Sunteți pe pagina 1din 10

Cuprins

1. Definiia termenului de libertate......2


2. Conceptul de libertate......2
2.1 Conceptul de libertate la Aristotel....4
2.2 Conceptul de libertate la Platon.....5
3. Libertatea din viziunea lui John Stuart Mill...6
4. Bibliografie....11

1. Definiia termenului de libertate


Dicionarul explicativ al limbii romane ne ofer urmtoarele definiii pentru termenul de
libertate: LIBERTATE, (4) liberti, s.f. 1. Posibilitatea de a aciona dup propria voin sau
dorin; posibilitatea de aciune contient a oamenilor in condiiile cunoaterii (i stpanirii)
legilor de dezvoltare a naturii i a societii. Loc. adv. In

libertate = dup bunul plac,

nestingherit. Expr. A-i lua libertatea s... (sau de a...) = a-i ingdui, a-i permite s...
2. Starea unei persoane libere, care se bucur de deplintatea drepturilor politice i civile in stat.
Starea celui care nu este supus unui stpan. Situaia unei persoane care nu se afl inchis

sau intemniat. Expr. A pune in libertate = a elibera din inchisoare, din arest etc.
3.Independen, neatarnare (a unui stat fa de o putere strin). 4. (De obicei la pl.) Drepturi
ceteneti. Libertate individual = dreptul care garanteaz inviolabilitatea persoanei.
Libertate de contiin = dreptul oricrui cetean de a avea o opinie proprie in orice domeniu
de activitate. Libertate de gandire sau libertatea cuvantului = dreptul de a exprima prin viu
grai sau prin scris opiniile proprii. Din fr. liberte, lat. libertas, -atis.
2. Conceptul de libertate
Libertatea este acel dar pe care, la natere il catigi i il pierzi deopotriv. Il catigi
pentru c te desctuezi de pereii pantecului matern, dar il pierzi pentru totdeauna in momentul
in care devii membru al unei societi in tiparele creia vei crete, te vei forma i modela. De
fapt, dac privim retrospectiv, libertatea s-a pierdut cand cei care au decis s ne zmisleasc au
fcut-o fr s in cont, dac noi vom fi dorit a ne nate sau nu.
Libertatea este acel concept care odat inmagazinat ii las impresia c eti propriul tu stpan,
c eti liber in a lua decizii, in a te exprima, in a-i alege felul de a tri, iubi, muri, cand de fapt,
tu eti supusul ei, deoarece fiind cel mai greu de stpanit, ea te conduce pe tine nu tu pe ea,
lsandu-i decat impresia c tu eti la carm.
Libertatea este dreptul pentru care omul a luptat din cele mai vechi timpuri i continu s lupte i
in prezent. De la sclavul care ii dorea independena fa de stpan i pan la omul modern care
caut s se elibereze de tot ceea ce ii prfuiete sufletul, lupta pentru libertate
exist. Libertatea nu s-a catigat odat cu abolirea sclaviei, pentru ea s-au dus rscoale i
rzboaie de-a lungul timpului i continu s se duc. Libertatea, pentru un deinut, inseamn
posibilitatea de a tri liber, fr constrangerea spaiului de peniten i fr supunerea regulilor
penitenciarului.
Etrapoland, putem s ne gandim la restriciile formale care ii sunt impuse unui nevorbitor de
limba englez ce emigreaz in SUA. Dei are dreptul la opinie, are libertatea cuvantului,
garantate prin lege, practic acestea nu ii sunt de niciun folos, neputand uza de ele.
Neinelegerea codului de comunicare ii limiteaz foarte mult sfera de aciune. Practic, pentru
a se putea exprima, va fi nevoit, constrans s invee limba englez, altfel fiind nevoit s se
limiteze doar la contactele cu cei care ii ineleg propria limb.
2

