CODVRILE INTERNATlONALE

ALE STATELOR

(DIN TREI LITERE)

r--

Pentru a U$ura consultarca cole<:\iei. paginile dedicate diferitelor rc:giuni, orase. state sunl omonate dup;l coduri $i numere speciale. PrescurtArile
folosite la siSlemallZareB colccliei corespund codurilor slabilite prin DOrma ISO 3166. folosite. de excmplu. pc mternet, in lransponul rutier (coduri
de douA hlcre) SlU intilnite in pappoane (coduri de trei Iiterc). paglfUI urmliloare. \-li prczcntAm \iSla codurilor statelor $1 cchivalentullor.

tn

..

.........
........

.... ..AR...

..........
-.........

"
"'" '"
""
"'" '"
"G

...... ..

A>G
.....
'"
"" A>

'"

"-

...

IE

'"
....
"" "
"

............
...
OGO

'"

...

OG
OH

""'"

......"" .
........ .....
o.z

00
OR

OH

r-

GOO
GOO

COO<
GOO.

co.

""'
CR,
cue
m

...

0'"

"'"
OM<

"""

GG

~.........,.

""""""
""""""'"
.........

.......
"".
........
""""""'"
..........
........
.........

,.."

........

80TSWANA

""CO

""'"

COAST'" DE FIlDE~
CARER...

REP OEM CONGO

GGNOO

CR
C'

COST,t,RICA
CUOA

"

CIPRU

<C

'"

'""

"n
"
"

COMORE

"""
"'.......~
..",am

............
DOMINIC"

.......
,""""'"

REP 00MIN1CANo\

G8R

GO

GEO

GE

GRG

GO

HNO

-...
om

'""

'"

ON

...

NO

OR

>OR
~

.,...

""
"'"

IT

"'" "
"'"
"'G
W"

~o

MAR

"" """"""""
"'"

~.

--

......"'" ..
"'
M

"'"

ot.cweIe IJ"(9I1b " " ~ <IupII Q,lfTl1.Jl'lMaZ.A: MAR - mant.

""

NO

"'

""" ""
~

...

""""'
........

""""
""'"

NOUA " " " " " "

......
......

......~

,......,

..... ..."" ......,...,.........

.....
""""(SUA)

....
"'" ""
....
""
""" ...

... ...
..."'" ..

""'''''''

PORTO RICO

""""""""
""'GUo"
"'AR
...........

RUS

.........
IT.....

""""'"
"'""""~

"""'.

~-

Or.8XlGlA

.....n

....
'"
"""

SERSlA ~ MUNTENEGRU

'"
'"

.......
.........,...

'"""
'"
'n> "
"'" '"
"" "
'"'
"'R
WR

.................,

SON

....""
'"'
....
""
....
....

'"sa
00

...

U8AR

LIBERIA
ue~

SF LUCIA

LIECHTENSTEIN
SRI LANKA

LESOTHO

llTlJANIA

LUXEMBURG
LETONIA

'''''
'"
"'"
'GO

'"

"

..........., ....""""
"""" '"''''
ELSALVo'DOR

Hl.t.B. SolO

"'''''''''''
'"'''''
"'''''''''
'"~"'"
,w~

SEYCHELLES

ro

c""

'G

roGO

'"

"""-'HOA
TAOJIKISTAN
TURKMENJST.-.N
TIMORUL DE EST

-..scAR

..

nG

""""

"""""
.ooc

"'"
ruR

TUNISIA

INSlJULE w.RSHAU.

nN

""""""~
....,

,~

"'
MY
"'
'"

"'n.

......

"'
""""""

MQV'elC

........
............
~"'

.......".

""""'"
.....

"""""
"""""""

.......

~)

ace - ocean. DES-~

n.
'0

TRlNIOAD

n<

ruR""

UA

'"n

"'""-U

UGA

00

""""'"

"'"
"'"

wa

TOIoE" PRNCf'E

SlOVACIA

"no

n<M

MAROC

NlUEIN

(~

COAEEA DE NORD

""'"
......,""" ....'" ......
...-.......
"" '" .......
NO

Me

.....

NO

-........... .....

,n,

'"
""
"'" "'

-....."""".

NRU

""-

""""'"
'0>0'"

".

..-

-.......
OW<

......
"""

NO

Me

....
.... .....'"
"'"
.... ..'"
....
""

_0<,"",

'""'"
........

CORUA 0< '""

,~

'""""""

.........
~

SF KnTS 1JI NEVIS

"'" '"
....
""
"R
'R
"
'"
'''' 'C
"' "
.... ""
"" "co
'"'
'" "
'"
"'"
.00
.'"
...."'" "'""
MeO

"""J'A

,....
""""""
""""
"''''''

... .. .........
.......
,.'"

GRroA

......

""""""'"

.....0

REP CAPUlUI VERDE

'G

OR

........

,.

'"

ORe

........

eN

""00

GUlNEEA ECUo\TORIAl.A

... ..

INSULElE COOK (SUA)

OM

GO

IE""
OGU'AA

COl.lJM8LA

..

GNO

IT.

GG

'"
'"

GH

""""","","""""

C'

'G'

""
''''
'"
,.""
'"
""
''''

DMATnENWlIE t.NTE

..."""""
"""

"'"
,CO
,~

""""""
"""""'"

CO<
CO<

........
...
.......
....
""""""'"
""""'"
..............
....
'"
= ... =...........
....
ow

~ """'" oomwJ.

.....

GMB

OF

""
'"
.,...
"" ""'"
""" '"GG
eN

AFGNMTAH

TC)BAOO

"'a....
~

....

'R"G""

"""""""

'"

"

""""
SF. VJ::EHT $I

"'"

"'"

-.....

'"

"'" ""
""ws
"" "
'" "
"'" '"
"'" rw

GRENAtIE

",.,....

'""",ru
"'""" 0< '"'"

""'"

REP SUD Al"RICo\NA

-..

CODURILE INTERNATIONALE ALE TARILOR

,
(DOUA LITERE)
"""""....
""'"0'
.,. .,."
"'
~,

....'"

....
~

..
"
"

"-

"

'"

"
"'"
'"

"'"

'"

'"
"
""

,w

"
"
"CO

,."

'""'G
"G

EMlRATELE AAABE UNITE

N'GANISTAN
ANT!GU" $I BARBUDA
~

....

""'
""
,.., """""

AAMENIA

>DO

ARGENTINA

G'

AUSTRIA

'"
'"
""

AUSTRALIA

"'

"''''''"'''
BOSNIA-HERTEGOVINA

OGO

BANGLADESH

'"

BURKINA. FASO

- ",..

........."

'"
"'"
'"' """
""
'"
'" ""
,"".... """,.
,"G
,m
, '""'
..... ""'''
'" CAMAOA

BULGARIA

BURUNDI

..
........
BENIN

BRUNEI

.. ..

8OTSW,\NA

BELIZE

CAM

"""
'OR
"'"..

'''''
'"
'"
'"
'"'
""
''0

'"
'"
""
'""
'"
COM

"""00",,

CROAT

"""
"""".

INOONEZIA

IRUNDA

"...."

.."....
INDIA

""""
''''"0'
""""""

IORDANIA

"""".

KEHYlA
REP KARGAzA

CAM"""'.

KIRIBATI

QOMOe'
SF KITTS ~l NEVIS

"
"
""

""G..
'"'
'''''

"
""",.,
,.,
'"
0.

0.,

0.,,,

'0

'00
,"G

GC

"C

SEYCHEllES

GO

GOR

GOOAN

",G
"
""

GWE
GG'

SINGAPORE

"'"
G'"

SLOVACIA

U,

UECHITNSTIN

"OR

SRI lANKA
U8ERIA

'"C,

"'"
m

..'"

"'"
0'"

REP CAPUlUI VEROE

c"'''''

""'.

GERMANIA

0"
0"'

OJI8Ol1T1

""'

DOMINICA

OOM

REP DOMINICAN"

<C

,W

ECUADOR

",G

m
,.,
""
"'"
'"
""
''""

""OW.

CAS

CASON

G. .

MAREA SRlTANIE

0'0

G",,",",

0,.

DAN,"""""

AlGERIA
ESTOOIA
EGIPT

SAHARA DE VEST
ERrTREEA

"',,,.

FINlANDA
FIJI

"" ""NT'
""

FED MICRONEZIA

"'
"C
"0

"G

""

"'
"'-

"'
"'
""
~

""
",
'"
",G
"'
~

G"

'"

G'"
G,,,

RUS"'"
II.RABIA SAUOITA

INSUlELE SOl.OMON

SUEDIA

stOVENIA

... ""'''''

SIERRA LEONE

SENEGAL

""
GO,'
" ..
'"'"

",.

ro

,co

Coo

00

"

GOM

GW<

~.

SURINAM

NUB..ESloO

n:M'

SWAZIlAND

LESOTHO

,=

uruow.

m.

...........

'"'

LUXEMBURG

'"
'"

""OR.

"n.

n.a

'"

TlMORUL DE EST

'"
m

""OG...

MONACO

ro

""
ru'

TlJRKMENI$TAN

""OC

'00

""
Mea
""'
"'0
"U

""'
"'G

""
""
"GO

"0'

""
"'"
"~

lIBIA

'OR

f'AllO'f:

SAlVADOR

,ru

- "'"-,
""

"',.......

""
,..
""

QH'~

w ..

..

PALAU lSUA)

"'''0'

"
"
"

"
"'"
""

'"
,,-W

'"'"
"
"

SF LUCIA

SERBIA ~I MUNTENEGRU

FJlIPtNE

........,

eGA

OOASTA DE FIlOE$

..

PAPUA-NOUA GUINEE

'"

GCG

""'"
"''"'
"'"
,"""

PORTO RICO (SUA)

>OR,"",,-.

"'C

CN
Coo

NOUA ZEElAND'"

'"

CAMERUN

"',

NAURU
NIUE (N. lMIandt)

""'-OR.

C",
C"'

~'"
u...

".

NORVEGIA

,,""'-

""'-

CHILE

O<Z

COREEA DE: suo

'"

"'"
"'"
""OM'

QH'

COSTA RICA

GO

om

=-

"OR

OM

~o

C"'

'"
"
"'
G,

"""
"~

GUATEMAlA

C,
C,
C,

"
"
"
""

GUIHEEA-8ISSAU

lNSULELE COOII (SUA)

COt.UM81A

'"

G,"
OR'
GO'

GUINEEA ECUATQRIALA

COK

coo.

0'

GRECIA

"ow'"
""""'OW

co

00

GRe

""
""
""'"

""
"'-

co.

OM

GAMBIA

"".,.

CO<

0<

'"
"'"
'"

G",
G""

",0

COREEA OE NORD

REP. AFRICA CENTRALA.

COR=

"'

'"
"",G
""
'"
"
"
""
'"'"
"
"'G

Gf:ORGIA

'"'
'"
'OR

REP OEM CONGO

C"'

""

G'O

"
"
'"

COO
eN'
=0

C,

OW

.en

C,
CG
C"

eM

G,
G"
G"
=
G,
G'

'000

TAOJIKlSTAN

TUNISIA

mNGA

ru,

",.c.

""'''''''"
.....
""'"

'"
IT

no

TRINlOAD T08AGO

INSUlEL MARSHAlL

~~"

MACEDONIA

nA

""

"'
"G

''''''''

MONCDO..
MAURITANIA

"O'

MAURITIUS

"'

""
""'
""
""
""
'"

MYANMAR

-,.

~,

.~~

""'~
""",.

MOZAM81C

NAMI81A

,~"

'"
,CA

NIGERIA

,~

NICARAGUA

"
""'"
""
""
,.'"
'"
'"

WG

"'"
""

"""
"'"
""
'"
'"'

WGM

<WE

GC"'~

"""A'
GG,
URUGUAY
UZBEKISTAN
VATICAN
Sf' VINCEHT ~

GfIENADII

VENEZUELA

~""'"

VANUATU

SAMOA DE VEST
YEMEN
REP. SUD AFRICANA

"",.

ZIMBABWE

..

DES 9

DESERTUL
GOBI
!inutu] cu

Gobi este 0 mare de nisip ~i pietre,

semide~erturi ~i de~erturi,

mie de fete

zona de podi~ acoperita de stepe uscate,

in care oazele sunt 0 raritate.

""

De la baiatul de la sat pana la conducatorullumii

:In trecut, de~ertul Gobi, situat pe teritoriul Mongoliei ~i al Chinei, era tara
de

b~tinii

a razboinicilor ciilare, ill fapi carora tremurau Asia ~i pirile

Vestului. Conduciitorul acestora era Gingis Han.

"
C

mult limp in unna. injurul

anului 1155. in nordul
Mongoliei s-a nascut un
baietcl pc care parinlii I-au numit
Diemuzhcng. Asemeni (ulurar
biiielilor din Mongolia, aceSla a
lova\at rcpcde sa calarcasca $i a
devcnit un dilare1 iscusit. Copilaria

fericil3 a lui

Nisip, pietre P tuf4uri:

Gobi nu este 0 regiune prielnicA vietH.

~:::

Dicmuzheng sa

incheiat brutal in 1175, cand accsta

a fast luut in captivitatc. in limpul

urei invazii a tlitarilor. EI a re~it
IOIU$i sa fuga din taham, devenind
35tfel un simbol a1 curajului $i

suferinlci pentru compatriolii sui.

in 1206. a fosl ales conduciitorul
suprem al tuturor triburilor mon
gole..Priorul stcpelor" $i-a lU31
arunci numele de Gingis Han. in

celc trei decenii care au unnat,

razboinicii sai au dcycnit spaima
Asiei. Iloardele lui Gingis Han au
cotropit Ian cu vcchi traditii cultu
rale prccum China, Afganislan ~i
Iran ~i ou ajuns pana pc leritoriul
sudic al Rusiei. In 1227, Gingis
Han a condus ultima cxpcditie din
De~nul
Gobi. impotriva tan
gUlilor. in acel~i an, a fost ranil in
timp ce vana ~i a murit, la scurt
timp dupa aceea. EI sc bucura de
faima de erou nalional al
Mongolici pami in momemul de

rata.

PE SCURT
Rcligia: budism
Lirnba: mongola. chireza
\1orL"da: tugrik (Mongolia), yuan
China)
Cclc rnai importante o~: Erenhol
(China). Saynshand, Dalandzadgad
(Mongolia)
Rauri: Roo Shui (China). Baidmggol (Mongolia)

CE TREBUIE

sA $TITI

1. Gobi este unul dintre principalele locuri unde se eaulA fosile de reptile. Au
fost dcscoperite aiei rnuhe dintre cele 40 de specii eunoscute in prezent.
2. Drurnul Matiisii, calea eomercial3 care lega Idrile Europci de Est de China,
m3sum 14.000 de kilomctri. Gobi rcprczenta pol1;urca sa eea rna; difieila.
3. Tn timpul sarb3.lorii mongolcze Naadllm, eei rnai iseusili area~i i~i disputii
locul intai.

DES 11

DESERTUL GOBI
HARTA FIZICA

...

RU 5 IA

pe.- UXIl OOD ~

!ilIO 000 . .

-_---....
--

I*"llIIl00.000 b;,.

~50000~

1000 2lJOO ..xJO ..

...

~,
//

'"'""" I
".

-- --

._ 't.

MONGOLIA

."=~

.tlo'ot-. , ,

1
MONGOLIA

INTERIOARA

CHI

N A

Gobi ocupii 0 suprafa!ii de aproape 2 milioane de kilometri piitra!i.

Acesra este situat la grani!a dintre Mongolia $i China, Intre Mun!ii
Tien-Shan la vest $i Mun!ii Hinganul Mare la est.

DES 2

GOBI

STATISTICA
Supraf&\&= ::!.ono.ooo km
Populafia: chn..:71. khalktm. Ulson
DeDsitatea populapei:
ub I 1,'1;. km
Altitudinea medic: 1.000 - . 2041 m
Celc oW inahe \'irfwi:
\Jjl 13.760 m). Z331tain (I\)U
1::!."7()2 m I. lagan (~_)SO m )

Vant fierbinte !ji duhuri necurate

Tinutul cu numele magic de Gobi a ramas mult limp
pentru europeni teren necunoscut - terra incognita
ii1ugarul chirez Fa-Hien a
dilatorit prin EUfOP.1 illIre
anii 399 ~i 414. Povestirile
lui au imprimat imagirca DC$Crlu
lui Gobi in con~liinla locuitorilor
balrdllului contircnt. EI a iSlorisil
povc$li infrico~aloare dcspre loeul
unde bat vanturi fierbinli $i domresc duhuri recuralc. Se spurca cil
neola nu exista niei pasari niei aoimale. Scheletele eclar rfitacili crau
singurcle puncte de reper din
dC$Crlul
reinsuOetit.
Imagirea
d~rtului uri~ $i misterios al
Mongoliei 3Stfcl prezemat de
cfilugarul budist a prins radacini in
con$tiinla europeana.

Daca Fallicn ar reveni astazi in

dC$crlul Gobi, ell siguranl3 I-ar
privi ell alii ochi. Tinulul, a1 carui

nume

mongolcz

dcscmrcaza

zona nrida, nu cstc un dc~n lipic,

ei mai dcgraba 0 stepa solitara.
Relieful DC$cnullii Gobi este atal
de varial, incat ecrcclatorii I-au
impi'it1il in trei pal1i: Gobi eel
Negru ($csllri bolovanoase), Gobi
eel RO$u (Cll suprafala briizdata de
erapaturi) $i Gobi cel Galben
(terenuri nisipoasc).
Ploi torentiale viziteaza in varn
fiecarui an anumile regiuni ale
~rtului Gobi. Atunci pamiintul
se acopera de 0 iaroo. groasa $i
poposesc aid cirezi uri3.$C de vite $i
hergbelii de cai. Fa-Hicn nu $iar
crede ochilor, vilziind cum nomazii
tulbum .,duhurile rele" desprc care
povcstea dindva ca salfl$luiesc aici.

cuMA
Tipie eonlirentala. eu difcrcntc
mari dc Icmperalura. Varn
temperatura poole alingc la sol
80C. iar iama seade sub -4ife.

