Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Inter

    Încărcat de

    Olimpiu Vinteler
    4 vizualizări11 pagini
    despre chestii interesante, merita sa arunci un ochi si pe aici

    Titlu original

    inter

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    despre chestii interesante, merita sa arunci un ochi si pe aici

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    4 vizualizări11 pagini

    Inter

    Încărcat de

    Olimpiu Vinteler
    despre chestii interesante, merita sa arunci un ochi si pe aici

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 11
    Mircea AGADRIAN este prof. dr. ln Caled de Sociologc yi Asien Socials a Universit 1 Desembrie 1918” ain Aiba Loi, jizaiat i Bozote, dtr in sovolopies in pzant ete implica Ia ‘nai mole programe de cerceare pinaster, A publica prinke atte: Miltary olaica Oe osc polticd a corpulu atertor 2000), Comsicaren.O abordare pretea (2000); Intrucere oy ota poliicd 2000), avroperepna nei nor conditt sedenrathroslimttad la datonds 0 concerere ‘colitis (2002), Sociologie generals (2003), Actor 27 te sti aticoe pubicnte fn rovste de Speciaite din arts, Mircea Agatvian: Cercetarea ealifaivé a sacialulul design si performare © 2004 Institut European, lagi WT. eurviast.r0 INSTITUTUL EUROPEAN as, st. Cronicer Mustea nf, 17, 700198, CP. 161 exrvedit@hotmail com Deserierea CIP « Biblioteli Nationale a Romniei AGABRIAN, MIRCEA, Cercetares caitatva a soc Iasi: tnt! European, 2008 Bintiogr ISBN 973-611-2845 Is Aesign si peeformare Mircea Agubrian; Reproducerea (partial sau toratt) a prezemci cA, firs acordol Edtuti,constitie infractions sise pedepseste in conformitate eu Legea nr. 811996. Printed in ROMANIA, Cercetarea calitativa a socialului Design si performare MIRCEA AGABRIAN Spee acetate Capitotul 2 STRUCTURA S$! ELEMENTELE DESIGNULUI CERCETARII 2.1. Consideratii de baza __ Oice cercetarea social are tei faze: planificarea (designul) executia si raportu jn unete tipuri de cercetare, aceste faze sunt distincte gi secventiale. in ate pus, cele ‘tei faze se pot amestesa, in cele ce urmeaza analizam prima faz8, designul cereetiri, care anticipenz’ modu! in care investigaia va firealizta Planitearca este vitala in orice fel de cercetare sociala. Egecul planificart implica riscul de 4 pierde controlal proiectului si, evident, esecul indeplinirt cu succes al acestuia. Subliniem e& procesul planificatié poate reclama unele cercetiri pretiminar (bservasia, de exemplu) sau exploraorii pentrw a objine informatia de care avem nnevoie cdnd luim decile pentru elaborares designuluicereetaii. Dar, totdeauna este posibil ca logics anticipate, aja cum mai este denumit designul cercetaii sociale, $8 tu poata fi urmata in itera acesteie;apaita unorobstacole neprevizute si Taelegerea {ot mai buns de edtro cercettor a fenomenului studit, cer schimbari ale designului in general, despre structuza 5 clementele designului se diseut in contextultextolor encrale despre metodele cereetirii, ins8 tatazea, de obicel, este superficial. Preocu- [area majori a acestor luc este <8 introduc studenfii in tehnictle colectari si ana- lize datelor. Cu siguranta, cuncastereaacestora este necesara, inst alegerea metodelor se leags de multe aspecte fundamentale ale iavestigaiei, asa cum sunt intrebitile cercetii In care trebule sa raspundem sau strategie pe care intentiondm s@ le Foasim pentru a raspunde corect Ia cesteintreii »Procesul elaborarif unui design este probabil cea mai dificilt cereet sole” (Baie, 200, p3) Dip et tvs dats ass mpl wae siructura gi elementele unui ,proiect de eereetare empirica” care incearca s8 produc rispunsuri la intrcharile cercetrit prin colectarea si analiza datelor legate de unele aspecte ale viefi sociale, Am avut in vedere nevoile studentii care sunt ehemati si Sntocmeased up asemenea proiect pentru examenul de cents, doetoran2ii care labo reazi tee de dactorat, dar ji pe toi cei care vor s& dea rigoare cervetirii sociale. Trebuie s& facem distinetia Inte propumerea unui proiect de corcerare si designul crcetarit. in timp ee exista © considerabild suprapunere intre cerintele lor, acestea SSTRUCTURA §1ELEMENTELE DESTONULA CERCETARI