 4
Spitale si clinici
GRAFIC 5
Scoli si centre sportive
EXEMPLU: Calculul debitelor de proiectare
Aflati debitele de proiectare, utilizand date din exercitiul precedent (Gt rece = 2,25 l/s
si Gt calda = 1,65 l/s)
Utilizand GRAFICUL 1 de mai sus, ne pozitionam pe axa x in corespondenta cu
valorile Gt aflate anterior. Intersectand curba citim pe axa verticalavaloarea debitelor
de proiecatre, care in cazul nostru sunt: Gpr rece = 0,9 l/s si Gpr calda = 0,75 l/s
Presiunea ceruta
Este presiunea necesara pentru depasirea diferentei de nivel intre inceputul retelei si
aparatul sanitar cel mai defavorizat si pierderile de sarcina care se creaza in teava. Se
calculeaza cu ajutorul formulei:
Hlin = Pd Pa Pmin - Pcomp - Ploc
unde:
Pd = Presiunea disponibila, este pesiunea apei data de contoar (in m.c.a).
Pa = Denivelare intre inceputul retelei si agatarea aparatului cel mai defavorabil,
adica cel de mai sus (in m.a.c.)
Pmin = Presiunea minima amonte a aparatului mai defavorabil (in m.c.a). Din tabel
aflam debitele nominale.
Pcomp = Pierderi de sarcina (in m.c.a.) datorate componentelor instalatie (contoar,
schimbator de caldura, atenuator etc.)
Ploc = Pierderi de sarcina (in m.c.a.) datorate valvelor de interceptare curbe si
piese speciale (coturi, teuri, racorduri reduse etc.)
Fiind in general Ploc de circa 30-40% din sarcina lineara totala, putem sa scriem:

Hlin = (Pd - Pa - Pmin - Pcomp) x 0,7

In tabelul urmator sunt aratate valorile pierderilor de sarcina datorate principalelor
componente ale unei instalatii.
Pierderi de sarcina Pcomp generate de principalele componente ale unei
instalatii hidrosanitare
Aparat
Pierderi de sarcina
(bar)
m.c.a.
0,8
8
Contoar de apa
0,6
6
Valva nonretur
0,4
4
Miscelator termostatic
0,2
2
Miscelator electronic
0,4
4
Schimbator de caldura
0,8
8
Atenuator
0,4
4
Dozator de polifosfat
EXEMPLU: Calculul sarcinii lineare totale
Calculati pierderea de sarcina a instalatiei din figura, fiid data o presiunea la contoar
de 3,5 bar.
Aparatul defavorabil este o chiuveta care se gaseste in pozitia A.
Pentru calcularea sarcinii lineare toale, se utilizeaza formula vazuta anterior, unde:
Pd = 3,5 bar = 35 m.c.a.
Pa = 8 m
Pmin= 5 m.c.a. (chiuveta)
Pcomp = 8 m.c. a. (contoar)
Hlin = (Pd - Pa - Pmin - Pcomp) x 0,7
Hlin = (35 - 8 - 5 8) x 0,7 = 9,8 m.c.a./m
Sarcina lineara unitara (J)
Este sarcina care poate f chltuita pentru depasirea sarcinii de un metru de tub.
Valoarea exprimata in (mm.c.a./m) se determina cu ajutorul formulei:
J = (Hlin x 1000) / L
L = lungimea tevilor care leaga inceputul retelei cu aparatul sanitar mai defavorabil
(in m). Valoarea sarcinii lineare unitare J da informatii despre presiunea disponibila la
originea retelei, mai precis (precum specificat in tabelul care urmeaza):
J (mm.c.a.)
< 25
25 < J < 120
J > 120

Se recomanda marirea presiunii disponibile (autoclava)

Presiunea disponibila la inceputul retelei este acceptabila
Este bine sa reduceti presiunea disponibila la inceputul retelei
(reductor de presiunea)

EXEMPLU: Calculul sarcinii lineare unitare

Folosind datele din exercitiul precedent (Hlin 9,8 m.c.a.), calculati sarcina lineara
unitara.
Aplicand formula vazuta anterior obtinem:
J = (Hlin x 1000) / L
J = (9,8 x 1000)/(8+65+10)=118 mm.c.a./m

