Universitatea Tehnica din Cluj- Napoca

Centrul Universitar Nord din Baia Mare

Facultatea de Litere
Specializare Asistenta Sociala

STUDIU DE CAZ
VARGA GHEORGHE

Lector dr. Cluz Adriana

Student: Chereche Mihai- Tudor

Anul II semestrul I

Cuprins
A. Studiu de caz........................................................................................................2
1. Istoricul social....................................................................................................... 3
2. Convorbirea telefonic.......................................................................................... 7
3. ntalnirea fat n fat............................................................................................. 7
4. ntocmirea listei cu probleme................................................................................ 7
5. Obtinerea informatiilor de la alte agentii/institutii.................................................. 8
6. Vizita la domiciliul clientului................................................................................... 8
7. Cartea vietii........................................................................................................... 9
8. Matricea ciclului de viat....................................................................................... 9
9. Genograma......................................................................................................... 10
10. Harta eco............................................................................................................ 11
11. Scala resurselor familiale.................................................................................... 12
12. Harta relatiei sociale........................................................................................... 13
13. Scala de sprijin familial. 16
14. Analiza cmpului de forte.................................................................................... 16
15. Matricea procesului decizional............................................................................ 16

STUDIU DE CAZ
1. Istoricul Social
a. Date privind identificarea beneficiarului
Numele i prenumele: Varga Gheorghe
Locul i data naterii : 27 mai 1993, judetul Maramure
CNP : 1930527004791
Statut juridic/starea civil : persoan fizic/necstorit
Domiciliul : Bulevardul Unirii, nr. 27, ap.20 Baia Mare
b. Date privind familia beneficiarului
Date de identificare ale membrilor familiei :
Numele i prenumele

Vrsta

Ocupaia

Domiciliul

Varga Ana (mama)

56

Casnica

Bulevardul Unirii, nr. 27,

ap.20 Baia Mare

Varga Ion (tata)

63

Zidar (constructii)

Franta

Varga Alexandru (frate)

29

Fermier

Anglia

Varga Dumitru
patern)

(bunicul 75

Pensionar

str. Gorunului, nr.6 Baia

Mare

Varga
Maria
matern)

(bunica 74

Pensionar

str. Gorunului, nr.6 Baia

Mare

Date relevante privind familia :

Familia lui Gheorghe este format din 4 membrii : mama Varga Ana, tata Varga
Ion, fratele Varga Alexandru si beneficiarul Varga Gheorghe. Mama si tatl sunt
cstoriti. Cei doi au o relatie bun n prezent desi spun c au avut si dificultti.
Tatl lui Gheorghe este plecat la munc n Frana, unde lucreaz cu forme legale
de munc. Acesta sprijin familia material cu aproximativ 400 de euro pe lun.
Gheorghe nu s-a mai vzut cu tatl su de aproximativ 2 ani. De asemenea
fratele lui Gheorghe este plecat n Anglia. Acesta a plecat imediat dup ce a
terminat liceul si s-a stabilit acolo, formndu-si o familie. n prezent el lucreaza n
mod legal , pe baz de contract, desi nu ntodeauna a fost asa, la nceput el
lucra n mod ilegal. Este cstorit cu Murean Crina, de nationalitate romn, si
mpreun au o fetit de 6 luni, pe nume Varga Sara. De cnd a plecat Alexandru
nu s-a mai ntors n tar , dar a fost vizitat de Gheorghe mpreun cu mama sa n
momentul n care s-a nscut fetita lui,Sara. Gheorghe comunic telefonic cu tatl
si cu fratele su. Mama lui Gheorghe locuieste mpreun cu acesta,fiind
persoana care are grij si rspunde pentru Gheorghe, si este pensionar. De
aceea de multe ori , dup ce iese de la coala Gheorghe se duce la bunica lui,
Varga Maria, unde se mai ntmpl s rmn si peste noapte. Pe bunicul lui
Varga Dumitru l viziteaz ocazional, principalul motiv fiind si faptul c acesta nu
si are domiciuliul n Baia Mare, ci locuieste n Trgu Mure. Tatl lui Gheorghe
mai are o sor cu un an mai mic dect el,cstorit , care are doi bieti, verisorii
lui Gheorghe. De asemenea mama lui Gheorghe mai are un frate cu 12 ani mai
mic dect ea , cstorit si o sor cu 2 ani mai mic, cstorit, care are dou fete
si doi bieti. Legturile cu familia extins , n afar de cei doi bunici nu este prea
puternic, acestia vizitndu-se ocazional de srbtori, foarte rar n decursul unui
an. Relatiile lui Gheorghe cu mama sa s-au rcit un pic n ultima perioad din
cauza faptului c nu se mai vd att de des ca atunci cnd tatl lui era n tar.
Cu tatl comunic doar la telefon , cteodat mai des, cteodat mai rar,
depiznd de acesta care sun din Italia. La fel se ntmpl si n cazul fratelui mai
mare, cu care ocazional mai vorbeste si prin intermediul internetului. Se
ntlneste mai des cu bunica lui fat de perioada dinaintea plecrii tatlui , si a
dezvoltat fat de aceasta o oarecare legtur de atasament.

