Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea I.M.S.T.
Proiect la
Fabricarea Asistata de Calculator
Profesor: Conf.dr.ing. Nitoi Dan
An universitar 2014-2015
Partea I
Piesele de tip ax reprezinta o clasa foarte importanta si des intalnita in toate industriile.
Prelucrarea acestora se adapteaza foarte bine pe masinile unelte automate unde procesul
se poate optimiza cu rezultate foarte bune.
In prima etapa a programarii masinii unelte se realizeaza alegerea dimensiunilor
semifabricatuluice se va orienta si fixa in universalul masinii. In figura 1 se prezinta
fereastra de comanda corespunzatoare in care se va specifica:
- Materialul semifabricatului de tip otel aliat (C35); de natura acestuia depind
parametrii regimului de aschiere;
- Diametrul semifabricatului: = 210 mm;
- Lungimea semifabricatului: L= 2300 mm.
Pentru realizarea unei suprafete de cotare, prima operatie care se executa este strunjirea
frontala. In figura 3 se prezinta alegerea acestei operatii si parametrii de aschiere calculati
de program:
- Punctul de inceput al prelucrarii este definit de coordonatele X = 210 mm si Z = 0;
- Viteza de aschiere la degrosare v = 108 m/min;
- Viteza de aschiere la finisare v = 176 m/min;
- Avansul de lucru la degrosare f = 0,4 mm/rot;
- Adancimea de aschiere maxima la degrosare t = 5,5 mm;
- Prelucrarea de degrosare si finisare se face cu scula numarul 2, definita in modulul
dedicat.
Pentru aceasta operatie adancimea de aschiere este ap = 5,5 mm. Pentru definirea celui
de al doilea punct al traiectoriei la strunjirea frontala se foloseste fereastra din figura 4.
Rugozitatea selectata 5 este o rugozitate medie spre mare.
Cea de-a doua operatie prezentata este strunjirea cilindrica exterioara la diametrul =
170 mm. Definirea acestei operatii se face in fereastra din figura 7.
- Punctul de inceput al prelucrarii este definit de coordonatele X = 170 mm si Z = 0;
- Viteza de aschiere la degrosare v = 108 m/min;
A patra operatie (strunjire cilindrica exterioara) are loc la diametrul = 175 mm.
Definirea acestei operatii se face in fereastra din figura 12, unde sunt prezentate conditiile
de lucru necesare:
- Punctul de inceput al prelucrarii este definit de coordonatele X = 210 mm si Z =
1560 mm;
- Viteza de aschiere la degrosare v = 108 m/min;
- Viteza de aschiere la finisare v = 176 m/min;
- Avansul de lucru la degrosare f = 0,4 mm/rot;
Punctul final de prelucrare in aceasta etapa este definit in fereastra din figura 13 (X = 75
mm, Z = 1960).
Figur 14 Reprezentarea instantanee a unei imagini din animatia prelucrarii cilindrice exterioare
si timpul de lucru total
Pentru realizarea ultimei operatii (canal) din aceasta strangere se pleaca de la diametrul
= 210 mm si se ajunge la diametrul = 145 mm si L = 35 mm, cu o rugozitate mica. In
figura 15 se prezinta fereastra de comanda pentru definirea conditiilor de lucru la
strunjirea canalului.
Din modul de simulare al programului rezulta imaginea din figura 17 si timpul necesar
prelucrarii semifabricatului pana in aceasta etapa Tp = 4 min si 40 sec .
Timpul total de prelucrare al primei parti a piesei este Tp total = 2 ore, 36 min si 45 sec.
Partea II
In prima etapa a celei de-a doua parti, se va programa masina unelte prin alegerea
dimensiunilor semifabricatului, ce se va orienta si fixa in universalul masinii. In figura 19
se prezinta fereastra de comanda corespunzatoare in care se va specifica:
- Materialul semifabricatului de tip otel aliat (C35); de natura acestuia depind
parametrii regimului de aschiere;
- Diametrul semifabricatului: = 210 mm;
- Lungimea semifabricatului: L= 2700 mm.
Pentru realizarea unei suprafete de cotare, prima operatie care se executa este strunjirea
frontala. In figura 21 se prezinta alegerea acestei operatii si parametrii de aschiere calculati
de program:
- Punctul de inceput al prelucrarii este definit de coordonatele X = 210 mm si Z = 0;
- Viteza de aschiere la degrosare v = 108 m/min;
- Viteza de aschiere la finisare v = 176 m/min;
- Avansul de lucru la degrosare f = 0,4 mm/rot;
- Adancimea de aschiere maxima la degrosare t = 5,5 mm;
- Prelucrarea de degrosare si finisare se face cu scula numarul 2, definita in modulul
dedicat.
Pentru aceasta operatie adancimea de aschiere este ap = 5,5 mm. Pentru definirea celui
de al doilea punct al traiectoriei la strunjirea frontala se foloseste fereastra din figura 22.
Rugozitatea selectata 5 este o rugozitate medie spre mare.
Cea de-a doua operatie prezentata este strunjirea cilindrica exterioara la diametrul =
100 mm. Definirea acestei operatii se face in fereastra din figura 24.
- Punctul de inceput al prelucrarii este definit de coordonatele X = 170 mm si Z = 0;
- Viteza de aschiere la degrosare v = 120 m/min;
- Viteza de aschiere la finisare v = 196 m/min;
- Avansul de lucru la degrosare f = 0,4 mm/rot;
- Adancimea de aschiere maxima la degrosare t = 5,5 mm;
- Prelucrarea de degrosare si finisare se face cu scula numarul 2, definita in modulul
dedicat.
A patra operatie (strunjire cilindrica exterioara) are loc la diametrul = 170 mm.
Definirea acestei operatii se face in fereastra din figura 30, unde sunt prezentate conditiile
de lucru necesare:
- Punctul de inceput al prelucrarii este definit de coordonatele X = 210 mm si Z = 470
mm;
- Viteza de aschiere la degrosare v = 120 m/min;
- Viteza de aschiere la finisare v = 196 m/min;
- Avansul de lucru la degrosare f = 0,4 mm/rot;
- Adancimea de aschiere maxima la degrosare t = 5,5 mm;
- Prelucrarea de degrosare si finisare se face cu scula numarul 2, definita in modulul
dedicat.
Punctul final de prelucrare in aceasta etapa este definit in fereastra din figura 31 (X =
170 mm, Z = 655).
Figur 32 Reprezentarea instantanee a unei imagini din animatia prelucrarii cilindrice exterioare
si timpul de lucru total
Din modul de simulare al programului rezulta imaginea din figura 35 si timpul necesar
prelucrarii semifabricatului pana in aceasta etapa Tp = 6 min si 44 sec .
Timpul total de prelucrare al celei de-a doua parti a piesei este Tp total = 3 ore, 00 min si 44
sec.
Timpul total de prelucrare al arborelui portelice este de 5 ore, 37 minute si 29 secunde.
Cunoasterea timoului necesar prelucrarii unei piese este foarte util in operatia de
normare a muncii dar si pentru determinarea timpului de prelucrare pentru o scula
aschietoare astfel incat sa nu se depaseasca durabilitatea acesteia. In momentul in care
insumarea timpilor de prelucrare cu o anumita scula se aproprie de durabilitatea prescrisa a
acesteia se va trece la inlocuirea ei.