In acest caz se vede ca fiind J<120 instalatia nu necesita nici marire nici micsorare de
presiune la intrare.
Masurarea tuburilor dintr-o retea hidrosanitara
Utilizand valoarea sarcinii lineare unitaree valoarea debitului de proiecatre este
posibil sa determinam diametrul tubului Pexal de utilizat cu ajutorul graficelor
pierderilor de sarcina a tubului Pexal pentru apa calda (cu temp. apei de 50C) rece
(T=10C). Intersectand cele doua valori in abscisa si ordonata, pe una din drepte se
intalnesc diametrii, dreapta intersercata rezulta a fi diametrul cautat al tubului. Atunci
cand intersectarea valorilor cade in interiorul dreptelor de doi diametri diferiti, se
alege cel mai mare.
EXEMPLU: Calculul sarcinii lineare unitare
Utilizand datele din exercitiul precedent aflati diametrul tubului (chiuveta cu J=118
c.a./m), tinand cont de faptul ca prin tub curge apa rece.
Considerand ca debitul nominal al chiuvetei, care valoreaza 0,1 l/s, este egal cu cel
total, se vede ca in exemplul precedent instalatia contine un singur obiect sanitar,
rezulta din GRAFICUL 2ca debitul de proiectare eset de 0,1 l/s. Apa care curge in
teava este rece, deci va trebui sa utilizam graficul pierderilor de sarcina pentru apa
rece (temp.10C). Luand in consideratie ca 118 mm.c.a./m=11,8 mbar/m, se
intersecteaza pe grafic cu valoarea debitului de proiectare (0,1 l/s). Dreapta de langa
intersectia celor doua valori este cea a diametrului 16x2,25.
EXEMPU: Calculul unei retele hidrosanitare
Va aratam acum un exemplu complet de dimensionare a unei retele hirosanitare, din
teava Pexal, cu o distrbire in 4 apartamente. Fiecare apartament contine urmatoarele
obiecte sanitare:
31 chiuveta.
31 bideu
31 W.C. cu rezervor
31 dus
31 spalator de bucatarie
31 masina de spalat rufe
Lungimile bucatilor de teava sunt specificate in urmatorul tabel:
Bucata
AB
BC
CD
DE

Lungimea (m)
12
3
6
10

Separator
defavorizat (W.C.)

Bucata
EF
FG
EH
EI

Lungimea (m)
6
3
12
10

Contoar

Bucata Lungimea (m)

HL
2
LM
4

Cazan

Aparatul mai

1.Calculul debitelor totale (Gt) si a celor de proiectare (Gpr):

Aparate

Debit nominal (l/s)

rece
calda

Numar
aparate

Debit total al aparatelor

(l/s)
rece
calda

Vas cu rezervor
Bideu
Chiuveta
Dus
Spalator
Masina de spalat

0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,15
0,15
0,20
0,20
0,10
Debit total Gt

4
4
4
4
4
4

0,4
0,4
0,4
0,6
0,8
0,4
3

0,4
0,4
0,6
0,8
2,2

Debitele de proiectare se iau din GRAFICUL 1 si sunt valabile pentru fiecare bucata
de teava:
Bucata

L (m)