c. Date privind evoluia beneficiarului

Informaii despre natere i dezvoltare
Varga Gheorghe s-a nscut n judetul Maramure. Sarcina a evoluat normal.
Naterea a fost la termen i fr complicaii.. Este un copil dezvoltat normal
pentru vrsta de 14 spre 15 ani.
Informaii medicale
Starea actual de sntate a copilului este bun. nafar de problemele medicale
inerente cresterii si dezvoltrii, Gheorghe nu este n evident cu afectiuni
cronice. Dezvoltarea fizic este una normal vrstei, iar starea snttii este
bun. Exceptie fcnd faptul c Gheorghe a suferit la vrsta de paisprezece ani
un accident de circulaie n urma cruia i-a fracturat un picior. Copilul trebuie s
mearg regulat la edine de recuperare. Copilul este nscris la medicul de
familie Avram Lucian.
Activitatea colar
nscris la coala General Lucian Blaga Baia Mare , la clasa doamnei dirigine
Pop Cosmina. Gheorghe este n clasa a opta , iar performanta scolar n ultima
perioad este modest, n scdere evident n ultimii doi ani de scolarizare. A
rmas corigent anul trecut la matematica , iar la corigenta din toamn a obtinut 6,
reusind astfel s treac n clasa a opta. n ultimii doi ani a avut nota la purtare
sczut. n clasa a sasea a avut 9, iar n clasa a aptea 8. Aceste note sczute
au fost din cauza faptului c Gheorghe a lipsit nemotivat si a avut si cteva acte
de indisciplin, conflicte cu colegii si profesorii. Gheorghe este nc implicat n
echipa de fotbal , dar nu se mai implic la fel de mult n activittile organizate cu
clasa. Pn n clasa a sasea Gheorghe a avut rezultate foarte bune la scoal,
dar n ultima perioad a nregistrat destul de multe esecuri pe plan scolar.
Gheorghe s-a implicat n cercul de sah, unde a avut rezultate foarte bune, dar la
nceputul clasei a opta acesta a renuntat la sah, motivnd c nu mai are timp.
Statutul socio profesional
Datorit vrstei pe care o are , Gheorghe nu lucreaz si de aceea nu ne putem
referi la statul lui socio profesional.
Relaia cu sistemul de protecie/asisten social
Gheorghe nu a fost si nu este institutionalizat.

