1

Curs 2- Arsurile
Def.: boala care are totdeauna un rasunet general, apare la contactul subst. vii cu
corpuri ce detin si eliberare de caldura (incarcatura fotonica) stadiala, bine determ. si se
caract. d.p.d.v fiziopat prin 5 mari sindroame: 1.sdr. pierderilor lichidelor acute si grave,
2.hipoxie-anemie, 3.dismetabolic postagresional,4. infectios si al prabusirii imunitare,
5.denutritiei grave si prelungite.
d.p.d.v clinic si didactic ca si boala, arsura are 2 elemente majore repr de leziunea
locala si rasunetul leziunilor locale asupra starii generale.
-lez. locala repr un volum de tesuturi moarte sau in curs de mortificare (distruse
tot/partial de ag. Vulnerant). Ca orice volum se caract. prin 2 elem. definitorii: suprafata
si inaltimea sau profunzimea.
Pt aprecierea suprafatei arse exista o serie intreaga de .. inclusive harti topografice
ale schemei corporeale care au metodele inclusive harti topografice ale schemei
corporeale care au insa importanta pt specialisti arseologi si/reanimari. In practica uzuala
medicala sunt folosite 2 reguli:
-regula lui 1: supraf. Unei palme cu degetele adduse pana la nivelul artic. Pumnbului
repr 1% din supraf corporeala (vb de palma/mana individului ars).
- regula lui 9: asociaza seg corporeale ce au supraf. estimative de 9% sau multiplu de
9.
Un membru sup are 9% sic el inf are 18%. Trunchiul ant= 18% sic el post= tot 18%.
Capul si gatul 9%. Perineul si org genitale ext= 1%.
Pielea are greut egala sau mai mare decat a ficatului (=))))) ).
Profunzimea/adancimea
-legat indisolubil de incarcatura fotonica a ag. vulnerant si de tipul de contact.
d.p.d.v didactic prof. arsurii se imparte in 4 grade in functie de gradul de
deteriorare a straturilor pielii care se realiz in mod evident din supraf. spre profunzime.
Arsura de gr I: agresiune termica ce nu produce efectiv distructie tisulara ci numai
iritarea terminatiilor nerv. libere de la niv. pielii cu descarcare de catecolamine si apare
eritem, edem si durere. Vindecare spontana cu restitutiv ad integrum in 5-7 zile.
Arsura gr II: ag vulnerant distruge in intregime epidermal si ext a dermului
pastrand posibilitatea de vindecare spontana si amputand vasele limf. din grosimea
dermului ( cele sangvine sunt mai profunde) ceea ce conduce la aparitia
clivajului(despartirii) intre partea superficiala si cea vie printr-un revarsat lichidian
galbui= flictena cu continut sero-citrin. Vindecarea se obtine cel mai adesea cu restitution
ad integrum in 14-20 zile-> vindecare spontana dirijata de catre doctor.
Arsura gr III leteaza epiderma in totalitate si 2/3 din grosimea dermului amputand
vase limf si sangvine. Clivajul dintre viu/mort se realiz printr-un lichid sero-hematic->
flictena cu continut sero-hematic dupa edatarea=spargerea careia lasa dermul denudat
rosu violaceu cu picaturi, stropi albi ( picaturi albe). Zonele albe= erau mai profunde.
Arsura gr IV ag vulnerant distruge in tot pielea, apare escara de gr IV care poate fi
bruna (flacara)/ alba sidefie ( lichide fierbinti. Ambele indolore ( au fost distruse, arse
terminatiile nervoase libere).