Acelai lucru se intampl cu orice individ care triete intr-o societate dat: este nevoit s accepte
i s-i insueasc anumite norme fr de care convieuirea in interiorul societii
respective nu ar fi posibil, libertile sale nu ar putea fi exprimate, dar nici respectate.
Scriitorul irlandez George Bernard Show spunea despre libertate c nseamn rspundere de
aceea oamenii se tem de ea. Adevrata esen a libertii nu poate fi atins nicicand in totalitate
pe parcursul realitii ce ne marcheaz viaa i tririle. Libertatea vine impreun cu
responsabilitatea. Oamenii prin statutul de oameni liberi tind s cread c au dreptul de a realiza
tot ceea ce ii doresc i tind s uite c triesc intr-o comunitate i c pe lang libertate au
responsabilitatea de a atinge un scop fr s afecteze negativ viaa celor din jur. Incep s
ineleag, mai apoi, c libertatea este limitat deoarece vine cu responsabilitatea de a nu afecta in
ru viaa celor din jur. Libertatea se refer la posibilitatea de a alege asupra propriei viei, ins cu
anumite limite. Avem puterea de a alege din ce ni se ofer i avem, totodat, datoria de a nu
ingrdi libertatea celorlali. Libertatea absolut nu exist deoarece dac oricine ar fi liber s fac
orice, atunci fr voia sa ar lua dreptul la libertatea altcuiva. De-a lungul istoriei, conceptul de
libertate a fost prezent in lumea politicii unde a fost inclcat i continu s fie.
Un exemplu elocvent este sclavia, apoi suzerantitatea asupra anumitor popoare, precum i
regimurile politice care ingrdesc libertile individului. Tot forme ale privrii de libertate sunt:
discriminarea i abuzurile in familie. Inc din cele mai vechi timpuri omul a aspirat ctre
libertate i adesea a fcut numeroase filosofii pe aceast tem, intrucat constrangerile fiziologice,
divine, de cauzalitate, interioare i chiar politice au creat mediul propice ctre astfel de idei.
Teorii expuse de Aristotel (384-322 i.Hr) in ceea ce privete statul su atenian, dialogurile lui
Platon ( 427-347 i. Hr) Utopia lui Thoms Morus (1478-1535), Thomas Hobbes (1588-1679),
Jean Jacques Rousseau (1767-1830), Immanuel Kant (1724-1804), Benjamin Constant (17671830) i al su Eseu asupra libertii moderne comparat cu libertatea antic, Mill John Stuart
(1806-1873) trateaz tema libertii. Aceste teorii i idealuri s-au infptuit la nivel fizic i sociopolitic mult mai tarziu, mai exact in secolul XVIII odat cu izbucnirea Revoluiei Franceze din
1879 care a instalat conceptul de Libert, galit, fraternit , intr-adevr doar la nivel naional,
ins cu o semnificativ incrctur a inelesului ce rsturna sistemul existent. De fapt, aceste
concepte de libertate, egalitate i fraternitate au sensuri mult mai profunde i complexe decat neam putea imagina, adeseori rspunsurile oferite de unele teorii atrgand cu sine i mai multe
intrebri. Suntem cu adevrat liberi i independeni in noi i fa de alii? Sistemul nostru de
3