IV. Situaia material / financiar

Locuin/proprieti
Familia nu are o locuint proprie. Gheorghe mpreun cu mama sa locuiesc ntrun apartament nchiriat cu dou camere decomandat. Conditiile locative sunt n
general bune, familia nu a fcut investitii n acest apartament deoarece contractul
cu propietarul expir la sfrsitul lui 2009 si nu stiu exact dac vor rmne n
acelasi apartament. Chiria pe lun este n valoare de 150 de euro plus
cheltuielile la ntretinere. Apartamentul este dotat mediu din punct de vedere al
mobilierului, ns are multiple mbunttiri. Din punct de vedere igienic este bine
ntretinut si curat. Familia ncearc s strng banii necesari pentru a-si cumpra
o locuint proprie.
Surse de venit
Sursele de venit ale familiei sunt alctuite din banii care i trimite tatl
reprezentnd suma de 400 de euro, salariul mamei n valoare de 000 Ron si
alocatia lui Gheorghe. Au datorii la ntretinere n valoare de 500 Ron. Cheltuilelile
familiei sunt cele pentru chirie, ntretinere, mncare, haine, rechizite scolare
pentru Gheorghe s.a.
V. Probleme identificate
- performantele sale scolare au sczut;
- comunicarea dintre Gheorghe i mama sa s-a deteriorat un pic n ultima
perioad;
- lipsa tatlui l-a influentat negativ pe Gheorghe;
- Gheorghe are slabe abiliti de via independent, n special n ceea ce
privete asumarea responsabilitilor, participarea la treburile casnice,
comunicarea cu adulii;
- Gheorghe si-a fcut si niste prieteni nu tocmai potriviti , mai mari ca el cu 2-3
ani, care sunt din cartierul n care locuieste si Gheorghe si despre care se crede
c ar avea proleme cu alcoolul si cu politia. Gheorghe a fost vzut n compania
acestora de cteva ori;
- Gheorghe nu mai este la fel de sociabil la scoal cu colegii lui si nici nu mai
este la fel de implicat si entuziasmat de activittile ce au legtur cu scoala.

2. Convorbirea telefonic
Cazul lui Gheorghe a intrat in atentia asistenei sociale n momentul n care
situatia copilului a fost referit de ctre doamna dirigint Pop Cosmina de la
clasa a opta a coala General Lucian Blaga Baia Mare. Cu ajutorul acesteia
asistentul social a fcut rost de numrul de telefon al mamei copilului si a sunato. I-a explicat de unde are numrul ei de telefon si de ce a sunat-o. Asistentul
social i-a propus s se ntlneasc pentru a vorbi mai multe despre situatia
copilului ei. Aceasta a acceptat si au stabilit de comun acord data, locul si ora la
care s se ntlneasc. nainte de a spune la revedere s-a asigurat dac totul sa nteles asa cum trebuia.

3. ntlnirea fat n fat

Prima ntlnire fat n fat s-a petrecut la scoal, ntr-un cabinet de consiliere. La
ntlnire au participat att mama, ct si Gheorghe.
Pentru prima ntlnire asistentul social a trebuit s aib n vedere ca ncperea
s aib o atmosfer plcut si propice comunicrii (ncperea este aerisita,
luminat, temperatura este potrivit).
Asistentul social s-a prezentat, la domiciliul lor si a explicat foarte clar si pe
ntelesul lui Gheorghe si mamei sale c tot ceea ce vor vorbi rmne
confidential. Dup acest moment i roag pe cei doi s vorbeasc deschis
despre ei, despre problemele lor , despre familie. Pe parcursul discutiei,
asistentul social pune ntrebri ajuttoare, care s clarifice informatiile primite
fr a ncurca, sau deruta. Deasemenea, prin gesturi, postur, mimic, asistentul
social nu este autoritar, ci ncearc s empatizeze cu cei doi.
Spre sfrsitul ntlnirii, asistentul social mpreun cu Gheorghe si mama lui
stabilesc data urmtoarei ntlniri. Deasemenea asistentul social i ofer acesteia
numrul de telefon si adresa institutiei.