sizeasi audiene diferite.Propuneres unui proiet de cerctare ete fosita pena: (a) ‘igure unwl grand de cercelare, (b) obtinerea aprobinit din partea eonducei ests pena tn poiect de cecetre intern sy (C)prezentaea publica a une reme de cercetare gi evaluarea feedbask-ului. Spre deosebire de proiectul de cerectare, esignul cercetarii este un document mult mai tehnic. Tinta acestuia este: (1) sa fact eetle explicte: (2) sb arate de ce au fost Tégute; G) s& ssigure ch ele sunt deer afene $i (4) 38 permila evaluaea for critica. in une situatit numai un singur seesiment va fl cerut, Dar $i nul si celal pot fi pregitite in versiuni diferite. In ‘Continua tratém numa designe cersetii Decignul corer se eferd In arocestl care leap inrebiite creat, datele empurice si concluile cercetni, Agu cum spune Yin (1993) ,Designul eeest este safjin de aefione pentru a ajungs de aici pana acolo.” Ty mod ideal, designul atari sociale reprezints proces de a deczi legate de priest eetcetarit carseeata tf ds Ta bun Sfrsit, AcestIucra implicd eniciparca (uturr aspectelor a atari iar apoi planifcaren lor pentry a Yo executa intr-o manier integral Definin desigmal cercetril ca lanl logic ce leagd datete care var fi colectate si recluse care vor fi trase i raport cw fuirebdrle initiate ale sunt. Cu alte sernte un design de cercetare este esenfialmente un plan de parcurgere a drumului de ta snceputd fa faritul studivlu. Inceputel este un sct inal de intcbar la care vspui spans, iar afta este un et de conclzi in leglturt cu ale ineebi Ma SRihugios fata, forte important de altfel,e& design cert eprezinit mod st wile prin care se relizeaca controlul in eursud proces de cercetar eee Rticulariate somniticativa, ubliniom natura emerge desigut cenoe darivatuotive, Dooatove cetcettoru cautds8 observe gis interpreteze ingelesurile in acat neste niet imposibil $i nil potrivitsB finlizam strategile de corcetare ‘saint incepericoletarié datetor (Patton, 1990). Designs! particular al wnat stadia alta depinde de intentia, scopu:ceretirii, de informatie care vor fi maj folos tear, precim i de cele care au cea mai mare credits TN Bisitie (2000) compara designol cercetrii cu actvitatea unui abitect pentru desinal unei constucti Aga oumn ote constacte se poate relia in moduri vara, foram gi componentele designuluicereetiii pot Fi organizat infer cferite. La fel wa amarhitect, ceretitorul socal (ebuie i aib8 sau sa dobandeased vn set de cai easin, Orum gi Sjoberg, 1991) rte care: bilitatea de pune intrebiribune yide a interpreta raspunsurile, capacitaea de bun ascultator, adaptabiltatea si flexibilitatea Ia ‘Stat variate, ealttea dea Infeleze bine si opoctun problemele studiate, absent iki Tor preconcepute, Aceste ealitati sunt sofeitate din pln de constrcta designolt exter Demersul care urmeazd este un exempla de cum trebuie si arate, th general, structura unui design el cerctiri, cu unele aceente pe partculritaile fi in invest- glia caltativa. Pin acest mod de sbordare veem s8 subliiem relate stins inte eae doul pozitii metodotogice de baz, cantitativ si calitaiv. in sensul acest ide, {te nar profesor! ameriani, G. King, R. Keohane si S. Verba (2000) demonstrea thar inrae de rfernié penta crcettort din domenialstinelor sociale ca Cele dou stiri de ceoctare,calitati gt respeetiv cantitatv, sunt foarte difeite” p. 17) fir Giferentele de stil (oumere si sttstic8 versus cuvinte $i inerpretare) mu sust is (CERCRTAREA CALITATIVA A SOCIALULLIL DESIGN $i PERFORMARE mportante in punet de vedere metodologic gi al continutului propriv-zs”. Ei saccenfueaz8 c& ,cercetarea calitativa nu este superioaré cercetiri canitative $i invers, adiferent care ar fi subiectul cercetarii” (p. 19). ° Aceiagiautorit artic, in evea ce prveste designul, cercetareasliniicd are patra caracteristi 1. Obiectivul cereetarit it constituie formularea de inferenge. Bazandu-se pe da- tele empiric, cercetares sintified urmireste sh produc’ inferente descriptive siexplicative, care ne ,permit si vedem dincolo de datele adunate” 2% Procedure cercerri sunt publice Ele sunt un act public pentra a fi transaise tora atfl inet limitele ior inerente i poaté fi depayite. Acest Iueru permite