valori, drepturi, drepturi i responsabiliti este relevant in aplicarea sa? Putem fi numii egali
avand in vedere posibilitile intelectuale i financiare, atat timp cat exist un adevrat potenial
spiritual, fiziologic i material doar pentru unii, dar nu i pentru alii, cu toate c nu neaprat
toate trei.
2.1 Conceptul de libertate la Aristotel
Din lucrarea Statul Atenian a lui Aristotel, putem afla c a fost o vreme in care Solon,
om de stat in Grecia antic i considerat unul din cei apte inelepi, introdusese in randul
delictelor politice i neparticiparea din indiferen sau tembelism a cetenilor la viaa cetii.
Cel gsit vinovat urma s fie despuiat de onoruri i scos din randul cetenilor.
Democraia participativ presupune anumite atribuii pe care ceteanul trebuie s le exercite
pentru ca aceast form de guvernare s nu fie pus in pericol. Opiunea politic a fiecrui
individ in parte este foarte important pentru formarea unei majoriti care s confere
guvernanilor autoritatea de a lua decizii i in acelai timp de a le putea justifica prin increderea
conferit de actul electoral. Fr aceast opiune, in general manifestat, nu ar mai putea fi
invocat, ca justificare a unor decizii mai mult sau mai puin, corecte regula majoritii. Iar acest
fapt ar diminua cu mult autoritatea puterii in faa societii civile. De aceea, ceteanului i se
ofer anumite drepturi i liberti individuale pe care, ins, dac nu le folosete, statul ii arog
dreptul de a i le retrage, ba chiar de a-i nega chiar i condiia de simplu cetean. Este o viziune
aparte in ceea ce privete conceptul de libertate.
Exista libertatea de opinie, libertatea de a vota, libertatea cuvantului, dar nu exista libertatea de a
opta pentru participare sau neparticipare. Aceasta ingrdire poate duce in final la obstrucionarea
i anularea tuturor celorlalte liberti. Practic, ceteanului atenian i se impunea s-i exercite
drepturile democratice, in caz contrar autoritatea statal avand posibilitatea de a anula aceste
drepturi.
Se pune intrebarea dac in acest caz se mai poate vorbi sau nu despre libertate. Pentru c, aa
cum spunea Friedman, nimeni nu v poate sili s fii liberi. Aceasta este treaba voastr.
Orice constrangere in acest sens insemna, de fapt, o anulare a libertii.
Din legea lui Solon se poate desprinde o concluzie important. Libertatea este o noiune relativ,
care poate fi ineleas ca atare intr-un anumit cadru istorico-geografic i intr-o anumit
4

imprejurare, in timp ce, intr-o alt situaie ar putea aprea drept forma de manifestare a unei
constrangeri.
2.2 Conceptul de libertate la Platon
In concepia sa etic, Platon dezvolt idei socratice, reprezentand i el ideea c cine
cunoate Binele este de asemenea bun i face binele, aadar, c nimeni nu face nedreptatea de
bunvoie, ci din netiin. De asemenea, ca i Socrate, Platon imprtete i el convingerea
c a suferi din pricina nedreptii este de o mie de ori mai bine decat a fptui o singur nedreptate
i c cel mai important lucru este grija pe care omul trebuie s-o aib pentru mantuirea sufletului
sau. Convingerea aceasta are la Platon un caracter religios i o adanc seriozitate moral. Dar ce
este "Binele" ? In ce const acesta ? In "Gorgias", Platon caut s rspund la aceste intrebri in
sensul c bun este omul care se afl in posesia virtuii, cci bun nu poate fi decat sufletul in care
domnete ordinea i msura i care, de aceea, este stpanit de virtute, de stpanire de sine,
precum i de alte virtui. Platon accentueaz mereu aceast armonie veritabil a sufletului, ce se
pare ca nu este posibil decat dac omul tie s o pun in acord cu micrile universului. Lumea
cuprins in arcurile acestui veac, cu toate bunurile ei, cat si corpul uman cu necesitile lui, ce
trebuie considerate ca fiind marea piedic in calea spre mantuire a sufletului i care, de aceea,
trebuie invinse.
Czut in aceast lume, vale a plangerii, prin vina sa, sau prin destinul su - este indiferent acest
lucru - sufletul necorporal nu poate fi micat decat de nzuina de a se elibera de corp i de
legturile acestuia cu lumea senzoriala, pentru a se reintoarce in patria lui nevzut.
La Platon conceptele de datorie i libertate de voin se gsesc plasate in centrul eticii.
Mai ales libertatea de voin are o insemntate nu numai pentru existenta noastr de aici,
ci i in stare de preexistent, in clipa in care sufletul a trebuit s-i aleag destinul su. Din acest
motiv, Platon accentueaz mereu rspunderea grea pe care omul o are fa de sine insui i
fa de comunitatea in care el triete. De aceea libertatea i necesitatea nu constituie
contraziceri, ci libertatea moral este acea libertate ce creeaz dependen i necessitate moral:
dependena sufletului de legea moral. La sfaritul acestor consideraii, putem spune c Platon
pune etica in legtur cu psihologia sa, prin aceea c afirm c celor trei faculti psihice le
corespund trei virtui. Fiecare facultate duce, dac este corect educat, la o virtute cardinal :
gandirea la inelepciune (sofia), voina la vitejie (andreia) i pofta la cumptare (sophrosine). Cea
5