4. ntocmirea liste de probleme

nc de la prima intalnire asistentul social si-a fcut o imagine general asupra
problemelor pe care le are Gheorghe. La a doua ntlnire hotrste ca, mpreun
cu acesta si cu mama lui s ntocmeasc o list cu problemele importante.
Astfel, n cazul lui Gheorghe, lista este urmtoarea:
- performantele sale scolare au sczut;
- comunicarea dintre Gheorghe i mama sa s-a deteriorat un pic n ultima
perioad;
7

- lipsa tatlui din viata lui ;

- slabe abiliti de via independent, n special n ceea ce privete asumarea
responsabilitilor, participarea la treburile casnice, comunicarea cu adulii;
- anturaj nepotrivit;
- nu mai este la fel de sociabil la scoal cu colegii lui si nici nu mai este la fel de
implicat si entuziasmat de activittile ce au legtur cu scoala.
La sfarsit asistentul social multumeste lui Gheorghe si mamei sale pentru
bunvointa cu care a rspuns ntrebrilor si cu care a ajutat la ntocmirea listei si
pentru colaborare.

5. Obtinerea informatiilor de la alte agentii/institutii

Asistentului social i sunt necesare fisa medical al lui Gheorghe pentru a sti
exact care este starea lui de sntate, precum si accesul la situatia lui scoalar.
Pentru a obtine aceste lucruri el cere permisiunea lui Gheorghe si a mamei sale.
Dupa ce a primit permisiunea, asistentul social poate cere fisa medical
medicului de familie al lui Gheorghe si situatia lui scoalr specificand c are
permisiunea acesteia si c informatiile continute vor rmne confidentiale.
Deasemenea asistentul social trebuie s fie atent mereu la urmatoarele lucruri:
1. Respectarea confidentialittii;
2. Concentrarea asupra contextului problemei/ urmarirea firului rosu, fr
a se pierde n aspect de mic important, fr relevant pentru caz;
3. Analiza datelor, evitndu-se o suprancrcare cu documente care nu
ofer nici un ajutor n rezolvarea problemei;
4. Argumentarea deciziilor prin documente atasate la dosar.

6. Vizita la domiciliul clientului

Tot n a doua ntlnire, asistentul social a stabilit o vizit la domiciliul lui
Gheorghe, a doua zi la ora 14 dup amiaz,smbt(n timpl sptmnii mama
lui Gheorghe nu este acas la aceast or). Asistentul social si va pregati un
ghid de observatie n care s isi noteze observatiile n legtur cu domiciliul
beneficiarului. Deasemenea, asistentul social va avea si un ghid de interviu
pentru a-l aplica copilului. Pe parcursul vizitei asistentul social nu se va comporta
autoritar, ci va cere mereu permisiunea pentru orice actiune pe care vrea s o
fac.
8

Gheorghe va fi mpreun cu mama lui pe parcursul vizitei pentru a se simti

protejat din punct de vedere emotional. n timpul vizitei, asistentul social va vorbi
cu Gheorghe si cu mama lui ntr-un mod empatic care s creeze o atmosfer
calm, de ncredere.

7. Cartea vietii
Este o tehnica individual ce se completeaz de copil cu propriile sale cuvinte,
acoperind perioada de la nastere pn n prezent. Este folosit cu scopul de a
ajuta copilul, n special un copil dat spre ngrijire sau adoptat. Desi Gheorghe a
locuit dintodeauna cu printii si, asistentul social i va explica despre ce este
vorba si cum se poate realiza aceast carte a vietii. Dac va dori s realizeze
cartea propriei vieti, Gheorghe va primi sprijin din partea asistentului social si
toate indicatiile care i sunt folositoare, precum si ajutor din partea mamei pentru
a gsi mai usor materialele de care are nevoie (certificat de nastere, poze, premii
scolare etc.)