ECONOMIA
InJu\tna: c~rgclica ~i
pctrochimica (rafinfuii in
Sa}n hand). e1tlracti\3 (earbure.
petrol ~l -.arc). C~lcrca
animalclor; oi, cai. iaci.

TNL 5

ARCTICA
Gheturile ve$nice ale Nordului

in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei de apii inghetata'j au forme de basm.

Tara ziipezilor cuceritii de tehnicii

10 trecut, multi cutezatori au incercat sa

ECONOMIA
Pescuit, \ Wtoare. c~lerea
animalelor (reni). artizanat
(Inuipi). mirerit (e~ploatilri de
carburK: de piaua ~j carbUI'&: bruno
wclimimc de fier ~i zinc).

cucereasca Polul Nord, dar foarte pupni au

rellit aceastli performantli.

c 13 sffi~itul secolului XV,

navigatorii au caula! un nou
drum sprc Orientullndcpar-

tat. Multe expedilii au incercal

sa

inconjoare America pc la nord. prin

~-nwnila trecatoare

de nordvcst,
pcntru a descoperi noi teritorii ale
Arcticii. Din plicate, straml gros de
gheata: de la suprafata apei s-a
dovedit 0 piedica de fCtrccul.
Problema cercciarii
regiunilor
nordicc ale globului a revcnit in sc
colul XLX, cand numeroase Inri au

inceput sa organizeze expedilii <II

CaroT tel era cuccrirca trec5torilor de
nord-esl ~i de nord-vest, precum ~i

exploratorilor. in 1845, expedilia

cercetatorului britanic John Franklin
s-a incheim in mod tragic. Cautarea
celor dispMuli a continual limp de
15 ani, dar soal'ta lor a r:imas un mister. In timpul expeditiilor din anii
1893-1896, norvegianul Fridtjof
Nansen s-a apropiat de Polul ord
pful3. la 0 dist3ntii. de 320 de kilometri, pc un vas construit special. In
iulie 1827, expedilia condusa de
Edward Parry s-a apropial pana In
900 de kilometri de Pol, cu ajulorul
unor barci Cll ~ire. Acesl record s-a
mentinul limp de 50 de ani.
Americanul Roben E. Peary CSle

cuMA
Polari. lemi lungi ~i aspre, cu
temperaturi care ating millime de
-40"C. Yam, tcrnperatura nu
de~te de obicei +IOOC.

consideral primul om care a ajuns la

Polul Nord: conform infonnatiilor
fumizatc dc acesta, evcnimcntul s-a
prodlls la 6 aprilie 1909.

cucerirea Polului Nord. Au trceut

ani buni ins!, inainte ca Polul ord

sa se

inrali~ze

in rata ochilor

PE SCURT
Manic Arcticii: M. Barents
(1.300.000 km~)t M. Beaufan

(47.000 km'), M. Daffin, M.

CiukolSk, M. Kum. M. Sibcrici de
Est, M. Laptcv. M. Grocnlandci

Tan care se invecin.~

cu leritoriul
Arcticii: Rusia. Canada, Stalele
Unite. Norvegia. Sucdia,
Groenlanda (teritoriu autonom al

Daremarcei)
Insulc canadicne: Baffin. Insula
Victoria. Insula Prince or Wales.
Insulele Regina Elisabe13
Insule llOl"\egicrc: arhipelagul
Svalbard (cu insula Spitsbergen)
lnsulc ru~ti: lnsulclc Franz Josef,
Novnia Zemlea. Sevemaia Zemlca,
Insulele oua Siberie, Insula

Vrangel
Cele mai imponante riuri:
Mackenzie (Canada). Lena. Obi,
Peciora, Enisei (Rusia)
Popula).ii: Eschi~i. Laponi,
Kon,i. t,;cr.t:l, IdCuti. Chukchi

in pu511unfc de ghcapllJlc Arcfic.; rar se inwlnqlc H'eun sufler de om. Aid suprav'CfuJesc
l~i

calc"" spec;; de mamiu-n: marine, prinlre care endemica b.:Jleni groenf:mdeza.

CE TREBUIE

sA $TITI

1. Puna in ziua de ast3zi eschimo~ii conrectioreaz! anne din coltii morselor.

2. Neamul eschim~ilor trli.i~te in triburi mari ~i bire organjzate.
3. in 1828, J. Ross a descopcrit polul magretic iar in 1838 a fost confinnati
turtirea Plimintului in zona polari.
4. Polul Nord a fost cucerit deja $i pc calc subacvaticA: submarinul american
nuclear Nautilus a realizat acest lueru in 1958.
5. lngirrrul chimist ~i explorBlorul polar Teodor Negoili este primul roman
care a atins Polul ord pc schiuri. la 21 apritie 1995.

TNL7

ARCTICA
HARTA FIZICA

a_

OCEANUL
PACIFIC

MAREA

MAREA
;

Alaska

OHOTSK

BERING
Sf

hu,.nr,

Aroa~

.""''''

!
I

f-

ASIA

AMERICA
DE NORD

NUll
LABRADORUlUI
BAZINUL

0'MAREA BARENTS Il

Hamrnorles~

J-.

--/

Teritoriul Arcticii nu este delimitat in mod c1ar. Aliituri de

criteriile geografice (Cerclli Polar de Nord este considerat
granira teritoriullli) sunt folosite criterii c1imatice (in iulie
izotenna de loac pe continent ~i de sac pe mare), precum ~i
criterij legate de vegetafie (Iimita de cre$tere a piidurilor).

.-.-.,

Volgograd

c::::J CaIoI.I <Ie gheall oonbnentalA

o GranI\8
c::J Goonl\a
o

<Ie lima baot:hizelcr

<Ie "",a. banchizeb'

--

(gheIM In de<M'I)
LimIIlI bIordIIz...... In _

EUROPA

\c.,

~
t:.J--

DCANUL ATLANTIC

Ebtllrinburg

PAmMn.; Il'lItk" Ingh8\&18

ARCTICA

TNL8

De$ertuJ de gheata
Semnul distinctiv al Arcticii il constituie continentul acoperit de ghealii ~i marile ce
se intind de jur imprejurul Polului Nord. In ciuda contradictiilor, numai anumite
regiuni nu sunt prielnice vietii.
Cinlelegerile dintre spcciali~ti continua pana in
ziua de ast3zi, acc~lia
rcputand decide cafe Icritorii

apartin inca Arcticii $i care nu.

Exisla (rei metode de delcmlinarc a
granilclor

arctice:

climalcrica,

gcografica $i botallicii. Un limp

indclungat s-a consideral ea loale
Icrcnurilc situalc la nord de Cercul
Polar de Nord apuI1in Arcticii. in
practica, aceastii definilic nu
serv~te In mare lucru. Conform
accslcia. intinsele teritorii impadurile ale tundrei canadiere. scandi-

nave $i siberiere apaTlin lumii

inghclalc a Arcticii, sprc deoscbire
de sudul Groenlandei, dC$i aceasla
CSIC. lotu$i, evident arclica. in
prezcnt. oamenii de $Iiinla sunt
inclinali sa recunoasca limita de
cre~terc a padurilor drepl gran ita

sudica a Arcticii. in ciuda condiliilor de clima reprielenoase. la

extremitatea nordica a globului
exista 0 fauna marina surprinzator
de numeroasa, de~i pUlin diversificata ca spccii. Pentru populaliilc
care locuiesc in rcgiunile aretice
animalclc sunt 0 sursa de hranfl
fundamentala. !)opulatia rnigratoare Saarni (Iaponi), precum ~i
triburile sibcricre de Komi, Nerel,
Iaculi ~i Chukchi cresc tunne de
reni. care Ie fumizeaza carre, lapte,
blanuri. piei ~i combustibil (sub
oolegarului
useat).
fonna
Eschimo~ii din Grocnlanda ~i
Athapaskanii din America de Nord
se ocupa in mod traditional ell
van:'itoarca. ucigand u~i ~i rcni sal
batici. in plus, pescuirul joadi un
rol major in nordul Labradorului ~i
in vcstul Grocnlandci.

in ianullric $i in (cbroarie. p:1tura de

ghearti care acoperii apele Arctici;
ntmgc grosimca maxima.
De la sffi~itul ani lor '60, celc mai
mari {:'iri industrializatc depun cforluri pcntru a extrage bogaliile naturale (petrol, zinc ~i plumb) din
regimea
Arcticii.
Popoarclc
Arcticii privesc ell replaccre la
aceste evcnimente, pcntru ei
cxploat:'irile ocfiind nimic altceva
decat un jaf obi~nuil.

STATISTICA

PcsclIiluJ j03CiI WI rol major in econolllia rcgiWlii. mai ales

ill "omul L1bmdomlui $; ill ,",cslUl Groell/imdci.

SuprafaJa: :!6A mlh,..m,: 1,."

Suprafa;a in interiorul Cercului
Polar de Nord: :! I milioarc km
Latitudinea Cercu.lui Polar de
onl: 6(1 .~:!'51"
Suprafata m!ri1or ~i a occanelor:
14.~ milio..loc km
Adincimea maximA: 5.570 In

OE~ERTURI ~I
TEREN~I

NELOCUrtE

TNL 41

DESERTUL
NUBIEI
in meandrele Nilului

Templul Abu Simbel, eu tigurile impunatoare ale faraonului Ramses al II-lea (in
fundal) $i eu mieul templu allui Nefertari, sOlia aceslUia (in dreapta) se numara
printre ceJe mai impol1ante monumente ale Egiptului.

'0
'SO"

La sud de Egipt

IIlIL4

De la inceputurile lumii, soarta nubienilor a fost striins legati de istoria ~i

de cultura Egiptului. Influentele reciproce au condus la aparilia uneia
dintre primele culturi dezvoltate din istoria omenirii.
'lillmull R'

.n~lItufl'.'Lii

Nubia Infcrioara, in limpul cclci de

a dOlinsprczccca dinastii. La
mijlocul secolului XV LCh.,
Totmcs allll-lea a cucerit ~i Nubia
Superioara, slabilind granila larii in
dreptul Napalci.

ill /X'!iCt1l1f

\ubicl nUrlwi jn "\rn:mitJlilc

\!JthCt' ,till

nord/ct' alt- ;Jc.',/Uia.

adanc in inima Africii. Lemnul din

lui 3000 i.Ch.. regmcle de alci au

inceput sa se urcasca, fonnand in
final un regal care a dainuit aproapc
o mie de ani. Mai taniu. insa,
popoarelc africare au invadat
Nubia Infcrioara dinspre sud.
Obiceiurilc ~i ritualurilc aduse de
acestea s-au ameslecat cu innuentele egiptcrc ~i au fonnat spccifi
cui culturii nubiere.

padurile tropicalc, fildc$ul $i picilc

de animale dinsprc sud traversau
3ceste regiuni in drumul lor sprc
porturile din nord. in preajma unu

in secolele XIX - XVIII LCh ..

egiptenii au reu~it. dupa Calcva
inccrcari rcrcu~iIC. sa recuccrcasea

ele mai \icchi texte ale

Egiptului antic amintcsc
deja de Dc~rtul ubiei. in
mileniul 31 patrulea i.Ch.. accsta a
fost cucerit de Egipt, fiind 0 regiUI"C
foartc alriigaloarc datorita boga\i.
ilor sale nalUrale (in special aur) $i
datorita situarii sale. Pc aici trccca
drumul cOlllcrcial care inaintu

CE MERITA VAzUT
Tcmpkk. \bu Sil1lbd.....alab hi.
Phi lac. apalJ

cuMA
Tropicala usc:Ha; urcori
precipit3tiilc nu cad tot limpul
\crii. Temperatura maxima: apru\.
f 55:C. \1ari difcrcnle de
IcmperalUr.\ intrc .li ~i noaple.

in anul 1100 LCh.. Nubia !iia

redobandit sU\:eranitatea politica.
A luat na.$tere regatul CU.$il care, in
secolul VIII LCh., a reu~il sa
cucercasca,
pcntru 0
seurta
perioada, imregul Egipt. Cand
asirienii ~i-au mcut aparilia dinsprc
nord, nubicnii s-au rctras in patria
lor mama. in preajma De~cnului
ubiei. Dupa cucerirea v<iii Nilului
de cauc romani ~i, apoi, dupa
invazia arabi lor, cullura nubiana a
intral in declin, iar lara a fost
islamizata.
umeroasele temple
ridicatc pc malul
ilului depun
marturic pana astazi despre bogatia
vechii civilizalii. eel mai cunoscut
dintre accstca este Abu Simbel, pc
malul Lacului Naser, conSlruit pe
vremea faraonului Ramscs al II-lea
(12901224 i.Ch.).

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. Biblia pom~te de teriloriile din prcajma Dc~ului Nubiei, descmnate

sub numclc dc Tara Cu~.
2. In 1964. nivelul ridicat al apclor Lacului Nasser i-a indentnal pc arhcologi
sa faca falli cu succes urei ndevl\rate provocari: ei au demonllli templul Abu
Simbcl ~i I-au strantutal pc un leren, shuat la 0 altitudire cu 60 de melri mai
mare.
3. Nilul curgc prin patru calaracte ~i inconjoarA ~nul Nubici. Granita dintrc
Nubia Infcrioari ~i cea Supcrioam este detenninatA de Cataracts a lI.a, in
apropiere de Wadi Haifa.
4. CullUm nubiana ~i datoreazt\ suprnvic{uirea mai ales Iimbii. Aceasla esle in
continuare folositi in Valea ilului ~i in zorrlc munloase din nord.

TNL 43

DEljERTURI $1
TEREN~I

NELOCUrfE.

DESERTUL NOBIEI

JI

HARTA FIZICA

---

. . . . . .0

--MA REA

.-

R 0 $1 E

EGIPT

-.....

""" .......
Wadi Half.

1151.

\,

~.h

\.

j:- .....

<-

~'P.

IIlO.,

.-..
_ ...........

~ l00000loc-

_1000QkIc

-_- ....-....
___ dn.onu'i diI

..

....

-"'

.....

0_
200

Sud

Abu Hemad

l:::!.~"

500 1000 m

..-

Gdlf:la.............Il;jjnma

~"'.(.'.'Nun
El ........

De~ertu/

s."".

8e}},,".
~

Nubiei, situat pe ambe/e piirti ale granifei dintre Egipt ~i Sudan, au este 0

regillne ospitaliera nici miicar pentru nomazii

adiiposte~te insii

obj~nujli eu

condiliiJe vitrege. Acesta

unne/e striivechi/or civi/iza!ii ale state/or din trecut:

Egipt, Nubia ~i Cu~.

DESERTUL NUBIEI

~L44

Granita
, de est a Saharei
D~ertul

e~rtu,

Nubiei reprezintii limita de est a Sabarei. Acest platou secetos, situat la est
de Nil, este complet nepopulat.
ubici

i~i

datoreaza

sud, la cotul Nilului Superior.

Calea reface vcchiul lrnseu
unnal dc caravarele anate in
trecere pe aieL Linia de calc
feratii eonstruila in sccolul
XIX alearga ~i ea aproape
paralel cu aecsta. Acestea sunl
practie singurele unne care
amintesc de prezenla omului
in aeeasta regiure de*nica a
Africii. Ureori se int3.mpla ea
in decurs de cativa ani consecutivi sa nu cada nicio picatura de ploaie in De~rtul
Nubiei. Pusliul este total
repopulat deoarccc nu CXiSt3
aici nicio oaza, iar raurile curg
limp de caleva ore pe an ~i
numai dadi a plouat anlerior.
Pana ~i nomazii se 3ven-

numcle nubicnilor. popor

care a creal una dintre cele

mai minunate cultun ale antichitalii. in Eyul Mcdiu. acesta a

infiintat un regal ce$tin, in Africa.

La granila dintre secolclc VlJ ~i

VII, a luat n~tere Regatul Nubia.
Expansiurea arabi lor. in secolul
VII, a condus la arabizarea nubienilar sub aspectcle lingvislic. ernie,
cultural $i rcligios. Aceaslli grupa
etnica numara in prezcm doar
800.000 de rcprezentanli. Numele
de Nubia descmreaza. in momentul

de fata. lara istorica situatii pe tcriloriul dinlrc prima $i a palra

cataracta
a
Nilului.
Nubia
Inferioara, care apartil'l: Egiptului
$i i$i aTC capitala la Assuan, se
intinde lotre prima $i a doua

cataracta. Aecasta mai cuprinde $i

tcrcnurilc din jurullacului artificial
Nasser. Aici sc ana tcmple celebre,
ea Abu Simbcl ~i Phi lac. A doua
regime, mai intinsa, cstc Nubia

ECONOMIA
I-lidroccntra1c

(pc Nil). Boglllii

nalurnlc: roci de grunil. Turism.