mai inalt dintre acestea este inelepciunea, care, trebuie s le dirijeze pe cele dou, cci abia
atunci cand fiecare facultate ii indeplinete ceea ce trebuie, omul este desvarit ; atunci
dreptatea (dicaoisne) devine cea mai inalt virtute la om. Prin inelepciune dreptatea devine o
realitate. Inelepciunea, vitejia i cumptarea au rostul s fac posibil realizarea dreptii.
3. Libertatea din viziunea lui John Stuart Mill
John Stuart Mill a fost principalul filosof liberal, acesta considernd c libertatea este
un concept a crui semnificaie poate fi explicat prin sintagma absena constrngerilor.
Este adevrat c a oferi unor oameni n zdrene, analfabei, nehrnii sau slbii de boal
drepturi politice sau garanii mpotriva ingerinei statului n viaa lor privat nseamn a-i
bate joc de ei. nainte de a nelege semnificaia unei sporiri a propriei liberti i de a se
bucura de folosirea ei, aceti oameni au nevoie de ngrijiri medicale i de educie. Ce este
libertatea pentru cei care nu pot face uz de ea? Ce valoreaz ea fr acele condiii
indispensabile uzului ei? Trebuie nceput cu nceputul...Libertatea individual nu este o
necesitate primar pentru orice om. 1
n opera Despre libertate, Mill abordeaz subiectul libertii civile, respectiv modul n care
societatea exercit un control asupra indivizilor i msura n care aceasta o poate face. Lupta
dintre libertate i autoritate a fost una dintre cele mai marcante momente din istorie, Lupta
dintre Libertate-i Autoritate este cea mai izbitoare trstur a acelor pri din istorie cu care
ne-am familiarizat mai nti, n special n istoria Greciei, Romei i Angliei 2, textul fiind fiind
unul de referin pentru doctrina liberal.
Pe parcursul istoriei, s-a ncercat obinerea libertii prin dou mijloace, prin recunoaterea
anumitor liberti politice, i prin delimitarea unor mijloace de control constituionale.
Mill consider c autoaprarea este singurul mijloc capabil s justifice un anumit grad de
constrngere dintre indivizi, aceasta fiind singurul scop n care propria putere poate fi
folosit pentru a rni ali indivizi i a mpiedica vtmarea semenilor, iar binele propriu,

Isaiah Berlin, Cinci eseuri despre libertate si alte scrieri, Bucuresti, editura Humanitas, 2010

John Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura Humanitas, Bucuresti, 1994,
pagina 2
6