cercetitorilor reproducerea projsetelor de cereetare si mai ales sd invete uni de alii 3. Concluztte sunt incerte. Oblinerea de conchuzi perfect sigure din datele adu- nate, esre oricum au incerttudines lor, constiuie un act imposibil de realizst. De fat inerttinesee on apes eta ora tp de coca 4. Caracterul sinc este dat de metoda folosta. Metodele i regulilefolesite fer caracterul stintel si unitatea sa, n acest sens, sina est o ativitae so ciali cu adevirate ,efecteeliberatoare” ata timp eat eontribuie la rezolvarea problemelor oamenir. Profesorii american remare8, pe bunk drepate, sare pare din cereetrs rena i clity mage mi prin guile racine pesnd pro ders infrenilorbzate pe erecareaempics (3 King Keun iS. Veo, 200, p. 2). CCredem c& una din eauzete majore ale acest situs ezidin modul ler se concepe logien eercetiri calitative, e& find subminata de cli filo manist. Dupa ce am defint ccrnjce de back ale dsignul cercetiri social lc designuli cercetari sociale, puterm moepe construct wnt model care permite orcite variate ce pistreaci trssturile caracte- rstce unui proict stintfc de investigare In esen, scopul demersuluinostu in pro iestarea cercetri vizeaz4 modu fn care trebuie 58 alegem problema de investiga, cum si punem intrebiri si felul in care s& organizim invesigaia asia! incit sh obtinem ,propozii descriptive gi cauzale valde" si 2.2. Tema cercetar inceperea procesului de cercetare - gi anume selectarea temei de studiu - este cea ‘ai importanté etapa a procesulul de cercetare. Tema aleasi pentru studi di tomul Intregului efort de cereetare gi stabileste cadrul in care fiecare din elelalte etape majore ale procesului de cercetare ~ culegerea daielor, analiza rezultatclor gi ‘redactarea raportlui - vor fi duse la bun sfargit. Trebuie bine infeles faptul c& nici una ie aceste etape mi poate fi inlocuiti prin idei de cercetare de slaba calitate Tehnicile de cercetare -oricat ar fi de sofisticate- nu pot transforma o idee slaba intro {ema de cereetare bund, Dupii cum spune Julian Simon (1969, p. 5) [STRUCTURA $1 ELEMENTELE DESIGNULA CERCETAR ee bund ste parade temelio a uni tempi. culegere dorsi masta stat fh valoaredacsbiecul ny exempta in principiu, nw exsté wn eispuns rigutos la Tntrebarea: Unde igi are originea toma cerceiri? si net la iirebarea derivati: Cum ajungem 4 alegem tema unei cereetir? jnsa unele sugestii pot fi date, care tin mai mult de motivafii si de valoarca unor criteri, decdt de reguli riguroase. ‘Stdentilor le ext dificil s& se concentreze asupra temei si inte Diseufile ew ei se desfagoaré porind dela ,Ce trebuie 58 faca?”. Le este com ‘no au idee cam 38 inceapa, iar dach av o idee, mu € infotdeavna una foarte folo- Sitoare. Inceputel pare si fe foarte dificil penta ck Cred ct stuaia aceasta este tpied penne student de. pretuindeni, Rimine oricum faptul cd in alegerea semet de Ezrcetare, student se confrunt8 cu probleme speciale. Nu doar eft sunt mai limita in timp si resurse, dar aproape cu siguanf ei nu sunt suficient de familiarizatt cu pro blemele din domeniu, Pentru stadenti a veni cu o ides pentru o tem de cereetare este adescori parte cea mai grea, Egecul dea Tnfelege ce este saciologia si ce fac sociologit reprecint) principalul motiv pentru care ei ab dificutii in aleyeres temei i, mal depare, in formularea intrebarilr cereetii Reprezintd o axiom afiematia cd alegerea unei teme bune depinde de tnelegerea specificului sociologiei. Sociologia studiaeS comportamental uman social. Ideea fundamental pe eate Ip constreseintregul demers so infemeiazi pe faptl ck acest comportament este format de interatinie dintre oameni reglementate in modutt fecunescute social Cv alte vine, ce ete persoans, ce anume gindeste ca si face, Se giseste sub influenfa grupurifor din eae Tace parte. Sociologitinvestigheazi cum indiviit sunt formati de grupurite sociale de ta familia maiun, si cum grupurite Sunt create gi mentinute de indivizi care le aleatuiese. Sociologi incearcd st ineleaga constanicle din acesteprocese ~ madurile tn care similarities diferetele wmeuzi un pattern predicibil Un mod de @ descr ce este ditinctiv peutru puncuul de vedere sociologic exe nati sociologica”, 0 exprese inventata