PE SCURT
Tan: Sudan. [gipl
limoo: araba
Rcligia: i"lami<;.m
Cdc mai man Ol'<: Wadi Haifa.
Abu Ilamad

Lac:

asscr

(La nord\"CSI) al doilea lac

anificial din lume ca marime

F1u\iu: '\il (13 \C'it)
Temple COIbCl'\'uc: 14

Statui COIOs,1/e in intcriorul Tcmplului

Abu Silllbcl consfmit de

Ramses HIll-lea, Egipl

Supcrioani, anata pc leriloriul

Sudallului, illire a lrcia ~i a pmm
catameta a Nilului. Dc aceasta
apat1in intindcrile resffir$ite ale
~rtului Nubiei, inconjurntc de
meandrele
fluviului
Nil
~i
intinzandu-sc de la Wadi HaIfa pana
la Kuryma.
De~rtul

Nubiei, cu relicful sau de

cuprindc suprnfa1a de
nord-esl al Sudanului, ineonjurnl3
de nuviului il dinspre \CSI ~i sc
inlinde in directia Muntilor hbay.
~rtul urt.~te douii puncle: ofa$ul
Wadi Haifa, situat la margirea de
nord a pustiului, in vccinalatca
imedial3 a grnnitel cu Eglplul. $i
ora~ul Abu Hamad, construit in
PO(Ji~,

Figurn farnonului Ramses al lI-lca estc

ullul dintre celt: mai celebre monumcntc
ale culturii Egiptului antic.
tureaza numai in regiunile sudice ~i
nordice ale accstui pustiu. Podi~ul
de~rtie pierde treptat din altitudire
dinspre cst spre vest. in directia
ilului. Peste suprnfata nisipoasa ~i
pc alocun pietroasii sc ridica mun1i
dc grnnit izolati. eel mai inah dinIre ace~tia este Jabal Kurur (1.240
m). Dc~rtul cste tra\-ersat de
numcroasc .wadi". adica oaze. Una
dintrc cele mai man dintre acestea
cslc Wadi Amur.

TNZ 1

DE:JERTURI :JI
ZONE NELOCUITE

<-

ANTARCTICA
Continentul acoperit de ghea{a seculara -"

Carac/eris/ice pen/rtf An/arc/ica sunt banchi:ele - bi/ca(i din ghe(ari mai mari (platforma
con/inen/ala) care in/ra in mare. Fragmentele care se desprind din aces/eo formeaza
mWl(i ina/(i de ghea{a pur/afi U$or pe apa ~i care se nllmesc iceberg.

Raiul exploratorilor

TNZ2

Acum aproape 200 de ani a inceput "cursa spre polul sud". Politicienii
~i oamenii de ~tiinta nu sperau ca sub inveli~ul de gheata sa descopere
petrol ~i alte bogatii naturale. in srar~it, in anul 1991 Antarctica a fost
declarata de ONU "mo~tenirea omenirii". Tratatul international
interzice extragerea bogatiilor naturale de pe acest continent.

ECONOMIA
in mnrilc care inconjoam
continentul cxistii bancuri mari de
pC~Ii. Tot aid sc ronncaza diverse
minereuri (fier, lllclale pre]ioasc).

ine a vaZUI pcnln! prima data

Antarctica? Nu exista un
mspuns exact la aceasta in-

lrcbare. Manualele de istorie alribuic

descoperirea oficiala a comincntului
anului 1820, realizall1 in acela~i {imp
de ciHre Irei cxploratori: ofi!cml nls
de marina Faddicj F. Gonlieb von
Bellinghausen, capilanul american de

PE SCURT
Colltinentul este acoperi! Ctl ghea1.1i in proportie de 99,6%
Cuprinde 70010 din rezerva de apA
dulce a tumii
In &heal'! actancA nu cxisLi'l. tlrme de
viatA, niei vcgclali\ ~i niei animala.
Pc co<'lsli\ trliiesc pinguini, foci ~i
pasari marine. Marea din jurul
Antarcticii abuncm in planclon Si
~li

Singurul curs de apA cstc Onyx.

Acesla curgc door yard pc 0 lungimc de 30 de kilometri $1 se
alimemeaza ell apele ghctltrului

Wright care se IOPC~IC in apropicrea Banchizci Rossa

baleniemcu Ilumele Nathanicl Brown

Palmer prccum ~i ofi!cml englez de
marina Edward Bransfield. Din aceJ
lllOmell! a inceput ..cursa spre polul
sud". in anii 30 ~i 40 ai secolului
XIX, interesul cerceliHorilor s-a
conccntrat asupra obscrvarii coaslci
necunoscute pana alunci. Primul
care a ajuns pc ghcata Antarcticii. in
anul 1895, cstc norvcgianul Carsten
Ekcbcrg Borchb'fcvingg.

Prima incercare de a ajunge la poluJ

sud ii apJrfine irlandezului Ernest
Shackleton, in anul 1908. DatoriL.'i
furtunilor severe de zapada a fost
nevoil s<'i renUll!e cu 200 de kilometri
inaintea deslinaliei sale. Si mai
dramatic sa derulat compelitia dintre
Robert Scott ~i Roald Amundsen in
anul 1911: englezul ~i norvegianul
au plecal aproape concomitenl.
aviind ca destinaJie punclul sud al
globuJui. Amundsen a beneficial de
echip..1menle mai bune ~i a unnat un
traseumai favorabil. La 14decembrie
1911 a ajuns la polul sud. Scott a
ajuns aici abia 1,1 17 ianuarie 1912.
Norvegianul s-a "intors fericit acasa.
Scon a murit la lntoarcerc.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. eel care a ajuns pentru prima data la po1ul sud la 14 dccembrie 19 J 1 a

rost norvegianul Roland Amundsen, cu 34 de zile inaintea englezului

Roben Scott.
2. in Antarctica se anii 42 de statii anuale de ccrcctAtori ~i metcorologi
provenind din 18 tAri.
3. 26 februarie 1977 reprczint.1l. deschiderca ofieiali'l. a statiei poloneze de
cercetarc denumit1i H. Arctowski pc insula Regelui Jerzy. Prima stalic
poloneza de cercctare, in prezcnt deja inactiva, a rost deschisa in anul
1959 in Oaza Bunger ~i a primit denumirca A. B. Dobrowolski.
4. Polul sud este cunoscut In prezent ea un cere situal pc pol. De aiei loote
drumurile due spre nord.

TNZ 3

DE$ERTURI $1
ZONE NElOCUITE

ANTARCTICA

'-

HARTA FIZICA

11e SoothSMldwlch

0'''.....

..~omc

CeKul ~. de sud

....

MAAEA AEGElUl
HAAKOIoIA 'fll

Golfult

""""' ....

Pim.lntul

OCEANUl
'NOlAN

TAACTICA
DE EST

.~

...

AMUNDSEN

OCEANUl
PACIFIC

".

1'"

""

Cercul polar de sud

IiOOA Ifl..AHlll

I 000 ~'"

111\11 de cercetlre
Icebergurt

!trill de acopefl.e e Vlletll Vlra

w
,W

,r

..Ia de IK:operi.e e vllet"l.. na

granite lefenurHor .eclllmlle
de dilerlte tAr!

Denumirea An/arcticii plvvine de /a termenul grecesc Antarctos, in /raducere /iberti

,. care es/e situa/ de par/eo opusti a piimiin/urilor norc/ice". Aces//ertnen a fos/ folosi/
pentru prima data de explor<ltorul $i cercetalorul polar Charles Wilkes i/1 a/1uI1840.

ANTARCTICA

TNZ4

Continentul inghetat
Aeest eonlinent esle foarle putin populat: aproape inlreaga snprafatii a
Anlareticii esle nepopulalii. Dar loemai datorilii climei reci ~i a peisajnlni oslil al
Antarcticii, au fost atra~i in permanenta doritorii de aventura din intreaga lume.

----

STATISTICA
Suprafata: 14 mil. 1o.1ll~. din care
O.7u a kin! ~unt jn~uk 13.3 mil. kill
~ gh~lari acopcri\i. a1cillUind arm\..
90" din ro.m:na de ghcalll a lumii.
RlIza: :!:_~OO km
\lliludinc: in medic :!:.::WO m. eel
mai inah 'arf \1a.. jHl! Yin-;on

5140m.

Lungimca cOllstci: 3:!:.OOO km.

Crosimca plalformci stanrOllsc:
media in JUT de 1.900 m
\Itiludinea prstl' nhclulmarii 11
plalformci sl:inCOllSC: panca de
C..l 3prnpiatn de ni.,.c!u! mllrii. jar
panca l.k \e,t aproximali\' 440 III
\ub ni\c1l1lmilrii.
\ ilezn maxima a \ i'intului: 90

Grosirnca

1ll35Ci

m~

de ghcala: in

medic 2.700 m. eea mai marc

\aloorc 4.776 III

Disl3nla ralii de llrhipchlgul Tara

Ill' Foe: 990 km

ntarctica este situata pc 0

lfl\ime geografica sudidi
de peste 60 de grade. Este
alcatuita din gheata solida ~i din
insole costalc, fonn5nd un cerc.
in partea de vest se ana Peninsula
Antarcticii. Acest continent cste
inconjur<lt de trei oceanc: Atlantic,
Indian ~i Pacific.

AllIarctica cstc considcrata celmai

indepartat. cel tllai inghelat, cel mai
ostil ~i celmai nefavorabil continent
perllru oamcni. Antarctica are 0
suprafa!5. de aproape [4 milioane
de km 1 ~i este Cll jllmatate mai
mare dee<lt Europa.

invcli~ul vast ~i deschis de ghea!A

ajunge la 0 infll!ime de trei
kilornetri. Din cauza vanturilor
violente. suprafata ghetii a fost
erodata fonnand rauri Cll fonne
caudate. in direclia marii plutesc
banchize ~i vai glaciarc. Marginea
ghelarilor care se sparg mnd pe
rand fonneaza munlii de ghea\a.
Oceanelc din juml acestora abunda

+cLlMA
Cea mai mica temperatura a rost
i'nregisU<ll<l la 21 iulie 19831a
Stalin \Vostok; 89 C.

Temperaturi medii: in ianuarie pc

coastl1 0 C. pc continent 30" C:
in iulie 20" C ~i ---65" C.

Cele mai mari foci ~i lei de mare

/rciiesc pe coaSfO il/slIlelOf:

in peste si atmg nenurnaratele

mamifere ~i pasari maritime. Dintre
acestca se deosebesc foci Ie, petrcii.
pescaru~ii, albalro~ii ~i pinguinii.
Glasurile acestora rasuna in
continuu pe de~ertul de gheala, de
parca ar ranji la ostilitatea acestui
pamant.
Din punct de vedere geologic. pc
Antarctica se deosebesc doui'i mar;
regiuni. Pe intreg continentul se
intind Mun\ii Transantarctici, care
o Impart intre Antarctica de Est ~i
cea de Vest.

MARl ~I OCEANE

MAR 1

MAREA '"'
ADRIATICA
~

Intre Balcani !ji Peninsula Apeninii

Ora$u! Dubrovnik din Croa{ia

Venetia la nord, Dubrovnik la sud

MAH2

Dubrovnik, Venetia ~i Brindisi, vechi o~e maritime,

atrag turi~tii prin istoria ~i cultura lor bogata.

T
,

balcanicc
ale
Adriaticii sunl impodobite

iinnUri'C

Cll stftnci aSCU{iIC $i Cll gofuri

...........,.p.
ooar. o.Imatiei.
&t.... _ _

pitoreSli si izolatc.

Orasul portuar Dubrovnik din

Croatia. cunosellt pc vremuri sub
numele de Ragusa. a fast candva 0
mare putere comcrciala. in bogata
republica de rrgustori. spilalelc Si
sistemcle de canalizarc funetionau
deja din Evul
Mcdill.
Dubrovnik, numit
.,Perla Adriaticii".
alragc anua! riiuri
de !unsti, in ciuda
dislrugerilor numeroase sufcritc
in limpul rcccntu-

lui rfizboi civil.

Oaspelii lnsctuli
de liniste $i pace
gasesc adaposl pc
Insulcle Hvar, Brae sau Korell!a.
uode aglomcralia turistilor cstc
mult rnai pUlin intCIlSi'i.

CE MERITA VAzUT
\ I:reJlil. 1 nc"te. Pc~aro. Ancona.
In..ulelc PiaM"il ~i Tcrmili. C03:.la

Dalmalicl IDubrO\l1ik

~i

Spill).

cuMA
Clima meditcrarean!. Temperatura
medie atingc + I
in ianuarie ~i
2
of 25 C in iulie.

ooe

ECONOMIA
P~uit

(sardirc. cnblacccl.
Indu tria pelrochlmica. Turism.

Om~1I1

Trogir. pc
coast:J

Da/mutici.
Tam1urilc italicl'c ale Adrimicii sc
caracterizcaza prln linii mat
blande, iar pcisajul lor cstc mai
pUlin divers ~i atractiv. Multi turi~ti
sunt insa fermecati de oni~clele
maritime inconjuratc de magic ~i
de sutelc pcscarc~ti de aici. La
Brindisi (anticul Brundisium) sau
la Bari unnele trecutului te inconjoarn de pretutindeni.

VefClia, situata in nord. csle 0 ade

varala Mecca a turi~tilor din lumea
intrcaga. Biscrica San Marco ~i
Canal Grande sunt doar doua dintrc
atrac\iile ora~ului ridicat in
mijlocul lagurclor. Amalorii de
iahting se inlorc in mod regulat in
apcle Adriaticii. Ei pretuiesc mai
ales romanlismul coaslei Dalmatiei
$i briza inviorntoare care mang5ie
suprafata marii in lunile sufocante
de Yarn.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Insula Rab. care apa'1ine de Croatia, ote considcratA cea mai fiumoasA
insula a MWii Adrialice. Aceasta este acoperita de paduri dese de pin.
2. Republica Venetia a controlat, paoli in secolul XVIII. nwneroase ler1torii de
pc coasta Dalmatiei. tn timpu! celui de al Doilea Rlizboi Mondial halia a
trebuit sA returrrze aceste posesiuni.
J. in apropiere de Brindisi se ana Castelullui Frederic alII-lea, construil in
form! de octagon. Acest punet turistic sc bucunl de un mare interes.
4. u departe de Rimini sc ana tea mai mica republica din lume: San Marino.

MARI~IOCEANE

MAR 3
"

.... 0$

"""

MAREA ADRIATICA
HARTA GE ERALA
,r

i
Venella

{r ...

.....,

'.-

SLOVENIA

UNGARIA

",~

.....

,.

,
MAREA

~"","

I~T....

ilt ' -

Rodl G.'~nlco

"'\'Or.. ",,_~DRIA TlcA

....

lTAllA
_,,;

TIRENIA A

Ulclnj

Bari

....

__ o.""""."'aAd
o ....... ,,~-.

.-.,.. ... -.-100

200

:soD 1000 2000 '"

MAREA
ION/cA

Adriatica, fosta rereastra spre lume a Republici; Venetia, calea maritima principaJa care
unea Europa Occidentalii ell misteriosuJ univers aJ Orientului, esle in prezent locul
~1vorjt de odihnii al turi~tjJor, pe care nu ii dcranjeaza nici plajele pietroase ale Cro8fiei,
niei !armul murdar din preajma deltei Padu/ui.

'"

MAREA ADRIATICA

MAR 4

Mare veche, probJeme noi

Plaga coastelor italiene ale Adriaticii 0 reprezintii straturile groase de alge marine
care sunt aruncate pc plaje. In partea balcanica, distrugerile suferite de naturii ~i de
oameni in urma ultimului razboi civil sunt inca vizibile.

area Adriaticfi sc intindc

ea 0 pana inlrc dOlla dintre

peninsulele Europei

sudi~

cc: eea Apcnina ~i eea Balcanica. Nu

dcpartc de conlopirca Adriaticii

ell

Marca lanica, acestea sc apropie

foarte mult una de ccalaltfi $i
fonncaza Striimtoarea Qlmnlo.
numira $1 .. Poarta Adriaticii", in
locul eel mai stramt, celc dow
pcninsulc sunt despfulilC de door 75

de kilometri de mare. in striimtoarc

sc ana o~lul italian Otranto ~i
Promontoriul SL Maria di Leuca. eel
mal sud!c punet alltaliei.

In \ rcmca Imperiului Roman, apele

Adriaticii au fos!

calc de Lranspol1

conducea In
Constantinopol
(in
prczcnt.
Istanbul). Astaz!, Adriatica CSlc 0
imTX'Jrtanla.

care

marc in pericol din caU7..1 rJurilor

care sc varsa in en: Padul, in nordul
Italici, Ncrctva. in Croolia ~i Drin. in
Albania. Apclc lor murdarc poartii
d~uri mcnajere ~i ingr.i~1.mintc.
ACCSIC substanle provooea dC7voltarea in exees a algelor marin;:.
COns<x:inte1c aeestui renomen sc fae
rcsimlitc mai ales in halia. Vantul ~i
valurilc fae ea plajelc ~i slaliunile de

STATISTICA
Suprafa18= 160.{)()() km
Lungimea maximi: TO km
Ufirnea .maxitn!: 2UO I.m
Volum: nuoo k.ln
AdAncimea medie: 237 In
AdAncimea maxim!:

arm;..:, 1,460 In
Salinitatea: de 1:1 4 (la gum d~
\ars.ar~a 1I Paduluilla JS,5'\.o

ill timplll toamneJor cenu~ii ~i 81

liinga Rimini, dindva adorale de

turi~li, sa fie aeum aeopcrile de 0
patura groasa de alge loxiee.
AUloritiitile localitiitilor maritime
aloci sume import:lOte luplei eu
aeeasm plaga persistenm.
in partea baleaniea a Adriatieii pf{)+
blemelc sunt de 0 eu totul aim natura.
in prim plan se aOa ~Iergerca
unnelor lasate de rdzooiul ei\ il.
Consecintcle eonnictclor annale au
fost resimlitc durcros de vcchiul ~i
fmmosul o~ Dubrovnik. Sectoml
turistie din Dalmalia, care fusese
apronpc Iota I dislms de nizboi, se
dC2volta acurll foarte rapid. Dill
pacalc, inca Ill! sc poate SpUI'C acel~i
lucn. desprc cO<'lSlclc Albanici.

icmiJor fnghetafe. romlinii vi~elJZ3 1:1

tJst(cJ de pcisajc....

PESCURT
TWi Iimitrofe: ltalia, Slovenia,
Croalia, Bosnia ~i Hertegovina,
Serbia ~i Munteregru. Albania

Cele mai man porturi: Tricste.