8. Matricea ciclului de viat

Este o tehnica folosita in special in lucrul cu familia ai crei membrii se afl n
cicluri diferite de viat. Aceast tehnic nu reprezint un interes major in cazul lui
Gheorghe.
Membrii
familiei

Stadii de dezvoltare
0-1
2-4
5-7

8-12

13-20

21-32

33-50

51-70

Varga Ana

Varga Ion
Varga
Alexandru

Varga
Dumitru

Varga
Maria

Murean
Crina

70-80
x

Varga Sara
Alexa
Ioana

9. Genograma
Genograma sau arborele familiei, descrie tipurile de relatii si evenimentele care
s-au desfsurat de-a lungul generatiilor. Aici gsim nregistrate pe scurt nasterile,
divorturile, decesele si de aceea asistentul social foloseste aceast tehnic si n
cazul lui Gheorghe. Aceasta se va completa de ctre asistentul social mpreun
cu Gheorghe si mama lui.

10

10. Harta eco

Aceast tehnic precizeaz locul unei persoane sau familii n contextul social.
Ea se bazeaz pe relatii, modul de interactionare cu ceilalti, performante
intelectuale, participarea la activitti religioase, sociale, politice, culturale etc.
Asistentul social va folosi harta eco si n cazul lui Gheorghe deoarece aceasta
tehnic poate oferi informatii valoroase. Harta eco:

Biseric
Bunici

Familia

Familia
lrgit

Varga
Gheorghe

Serviciu
social

Vecini

Doctor

Prieteni

coal

11

11. Scala resurselor familiale

Aceast tehnic evalueaz modul de administrare a resurselor familiale (timp,
bani, energie) n concordant cu nevoile familiei dar si cu ale fiecrui membru n
parte . Fiecare item din scal este punctat pe o scar de la 1 la 5 (de la
insuficient spre suficient). Gheorghe este rugat sa rspund la ntrebarea: n ce
msur urmtoarele resurse sunt suficiente pentru tine si familia ta?.

In ce masura
urmatoarele
resurse sunt
suficiente pentru
dumneavoastra?
Mancarea pentru 2
mese pe zi
Casa sau
apartament
Bani pt a cumpara
cele necesare
Haine suficiente
Incalzire casa,
apartament
Instalatii/ apa
curenta
Bani pentru a plati
cheltuielile lunare
Slujb bun

Nu se Insuficiente
aplica

Pensie suficienta

Ingrijire medicala
Transport garantat
Mobila pentru
casa/apartament
Timp pentru odihna
suficient
Timp pt dvs insiva
Timp pentru
reuniuni familiale
Timp pentru copii
Timp pentru
sot/partener/prieten
apropiat
Telefon sau acces
la telefon
Dadaca pt copilul
dvs
Ingrijire pe timpul
zilei pt copilul dvs

Rareori
suficiente

Uneori
suficiente

Aproape
intotdeauna
suficiente

suficient

X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
12

O persoana cu care
sa vorbiti
Asisenta
stomatologica
pentru familia dvs
Bani pentru a
cumpara
echipamente/
obiecte specifice pt
copiii dvs
Timp pentru
socializare
Timp pentru
intretinere si
ingrijire
Jucarii pentru
copilul dvs
Bani pentru
divertismentul
familiei
Bani pentru
economii
Timp pentru
calatorii/vacante
Bani pentru
calatorii/vacante

X
X

X
X

X
X

X
X
X

12. Harta relatiei sociale

Se foloseste pentru identificarea persoanelor care pot oferi beneficiarului suport
social. Gheorghe va oferi asistentului social numele si prenumele celor care pot
oferi ajutor (persoane care l pot sustine si care pot fi contactate de Gheorghe
pentru a oferi ajutor, persoane care-i sunt indiferente dar care fac parte din viata
sa).
Familia