moral sau fizic, nu este o justificare suficient, toate acele lucruri care fac ca viaa s fie
preioas pentru fiecare om depind de aplicarea unor restricii asupra aciunilor altora 3.
Individul poate fi tras la rspundere doar n momentul n care lezeaz libertatea
celuilalt. Fiecare om este rspunztor de propria persoan, propriul corp, propria gndire,
astfel nct nu poate fi constrns s acioneze ntr-un anumit fel, sau ntr-un fel n care acesta
i poate pune la ndoial libertatea de decizie.
Din prisma lui Mill, putem distinge o serie de liberti: libertatea de a se exprim, libertatea
de contiina, libertatea de a aciona dup bunul plac dar cu asumarea consecinelor, att
negative ct i pozitive, libertatea de asociere cu un grup prin presupunea c acesta nu a fost
constrns, libertatea de a alege un stil de via.
John Stuart Mill consider c indivizii au de ctigat n momentul n care acetia i
asum aciunile pe care le fac, fr s fie constrni de aciunile celorlali, i fr s judece.
Judecata este dat omului ca s o poat folosi. ntruct ea poate fi folosit greit, s li se
recomande oare oamenilor s n-o foloseasc deloc? A interzice ceea ce crezi c este periculos
nu nseamn a pretinde c eti scutit de orice greeal, ci a ndeplini datoria ce-i revine,
datoria de a aciona conform propriilor convingeri contiente, chiar dac eti supus greelii. 4
n discuia despre libertatea gndirii i a cuvntului, Mill pornete de la premis c nu
mai este necesar o aprare a libertii presei, considernd faptul c, dac o persoan are o
prere diferit fa de majoritatea, nimeni nu are dreptul s o reduc la tcere, i invers,
individul respectiv nu are dreptul s reduc la tcere mulimea.
Prin negarea unei preri, se execut un ru dublu, prin prisma faptului c este afectat
att persoana care se are o prere, ct i persoana care neag acea prere. (Chiar dac
ntreaga omenire, cu o singur excepie, ar fi de aceeai prere, i doar o singur persoan ar
fi de prerea contrar, omenirea n-ar fi mai ndreptit s reduc la tcere acea unic
persoan dect ar fi ndreptit aceasta din urm s reduc la tcere ntreaga omenire 5 ).
Raul facut prin mpiedicarea exprimarii unei opinii este ceva deosebit:prin el ntreaga specie
3

John Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura Humanitas, Bucuresti, 1994,
pagina 12
4
John Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura Humanitas, Bucuresti, 1994,
pagina 28
5
John Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura Humanitas, Bucuresti, 1994,
pagina 25
7

umana este pradata,atat posterioritatea cat si generatia actuala,iar cei ce nu sint de acord cu
opinia in cauza sunt chiar mai mult pradati decat cei care o sustin.Daca aceea opinie era
corecta atunci lor li s-a rapit ocazia de a trece de la eroare la adevar,daca ea este gresita ei
pierd ceva la fel de profitabil si anume imaginea si mai clara si senzatia mai vie

adevarului, produs prin coliziunea acestuia cu eroarea.Astfel el pleaca de la o opinie


neconventionala, excentrica in demonstratia sa:exista doua posibilitati: opinia interzisa este
adevarata sau falsa.
n cazul in care opinia interzisa pe care autoritatea incearca sa o suprime putea fi adevrata:
pentru cei ce au dreptate, este o dovada in plus, poate mai clara prin care se priveste
adevarul, iar pentru cei ce nu au dreptate, se ofera argumente in plus prin care sa se convinga
de cauza pentru care e gresita judecata lor. In timpul judecatii de opinii toti oamenii nu iau in
calcul marja de eroare a fiecarei persoane faptul ca nimeni nu are dreptate intru totul ei nu
sint infailibili ,nu ai deptul de a decide intreaga chestiune pentru intreaga omenire,in plus
certitudinea lor nu este