Verelia, Ravenna, Ancona, Bari,
Rijeka. Zadar, Dubrovnilc., DurrCs
Golfuri: Verctici. Manfrcdonia,
Orin
Riiuri: Pad, Pcscam,OfaOlo,
NerC'lVa, Orin

MAR 37

MARl 1 OCEANE

;
l

MAREA
BERING
NorduJ inghe{at a1 Pacificului

Marea Bering, una dintre cele mai fntinse mari ale lumii, abwldii in pe$ti $; mamifere
marinc. Oaselc balcnclor vizibilc in fotografic sw}l 0 dovada a tratamcntului /lira mila
Ja care sunt supuse ceJe rnai mari mamifere ale fumii.

Bliinuri care valoreazii dit greutatea lor in aUf

rn secolul XIX, Insulele Aleutine au reprezentat un adeviirat paradis pentru

negustorii ~i de bIanuri. Acea CUIDp3rau de la vanatori piei de morse, de vidre i

de vulpi polare albastre.
merica ru~a-.ca 1; ..11: II for
mulan: rar incilllltj loire anll
1799 ~i
I X67. intr':Jga
rcJ!lUrl.: a \1am [kring a ,lpartmut

Ru".ei lari~le...Companla ru!'lo-amo:ricana" functiona in K.uTIr.:.:atka. in

In ..ulelc Aleutirr

~l

in \I;... ka mea

dinalOtc ca Rusia sa im:heic .ceil lllili

proasW afaccrc a secnlului", v.in.l..:'ind

Alasku Slalelor Unite. comru sUlllci

de 7.2 milio<.ll de dolari. Ponul din
OhOhk. pc lumlUl C'iIIL' ill Sibcriei.
em. in ..ccolul \:IX. ullllnul rora.. pc
dnllTIul
din..pn:
Mo"cma
~l
Petersburg caIre In..ulel.: ,\leutirrlor.
miul n:gu... torilor de blanuri.

in anul 17lX').

I)

C\PCI,!IIIC ru-.casca a

dcban:at pc in...ula Linala. ka de 150

de kilomctri lunglmc din \rhipclagul
\lcutirelof. ..\I("i a l:!a"l1 numai
tcrcnun dl.~p;iduritl'~l h:ltllll' do: \' anI.
3copenl..: cu mu';>Chi ~i eu rcrigl.
TOtU~l. IlnUlul gola~ il~undea 0
eomoar.1 dcoscbitu: un grup numeros
de \' ulpi albaslre )i argiotii prceum ~i
mii de \idre. Negustorii chin.:/i
pIatcau pcntru pieilc ilccstora cate
150 de ruble de aur. sumu Cl10nna
pcntru :ledc vrcmuri.

Locuiror al PeninsuJei CiUKotsk pe pirmuJ Marii Bering.

ECONOMIA
Pescull pi: II rnanm soman
i1nsulcle !\IeU(lJ'l,; I Ala ka).
cruslacec; una dintre marilc eele
mai bogluc in pc!;te din lume,
Vunatoarc: sporadic. sunt vunnte
animalc ell blana ~i momifere
marin:.

CE TREBUIE

sA $TITI

I Insulele AleutirE au fost unicullerilOriu american ocupat de japorrzi in

timpul celui de-al doilca razboi mondial.
2. Aleutii apartin rnsei mongole. po3rtil nume rusc~ti ~i suot ortodoc~i.
3. Deoorece pc In5ulcle Alcutire nu exisUi copaci, localnicii au folosi! pcnlru
construclia caselor Icmnul aruncal de marc la llinn.
4. in anii 1790-1820. mii de aleuli ~i-au pierdut viota in Insulele Pribilof. Ru~ii
i-all fartal sA munccasca ca sclavi la prclucrarcn pieilor de Coca.

MAR 39

MARl I OCEANE
~

MAREA BERING

HARTA FIZICA

,....\'~ OCEANUL ARCTIC

"'>'1~;;;;"'\,-~q,~

MAREA CIUKOTSK

--

.-

STATElE UNITE
ALE AMERICII

,,,'

RU S I A

..'t-~I"'

I'ALASKA
SIBERIA
GoJful

Anad'r

--

.....

--"'"
I

,....;;;r

MAREA

,....~~
I Mnbtyj

GoIIuI

--

<"""'-"

BERING

Go,,"1
Bristol

~.

/
/

""-

200

1000 300lI !ilIlO 1'ODIl1ll

OCEANUL

PACIFIC

--

Marea Bering se intinde intre fiinnurile inghefate ale Siberiei ~i Alaskai. Dill
octombrie pana in mai, suprafafa sa este aproape in intregime acoperitii de ghefari
pilltitori. Inslliele Aleutine ~i Inslliele Comalldoruilli sunt restllri ale unei vechi
pun!; continentale, care unea continentele Asic; $; Americii. in Marea Bering se
varsii YukonuJ, eel mai mare diu din Alaska, Kuskokwim, un rau 111Ult mai mic ce
slriibate acc/ca$i tinuturi, precum

$; diul siberian Anadfr.

MAREA BERING
Punte intre Asia $i America
La Marea Bering se intalnesc estul indepiirtat al Asiei ~i partea vestica a Americii de
Nord - Siberia ~i Alaska. La sud, marea este delimitata de Insulele americane
Aleutine ~i de Insulele ruse~ti ale Comandorului.
riisaturi'c mongoloidc ale
indicnilor nord-americani ~i
ale eschllno~ilor triidea:di
originea comuna a accslor popoorc.
Primii locuitori ai Americii au sosit
aici din Asia, acum circa 40.000 de
ani. Ei au traversat puntea contirental5 dintrc Siberia ~i Alaska ~i ~iau
continual apoi caliiloria spre prcriilc
Americii. Punlca a fost inghitil5. de
mare dupa ultima pcrioada glaciarn.
in unua sa, au ramas lanlurilc
actuale ale Insulclor Alcutire ~i ale
Insulelor Comandorului. in sccolul
XIX, aceslC arhipclaguri crau
spaima marinarilor. Vasele aceslora
riscau sa se IO\ieasca de rocile subaC"3lice sau de rtX:ifele coralicre.

Bering. En arc 0 suprafal:i de peste

2 milioane de kilomctri palrali. iar
adiincimea sa depa~e~te 4.000 de
metri. Adiinelmea seade simlitor
doar
la
nord,
aeolo
undc
P~ti

prcgiJlIt' pcntru a Ii arumat'

Peninsula Ciukorsk.

La nord de Insulcle Aleulir SC

inlmde una dinlre marile cele mai
\'aste ::;i mai adanci ale lumii. Marea

Stramtoarea Bering U1'l:$le Marea

Bering
$1
Marea
Ciukotsk.
Stramloarea masoani, in punetul
siiu eel mai ingust, doar 86 de kihr
metri. Marca a fosl denumita in
onoarea lui Vitus Jonassen Benng,
ofiler de marina darz aOat in slujba
Rusiei. in anul 1728. acesta a navigat prin Siramtoarea ce a primit apoi
numele s:lu $i a deseopcril ea Asia $i
America nu sunt unite. in anul
1741, el a organizal 0 noua mare
expedilie, in timpul ciireia a
descopcril Insulclc AlculiT~ $i a
cercelat coasta sudic3 a Alaskai.

cuMA
Subpolarn maritima. Tempc:ralUrlle
medii in timpul anului ating 10"(
in nord $1 YC in sud.
Temperatura apei m3.soanl 5C in
nord $i . IWC in sud in timpul
\'erii, iar iama _1C $i reSIXct1v,

+2C.

STATISTICA
SuprafatJl.: 2. mllioan: k:T'
Volum: 3,7 mlh~ b
Adincimea maximi.: 4.4~O m
Im....d lBc lcd..: I.MOml
Diferentele de mvel in timpul
mareelor: de la " la ~ m

PE SCURT
Tan limitrofc: Rusia, Suude Unite
(Alaska)
Cele mai marl ponuri: Anadir.

ProwKhcnija.. Nome

Facile se incalzcsc la sO:Jre pc tiJrmul stJncos 31 Man'i Bering.

Cele mai man insole: I-Ie Alcuu.r:,

I-Ie Comandorulul. 'univak. Insula
S( Matei. Insula $( LaurenllU

MAR 45

MARl ~I OCEANE

@@

MAREA
'"'
NEAGRA

@@
@@

Marea de fa extremitatea sud-esticii a Europei

FIOla Marii Negre a fast timp de ani de zile miindria fJotei ruse$li $i mai apoi, a celei
sovietice.

$; 111 prezent, aceasta reprezinta 0 componentii ilnportanta a sistemului de

apiirare al RlIsiei.

Conferinta
, celor trei
Soarta Europei a fost adeseori decisii pe malurile Miirii Negre. eel mai
cunoscut eveniment istoric in acest sens este conferinta de la Ialta, de la
s~itul celui de-a! Doilea Riizboi Mondia!.
a inceputu! lunii februarie
1945. conduditorii puterilor
aliate, Churchill. Rooscvelt ~i
Stalin, s-au inlalnil in Crimeea penlrU faimoasa confcrinliJ de la Jalta.
Gcnnania hiticrisI3 era deja pe

Europa postbelidi ~i la sfcrclc de

influenl:)
ale
marilor
puteo:
Germania a fost divi.ana in patru
zoo;: de ocupalie ~i au fost rcdcscnate granite1c statelor din Europa
Centrala ~i de Est.

alUnci practic invinsii. Cci trei politicieni intenlionau sa adoplc hotariirile

recesare penlfU incheierea definiliva
a ffuboiului $1 sa stabileascii noua
ordi~ mondiala postbelica.
egocierile s-au conccnlrat in jurul
pregallrilor
pcntru
infiintarea
Organizatici
Naliunilor
Unite
(GNU) $i a dcclaralici rcferitoarc 1a
..Europa elibcr.lla". Dupa capitularea definitiva a Wehnnachtului,
Gennania unna sa fie dcnazificaUi,
democratizam $i dcmilitarizata.

Salinirau:a ridJcata
din /JdancunJc
Miirii Negre nu

(/J\-"orizcazA
de:niollarc:J (:June,
manne. dar nu
impicdicli cu nimic
drcsuro deifiniJor.

Criminalii de rtizboi ummu sa fie

pedepsili. Regalul Unit. Stalele
Unite $i Uniurca Sovietica all cazut
de acord 5.. .i admita Franta in

MU/limi ca pc
Coasta de Azur.
Yam. mJijoritlJtca
furi~liJor \'izitellzii
plaje/c MlJ.rii

nou-inliintatul Consitiu de Control

al Aliulilor. ea a palm putcre
inving{ltoarc. in Crimcca, au fosl
luate hOlar:.lri decisive rcfcrilonre In

Negre din
Romania.

PESCURT
Suprafnta: 422.000 km'
Adancimca maxim3: 2.211 m
Tanle Iimilrofe: Romania, Bulgaria,
Tu~ia, Ucrnina. Rusin. Georgia
Principalelc fluvii care sc revars3. in
Mareaeagri: Dun3rea. Nipru.
Kizilirmak. Don ( 1area Azov)
Cdc mai importantc porturi:
Batumi. Suhumi (Georgia).
l'\ovorossijslc. Soci (Rusia).
Sevastopol. Odesa (Ucraina).
Constanta (Romal1la). Varna,

Bwgas (Bulgaria). Trnbzon.

Samsun. Zonguldak (Turcia)

CE TREBUIE sA $TITI
1. in anul

1905, pe Marea Neagra a izbucnit re"'olta de pe cuirasatul rusesc

..Potemkin". inuimplarca a fost imortalizata de Serghci EiSClbtein in filmul

mUI din 1925.
2. Pe vremea Uniunii Soviclice, nota MArii 'cgre era 0 comporentA de elill
esentia1A penuu fOllele de apMlire ale superputerii.
3. in ciuda salinilllii ridicale. in Marea Neagrn triiesc aproximativ 1.500 de
specii de ~ti. Cea mai mare importanlii economica 0 au sardelclc. heringii.
plalicilc. sturionii. scrumbille ~i Sla\nzii.
4. in timpul razboiului din Crimeea (1854-1856). purtat de Rusia impotriva
Imperiului Oloman. Regatului Unit ~i Franlci. oTOrilc ri2boiului au fosl
documenlate fOlografic pcntru prima data.

MAR 47
~

MAREA NEAGRA
HARTA INFORMATlVA

--

UCRAINA

ROMANIA

MoO""..

0""",,"

BUCll'eft!

-.-

---

o """"""'"

V-.-B*C

BULGARIA

MAREA

NEAGRA

~.

EORGIA

t~_

TIIb1MO
...~

OV~

MAREA
MARMARA

ZOngUlda~~
E'ltlJIi" -Kodu

"'"

G.......~

Betumi

~.

TURCIA

Marea Neagra, numitii in antichitate Pontul Ew<in, a fost

dintotdcauna 0 cale de comunicatie comcrciaJa $; mililani
impol1anta. in prezent, !iirmuri/e Miirii Negre atrag turi~tii
datoritii p/aje/or pitore~ti, ape/or ca/de ~i numiiru/ui mare de
zile insorite.

'"'"""

pelle 1.000 000 loc.

1m 100 000 - I 000 000 IDC-

.... 30.000 - lOll ClOO loc.

IUb 30.000 IDe.

-1l1O -200' 000 ., llOO m

n'

...,
48

MAREA NEAGRA
Riviera Miirii Negre

Acest apendice nord-estic al Miirii Mediterane i~i datoreaza numele culorii apelor
sale. 1n ciuda gradului relativ ridicat de salinitate, Marea Neagrli este destinapa
turistica favoritli in Europa de Est.

are3 Neagrii este eel mai

mare bazin hidrografic al
Europei de Est. Aici, eir
eulatia apei are loe foarte lent, d~i
in marc sc rcvarsa cateva cursuri
mari de apii, precum Dum'irca,
Niprul sau Donul. Marea Neagra
comunica eu Marea Medilcrana
door prin illtcnnediul micii Man
Mannara, ell strfimtorile ci inguste.
Bosfor ~i Dardan;::le. Rezultatul
acestei stari de fapi estc salinilalea

ridicata (aprox. 20% in largul marii)

~i cantitatea mica de oxigen. La
adancimi mai man de 100 de melri,
in Marea Neagrii, practie 1111 exista
viala. Troiesc aiei, in schimb,
microorganisme care absorb sulfat
~i, in combinalic ell mireralele,
creeaza oxizi Irgri de metal. A~a sc
explica coloratia reagra a apei ~i
numele dar de lurd marii.
in partea de nord a Miirii Negre sc
ami Peninsula Crimeea, legatii de

Y.1It.1. care a gazduil /a sfii~ituf ceflli de-af DoiJea Rifzboi Mondi.1J confcrintll c.1re
.1 decis SO.1r1.1 Europei. CSIC ulla din/re cde mai popufare stafiunii dc pc lilOro/ul
Milrii Negre. ill prczcnl. Y.11tl1 se aniJ pc leritoriuJ Ucraillci.

Ucraina printr-un istm lngust (8

km), Perekop. Crimcca sepam
Marea Neagm de Marea Azov in
care se varsi'i DonuJ. Cele dou5 ape
sunl unite prin stmmtoarca Kcrci.
Pana nu demult, tannurile Marii
Negre au fost loeul favorit de odihnii
al locuitorilor Europei de Est. Si in
prczent, numeroase centre ale
"Rivierei Marii Negre" sunt plirc de
turi~ti. Ace$tia prolita de plajelc fnlmO<lse care nu lipsesc din Romania
sau Bulgaria $i de statiunile de pc
litoral. Salinitatea apei la liiml esLe
Deft.1 Dumirii III apropierc de
MurigIJiol: :liei f1uviul eurge
sprc Marca NC.1grfi.

/CIIC!i

mult mai redus5 iar temperatura

apci atinge vara aproximmiv +25C.

ECONOMIA
Comcf\. Pcscuit. Turism.

cuMA
Continmlala ell influcnte
meditemrcel~. Temperatura medie
in Tmbzon (Turcia) aunge in
ianuarie +8C iar in iulie +26C.
Temperatura apei este vara de

+25C.