AB
BC
CD
DE
EF
FG
EH
EI
HL
LM

12
3
6
10
6
3
12
10
2
4

Apa rece
Gt
0,1
0,75
1,5
1,5
1,5
0,75
3
3
5,2

Apa calda
Gpr
0,1
0,48
0,7
0,7
0,7
0,48
1
1
1,7

Gt
0,55
1,1
1,1
1,1
0,55
2,2
-

Gpr
0,4
0,57
0,57
0,57
0,4
0,85
-

2.Calculul sarcinii lineare totale

Pd = 35 m.c.a.
Pa = 9 m
Pmin = 5 m (presiunea minima ceruta a aparatului mai defavorizat, careeset W.C. cu
rezervor)
Hcomp = 8 + 6 = 14 m.c.a. (pierderi de sarcina a contoarului si a separatorului)
Hlin = (35-9-5-14)x0,7 = 4,9 m.c.a./m
3.Calculul sarcinii unitare
Lungimea tubului de la origine pana la aparatul mai defavorizat este:
L = ML + +LH + HE + HD + DC + CB + BA = 4+2+12+10+6+3+12=49 m
J = (Hlin x 1000) / L = (4,9 x 1000) / 49 = 100 mm c.a./m
Presiunea nu trebuie sa fie marita sau micsorata mai mult de 25<J<120
4.Calcularea diametrului pentru fiecare bucata
Acum , cu valoarea J si debitele de proiectare se iau din graficele pierderilor de
sarcina pentru apa calda si rece, diametrii tuburilor, care sunt specificati in tabel.
Bucata
AB
BC
CD
DE
EF
FG
EH
EI

L (m)
12
3
6
10
6
3
12
10

Gpr
0,1
0,48
0,7
0,7
0,7
0,48
1
-

Apa rece
D.Pexal
20 x 2,25
32 x 3
32 x 3
32 x 3
32 x 3
32 x 3
40 x 3,5

Gpr
0,4
0,57
0,57
0,57
0,4
0,85

Apa calda
D.Pexal
32 x 3
32 x 3
32 x 3
32 x 3
32 x 3
40 x 3

HL
LM

2
4

1
1,7

40 x 3,5
50 x 4

Criterii de dimensionare ale instalatiilor de incalzire cu colectori

Instalatiile de incalzire cu colactori, sunt tipul de instalatii cel mai utilizat de
proiectanti si instalatori, deoarece, comparativ cu altele (instalatii monotub de
exemplu), au multe avantaje in plus, atat in ceea ce priveste proiectarea, cat si reglarea
si instalarea.
Aceste avantaje sunt:
Proiectarea este mult mai simpla si rapida, in comparatie cu alte tipuri de
instalatii.
Posibilitatea de a realiza zone termice separate intr-o singura instalatie (de
exemplu zona zi si zona noapte)
Randament termic ridicat al corpurilor de incalzit: practic lichidul ajunge la
toate terminalele de incalzire avand aceiasi temperatura. Acest lucru permite
utilizarea corpurilor de incalzit mai mici, micsorand costurile.
Toate terminalele de incalzit se incalzesc contemporan, facand ca instalatia sa
functioneze uniform si sa se mentina uniforma temperatura ambientala.
Fiecare terminal este indipendentde altele, adica permite sa excludem un
terminal fara oprirea celorlalte.
Instalarea tuburilor este mult mai usoara, deoarece instalatiile cu colector permit
utilizarea celor mai mici diametri, care reduc dezordinea in timpul instalarii si
sunt mai usor de indoit.
Metoda de calcul
Aceasta metoda practica de calcul pentru dimensionarea instalatiilor cu colectori
prevede ca fiind prestabilite, nivelul lichidului la capetele colectorului si saltul
termic intre circuitul tur si retur.
1.Nivelul lichidului in zona prestabilita (H): este nivelul lichidului furnizat de
instalatie la capetele colectorului. Se considera ca valoare de nivel al
lichidului pentru zona :
3800-1200 mm c.a. penru instalatii cu calorifere fara valve termostat
31000-1500 mm c.a. pentru instalatii cu calorifere cuvalve termostat
31200-2000 mm c.a. pentru instalati cu convectori si ventilconvectori.
Atunci cand instalatia este compusa din mai multi colectori pe mai multe etaje,
se considera ca nivel prestabilit al lichidului amonte nivelul colectorului cel mai
de sus, unul din nivelele specificate mai sus se mareste cu 100 mm c.a. pentru
fiecare etaj inferior.
EXEMPLU: Calculul nivelului de lichidin zona prestabilita.
Calculati nivelul lichidului in zona perstabilita la fiecare colactorpentru o
instalatie de incalzire cu 2 colectori instalati pe 2 etaje. Terminalele de incalzire
sunt calorifere fara valva termostat.
Precum s-a explicat anterior, se considera ca nivel de lichid in zona prestabilita
la capetele colectorului de la etajul doi (cel mai inalt), un nivel cuprins intre 800
si 1200 mm c.a. (fiind dat faptul ca terminalele de incalzire sunt calorifere).
Folosim ca nivel de lichid valoarea 1000 mm c.a.. La etajul de jos nivelul va fi:
H (etaj 2)=1000 mm c.a.a
H(etaj 1) = H(etaj 2) +100 = 1100 mm c.a.
H(parter)=H(etaj1)+100 = 1200 mm.c.a.
2.Salt termic (t): prin salt termic se intelege diferenta de temperaturaintre
turul lichidului si returul acestuia in conditii de proiectare. Valoarea
adoptata pentru saltul termic este:

TIPUL SURSEI DE CALDURA

CAZAN TRADITIONAL
CAZAN CU CONDENSARE
POMPA DE CALDURA
TELEINCALZIRE

SALT TERMIC ADOPTAT (t)

10C
5C
5C
20C

3.Temperatura maxima de proiectare (t max):este temperatura maxima la

care poate ajunge lichidul incalzit care ajunge la terminalele de incalzire. In
general se accepta aceste temperaturi:
TIPUL SURSEI DE CALDURA
TEMPERATURA MAXIMA DE
PROIECTARE
CAZAN TRADITIONAL
75C
CAZAN CU CONDENSARE
55C
POMPA DE CALDURA
55C
TELEINCALZIRE
65C
4.Viteza maxima a lichidului in circuitele interne (vmax): Viteza maxima a
lichidului in interiorul circuitelor interne, trebuie sa fie mai mica de1 m/s,
deoarece poate aparea zgomot in tevi si valvele se pot deteriora.
VITEZA MAXIMA IN CIRCUITE INTERNE (v max)

< 1 m/s

Determinarea diametrelor in circuitele interne

Circuite interne se considera liniile care transporta lichidul incalzit din colectori
la terminalele de incalzire.
1.In baza necesarului termic pentru fiecare local (care se calculeaza utilizand
metoda indicata de LEGEA 10/91) se calculeaza energiile termice cerute de
fiecare circuit, pe baza lor, la saltul termic, se determina debitele fiecarui
circuit cu ajutorul formulei:
G = __Q___
1,16 x t
unde:
Q=
energia termica ceruta pentru incalzirea localului (necesarul termic al
localului) exprimat in W.
G
=
este debitul circuitului exprimat in l/h.
t = este un salt termic intre tur si retur exprimat in C (data acceptata in baza
consideratiilor facute anterior).
2.Se determina pierderea de sarcina lineara medie a fiecarui circuit pe baza
nivelului prestabilit de lichid la capetele colectorului, cu ajutorul formulei:
pm = _H x b_
La + Lr
unde:
pm
=
pierderea sarcinii lineare medii a circuitului, exprimata in mm
c.a./m
H
= nivelul prestabilit de lichid la capetele colectorului, exprimat in mm
c.a. (vezi mai sus)
b
= factor corector care are valoarea de: 0,6 pentru circuitele fara valve
termostat.
0,4
pentru circuitele cu valve termostat.

La/Lr = lungimea circuitului tur / lungimea circuitului retur. Exprimate in m.

3.Se determina diametrii tevilor fiecarui circuit, intersectnd valoarea debitului
cu valoarea pierderii de sarcina lineara medie a fiecarui circuit in unul din
cele 3 grafice a pierderilor de sarcina. Graficul va fi ales in baza
temperaturii masime de proiectare(daca, de exemplu, am impus temperatura
maxima de proiecatre 75C, atunci utilizam graficul perderilor de sarcina la
80C).
N.B. Verificati ca viteza lichidului sa se mentina sub1 m/s, in caz contrar
mariti diametrul tubului.
Stabilirea dimensiunii colectorului
Pentru stabilirea dimensiunii colectorului se calculeaza debitul total de apa care
trebuie sa ajunga la colector, adunand debitele fiecarui circuit aparte, pe baza acestei
valori se accepta:
Diametru colector