unul si acelasi lucru cu certitudinea absoluta. Aceasta lipsa a

libertati de a gandi , de i fi supuse opiniile sub o dezbatere a avut de-a lungul istoriei efecte
nefaste,Mill ii da exemplu pe monarhii absoluti:,,desi fiecare stie ca el insusi e supus greselii
prea putini considera necesar sa ia anumite precautii impotriva acestui risc de a gresi.
O alta piedica in calea liberei exprimari este neincredrea oameniilor in propria judecata:el se
bizuie de obicei orbeste pe infailibitatea lumii in genere.In senul in care:lumea reprezinta
decat aceea parte cu care el vine in contact:partid,biserica,claa sociala de care apartine(de-a
lungul isotriei manipularea maselor a fost posibila tocmai datorita acestei increderi orbesti a
oamneiilor in biserica, exemplu).
Indivizii crora le lipsete propria judecat sau ncrederea n propria opinie se vor sprijini pe
judecata celorlali, limitnd astfel procesul decizional la cercul social din care acetia fac
parte. Cei capabili s vad lumea ca un ntreg, sunt aceia care pot fi numii liberali.
Pentru autor, cunoaterea adevrului este considerat singur metod prin care un
individ se apropie de cunoaterea absolut a unui lucru, ascultnd toate opiniile i tot ceea ce
este spus despre acel lucru. Pentru Mill o libertatea a exprimari este sinonima cu progresul.
Omul ca fiint morala si intelectuala are capacitatea de a-si indrepta greselile pe baza
discutiilor. Pentru a evolua,pentru a avea o cunoastere deplina un om trebuie sa fie deschis
8

criticilor aduse opiniilor sale.Si atunci, bineinteles, utilitatea noastra este maxima atunci cand
avem o confruntare si cand, in urma ei, putem construi o opinie mai aproape de adevar.
Aceasta libertate de gandire este necesara nu numai pentru a crea mari ganditori ,ea este
creata pentru a da fiintelor omenesti obisnuite putinta de a atinge dezvoltarea mintala de
care sunt capabile.In plus Mill analizeaza aceasta libertate a gandirii in perspectiva
societatii in ansamblu(este constient ca e o utopic sa vorbim sa vorbim despre un popor care
sa fie activ din punct de vedere intelectual),dar de-a lungul isotriei au existat perioade in care
principile au fost supuse dezbaterii avand ca efect perioade de inflorire si dezvoltare a
societatii:Europa dupa Reforma,miscarea speculativa din a doua jumatate a secolul XVIII si
Germania in perioada lui Goethe. Mill mai are un motiv pt care considera ca societatea are de
castigat de pe urma opiniilor divergente si anume, el crede ca progresul inseamna
diversificare. Tendinta generala de progres a lucrurilor in intreaga lume face ca mediocritatea
sa fie depasita, in cazul in care intre noi sunt mai multe diferente. De aceea, nonconformisul
este o binefacere, deoarece merge impotriva curentului general si, in felul acesta, favorizeaza
progresul. Deci, viziunea lui Mill asupra societatii este oarecum pesimista. Entropia societatii
inseamna uniformizare. Singura putere demna de acest nume este a maselor.
Mill afirma c Libertatea de gndire este necesar nu numai, i i ii ci n primul rnd,
pentru a crea mari gnditori. Dimpotriv, ea este la fel de indispensabil, sau chiar
indispensabil ntr-o msur mai mare, pentru a da fiinelor omeneti obinuite putina de a
atinge dezvoltarea mintal de care snt capabile 6, repectiv faptul c ntr-un popor, nu trebuie
s existe constrngere.
Dezbaterea unei anumite teme are de asemenea o importan foarte ridicat, pentru c astfel,
n anumite situaii, iese la iveal adevrul.
Pentru un progres intelectual i social, Mill consider c trebuie aprat libertatea de
exprimare i decizie, pentru c niciodat nu putem fi siguri c o informaie conine elemente
inutile.
Opera lui Mill concluzioneaz faptul c, societatea are mai mult de ctigat dac
respect libertatea individului, i c acesta trebuie s triasc dup propriile reguli, nu dup
unele impuse
6

John Stuart Mill, Despre libertate, traducere de Adrian Paul Iliescu, editura Humanitas, Bucuresti, 1994,
pagina 47
9

BIBLIOGRAFIE
1. Dumitru Mazilu, Drepturile Omului, Lumina Lex, 2001
2. Isaiah Berlin, Cinci eseuri despre libertate si alte scrieri, Bucuresti, editura
Humanitas, 2010
3. J. S. Mill, Despre libertate, Edit Humanitas, Bucuresti, 1994
4. www.eur-lex.europa.eu (Carta Drepturilor Uniunii Europene)
5. www.dexonline.ro

10