MAR 65

MAREA

(~::-Kf,

<!Ot'RU'

JAPONIEI
Centura fierbinte a Pacificului

Marea Japaniei separii lanrullnsulelar Japaneze de Oceanul Pacific. In nardul miirii

damnesc ierni aspre, dar la sud clima este mult mai blandii. Tiinnurile sale faarte
diferite sullt un lac nepre!uit de adihnii.

t.\Afu'''''66-Tinutul
unde bate "Vantul Divin"--,
Ani indelungap., Marea Japoniei nu a atras atenp.a nimanui ~i a izolat in
mod eficient Japonia de continentul asiatic. De abia in secolul xx, a
devenit un bazin maritim de importanta strategica.
Abundenta pql.iJor este cea mai m.are bogatie 8 MirJi Japoniei.

imp de sceolc, Marea

Japoniei a sepaml Japonia
de conli~nl. La sra~itul

secolului XIII, mongolii au incercal de doul'i ofi sa cuccreasca

insulclc. Aces! popor razboinic,

care sub conduccrca lui Gingis Han
$i a unna$ilor acestuia a devenit
spaima Europei, $ia indrcptal
aten\ia sprc est. Kubilai Han, rcpolui lui Gingis Han, s-a 3$C7..at pc
tronul chirez pUlland bazcle noii
dinastii Yuan. in 1274, nota lui
Kubilai a fost respinsa din Insula

Kyushu. in 1281, mongolii au lovit

din nou, dar, de accastii data, Cll 0
flota mult mai putemica, numarnnd
aproapc 4.000 de vase $i de barci.
Japorrzii nu sau lasal insa u~r
infninti. Lupla pc mare $i pc uscat a
dural $3pte saptamani. in final,
invadatorii au fost invin~i, datoritl
ajutorului respcrat ofcrit de un taifun uria~ care a cuprins marea. distnlgand in totalitate nota mongoHi..
Japorezii rccunoscatori au numit
acest viint ,.Kamikazc" - .,Vantul

Divin". Acesta a fost unul dintrc

putirele momente in istoric cand
Japonia a fast amenintata din exterior. Unnatorul pcrieol sa ivit de
abia in timpul riizboiului ruso
japorez. in 1905, in apclc Marii
Japoniei, nu departe de TSlishima,
s-a purtat 0 mare b5tiilie maritima.
Flota ruseasca a fost distrusa de
vasele japorezc.
in perioada Razboiului Rece,
ambele stnimtori sudice din Marca
Japoniei (Tsushima ~i $trnmtoarea
Coreei) au fost linute sub obscr-

ECONOMIA
Pcscuit (snrdele, heringi. ton,
soman).

vatie de amcricani. Marina State lor

Unite, care i~i apara dominatia
asupra Pacificului, controla de aid
mi~carile notei sovietice sta\ionate
la Vladivostok. in prezent, apele
Marii Japoniei sunt folosite pentru
navigalia comerciala ~i pentTU pescuit.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Curentul Tsushima aduce din sud in Marea Japoniei ape calde; apele reci
sunt aduse din nord de Curentul Oya Shiwo.
2. Pe insulajapooezA Kyushu se atl! ~ul Minamata. De Ia numele golfului
Minamala se trage denumirea bolii pc care oarnenii 0 pol lua de la
animalele care tmiesc in apele contaminate eu mereur. Boala provoac!
deteriorarea sim(Wilar, $i in anumile situatii, moartea
3. in adincurile apelor sudiee ale Marii Japoniei, japorezji depoziteazi de$euri
radioactive.

MAR 67
S';I(P

,,,'"v

MAREA JAPONIEI
HARTA GE ERALA.
,w
"-

.......
_

- ' " 1.000,OOllloc.

lntnI 500.000 - , ,000 000 lox

rmr. 100000 -

lite Ioc:alilaII

500 OOllloc

Clnn\i rMrinl cah:l

...........

--...

'......
-

..... 8dM .... ~

CHINA

..........

--.-.........

PONIEI

-- --.
" "-'

---.
'-

JAPONIA

1iCorn-.... ~

CORE. .

I, ""-.tr

MAR

DE SUD

OHOTSK

I. Hoklalido

.""""'"
~.
-.

MAREA

./

RU$IA

ClAfl!I_..a

...

..-

"""'"

'""",

"-

OCEANUL
I. Shikoku

PACIFIC

"' ...

Timp de secole, Marea Japoniei a avut pentru japonezi importanta pe care 0

are pentnl britanici Canalul Miinecii. Aceasta este 0 granira naturala care
separa Japonia de continentul asiatic. in prezent, marea este un bazin
importalll pelltru pescuit ~i 0 ruta comerciala tot mai des folosit.

MAR 68

MAREA JAPONIEI
A

Intre Rusia, Coreea $i Japonia

Marea Japoniei, a cilrei suprafa13 dep~ un milion de km'. este situati mire

marginea sud-estici a Siberiei, thmul estic al stalelor coreene ~i Insulele Japoniei.

area
Japoniei
se
invecireaza cu Oceanul
Pacific in partea de
nord-est
a
acestuia.
Prin

Strnmtoarea Soya dintre Insula

Sahalin ~i contirentul asiatic,
Marea Japoniei se ure~tc cu Marea
Ohotsk, iar prin Stnimtoarea

Coreei, cu Marea Chirei de Est. Pe

coasla Siberici se anA or8$U1
Vladivostok, stalia finalA a faimasului tren transsiberian ~i 1010dati
important port rusesc comercial ~i
militar. La est. marea este delimitata de Insulele Sahalin, Hokkaido
~i Honshu. eea mai mare adancime
atinge 3.742 m (porrivit anumitor
surse, chiar 4.036 m). In centro.

Japania I. Holdcaido. ParcuJ narional ShikOlSu Toys. L. Shikaribetsu

(Shikaribctsuko). P/6cute.

fundul marii se ridica, formand

creasta Yamato. Aici, adancimea
nu depii~~te 285 m.

PESCURT

Pc insulele Hokkaido, Honshu ~i

Kyushu sc ridica craterele a 36 de
vulcani inca activit dintre care

majorit3lea ating in1Ulimi de 4.000

Denumirea japoreza: Nihon-kai
Denwnirea ruseasci: laponskoe
More
Denwnirea coreean!; Choson
Tonghae
Tirile din jurul Marii Japoniei:
Japooia, Rusia, Corcea de ord.
Coo= de Sud
Cea mai jnaJtj creastA: YamalO
Cele mai mati insule: Tsushima,
Sado,i Oki
Cele mai importante porturi:
Vladivostok (Rusia); Ulsan, Pusan
(Coreea de Sud), Chongjin (Coo=
de Nord), Niigata, Otaru, Tsuruga
(Jap<>nia).
Strimtori: Tsugaru, La Perouse, str.
Corceana. str. Talari

de melri. Aceasta rcgiure estc una

dintrc cele mai active din lume din

punel de vedere seismic, fiind afectata de numeroase cutremure, dintre care ureJe subacvatice. Din
cauza activitatii geologice intense,
regiurea estc denumita centum
fierbinte a Pacificului.

CUMA
Climli tcmperatli in partea de nord
~i subtropicalli in partea de sud.
Temperatura apelor de suprafatll
variazA vara inlre + 17 ~i +27"C,
iar iama intre -I,7e la nord ~i
+12C la sud.

STATISTICA
Supraf:aIa: 1.062.000 km'

Pc tMmul surlie al MArii Japoniei se

ana doua slate careere: Coreea de
Nord, comunista ~i izolata de lume,
Coreea de Sud, care traie$te in
prezent un adevarat boom economic, in ciuda anumitor ezitari.

~i

Strnmloarea Coreei, care sepam

cele doua state eoreere de Insula
Kyushu, masoara in punctul sau eel
mai ingusl 180 de kilometri.

Volum: 1.731 kID'

AdIDcimca mcdie: 1.536 m

AdIDcimca ID&"imI' 3.742 m
Dlferentele de nivel in timpul
marcelor: p5.na la 0.5 m

Kyushu esle des afeelata de tai

funuri pUlerniee venite din sud.

MARI~I

MOR 93

OCEANE

MAREA
MOARTA
"wi

unde nimic nu se scufunda

Grice fncercare de [nee In Morea Moar/a este un e~ec.

Nu pOfi deco' sci plll/e~~'i, daforifa aportului mare de saruri din apo morii.

Rezervorul de apa
tara viata
,

OB94

Numele de Marea Moarta nu este deloc exagerat. Datorita saruriJor

din apa, aici nu este posibila viata.
LOCURILE CARE
MERITA VIZITATE
Dc~ertul

Judaic ell numeroasc

localiU11i biblicc. PC!1lcra in

st5nca Kumran scdiul sectei
prccrc~tinc Esscnci. Canionul
Murabb,;'u. Fonareata \1asada.
Locul unde II fosl SilUllI orn~lll
biblic Sodoma. ILvOrul Ajn Gcdi.

ingurul rezervor de ap!'l de

aces! gen din lume, anat in cea

mai adanci'i dintre depresiunilc

globului, a fascinat dintotdcauna

lumea ~liinlifica. eca mai mare
cxpeditic ~tiin\ifica a fost organizati'i
in anii '60.
in Marea Mmlrta IlU trliiesc 3nimale

SubtropieaUI. Temperatura medic

estc dc aprox. +25 0 C. dc~i foarte
des se inrcgislreaza ternperaturi de
+50 0 C.

anuneidi, au fost considerate de

speciali~ti dovada aplidirii legii lui
Moise de elitre b'Tllpul de credinla
esenian~ in secolul al I1-ea iH.
Aceasla descoperire este ~i astazi
subiectul disputelor tcologilor din
toata lumea.

~i IlU cresc plante. eu toale acestea,

in fie{;3rc an, mii de oamcni vin

pcnlru tratamentc ell apele samte ale

+CUMA

~i

marii, in locunle special amenajatc.

in anii 1947-1956. au fost gasile
in grotele care se ana in nordvestul marii, in apropierea ora~ullli
Kumran, celebrclc .Manuscrise de

1a Marea Moarta". Peste 500 de

manuscrise, serise in limbile ebmica

STATISTICA
SlIprllfalll:
Sliruri: 26

pc~IC

1,000 "m:!

Lun~imea

mnim1i: 76 km
Uilinlea ma\inlll: 16 km
Temperatura: in pcnoade di1erile ale
anului \arialll inln' 19 C - +36 C.

Imagillea plVceselor saline dau

impresia /lfl/li peisaj polar.

CE TREBUIE

sA ~T1TI

I. Dcnumirca de Marca Moarta a

fost data de grecul Pausanias. eel
care a ~i cercetat-o pcntnJ. prima
data.
2. Fotografia de pc prima pagina nu
cste un fOiomontaj. intr-adeVM,
POli pluti pc api\ ~i cili ziarul in
accla~i limp.
3. Primelc 500 de tAblilc de la
Kumrnn au fost descopcrite de
un beduin, in mod inlampH'ilor.
4. Ast~i .,Manuscrisele de la Marea Maana" pol fi v1i.zute in doua
muzee din lerusalim: Muzeul
Rockefeller ~i Muzeul National.

MOR95

MARl $1 OCEANE

....

MAREA MOARTA (2)

HARTA FIZICA

--\

.-

.....

~ERIHON

..- '"

....

lerusalim

r;'S RI\'l
MadaN

ludea

MAREA
MOARTA
Hebron

---.y~

- __ oL ....

,,---

'" ,,,'
..

-_ ...

........

.,

~O

0".

-,

.......

peste

'OO.QOO~loruilori

50.000100 lIOO

wb 50.000 M Iocuitoti

..

~de_

L.-.cliI-.,.dinll1019

l.nII "" ~ <in 1967

drumuri mIi~

o
ISRAEL

1153m

.......
AClil/1 17,000 de ani, Morea Moarta era lin ita CII Laclil Tiberiadei
(Genezaret) de 10 nord, dar, datorita evaporarii intense, in prezent,
sunl separate de 0 bucata de piimanllungci de 100 km.

200

SOO

1000 m

....

MO

MAREAMOARTA
Locul cu cea mai joasii

a~ezare

din lume

Marea Moarla se intinde pe 0 suprafala de aproximativ 400 de metri

sub nivelul marii. Esle alaI loeul eu eea mai joasa a~ezare de pe pamant,
cal ~i rezervorul eu eea mai sarala apa de pe suprafala planelei noastre.
in apele Miirii Moone Sf! ujlii pano
10 275 g de SOIT! pe /iml de apd.

Marea M03rta are 76 de kilometri

lungime, in loelll eel mai larg,

iotre MUlllii Moab la est $i dC$crtul

de la vest, avand 16 kilomclri

area Moana ~i raul

sfant lardan formeaza

impreuna, iolre Israel
~i lordania, 0 deprcsiunc, ell 0
adancime de 399 de mctri. AccaslA
dcpresiunc s-a format in unna ell
12000 ani ~i apaTe in Biblie sub
numcle de "Marea MoarHi".

in apropiere de
Sedom fSodoma
bibliea). Sf! aflii
SU;lIca .. So/;o Illi

Lot" Conform
prime; carti
a 11/; Moise

(.. Gene::a '"

aceastfl femeie
S-{l trolls/arn/of

inrr-o suincii de
San?
(l

deourece

incalcar

illlerdiCfia dil'inii
de a prilj ill/trlmi

l.li!ime. Suprafala talala se ridica la

aproximativ 1.000 km2. Partea de
nord csle mai adanell decat cea din
mijloc, unde adiincimea marii cste
de abia 10 metri.
Denumirea de .Marea MoarH'i"
este in$e1aloare. De fapt, se refern
la un lae in care nu se poate inOla.
dcoarccc arc 0 Ouclualie sezoniera.
Punetul cel mai adanc eSle de
794 de metri sub nivclul Milrii
Medilerane. Canlitatea de sare din
Marea Moartll este alat de mare
deoarece in ea se varsa foartc
putinc ape, care se evapom repede
din eallza af$iiei. Marea Moarta
nu eslC potriviU\ penlru inol. dar

eonstituie tOlu$i 0 aU'aqie turisticll.

in afam de aceasta, componenl3
apei face posibilll 0 utilizare largll
in industria chimica. in bazine,
prin evaporarea difu71i., se oblin
clemente cum ar fi: calciu, brom $i
magnez1U.

ECONOMIA
Din apele lacului se ob\in sarea gema
~i '>area de pOlasiu. De-a lungul ~u

rilor. se ata statiuni balneare.

PE SCURT
Estc un lac fltr:l reflux. impAJ1it in
dou! bazine
Punctul eel mai amncdc pe suprnfata p1mantului
Rezervor de apa, eu eel mai ridieat grad de salinilale din lume
(aproximaliv 2(010)

MARl ~I OCEANE

aCE 1

OCEANUL
ATLANTIC
Bazinul aevatie eel mai intens navigat

Scu{undari/e in apeJe caJde ale Marea Caraibelor if; creeazif ocazia sa admiri
intrcaga bogiirie de eulor; a flore; $; a (aune; subacvatice.

Oceanul miturilor

~i

al misterelor

Oceanul Atlantic este inconjurat de legendii de mii de ani. El ~i-a pastrat

pilna in vremurile noastre caracterul misterios ~i periculos.
Coask"lc franc:ue d/batJcc SJ plim' de fiumwerc
dm aprof'm de QlIIbcron in Brr:WllS.

CE MERITA VAzUT
PlaJde frumoa.-.c de pc lfmnunle
tuturor contll"l:ntdor iml..'Cinilh:-

Ilbulele bdcara .\lore. Capul

Verde. Canarc. Anlllc

lanliCU! este oceanul eel mai

apropial $i, in prezenl, eel
i hire cunoscul. Aici a
inceput epoca marilor descoperiri
geografice $i expansiurea civilizalici

A;E

eumpere. in antichitatc, era CUIlOS-cut door COl 0 cOlle maritima care

unna linia tfumului, in Evul Mediu a

ciipatal faima de mare plina de pericole (.marea int'Urericului" dupa
arabi) iar mlul sau cova~itor a
inceput de abia in vremurile mo-

derre.
Atlantida, marclc contircnt aparcnl
scufundal Cll sccolc in unna, ar fi
fosl situat dcpartc in largu!
AtlaJllicului, inlrc {flnllUrilc Africii $i
ale Amcricii de Sud. P,lna aSlazi.
lipsesc dovezilc inCOI1ICSt.1.bile care

sa

dcmonstrc7..c existenta accslcia.

Curenlii marini $i furtullile locale

CLiMA
Foane divers3, Temperatura la
suprafnla o.pe:i: +25C la ccuator.
+28C in Golful Mexic.
Precipilatii masi ..'c sub fonna de
ploaie pc to,na suprafal8 oceanului.

ECONOMIA
Flori :j.i fauna relati' ~ce:j.i
putin diH~rsificate ea <;pecii.
Pescuil inlensi\ (sardire. Ion.
hering cle.). Relene de gaz Si
petrol (mai ales pc eoasta Afrieii
~i a AmenclI de Sud). '\a"igatic.

i-au speriat intoldeauna pc marinari,

care au nascocit n;:numurate legende
legate de acestea. Ultima marc catasdin Atlaruie s-a intamplat ell
peste 90 de ani in urmu: cclmai marc
vas din lume la acea epoca, Tilanieul
pomise intr-o calatorie din Europa la
New York. aspirand la Panglica
Albastrii - distinc\ia pcntru eea mai
rapida parcurgerc a acestui trascu.
La 14 aprilie, 1912. aisberg
Atlanticului au invins eolosul de
metal. ~i-au pierdut viata 1.503 de
pcrsoare. in ziua lragediei, oceanul a

trom

fost complet lini~tit - Titanieul s-a

izbil de un iceberg-uri Ie care a
provocat 0 br~a urill$A in carena
vasului.
Solda\ii britanici ~i argentinicni care
au luat parte la razboiul pcntru
Insulelc Falkland din 1982 i~i
amintcsc, ~i ei, cu rep1acere, despre
Atlantic. Conflictul pentru controlul
celor cateva insule stfutcoase din
sudul Atlanticului a izbucnil din
convingcrca ca in apropierea lor ar
ex.ista rczervc de petrol.

CE TREBUIE sA $TITI
I. Charles Lindbergh II intreprins primul zbor peste Atlantic in anul 1927.
2. Estuarul La Plata in Argenlina separn zona de c1ima Icmperati de cea rece in
sudul Atlantieului.
3. Rczervele de petrol din Golful Mexic sunt estimate la 5 miJiarde de lone.
4. Allantieul este eel mal tanar ocean al pl~tei. eu aproximativ 15 milioare
de ani in UIlll3, acesta nu era decat un rezervor de apa ingust rezultal din
deslrllmarea eootirL--ntulUl primordial Pangea

MARl ~I OCEANE

aCE 3

OCEANUL ATLANTIC
HARTA FIZICA.

,,,.
Not<!

AMERICA
DE

rSllUtdll

NORD

New yon..

&:1.,,1
_~-'yjl.N<rl

A"tildt

...

M""

....""

/.. c_=
AFRICA

c."..l.r~"

Mri

.....

....

~
AMERICA

DES U 0

:::'

........J_:::

--

500 2000 4000 6000 m

8:;1....'

II{rin_JII.tmrru:

.... ~",

,,,.

""",.,.