de C. Wright Mills (1975). Folositea Tinaginatied sociologice inseamn recunoasterea conexiunii dine experienta indi- Viduala si societate. Mills aumeste nivelul personal .biografia” individual: el folosestetermenul yistorie” ca st se refere la paterturile si relaile existente la seara ‘nai larga soviet A folosiimaginatiasociologic presupune aidentifiea intersect biografei si istorii, modaltile ir care oamenii sunt afectayi de fortee sociale iar ruputile socate sunt afectate de membrit acestora. Ffectiv, idle pentry 0 tem de ccreetare fie trebuie & ind dint-o sus extema (recim lista de teme date de un cowdonator de licen din eare student leg, fo dla Sent, Cénd tentele sunt date sau crue dealiineva, inelnels doczil intake a fost Tuate saw eel pin reduse. Towsi, descori, stent trebuic si aleag singuri teme. lu acest eaz, de abicel se formeazi 0 ten oo are larga de abordare, precum ,Cisitora st familia” stu WAbuzu de drogusi. De fap, toemai prin procesul de alegre al drum ce trebuieurmet, se ineepe munca de finite a tome interesul real pont o tem general sau credinfa ch accasta eat mai usor de abordatreprezint oricum Taceputul. De sii se continu cu realizaren unei liste de teme potentiate mai bine delimitate gi, in cele din la. ter de cetcetare abordabil care permite inelesur ” (CURCETAREA CALITATIVA A SOCIALULUN. DESIGNS PERFORMARE Nu existh contraindicati in alegerea unui subicct de studiu, important este ca cercetitorul si constientizeze motivele care ‘au determinat alegerea, Momentul de re- flectic asupra optiunittemei de studiu este un element cheie in cercetarea caliatva Datorita acestui lucru,ttll proiectului de cercetare trebuie 88 fie concis gi informativ. De asemenea, acestatrebuie s8 surprinda esenta proiectului, unde gi eum va fi realizat ‘Uneori este folositor s& impastim enunful temei in doua: prima parte poate s8 se refere la problema de investigat si a dou parte poste localiza studiul. lati un exempla: v-Absenteisimul la cursuri, Studiu de caz fa Universitatea ,.1 Decembrie 1918" Alba Iulia Desi este folositor sa avem un enunt al teme clar incl de la inceputul procesului esignului cercetirit, aceasta nu este infotdeauna posibil. Nu aumai natura cerectri probabil va fi clarificatt in timpol pregitri desigmului cercetrié dar, de asemenea, cel mai bun titla poate eparea numai dupa ce cercetarca este completa. Prin urmase, nu este infelept si irosim timpul pentru @ obtine de la inceput o formulare perfects a temei. Asa cum vom vedea, este mai bine si ne concentrim pe prewstirea intebirilor cerceiri sal altor elemente ale designului si apoi s& ne reintosrcem la elaborarea eu acuratete a titului 2.2.1.Expunerea temel ‘Tema de cercetare este 0 ,incuciturd” inteleetuald pe: care cercetitorul wea sk 0 ‘explorer. Expunerea ci va const in mod normal din efteva paraprae care prediots 0 descriege comic 3 nant ai Tee obiew, acer era cere eeferin [a Titersurd ta 1a poarte de cercetae in domeniu care unt legate de aria investiga, In diseni teoretice ait academice eit si neacademice, Ja statisti oficial si, poate, laarticole din presa, ‘Uncori designul cercetiié poate impune mai mult decét 0 problema. Pe misura ce procesuf designuluiinainteaza, ce anume va fi investiga va deveni mai ela. Pe seu, dlesignul cercetirii este produsul unui proces evolutiv, de dezvoltare. Acesta va implica un numae de itineraii mainte ea toate alegerile SA fic acute si el $8 devink coerent. in multe cereetic, ew deasebire in cele calitative, designol vai rafinat in crs investiga 2.2.2. Motivatie si scop ‘trans legat de tema cercetirii este argumentarea tatiunii pentru care investigatin este intreprinsa; aici intervin factoril morivagionali. Designul cercetiti este local unde motivele personale yi scopurile pentnt Tntreprinderea cercetirii vor fi declarate Cercetatorii universitari, inclusiv student, au motive personale att pentru realizarea cercetirii eit gi pentru alegerea unui subiect specific, Expunerea motivelor gi scopurilor este un exerci folositor si adesea chiar revelator. Cercetitorul poste avea ‘multe motive publice sau altruiste, cum ar fi si contribuie la dezvoltarea cunoasterii into dcp, fa rezolvaren or probleme