1
Impartirea colectorului

Debit total
< 800 l/h
800 1600 l/h
> 1600 l/h

EXEMPLU: Stabilirea dimensiunii unei instalatii cu colectori

Stabilirea dimensiunilor unei instalatii de incalzire intr-o locuinta cu 2 etaje (precum
in desenele din fig.). Se are in vedere un colector pe etaj cu valva zonala. Instalatia
este alimentata de un cazan de tip traditional. In continuare este specificat necesarul
termic al localului.
ETAJ 1
N
1
2
3
4

ETAJ 2
Q(W)
1776
1570
1480
1776

N
5
6
7
8

Q(W)
888
2664
1480
1480

ETAJ 1
Precum s-a specificat anterior, trebuiesc impuse cateva marimi pentru calculul prectic:
Nivelul prestabilit de lichid la capetele colectorului la etajul 2: H= 1000 mm c.a.
Avem in vedere pentru fiecare etaj o pierdere a nivelului de lichid de 100 mm c.a.
Deci, la etajl 1 vor avea un nivel de lichid de 1100 mm c.a.
Salt termic inre tur si retur: t = 10C.
Temperatura maxima de proiectare: t max = 75C.
Din desen se iau lungimile tevilor de tur (LA) si retur (LR), care merg la fiecare corp
de incalzire. Adica:
N
1
2
3
4

LA
4
12
8
3

LR
4
12
8
3

Se determina debitele de apa a fiecarui circuit intern:

G = Q / (t x 1,16) = Q / (10 x 1,16) = Q/11,6

L totala
8
24
16
6

Se calculeaza si pierderile medii a fiecarei bucati de legatura intre colector si calorifer

cu ajutorul formulei:
pm = H x b / L totala = 1000 x 0,4 / L totala
N
1
2
3
4

Q(W)
1776
1570
1480
1776

G(l/h)
153,10
135,34
127,59
153,10

pm (mm c.a./m)
50
16,67
25
66,67

G (l/s)
0,04
0,037
0,035
0,04

pm (mbar/m)
5
1,7
2,5
6,7

Se intra in graficul pierderilor de sarcina la 80C cu rm si Q (l/s) si se determina

diametrii tuburilor. Adica:
Pexal
14 x 2
16 x 2,25
16 x 2,25
14 x 2

N
1
2
3
4

Vitezele tuburilor sunt acceptabile deoarece toate sunt mai mici de 1 m/s.
Pentru calcularea diametrului colectorului de utilizat se aduna toate debitele
caloriferelor de pe etajul 1:
G total 1= G1+ G2+G3+G4=153,1+135,34+127,59+153,1=569,13 l/h.
Dat fiind G tota1 l < 800 se va utiliza un colector de 3/4.
etajul 2:
Se determina din desen lungimile tuburilor tur (LA) si retur (LR) care ajung la fiecare
corp de incalzit. Adica:
LA
LR
L total
N
5
3
3
6
6
8
8
16
7
8
8
16
8
8
8
16
Se determina debitele de apa a fiecarui circuit intern:
G = Q / (t x 1,16) = Q / (10 x 1,16) = Q/11,6
Se calculeaza si pierderile medii a fiecarei bucati de legatura intre colector si calorifer
cu ajutorul formulei:
Pm = H x b / L totala = 1000 x 0,4 / L totala
N
1
2
3
4

Q(W)
888
2088
1480
1480

G(l/h)
76,55
180
127,58
127,58

pm (mm c.a./m)
66,67
25
25
25

G (l/s)
0,021
0,05
0,035
0,035

pm (mbar/m)
6
1,7
2,5
2,5

Se intra in graficul pierderilor de sarcina la 80C cu rm si Q (l/s) si se determina

diametrii tuburilor. Adica:
N
1
2
3
4

Pexal
14 x 2
16 x 2,25
16 x 2,25
16 x 2,25

Vitezele tuburilor sunt acceptabile deoarece toate sunt mai mici de 1 m/s.
Pentru calcularea diametrului colectorului de utilizat se aduna toate debitele
caloriferelor de pe etajul 1:
G total 1= G1+ G2+G3+G4=76,55+180+127,58+127,58=511,71 l/h.
Dat fiind G total 1< 800 se va utiliza un colector de 3/4.