-,

ANTARCTICA

Oceanu! Atlantic strabate IJprOape taale zoneJe de cJima ale PamantuJui pc 0 supraf.:1!ii de
21.300 de kilomctri. Pri11lre I1lJJl1croasele mar; care fae parte din ocean, Marea Sargaselor
meritii 0 mcnriune specialfi: aceasta este unica mare din hune care nu are fiirmuri
continentale $i ale dire; ape sunt intensiv populate de sargase, afge de eu/oare bruna.

OCEANUL ATLANTIC

Litera ,,5"
Oceanul Atlantic are forma literei ,,s". EI se intinde din Groenlanda Ia nord, pe I8nga
t3rmurile vestice ale Afiicii ~i Caratbilor, pana in Antarctica la sud Peste jIDD3late din
apele dulci ale planetei se revarsa in aces! ~ bazin.
P''''''-'fa
Bo....iei. n AdantJc

,.,

Atlanticul de Nord sc
dcsra~oar5 cea mai intcnsa na-

Occ.1twl Atlantic determin,i dima in

aCCilstfJ n:giullc a globului. in cJ :;c
rcVI/f'S.1 principalele rJuri ale Europe!. tIle
Africii $i ale Americii. in parte:! de nord
a Atlanticull/i sc illrcgistrcaza eeil "WI
intcllsif n.1\ igaric din II/me.

II

vigalie din lume $1 paradoxa!,

tot aici sc giisesc ccle mai bogalc
70l~ de pcscuit. Jumatatc din cantitatea rnondiala de PC$IC pcscuit
provirc din apelc occanului
Atlantic. Din pacate, Cxplo31arca
inlt:nsiva din uhimii ani a miq,orat
sirntilor ercclivclc spcciilor rare de

animalc marire, precum balerele.

Cimpurilc pctrolifcre din igeria
$i Golful Mexic Olr.l\e~ ariilc de
rcproducere ale ~ti1or $i habltatul
pasarilor marin::. iar agricullura
intenSI\;l
..alimenlcaza apclc
Atlanticului cu cantit,iti cnonnc de
<l701<lli $i de pesticide to.xicc. in

consccinta. algele crcsc

faarte
rapid $1 ameninla eehilibrul ceo
logic naluml al imrcgului bal:in.
Zorcle bogalc in pc~tc (cod,
pl:itiC[I, cglcfin), molu~tc sau stridii
sc rcduc ~i ele in rilm infrico~alor.

Curenlul Golfului
(Gulfstream),
un
curent eald marin,
joaca
un
rol
cova~ilor in fOnlmrca climei in
regiune. prcculll ~i in navigalie.
Acesta se fonncaz."i in America de
Sud de unde porrc~tc in doua
dircclii diferile: prima, spre nordul
Atlanlicului ~i apoi mai depane
spre coastele Africii jar a doua.
insprc Golful Mexic. Timp de se
cole. Curcntul Golfului a punat
vasele plccalc din Europa spre
Indiile de Vest. in plus. acesta arc a
influenta dccisiva asupra vremii pc
conlirentul nOSlru.

PESCURT
intinderca de la nord la sud:
19.400 km
intinde:rea de Ia est la vest
(minima): 2.800 km
Suprafata: 82 milioare kIn
impreunft ell m3rile adiacente 106
milioare km: (f:irii a pure 1a
socoteaJa Oceanul Arctic)
250/. din suprara)a total5 a ocearelor
Adiincimca maxim.a:
Groapa Milwaukee 8.605 m
(rosa Pueno Rico)
Adiincimca medie: 3.600 m

Volumul de apa:
323,6 milioalI: km l
Salinitalea: 35.4%0

aCE 9

MARl $1 OCEANE

PACIFIC
eel mai mare ocean

Oceanul Pacific esle cel mai mare re::ervor de apii din lume. Numeroase inside
$i bariere de corali, care pe harIa par a fi cdl giimalia wwi ac, de aproape sunt
adeviirale perle ale ape/or din sud. in imagille lill grup de inslde dill Micronezia.

Oceania - "continent" In Oceanul Pacific

Oceanul Pacific a deveoit cunoscut europenilor abia in perioada
marilor oavigatori. Astazi Oceania, arhipelagul Pacific,
prezinta interes pentru intreaga lume.

ECONOMIA
eea mai importantli ramum ccono-

mien cstc pcsculIul,

rimu! european care a des-

coperit Pacificul in anul 1513

a fost Vasco Nunez de Balboa.
~aptc ani mai tarziu. portughezul
Femando Magellan a fost primul

navigator european care a decis

sa navigheze pe inlreg Pacificul,
realizand ocolul Pdmfwtului.
a dcscopcril Tara de Foe ~i
stramtoarca care ii poarta numclc.
Datoritii StramlOrii Magellan,
marinarii pot evila Capul Hom,
loeul unde, de cclc mai multe on,
ac~tia i~i pierdeau viata. Magellan
a nurnit oceanul pe care naviga

ramas in istoric ea primu! oeol in

jurul Pam:inlului.
Cci mai mulli dintre locllitorii
Pacilicuilli provin din Asia, ceca
ce nu ii dcosebe~te roartc llluli.
Nefiind posibila 0 c1asificarc etnica
s-a recurs la 0 c1asilicare goografica
a populatiei. Putin inainte de
inccputul sccolului al XIX-lea. multi
europeni s-au stabilit in insulele
rAsaritcne ale Pacificuilli. Dupa
rnzboiul din Pacific (1941-1945)

SUA. Japonia ~i Australia s-au

oriental sprc dczvoltarea dinamica
a comc'1u1ui din aceast1i rcgiune.
Din motive strategico-militare,
manic puteri sunt prczentc $i astazi
in rcgiunc. in Pacific dctin tcritorii
SUA (Marianelc Nordice. Palau.
Hawaii), Rusia (Insulclc Kurilc
continuu disputate cu Japonia).
Franta (Polinezia, oua Calcdonie.
Wallis $i Futuna) ~i Marea Britanie
(in cadrul confederatiei britanicecommonwealth).

PE SCURT

A~

"Marea

Lini~litj,.

Expedi\ia sa a

Granilu dintrc Occanul Pacific ~i Occanul Atlantic: de In Capul Hom plin!

In AllIllrctida; Intre Ocennul Pacific ~i Oeeanul Indian: de In Peninsula
Indochina pana la Antanida.
in regiunca PacificA se gascsc: Melanezia insule anate lntre Ecualor ~i
Tropicul Capricomului compusj din l\oua Guincc. Ilbulele Solomon.
Vanuatu (fosta Noile Hibridc). NOlla Caledonie. Arhipelagul Bismark $i
Insulclc Fiji. Micronczia grup de insule mici anate la CSI de Filipine ~i
de-a lungul Ecuatorului compusa din Kiribati. Marianc, Caroline. Insulcle
Marshall ~i Nauru. Poline7ia --celc mai estice insule ale Pacificulului.
ajungand panA in apropicre de Hawaii-complb4 din Insulclc Cook. Polinezia
Franccl.A ~i eca mai estica, Insula Pa$telui.
Expcdilii record in Pacific: Petrolierul american "Sea-Land-Trade" (50.000 tone
bnlt) a parcurs distan13 dinlrC Kobe din Japonia $i Race Rock din SUA in limp
record de cinci zile ~i ~ ore. in 1991 GCrard d'Aboville a parcurs eu barca
distarl\3 de 10.000 km dintrc Choshi .Japonia $i Ilwaco statuI Washington in patru
luni $i 10 zile (a Iovit de milioanc de ori apa oceanului cu vaslele).

CE TREBUIE

-l~t,,=are con.wnlilii hillgci apd

/i/

Poline=ia.

sA ~TITI

I. Fernando Magellan a Beul prima efl.l~lorie in jurul lumiL Magellan nu a

supravietuil eXpediliei, fiind ucis in lupla eu ~tin~ii in 1512.
2. Hawaii a fosl dcscoper1IA in 1778. in anul 1835 Charles Darwin pleca in
Pacific, in interes ~tiintifie, eu vasul Bcagle.
3. Numclc arhipelagurilor provin din limba greaeA: Melanezia inscamnA
..insulelc ncgrc", Mieronczin inseamnl'l "insulcle mici", iar Polinezin inscamnA "insulele numeroasc",
4. Primre eei mai mari descopcritori ai regiunii se numArA britanieul James Cook
(1728\ 779). A descoperit in c'tpeditiile sale multe insule ale Pacifieului. dar,
ca $i Magellan. a murit in luptele eu aUlobtonii din Ha"'<Iii.

MARl ~I OCEANE

aCE 11

PACIFIC
OCEANIA - HARTA POLITICA
,,

""""'CAACTK

,,
,

,,-;'

RUSIA

,,f

CANADA

SUA

CHINA

' " 0 ,,:

--

PACIFIC

--

,,;~~-~.~-~~=~:-~
.&_~~~~-~~
:
-~
- - -

--

AUSTRALIA

--

---

"--

.....

CeQ mal intinsii supra/arii de apii de pe planetii impreuna eu numeroasele sale insule
a fl1cepul sa resimlii consecin(ele civiliza(iei moderne. Marile flote traleaza Oceanul

Pacific ca pe a mare groapa de gunoi, jlo/ele de pescui/ ca pe un sac flira jimd de unde
se oblin veni/uri impresionante. iar jlolele mili/are co pe un poligon mililar de incercare.

Daca adaugam /a act!Slea consecin(e/e dezvo/larii indus/rializarii ~i posibili/a/ea

modificiirij regimului ape; din cauzCI incii/ziyi; globale. viziunea despre vii/or
a Oceaniei nu esle dintre cele mal strli/uei/e.

PACIFICUL

OCE12

Un gigant

lini~tit

Pacificul reprezinta 0 treime din suprafata Terre; ~i se intinde pe

o suprafata mai mare dedit a tuturor continentelor luate impreuna.

ceanUl Pacific sau Marca

cste de doua on
mai iotins dedit Oceanul
Lini~til~

RECORDURl GEOGRAFICE

Atlantic. Pacificul estc separal de

AnlafCtida ~i Marca Arcticti prill
Srramtoarea Bering. Pacificul estc
mID'ginit de catcva mm in partea
asiatica, precum: Marea Band ~j

j\1uolrlf' [U'ntl
11.848 m dmsupn
ni\rluilli man,

Celebes, Marea Chinei de Sud,

Marea Galbena

~i

Marea Japoniei.

in apropierea Pcninsulei Kamceatka,

iOj1limn mf'dir II
Ijrmului: 870 m dca!illpR
rnvclllllli manl

Oceanul Pacific se invccineazA ell

Marea OchOlsk, jar 1a nord -eu
Marea Bering. in Pacific se gascsc
cele mai adanci lacun din lumc-

Graapa Marianelor, care are

..,.

adancimc de 11.034 m.

Pacificul se intinde pe
egala

ell

suprafa{<1

35% din towlui suprafclei

PAtruintului. in Pacific se gasesc mii

de insule. Exc1uzand continentul
australian, acesle insule pot fi

c1asificate duIXi- cum unneaz3:

Insule vulcanice. precum Hawaii
sau Japonia, in nord insulele Aleute
~i Kurille, care fonncaza a~ numitu
ra~ie de foc.
Insule de corali: insule numite plate!
nClede, prccul11 Insulele Marshall,
arhipelagul Tuamatu, anale de-a
lungul ecuatorului.

,n .

Ala cum se \'ede din graficlI/ a/iill/ral, celilllli....

I
AdiDciDiu medlr II
mal auallC punci a ramal/flllII
ocuolilui: 3.730 m
(adiincimea Challenger in Groapa
Marianelor in Pacificu/ de Jert) se ajIii de /1
ori rnai jos decal adancimea medie a QCea/m/"i
li este cu 1.000 m sub ni\'t!/ul marii. Cel mai
atftjnc PUIICI al Pacificulului a fast descoperit
in /951 de batiscaflll britanic de cercettiri
oceanografice Challenger (de /0 care a preillal
$i denlIInirea).
Gfflllpli Mllrillocklr: 11.034 m

STATISTICA
~upr.lfala: 1M mil, km1
eta mai mart adindmt: 11.0_\4 m
(cun~ut:i ca adan,,;imea Challenger)

\dincimea medic: 4282 m

eea mai mlln.' inillime: 34 m (ianuaric 1933)
\mpliludinca \Illurilor de In 5 III in
Stnimtoorca Bermg pam 1a 13.5 III in
'1area (koobI..
'\umlnd insult'lor: inJurde 30.000
Suprafala insuklor: 0.25. dm ..upralap Cke:anulul Pacific

Banelll colorat Bora-Bora. apartinand /mulelor PoJil/ciei France=e.

MlJNTI ~I
VULCAN1

ACONCAGUA
Colosul din Anzi

in mod obi$nuit, piscuri/c munle/ui sunl inviiluile intr-o cearii groasii. Ciind aeml esle
cural, pilorii avioanelor pot admira 0 priveli$te care ifi laic riisuflarea.

In vizita la hotelul situat la cea mai

mare altitudine din lume
Cei care doresc sa cucereascii Aconcagua trebuie sa dedice mull limp aclimatiziirii
in acesl leritoriu in care domnele 0 atmosfera rareliatii. De aceea, eel mai indical ar
Ii sa locuiascii 0 perioadii intr-un hotel construil la mare altitudine.

ViirfuJ Aconcagua din Cordiliern

Anzilor. pc Icriroriul Argentine".

rgentinianu] Fernando Grnjalcs

estc un pcrsonaj birccunoscut
"n Pareul Provincial Aconca-

gua, unde se bucur.i de rcputalia de eel

mai bun ghid mantan din regime. Din

noicmbrie palla in manic, cl nu i~i
vede capul de IrcaM: atullci i~i fae
aparilia um3torii de dnlll1Clii ~i de
alpinism, atra~i de fannceul cclui mai
inalt munte al Americii. in ciuda
parcrii gct'Cmlc eli vurful CSIC u$Or de
cucerit. expcdi\ia pc Aconcagua rcccsita echipamcnt adccvat: conlin ~i sad
de donn it (Icmpcrntura seade p..'1nii In30"C). prccum $i belc de schi. indispcnsabilc pcnlru eire vrea sa strabma

CE MERITA VAzUT
Pmcll~tca

0", po.: \ arlul

MusivuJ Aconcagua vazut din zOOr

partia. La dispozilia turi:;;tilor care nu
doresc sa care rucsacuri grclc sunt Mi
20 de catari de povarJ.
Ascensiurea durcazii ciitcva zilc ~i
ineepe de obicei In Puente del Inca,
situala la 0 allitudire de 3.000 dc
metri. Este indical COl luri~(ii s..'i r:.lmani\
aici aproximaliv douii zile pcOIn! a se
obi:;;nui cu noile condilii c1im3Iericc.
Mai depar1C, drumul ii poartii spre
baza Plaza de Mulas, 101 0 altiludire de
4.200 de metri. Aici ii a:;;lcaplll pc
alpini:;;ti 0 mare auactic: Refugio Plaza

cuMA
Montana. Temperatura medie In
poalele muntelui: +20"C in
ianuarie. +3T in august. La
ahitudirea de 5.000 de mctri
temperatura seadc pani! In -JO'c.

'\COllCi.lbu.1 catre \ alea Lo..

lIon:o~

. Puenta dd In..:a. eel

inalt hold din lum..:. \11.l11 in
3propl....n : d..: \'llla \'t..:..:nno
(termer.:-), "an rehp:. Pllr1111().
f'arelle>rl.'_. La Pan.3
Itc:les..:hi uri Ie:).
mal

ECONOMIA .
Turi..m (alpini.,m. drume:lii
monlarr. schi alpm). Agricultura
(in \ai): culturi de legume:
c~terea aOlmalelor.

de Mulas, hotelul situat la cea mai

mare inallime din lume, cu spccialitati
sud-amcrieare care ii ajuta: sa i:;;i refaea
pUlerile.

CE TREBUIE sA $TITI
1. Grnnita dintrc Argentina ~i
Chile sc afla In 15 kilometri
vest de Aconcagua.
2. Arborele conifer numit
araukaria esle 0 planta:
caraclcrislica Muntilor Anzi ~i
este foarte des intalnit in Chile
~i in Argentina.
3. Distanta dintre Aconcagua ~i
capitala Argen~i. Buenos
Ajres. este de I.200 de
kilometri.
4. Amcrindienii din regiurra
Acoocagua triiesc din
agriculturi ~i din yfulzarea de
CO\'oare ~i les3.turi din bumbac
viu colorate.

fIolUNTl $1
LCANI

ACONCAGUA
HARTA FlZICA

---

....
I(

"-

...

CHI LE

.......

I
A~GENT1NA
~

---

-~ ctnridlll""""'"
-

lI6ri~

2000 3000

5000 IlOOQ m

'. ,

..

10\'"

Primul roman care a atins Viirful Acancagua a fast Dan Zimcenca in 1987. in anii '90
ma; multi roman; au cucerit acest varf, printre care Constantin Lficfitu$u in /996. La 2
februarie 2003, Dana Gradinaru a devenit prima romanca care a cucerit Acancagua.

ACONCAGUA
eel mai vestit munte a1 Argentinei
Aconcagua este un munte de care se leaga multe recorduri ~i care se bucurii de
mare popularitate in rilndul alpini~tilor.