soils Sa si patcpe Ie organzaren ‘unui domeniu social Important este si se spund ce anume cercetarea si-a propus si realizere: cu ce intenfioneaza si contribuie la afirmarea cunoasterii dintr-o disciplina sav céteva discipline, a unor grupuri, organizati ori comunitid, sau a sociesatii in intregul 8 ‘STRUCTURA SI ELEMENTELE DESIGNULLI CeRCETARI acesteia, Dupit N. Blaikie (2000, p. 16) mnlte proiecte de cercetare vor contribui la tinul sau mai multe din urmmatoarele scopuri ‘a. dezvoltarea unui domenin particular al teoriei sau metodologie; b. colectarea sau acumularea de informatii si date noi, c. dezvoltarea metodelor sau tehricitor de cercctare; {d._cumnoagterea oft Ingelegerea unor aspecte sau probleme, preeum si al poli publice 5 practicilor sociale dint-un domeniu particular. De asemenea, este util si definim scopurile intro maniera care va face posibil sé evalu dac# sau in ee miisurd, acestea au fost realizate in final cercetail. Evident ‘ch prezentarea scopurilor este normal s8 fle acompaniaté de unele ju trmazsrea lor, de exemplu, de ce tema merit si fie studiata cilor 2.3. Intrebarile gi obiectivele cercetarii Stabiireatemei este numai tncepuiul planificarii cereeti, Este nevoie de un eadru de Iuceu sub forma unor intrebisi. Pundnd fotrebari bune vom face ca alte sarcini ale Sivestigaici sa devind malt mai usoaee. Puter spune eX orice alteeva urmeazi nmai up ce am pus intrebarile cercetaril. Ble consttuie element cel mai important al oviearui design sau, in cuvintele ui N, Blaikie (2000), wan project de cercetare este consttut pe fundamental intrebielor fui de cercetare” (p. 58). Raspunsul la intra criemeazA activititle corcetici, iar decile referitoare la toate eelelalte aspecte ale Glesignolui cescevirit sont dependente de contibutia acestra la rispunsurife cerute de inteebirle cercetri, Altfel spus, formulae intcharilorcereetiri este punetul real de plecare in pregitirea unui design al cercetiri Felul in care se formuleaza intebirle cerestirii reprezinté wn pas esential care determina succestl in cereetaee. rei wasaturi definese 0 intrebare care poate servi ea fundament putemic pentra o cercetare sociologicd. Prima, o intrebare folositoare 1e- festa infelegerea clara a perspective sovilogice asupra vet umane. A doua, aceasta este construta gi formulaté cu rij. A trea, intrebarea este pusi in aga fel incat sb ‘conduct fa un rispuns logic gi bine structurat (in contrast cu o ntrebare care sugereazs O lista fir slrgit, de felul: Care sunt rolurile adoptate de lider organizatei?” ori este prea deschisd, de pilda ,De ce sunt osmeni iraionali?™) Ceroetatorul este confruntat cu aceasti problem no numai la fnceput, end sudiul sau proiectul este conceptualizat, dar gin edteva faze ale acest proces aga cum sunt: conceptualizarea designult cereetai, accesul la locul cereetri,selectarea cazurilor Si colectarea datelor. In mod special se intampla acest lueru in decizia referitoare la Inetodele de colectae a datelor, in eonceptualizarea interviuritor, dar 51 in conceptua lizarea analizeidatelorcolectate. Fomulatcaintrebirlor cercetinii tn terme coneret teste ghidats de obiectivul clarfieiriiproblemelor din domeniul studiat, Cu eit este tai putin elar formula o fatzebare & cercetiii, cu atat este mai mare periclul ea oreetitorul si se gseascd in final fn fata unui munte de date incapabil ste nter- preteze. De acces este important ca cereettorul sa dezvolte idei clare despre tnre- birile cercetini, dar 88 rimana deschis la noi si poate surprinzatoare rezaltate, Nu ‘evista relete cu privite Ia formlarea intrebarilor ins, cu siguran, teva indicat pot fi date (Caseta 21. 9 (CERCETAREA CALITATIVA A SOCIALULIL DESIGN $1 PERFORMARR Caseta 2 To Recomandiet pentra formularea tirebarilor "$8 eviam tnreirile exces individual on piloges car se preocupa numa de ce se Inuinpla 3m mintea persoanei. O treba secilogia formule ev imaginaic incoca sspecele vs sociale ~ clas, sexu su educati, cae inlueneaza osmentt st actonees In| ‘modus acceptate sau neaceepate social (Ye! paten de, storie" inmeginai’ soe plone) "$8 evitin inebarle cu accent economic pulemic cae last oaneai asta bloat De

    S-ar putea să vă placă și