Prietenii/
vecinii/colegii

Ong
coala

Rude
Biserica

13

Gheorghe este rugat s realizeze un top al persoanelor pe care poate conta. Apoi
mpreun cu asistentul social va completa numele persoanelor, tipul de ajutor pe care
aceste persoane i-l pot oferi, dar si de cine este criticat, directia de ajutor, gradul de
apropiere, de ct timp se cunosc si ct de frecvent poate apela la ajutorul acestei
persoane.
Topul pe care l-a realizat Gheorghe:
1. Varga Ana
2. Varga Maria
3. Varga Alexandru
4. Alexa Ioana
5. Varga Ion
6. Varga Dumitru

Nume si prenume client:

Varga Gheorghe

Arii:
Gospodaria/alte
familii/
serviciu/scoala/organizatii/alti
prieteni/
vecini/
profesionisti/altii
Suport concret:
deseori/uneori/rareori
Suport emotional:
deseori/uneori/rareori
Informatii/sfaturi:
deseori/uneori/rareori
Critici:
deseori/uneori/rareori
Directia de ajutor:
impreuna cu clientul/de la
client/spre client
Gradul de apropiere:
nu
prea
apropiati/apropiati/foarte
apropiati
Cat de des se intalnesc:
deloc/uneori/o
data
pe
luna/saptamanal/zilnic
De cand se cunosc:1 an, 1-5
ani, mai mult de 5 ani

Nume si prenume persoana suport

Varga
Varga Ana
Varga
Alexandru Maria

Alexa Ioana

Gospodria

Gospodria

Gospodria

Prieteni

Deseori

Uneori

Uneori

Uneori

Uneori

Rareori

Uneori

Deseori

Deseori

Rareori

Deseori

Uneori

Uneori

Rareori

Rareori

Rareori

Spre client

Spre client

Spre client

Apropiati

Apropiati

Apropiati

De
la
client/spre
client
Apropiati

Zilnic

Uneori

Sptmnal

Zilnic

De mai mult De mai mult De mai mult De 1 an

de 5 ani
de 5 ani
de 5 ani
14

13. Scala de sprijin familial

Datorit faptului c aceast tehnic evidentiaz rolul persoanelor si grupurilor de
ajutor pentru membrii unei familii care cresc un copil,n ce msur au primit
sprijinul adecvat, asistentul scoial nu o va aplica n cazul lui Gheorghe.

14. Analiza cmpului de forte

(+)

(-)

1.
Gheorghe
doreste
mbuntteasc situatia scolar

s-si 1.Situatia scolar din ce n ce mai rea

la scoal, desi la anul trebuie s
mearg la liceu

2.Dirigina lui Gheorghe doreste s se 2.Este greu de recuperat materia care

implice si s-l ajute pe Gheorghe s a pierdut-o pentru c nu a nvtat la
redevin elevul care a fost
timp
3. Gheorghe va ncerca s renunte s 3.Anturajul nou de prieteni care si-a
se mai vad cu prieteni dubiosi
fcut aparitia n viata lui Gheorghe
4.Mama va ncerca s fie mai atent la 4. Comunicarea deficitar cu mama lui
situatia scolar a lui Gheorghe si s se
apropie mai mult de acesta

15. Matricea procesului decizional

Aceast tehnic contribuie la stimularea clientului de a gsi alternative. n timpul

ntlnirii lui Gheorghe cu asistentul social, se vor nota ntr-un tabel costurile si
beneficiile unei activitti, tabel care se va analiza la sfrsitul ntlnirii de ctre
Gheorghe , care va hotr singur ce curs va da vietii lui.

15

Alternativa s nu nvete
COST

BENEFICIU

Note mici n continuare, posibilitate de Mai mult timp liber

a repeta anul, sanse mici de a intra la
un liceu bun

Alternativa s-si mbuntteasc situatia scolar

COST

BENEFICIU

Va fi greu de recuperat materia care a Notele vor fi mai mari, va fi mai

pierdut-o, mai putin timp liber, frica de apreciat de profesori, va avea sanse
a nu reusi
mai mari de a intra la un liceu bun

16