"

n panea centra Iii ~i de vest a

Argentinei, la sud de om~ul San
Miguel de Tucuman se intinde
Cordiliera Anzilor. Aiei se ana man-

drin

argenlinienilor,

impunatorul

Varf Acollcagua. Faptele vorbesc de

la sir~: muntele ell inaltimea de
6.979 de meLri nu estc numai eel mai
inalt de pc contircntul american, ci ~i
eel mai inalt varf din lume ell
exceptia Asiei.
Anua! soscsc aici alpini~ti din lumca
intreagii (aproximativ 2.000 de per-

sOaJ'e in timpul sezollului). eel mai

inah varf a1 semicercului sudic se
afla pc tcrcnul parcului national infiin\al in 1983, Parcul Provincial
Aconcagua, ~i estc considerat de
alpini~ti drepl un pise relativ u~r de
cuceril.
Elverianul
Matthias

Zurbriggcn a fost primul care a ajuns

pc Varful Aeoncagua, la 18 ianuarie
1897. La scurt limp dup.:1 aeeea, cl a

fast L1nlKII de a1tii. Muntele ell nume

misterios i-a fascina!, mai ales, pc
reprezentanlii
elitei
europere.
Aconcagua IlU are varrul acoperil de
gheatfi dar pc coaslele lui sc gascsc
cinci ghetari, care coboalii abrupl
catre vaL Ascensiurca nu esle lIna
dintrc ccle mai pli'icute: aiei bate permarcnt un vanl inghclal care atinge
vileza de 250 de kilometri pc olii.
Numclc mllntelui starrc~te eonlroverse pfllla in ziua de astazi printre
speciali~li: polrivit urcia dintrc
ipoteze, Aconcagua provire din
cllvantul "ackon-eauak" din limba
qucchua ~i inseamna "paznicul de
piatrj"; potrivil altor ipoteze, numclc
provirc
din
limba
indienilor
mapuche,
unde
"aeon-hue"
inseamno ,.cel care virc din partea
eealaIHi".

PESCURT
inalrime: 6.959 III
Cde mai apropiulc varfuri (cerro):
Iglesia (5.567 m), La Tolosa
(5.38501). Los Dedos (4.998 rn),
La Gloria (4.701 m), EI Tordillo
(4.695 m)

Amplasarc gcogrnficli: Iu sud de

San Miguel de Tucumflll. in partea
ccntral-vesticli a Argcntirri
Izvoare: Rio Aconcagua, Rio

Maipo, Rio Salado. Rio Blanco

Lac: Laguna de l'lnca (pc teriloriul
slatului Chile)
Cde mill mari aeroporturi:
Mendoza, Santiago de Chile

Zilpczi

vc~nicc pc

coas/efe mll/l(eJlIi

AcollCRgua.

MUN 17

ANZI
eel mai lung Ian! muntos din lume

De-a lungul coasre/or vesrice ale Americilor se inrinde impuniilOrullan( rnunros al

Anzilor. Ei alciituiesc panea sudicii a acesrui lanl, nurnil Cordilleras de los Andes.

Auml inca~ilor - - - - - 1n secolul XV, in Anzi, a existat puternicul regat al inc~ilor, care a
dominat in mod necontestat celelalte state amerindiene din regiune.
Aceastii civilizatie remarcabilli s-a prlib~it odatii cu sosirea primilor
europeni in America.

"

n sccolul xv, cand spaniolii $i-au

meul ilparitia in America, cullum
inca$3 domina inlreaga regiUlJ:: a
Anzilor. 5i poate fi considerat5, tara
ezitare, una dintre cele mai man

rcalizari ale omenirii. Arhiteclum

mfinat5, alta dccoralici mctalului ~i
calitatea deosebita a ceramicii ~i a
\esalurilor i-au purtal pc inc~i pc

o slnlctum ierarhica ce a
creat numeroase unitati
administrative, precum $i
o societate putemic stmtificaHi. in [mntea statului
sc ana 0 pcrechc de
oameni-zei, Inca $i sOlia
sa, care ii era in acel3.$i
limp $i sora.

culmi ale dezvolHirii civilizatiei. La

inceputul secolului XV, stalullar,

centrul 1..1 Cuzco, ocupa

ell

supmfai
de aproapc 100.000 de km2, iar in
timpul domnici lui Huayna Capac
0

(1493-1525) acesta cuprindea tentorii intinse de-a lungul Anzilor: de

1..1 granila de nord a Eeuadorului de

aslazi, pana la raul Maule din centrul
stalului Chile. Regatul

in sccolul XVI, spaniolii

au sosit in America in
calilarea miticului EI
Dorado, taramul bogiitiilor. Sub conducerea lui
Francisco Pizarro, ace$tia
i-au inv1l1s pc inCa$l $1 au
distms realizarile lor clll-

inc3~ilor avea

CE MERITA VAzUT
V\..'1,:hea capitalii a inca~ilor
Cuzco, Ar~quipa, Parcul Na(ional
Luuca din Chile. Lacul Titicaca.

cuM"A
Tn Anzi se rcgasesc aproape toate
tipurile de c1imii: ecuntorialii foarte
umeda, subecuatoriahi uscata,
sublropical:l rc1a1iv umedii.
lropicalii uscat3; in Dc~rtul
Atacama c1ima este dc~ertica.

ECONOMIA
Agricuhura: CUltllri de legume, de
porumh. de orcz, de grau. de
cartoti 1;ii de caf~a; Crc!;Olerea
oilor, a vitclor ~i n lamclor.
Bogatii naturale: cositor. zinc.
cupru, tier, plumb. antimoniu,
petrol. II idroccnlrnlc.

turale $i economice. in aram de aur,

spaniolii au adus in Europa 0 a1l<'i
prada de mare valoare: 0 planta cultivata de indieni, din care cre$teau,
sub pamum, tubcrculi foartc gusto$i,
cartoful.

a fUnmi de vigonii ill Parcul Nalional

LaUCfl

CE TREBUIE

(Chile).

sA $TITI

J. Ccrcctanlc arheoJogiee au demonstrat en inea$ii intentionau s3 i$i

consolidezc putcmicul stat prin introducerea unci ..limbi administrative"
unJee.
2. Paetul Anzilor reprezintii un aeord de eoopcrare economicii incheiat intre
statele din regimea Anzilor (eu cxcePiia Argcntirci).
3.0 pcrioada indclungatii s-n crezut e3 p3.s3rilc flamingo din Anzi sunt 0
specie dispiirut3. in53, in 1957, trci omitologi chilieni au deseoperit
numeroase pcrechi de astfcl de pasari, in Anzii bolivieni, In 0 imiltime de
4.500 de melri.
4. Pe teritoriul Tarii de Foe, granit3 dimre Chile $i Argetllina nu n fost precis
stabilita nici pana in ziua de astlzi.

MUN19
i::t,.o:;>
~

~vE

MUNTllANZI
,
HARTA FIZICA

..

,.

.ea.-

_
--_._.....
--_.
--_......

.... .",.... -

-.-

T.......

..

J
BRAZlllA

'V

.~~

~,
~.

OCEANUL

PA elFle

~
~.

--_.

""
M-41~

--

Y!!P.et1l1so.

--

..-...

p.- 3.000 000 100::.

-.. 1.000000- 3 000000 be.

. . . 100 000 1 000 000 IDe

_100.000100:.

500 2000 40DD

5000 m

~
~

SantiagO-

_.-__.
..-

ARGENTINA
",""",'

9ueoos Air"
OCEANUL
A TLANTIe

"'.II fa"",
U1S_ -

Pe Intreaga lor /ungime, Anni separii fii$ia Inguslii a farmu/ui sarac In vegetatie de
restuJ continentuJui. in acesl reI, a luat l1a~tere a formaJiune alciituita din trei
subdiviziuni {oarte vizibile, mai ales in Penl: farmul, adicii Costa, mun/ii, adicii Sierra
~i piidurea amazonianii impenetrabilli, num;t;; selva. La sud de selva se regiisesc
cfImpiile nesfijryite Gran Chaco $i Pampa, comp/etate de peisaju/ aspru a/ Patagoniei.

MUNTllANZI
,
Co/Dana vertebra/a a Americii de Sud
Anzij

traverseazli toale zonele de clima existenle pe planetii. Flora i fauna acestor

munp esle, prin urmare, extrem de variatii.

OZii traverseaza contircntul

sud-american de In nord In
ud: de-a lungul Occanului
Pacific. de In Marea Caraibilor pana

in Tara de Foe. Ei divizcaza teritoriile

VCIC7UC]ci, Columbiei. ECU:ldorului.
Bolivici, Argentirci prccum ~i pc eele
ale
stalelor
Chile
~i
Peru.
Dimcnsiunile ncestor mUllli sunt
impresionanle: lungimea lor, mr:i a

pure
In
socoteaJa
Cordilicra
ord-Amcricana, care Ie apartire din
punet de nxlere geologic, masoarii.
peste 9.000 de kilometri. iar lalimea
\ariaza illtre 100 ~i 800 de kilomClri.

Anzil sunt impartili in Anzii de Nord.

Centrali ~i de Sud. Anzii de Nord ~i
Ccntrali alcatuiesc lanluri muntoase

parale!c numite cordiliere. dcsp.'irti1c

de dcprcsiuni tectonice. de platouri ~i

de vaL Cordilierelc nu fonncaza

lanluri mUlllonsc compactc. Pe alocuri
accstC:l dispar, sc tll'CSC eu lanlurilc

PE SCURT
TJiri tra\iersaLC de Ann: Ven::zucla,
Columbia, Ecuador, Pcru. Bolivia.
Chile. Argentina.
Limbi: spanioa dialeclc indicre
Ccle rnai mati
Cali.
Medellin, Bogota (Columbia),
Quito (Ecuador), La paz (Bolivia).
Sanliago (Otilc)
Rcligie: in principal calolicA
Cele mai marl lacuri: Titicaca.,

orase:

Poop6

STATISTICA
Lungime: I) .000 km
eel mai inalt van:
.'\wtlcagua (6.960 m)

Aconcagua. aJ doilca \Mdin lumcca inA/pme dup.i Himalaya. se a& pc tentonul

Argentine;.

vecirc sau se impart in masive rnai

mici. Cea rnai compacti este
Cordiliera de Vest. care fonneazii. pc
teritoriul statului Peru. platouri
atingand in:illimi de 4.000 de metri.
deasupm carom se rididi. piscurile
acoperile de 7..:1p'ldii. Pc leritoriul
Boliviei, Anzii Centmli se liilesc semnificativ ~i fonneaz..'i platourile inalte
..Puna" (Puna de Atacama in Chile ~i
Puna Argentina in Jam cu acela~i
nume), inconjumtc de Cordiliera de
Vest ~i de rea de Est. Triisiiturile caraeteristiee ale acestui segment rnuntos
sunt vaile ~i deprcsiunile in care se
giisesc adesca lacuri.
Anzii sunt nu numai eel mai lung lant
muntos din lume. dar ~i eel mai diver
sifieat. Deoarccc ae~tia lrnvcrseaz:i
toate zorcle de c1ima. vegetalia
Anzilorcstc f(),1.rte variata-. in Anzii de
Nord pn.--domina p[idurilc: la nord,
padurile ecuatorialc vc~nic vcrLi, iar
in rest, p:idurilc lllontarc dcasupm
dirora se intind suprafele acoperitc de
ierburi. Anzii Ccntmli sunt dominati

de 0 vegetatie mult mai siimci. proprie stepclor ~i semidescrturilor.

Extrcmitilile sudice ale munlilor
ajung chiar pana in aspra zona polar.i.
Fauna Anzilor euprinde victuiloarc
demrc de mcntionat, pn."'Ctllll con
dorii, Imncle ~i speeii nUllleroasc de
caprio.1.re (ea de exemplu Pudu).

Alp.lea din M-lii Anzi. Peru.

MUN 57

CALEDONIEI
TinutuJ
cJanuriJor
,

Muntii Catedoniei se aflii In Scotia. In partea de nord a Marii Britanii.

Muntii, Intrerupti de viiite adiinci ate muritor $i de tacuri, sunt considerati de iubitorii
de drumetii drept unuJ dintre cete mai frumoase cotturi ate Europei.

G8

In patria clanurilor
Istoria regiunii Munp10r Caledoniei a fost detenninatii de cultura celticii ~i
mai ales de elementul de bazii a1 societiipi celtice, mariIe triburi cunoscute
sub denumirea de clanuri. Acestea au dominat pnutul panii in
secolul xvm.
'PC1S.V Idille camctenstlc, un1J or

cOlienii originari din [rlanda:>i

celrii picti care au locuit in

aceSle teritorii constituie ccle
mai numeroase grupuri elnice ale
Scoriei. Inca din secolul I i.Ch.,
aceste triburi s-au infruntat in luplc
crancere. Slructllra de clan s-a
cristalizatla granita sccolului X. eei

care apaI1'ireau c1anurilor MacLeod,

MacAlpin sau MacMurdoch se aflau
sub prolectia acestora, dar trebuia s..1:
fie gat... sa i$i dea $i viata pcnlro
binde clanului. Muntellii scollen!
pastreaza Cll grija amintirile legate

de vremurile glorioase de altlidata.

Legendele dcsprc riizboinicii viteji ii
umplu de mandric pc scol'icni pana
in ziua de astazi. Aceslea conlin
numeroase exageriiri.
Stofa cadrilata a kilturilor, considerata in prezent simbolul vechilor
razboinici scolieni, s-a impus ca
scmn dislinctiv al soldalilor din rcgi
mentcle militare scolierc de abia in
secolul XVIII.
Din momentul unilic:.irii tTOnurilor
Scotiei $i Angliei (in 1603) $i de la
unirea de facto fortat:i de Anglia in

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Muntii Calcdoniei au fost, in secolu1 XIX, inspiratia multor romantiei,

printre care Felix Mendelssohn. care a compus Simfonia Scotiana.

2. Scolile de eimpoi funqiomaza pana in momentul de fala in MUlllii
Calcdoniei. Ciintatulla aces! instrument a fost interzis in sccolul XVIJI.
3. Celmai inalt varf al Munlilor Caledoniei estc Cam Eige (1.183 m).
4. Lcgcndelc din muntii scolieni sunt 0 surs.1. impuizabila de inspiratie pentru
sccnariile produciilorilor de film. Cele mai cunoscutc produclii pc aceasla
tema Stint ..Ncmuritorul" Cll Christopher Lamben in rolul principal ~i
.,lnima minrncatli." cu Mel Gibson.

t1"

omel.

1707.
in
Muntii
Caledoniei.
revoltele au izbucnil rcincetat. Una
dintre acestea, condusa de Earl of
Mar, a putut fi inabu~ita doar de
Printul Argyll. Dupa aceaslli actiurc,
nllmiti'i
..highland
clearances"
(curatarea
mun\ilor),
intreaga
regime Illuntoasa a devenit pustie,
riimamind pana in prczent aproape
rcpopulaHi.

CE MERITA VAzUT
PeisaJele oferilc de lacuri. Crnlste
::;;i mUll!i. Castelul Eilcan Donan.
Invcrress.

CUM,!.
Temperata maritima. Caden
abulldente de ploaie ~i vanturi
pUlcmice. Tcmpernturile medii:
+3C in ianuarie ~i +14C in iulie.

MUN 59
@

MUNTII
, CALEDONIEI
HARTA FIZlCA

..,.

OCEANUL

I-Ie OrklJ.eY
RKN..EY

_....

ATLANTIC

l-LE HEBRIOE

EXTE)HOARE

MAREA

.;

NOROULUI

,~~~'';E~<;JI'' :::;'

Eigg
M",*

peste JO 000 Ioc.

lnlre 10.000 - 30.000 Ioc.

IUb 10.000 Ioc.

--~200

STRATHCLYDE

500

1000 m

CENTRAL

MUll!;; SitU8fi ;n l10rduJ Sco!iei au luat numeJe orogenezei caledoniene,

adica aJ mi$cariJor tectonicc In urma ciirora s-au ridieat ceJe rnai vechi
masive muntoase din Europa. Calea maritima conlinentaJa (Canalul
Caledonian esle un fragmel1/ al acesteia) vaJorifica depresiunea
leclonica Glen More.

MUNTII
, CALEDONIEI
Nordu1 aspru a1 Scotiei
CuImile Muntilor Caledoniei, presiirate cu rauri ~i lacuri montane, reprezintii unul
dintre cele mai fascinante peisaje care pot fi admirate in Europa. Acest relief s-a
format in timpul ultimei perioade glaciare. Putini turi~ti se aventureazli in munti sa
Ie admire frumuselea. Aceste tinuturi neumblate fac parte dintre cele mai slab
populate regiuni ale Regatului Unit.

cnnenu]

englczesc "high-

lands" sc rcfcm la tinuturile

muntoase situate In nord de
depresiurca tectonica Glen More. in

aceasta vale se ana renumaratc

Incuri lungi ~i inguslc, vestigii ale
ultimci pcrioadc glaciarc. In secolul
XIX. arhitectul Thomas

Telford a unit lacurilc prin canale ~i

astfe! a aparut calen rnaritim:1 COlli i-

renlala care masoarJ. 95 de kilometfi ~i t1n.::~te Marea Nordului ell

Oceanul Atlantic. La punetu] de
contact dinlre Canalul Caledonian ~i

Marca Nordului se ana lnvcncss,

eel mai marc ora~ din Muntii
Caledonici.
Aid inccpe unul dintre cele mai frumoase tmsce fcroviare, numit Kyle
Lire, care tmverscaza mllntii pc
toata lungimea lor ~i ajullgc la
Oceanul Atlantic. MUlllii Cnlcdonici ncopera aproapc jumatate din
teritorilll Scoliei, de aceea tllai sunt

cllnoscuti ~i sub denumirea de

Muntii Scoliei de Nord. Accsl linul
intins este locuit de numai 200.000
de locuitori care sunt, ascmeni
pamanturilor lor, simpli, aspri ~l,
totu~i, rcobi~nuit de captivanli.
Laclli Loch Ness cstc dcstinatia
favorita a excursiilor turisticc. Aici
locuie~te, potrivit legendci. mon
strul numit Nessie. 0 aha atractie a
Scolici sunt numcroasele distilerii,
in care sc produce specialitalea
local5. whisky. Varietatile mai
SCUlllpc ale acestlli alcool pUlcmic ~i
aromat, mnnile "mall whisky", sc
oblin din maltul de orz. La produclia
varicl:'i\ilor mai iefiire sc amesteea
mal IIII de seeal'a ~i se oblire a~
numitul ,.blcnded whisky". Nu este
adevarat cil alcoolul sc distileaz:l in
continunre in timbale. Toalc distiIcriile scoliere foloscsc acum
tchnologii moderrc.