2
Dpdv clinic, clasif. gradelor de profunzime a suferit de-a lungul timpului
complex->simple. Au existat scoli (franceza)- clasif arsurilor in 6 gr, cele americane au
clasif in 2 gr.( arsuri termice totale, partiale).
Trebuie facuta o diferentiere intre arsura gr IV si carbonizarea. Carbonizarea repr
de fapt distrugerea elementelor anatomice subcutane (inclusive, uneori a osului). Flictene
tre ca sub partea arsa sa existe o presiune hidrostatica suficienta de mare cat sa o
decoleze.
Volumul de arsura e repr d.pd.v histologic de o zonacentrala (necroza tisulara) si o
zona periferica (inflamatorie) sau desigilare a plagii arse cunoscuta d.p.d.v fiziopat sect.
III. La periferia zonei de sigilare exista o zona in care in functie de trat local si evolutie
generala, tesutul poate muri/poate fi recuperate. Toata fiind continut intr-o formatiune
membranoasa fibrino-imuno-leucocitara.
Nu trebuie confundate alte leziuni cutanate ce se manif. clinic cu semen si/sau
simpt.~: dermitele de contact, degeraturile, lez. preneoplazice.
Pt ingrijirea marelui ars se folosesc in clinici formele de calculare a sanselor de
supravietuire si recuperare cunoscute sub denumirea de indice prognostice= I.P.
Scoala Rom. I.P. care se calc inmultiind supraf. arsa cu grad de arsura si apoi
semnandu-le.
Arsura 45%
20% gr II x 40
I.P.=90
10% gr III x 30
5% gr IV x 20
In functie de evaluarea I.P. se stabileste daca pacientul ce a suferit arsuri va fi
tratat si internat in terapie intensive .
Regula generala, daca pacientul al caror I.P. depaseste 60 tre internati si tratati in
sectia terapiei intensive.
Pe langa I.P. calculate in acordarea tratam. coresp. clinicianul tre sa aiba in
vedere si alti parametric biologici ai pacientului ars precum:- varsta vulnerabile extrmele
-bolile associate (diabet,
cardio-pulm, boli sistemice ce prabusesc imunitatea).
Contexul in care s-a produs accidentul:
Explozie in spatiu inchis: in timpul exploziei se produce o ardere instantanee a oxigenului
din spatiu se creeaza astfel presiune negative duce la realiz inspirului profund
involuntary, imposibilitatea parasirii locului; duce la agravarea I.P. prin asocierea
arsurilor de cai aeriene. Semnele clinice care trebuie sa trezeasca suspiciunea de ars
caile aeriene sunt:- vibrizi (parul din nas) arse
-disfonie(intrebam daca era ragusit inainte) -> edem corzi vocale
-prez modificarile locale in orofaringe: eritem, depozite negre de fum
In cazul arsurilor pulmonare pacientul . pot supravietui pana la detresia ( indep.
portii moarte) de pe arboreal respirator, moment in care se produce sangerare abundant si
exitus.
->asocierea arsurilor termice cu electrocutia. A nus e confunda arsura cu
electrocutia. D.p.d.v electrocutie descries multiple cele mai grave fiind cele care
intwereseaza cordul-> produc tulb. de ritm grave care pot aparea si tardiv.
d.p.d.v al electrotiei, creierul e protejat-> oasele craniului (ale bolii-diploe= are 2
fete de os compact la mijloc os..) care pot proteja de effect current electric. Pot exista
asocieri intre arsura in timpul fenomenului de electrocutie si electrocutie propriu-zisa.

3
Arsurile rezultate unor arsuri termice realiz prin arc Voltaire si/sau flama electrica uneori
chiar prin aprinderea hainelor. Electrocutia repr o drama chirurgicala si o urgenta majora!
Interventia chirurgicala in urgenta putand fi salvatoare se practica fasciotori largi
pe tot traiectul parcurs de current electric cu expunerea magistralelor vasculare.
Clinic electrocutia definite prin 2 elemente esentiale:
-marca de intrare a curentului mica, uneori greu de decelat
-poartea de iesire larg deschisa, explozie, un crater.
Arsurile de gr III, IV circulare la niv extremitatilor pot realize in evolutia lor sdr
de garou, motiv pt care chirurgul tre sa urmareasca atent temp. extremitatii, culoarea,
durerea la miscarile passive. Cand apar modificarile se practica inciziile de degajaredecompresiune care sunt longitudinale pana-n tesut sanatos.
La prezentarea intr-o unitate sanitara pacientul ars e transportat in sala de operatii
unde e supus prelucrarii chirurgicale primare sub anestezia generala. Acest gen repr
elemental essential de desocare. Primul pansament dupa toaleta primara e tot uscat, steril.
Se schimba la 24 h. Ultima strategie a tratamentului: topicele locale( aplicate pe plaga
arsa) tre sa intruneasca cel putin urmatoarele conditii: 1. miscibil cu apa 2. sa fie steril 3.
sa aiba effect antiseptic 4. sa nu fie coroziv 5 sa fie usor de aplicat/ indepartat.
Arsurile are urm. Perioade clinico-fiziopat:
1. per. Primelor 3 zile ( perioada socului initial) arsura repr si un moment de fata
modelul experimentului de producere a socului pe animale)
2. per. primelor 3 sapt/per de reparatie locala la sfarsitul careia plaga arsa cu
profunzimi de gr II si III ar tre sa fie vindecata chirurgical/in curs de vindecare.
Arsurile gr IV escare (partea moarta-detresata=indepartata)
3. per. primelor 3 luni: per. in care se produce remanierea cicatriciala inclusive pt
arsurile gr IV care intre timp au beneficiat de trat chirurgical reparator respective
acopera plagi granulare cu transplant de piele libera, despicata
(autotransplant/asociere .
Acolo unde supravietuirea e dictate ca tel pe no supraf. f mare si nu avem nici
donatori de piele se pot folosi in sensul ca sunt sacrificate seg corporeale ce pot fi ulterior
reparate si repozitionate.
Pierderea lichidelor proteice, hematice ale marelui ars trebuiesc tratate
anticipat(pacientul devine anemic in cateva zile, pierde lichide)
1 cm cub subraf granulara= 8 g proteine