Faimosul castcl Eilean Donall. pc

lacul Loch Duich.

ECONOMIA
Tunsm. Agriculturn: crc~terea
bovirelor. Peseuil. Industrie:
petrochimica ~i crcrgclica,
melalurgicli u$oarn, alimcnlani.
AIe1icre de anizanal.

PE SCURT
Cel mai inalt varf: Ben Nevis
(1.343 m)
Cel mai mare o~: Invenrss
Limbi: engle7A scoliana (gaelieli)
Moreda: lira sterlinii
Rcligie: crc~tinism (calolici ~i
protestanli)
Cele mai mari laeun: Loch Ness,
Loch Morar

MUN 61

/'<.

STANCOSI
~

In patria westemuriJor

Lacul Jackson, situat in Parcul National Grand Teton (statui Wyoming), oreFfj 0
priveli$te de basm. Aici se aiM 0 rezervarie natura/Ii de dimensiuni mari, ell piscuri ce
aring 4.000 de metri imH[ime. Cea mai numeroasa turma de elani Wapiti din America
giisc$te adiipost pc limp de iama, in accste loeuri.

Priveli~ti

de vis

Frumusetea saIbaticii a Muntilor Stanco~i din America de Nord lasii

ciiliitorului impresii de neuitat.

cuMA

ECONOMIA

Clima temperal contill';:ntala,

llipina. in ..Iatul Colorndo icmilc
sunt roartc

n.~j.

cu ciiden

Rcsurse naturale: ca.rburc, petrol. 7.acamintc de lier, curro, 7inc, plumb,

cobalt. mangan. molibden, uraniu. wolfram. prccum ~i aur ~i arginl. Turi$m.

abundemc de J'iipada iar 'crile

insorilC. dar r.koroasc.

ire a dUHont macar 0 data

prin rcgiunilc salbaticc ~i
izolalc din Muntii St5nco~i
va reveni. cu siguranta. in accstc
locun. Aiei sc ana celc mai popu
lare statiuni de iama din Statclc

Unite:

Aspen,

Snowmass

~i

Vail,

Kcystorc.

Copper Mountain,

toatc in statui Colorado. Aceste linuturi sunt urclc dintrc celc mal
frumoasc de pc contirent. nu numai
iama. ..Alpii Lumii
ai" sunt
complJ.$i din 53 de varfuri de peste
4.000 de metri in SUA ~i din 144 de
"arfuri de peste 3.000 de metri in
Canada. Pc Icritariu! canadian, in
Muntii Stunco$i, au fast deschisc
deua mari parcuri nationale: Bann~
in sud, ~i Jasper, in nord.
Numeroase astfcl de parcuri exista
~i in Statele Unitc: cel rna; vizit3t
cstc Yellowstorl: National Park. eu
eclcbrul sau ghcizer Old Faithful!.

PESCURT
Baraje principalc: Grand Coulee ~i
Bonrcsille pc raul Columbia.
Hoover Dam pc roul Colorado
Ccle mai mari or.l$c: Vancouvcr
(Canada), Scaule. Ponland. Bulte,
Spokarc, Salt Lake City
Cele mai lungi rouri: Colorado.
Columbia
Vulcan: St. Helen. in Muntii
Cascadelor (a erupt
ultima data in 19~O. dupa 350 de
ani de inaclivitale)

Vcdcre p3noromica a /anru/ui Munri/or Stanco$i.

CE TREBUIE sA $TITI
1. In anii 1859-1860. febrn aurului a atras mii de oameni in aceste regiuni.
~Ie ridicale peste noaptc penlru a-i adiiposti pc pionieri ~i 8\:CnlUricri.
erau adcsea abandonalC ~i Ibate in paraginA. Asezarilc din Munlii Stane~i
clmase din aeclc vremuri pol Ii vizitatc ~i in momenlUl de falA.
2. In Sierra Nevada, se gAscsc p3duri de sequoia $i de arbori Wellington.
Locuilorii Califomiei sunt [oartc mandri de acc$li copaci giganliei.
3. Plimbarilc lrebuie organizalc cu multii PrccaUlic, mai ales in partea
canadianA a Munlilor StincO$i. unde 0 intalnirc cu un urs grizzly eSle ceva
obi$nuil. In gelrflli. acesta sc fe~te de oameni. insA liind un marc lacom.
esle aUllS de conurile turi$lilor. unde se ~Ie imoldcauna hranA.
4. in Munlii StancO$i, apa din lacuri $i ni.uri poote Ii bauta numai dup;} cc a
fost liana in prcalabil. in caz contrar. turi~tii pot ciipata 0 maladie pro\ocati
de baclcrii intcslinale $i numita aid ..febra caslorului".

MUN 63

"

MUNfII STANCOSI
HARTA FIZICA

"""'"

P'"ste 1 000000 de loco

500.000_1000000

100.000 - 500000

..

sub 100.000 de lac.

= .....-

_ _ dnJmuIi pr'n::lpaIe

OCfANUL

200 1000 2000 3000 ..clOD m

PA elFle

.-,..""
San Francisco

San Diego

""'"

";

I!~
:~'J

LlIs

c\'lF-

MUl1tii Stfjnco~i reprezi11lii un element important aJ lantuJui munlos aJ

Cordilierilor $i al Anzi/or. Sitllat pe coasta vesticii, /auill/mllntos striibate

intreguJ continent american, din Alaska

pana in Tara de Foe.

"-

MUNfII STANCOSI
Un masiv muntos primordial, siilbatic $i minunat.
Muntii Stanco~i (Rocky Mountains) se intind de-a lungul coaslei Oceanului Pacific,
din Columbia Brilanica in Canada, pana 1a cursul superior al Rio Grande, in statui
New Mexico.

STATISTICA
Celc mai inahe virfuri:
U~n4_W9111ISL \l.Rl>h..on
3 q~q m I(anada). \\ lllln:~ 4A Ih m
l~l

.\. S.CrT;1

Lungime:

",,,adal

arm Irna(IV

3.noo de

klll'meln
Podi~ Colorado: inaltimi inlre
I.SOO ~i 3,{)()(} de metri

MartIe Lac Smt

~.700 -

5.900 kill

Valca Mortii:
o dcpn::... iUl'l: cc .lIinge 0 adancime
de 94 de :m:lri ...un nhcJul mari,

nlii Sliinco!ji este denuromarrascii data

lanlu!ui Rocky Mountains,
masiv in fanna de scmilumi, care sc
iminde de-a lungul coastei \-esticc a
conlirenlului american. Accasm
bariera de grani! face parte din

mlrea

marcle ]ant munlOS care strtibalc

coasta Oceanului Pacific. travefS.-'ind

Bolivia :?i Chile $i ajungand palla in
Tara de Foe.
Masivul. (onnat in ern tCI1iar.:1. cste
aldituit din trei man blocuri. La cst

Liisarea sen; in Munpi Suinco$i: flJnda/ul manlor fCaliZ1lri ale cuccrirorilor

VestullJi sa/baric $i docorul a nenum.fr.ltc wcstcmlJri.

sc afla Munlii Stanc~i. eu pcrelii

lor abmpti de pialrii care domina
Marile C{unpii (Great Plains).
Masivul alinge altiludirea maxima
in statuI Colorado, eulmilc sale prelungindu-sc pana in New Mexico.
Aiei sc pol admira peisajclc alaI de
cunoscute dalorim filme10r western
iar vantul pare a purta
UrL'Ori pc aripile sale
rcchezal dc cai ~i zgomot de impu-$C3turi.
Unnalorul
mastv
munlos cste lanllli
Sicrra Nevada. carnctcrizat prtn llrtllClc
cllrioosc lasalc dc pro-

Acest rap tanfir dm

Mumii StanCO$i jn~mgc

fiinJ probleme
pro~ ociinlc

prnpiistlJ.

oferitc: dL'

ccselc dc croziure. Pc numcroasc

slanci sc pol obscrva orificii
rotllndc, care amintesc dc ni~te gauri
mspanditc pc un leren de gOlfimcns.
Munlii de pe lartllUl canadian nu sc
lasii eu nimic mai prejos: de~i nu
aling inaltimi impresionanlc. coosle1e lor coboarii foarte abrupl sprc
mare.
in inima Muntilor Slirn~i. de la
mul Columbia pfula in Oregon $i de
la Marcie Bazin pima in Colorado. sc
inlind podi$llri cc a.scund imponanlc
bogalii naluralc. La vest de Las
Vcgas sc ana dC$crtul eunOSClll sub
nllmcle de Valea MOf1ii. Salt Lake
City. din statui Utah, eSlc unul dintre
cele mai man ora$C din Muntii
StiincO$i. Mctropola. situam in
apropierc de Marcie Lac Siiral cstc
ccntrul scclci CfC:$,tirc a monnonilor.

SZC 53

MUNT' $1
VULCANI

LE

EVEREST
Leagiinul zei/or

La grani/a dintre Nepa/ ~i Tibet se inal/ii Everestul: eunoseut sub denumirea de

,.aeopcri~ullumii~ aeesla este eelmai inalt viir{al mun/ilor Himalaya ~i IOlOdalii eel
rna; inalt masiv din fume.

Muntele magic
Numeroi alp~ti i amatori de senzaJii tan i-au pierdut viafll fn fncercarea de
a cuceri eel mai fnalt viirf din lume. Cu toate acestea, masivul Everest continua
sa atraga, cu 0 for{A magica, expedifie dupI expedifie.

PE SCURT
in Tibet, E\'eresrul esle c:unoscUI
sub numcle de Chomolungma
("Mama univcrsului").
$crpa~ii repalczi foloscsc nUll'lcle
de s.'lgannatha ("Fruntca ccrului").
Grupuri etnicc: $e~i (Nepal),

libelUni (China).
Limbi: rcpalc-.d. libctana

Moreda: rupia rv:paleza. jUan

Rcligia: lamaism (\'arianta a
budi31nului)

l/twn'3 a/pinismului: Edmund flil/al)'

$i $C~ul Tenzing Norkay la laoora
num:.irul4 in ziua dnd au eucen'(
,iirful EH:restului. 195].

AJutorul ~~ilor nCp3lczl ~i al

tibctanilor c~te indispcnsabil oric5rci

inccrcan" de cucerire II eclar S.fXJO de
meld fn.ifrimc.

riVitc din departarc. piscurilc

ascu\ite
ale
lIilllalayci
scamami.
Cll
turnurilc
cCla\ilor fortificate din vrcmuri de
lllull "puse. La Hisarca serii,
aceslca 5C profilcaza maicsluos pc
azuful cerului. La inccpulul
sccolului 31 XIX-lea. cand primii
straini ~i-au faCUI aparilia in
Himalaya, cucerirea celui mai inalt
"'arf nu era dedit un vis. Visul a
dc\'cnil realilate abia in 1950. cand
primii cutezatori au 31ins viirful
Annapuma (8.091 m). Dc atunei
datca7..a fcbra cucedrii ecloT mai
inahe piscuri de pe glob ~i mai ales
a masivului Everest. Este posibil ca
acesta sa Ii fost cuccrit dcja in anul
1924, dnd cnglcwl Gcorgc
Mallory ~i insotilorii sai ~i-au
picrdut viata pc unul dinlrc
vcrsanti. Pana in ziua de astiizi nu
se ~Iie daca Mallory a apucal sa

atinga varful inainte de moarte.

Primii oameni care au pus piciorul
pc culmc, ]a 29 mai 1953. au fost
reozeeiandc7Ul E.P. Hillary $i
~rpa~ul Tenzing Norgay. Ei au
folosit ma~tl de oxigen deoarece pc
atunci sc crcdea e:i ascensiurea la
inal\imi a~a de mari nu este

posibila rani ajutorul acestora.

Austriccii Reinhold Messner ~i
Pcter Ilabeicr au dcmonstrat mai
tarziu eli aceast;i teone era grc~it;i:
la 8 mai 1978 au atins Evcrcstul
rara ll1a~ti de oxigen. Mcssrcr a
stabilit un nou record: la 20
septembne 1980 a rcu~it prima
expcditic solitara.
Antcrior, 13 17 februarie 1980,
polorezii K. Wielicki ~i L. Cichy
au fost primii oamem din lumc care
au ajuns pc culmea celui mai inalt
muntc pc timp de iama.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. De peste 150 de ani au loe expedilii in caulllrea lui Yeli, legendarul.,om al

zapezilor". tn afara uoor unne uri8$e de pa~i, nu s-a gasit pana acum nid 0
dovad! a cxislen\ci acesluia.
2. Lall\ul mun\ilor Ilimalaya are 2.500 de kilomclri lungime, echivalentul
dismnlei dintre Londra ~i Moscova.
3. Numele lIullalaya inseamna in sanscrita "cas..1 de zdpad..1".
4. ~erpa~ii - dilAuzelc din Himalaya - sun! cunoscu!i ~i sub denumirea de
"Iigrii z.lipczilor". Nici 0 expedilic nu arc loe f'drll. ajUlorul lor.

MUN"TI

SZC55

~I

VULCANJ

MUNTELE EVEREST
HARTA FIZICA

-,
H

1'0"11"""

C
T

I,

Cl-

_..-"
.
,,

_.
'"

..

.-"

"

...
,
:r.'"

""'"'"
'E

_.

,
,-

-.

.....

eel mai inalt viirf de pe glob sc IIflii il1/r-o compal1ic dcml1ii de IIceS!II. Grupul piscurilor
inalte de 7.000-8.000 de melri, precwll ~i nenumiiratele culmi ceva mai joase, formeazii
un adeviirat "acoperi$" al lumii.

MUNTELE EVEREST
Regele varfurilor l11untoase
Cel mai inalt van din lume este situat in Asia Centralii, acolo unde ghe\tJrile sunt
ve$nice. Munpi Himalaya s-au ridicat din mare acum 20 de milioane de ani.

"- otre

anii 18231843, ingil'crul

cnglcL Sir George Everest a
masurm ~i a canograliat mUlltii
Himalaya. Nu a rcu~it S<1 ane, insa,
care dint:re cde zece piscuri uria~e,
a$czatc faane aproapc unul de
celfitah, este eel mai inalt. Abia in
1862 s-a dccis ca accasla onoarc
rcvil'C ,.piSClllui ell ntlmaru] 15". in
1862, acesta a dipalal numcle de
Everest, in onoarea lui Sir George.

Muntele numit de rep.'llczi "lcaganul

zeila.." s-a fannat acum aproximativ
20 de milioarc de ani. in marc. in
locul unde pll'icilc tcctonicc au intrat
in coliziure, rundu! marii s-a ridical,
provodind supraplll'crca masclor de
roea, dc~a lungul a mii de ani. Acesl
proces continua ~i in prczcnI: in

CLiMA

Nepal: femcie tibet.1mI.

riecare an, Himalaya cre~!e in inaltime cu apronpe 5 centimetri.

Viirful Everest este situat In

alpiml tropicalii.. Din iUllie palla in
Himalaya. Acest ma5IV muntos in
tonna de semilunfi masoara 2.500 dc
septembrie estc pcrioada
musonilor. Temperatura la
kilometri lungime. Este lnconjurat
din toatc partile de ape: Gange, Ind
altitudir.::u de 4.000 de melri: in
$i Brahmaputra. Masivul cuprinde
ianuarie, inlre -8 $i +6C. in
trei lanluri muntoase: muntii Siwalik
august. imre +8 $i + 16C.
fomleaza lalum sudica (celc mai
mici ina1limi, aprox.
1.500 m). la Nord sc
ridica
Himalaya
Mica (4.500 m) $i, in
st'af$it,
Himalaya
Mare. Masivul eslc
locuit pana la altitudini de 5.000 de
melri. Mai sus, traiese pc alocuri mO$ti,
oi salbalicc $i Icoparzi ai z5pczilor,
care sunt 0 mrilatc.
in liccare an, cateva
ill {olOgmfie (de 1.1 stang.1 '.1 drenpta) sc ",lid viirfuri/e
mii de amalari de
E",erl~s'. Lllo/sc $i NupL~C. llcopcri/c de z;ipadii.
drumclii patrund in

STATISTIC'&'
tn!ltime:

KR-It\

In

tnaJpmea celor mai apropiate

viirfuri: Tap"hi Larcha (5.@O Ill).
"IJatula (5.XOO 111).
~umiirul c\p...'dillilor incununatc
de sueees de la prima tuccrirc a
\arlului. in 1953: U::!O.
Ptimul roman ca~ a cucetit hirful
here... t a IO~1 Const3min Ulcattll?
13 17mai 1995.

valea KJlUmbu $i se opresc la IXm1cle

masivului Everest. in sehimbul unor
sume piperate, calauzele conduc
orice turist &10510S ~i rezonabil de
pregatit pana pe cullnea pe care au
alins-o deja In jur dc 1.000 de
persoaa:...

MUI<Tl

VUL9

~I

VULCANI

ETNA
eel mai mare vulcan din Europa

Etna este eel mai mare vulcan aCliv din Europa. An de an, aic; se opresc nu numa;
nwneroase grupuri de turi$ti, ci $; o8Jnenj de $tiin/ii $; cercetiitori.

10

Viata la poalele vulcanului

Erup\iile vulcanului Etna nu au avut pana acum consecin\e atilt de

dramatice ca erup\iile unor vulcani din zona Pacificului. Cu toate acestea,
de-a lungul secolelor, Etna a fiicut multe victime. Locuitorii Siciliei
au tnva\at tnsa sa traiasca la poalele vulcanului.

na dinlre celc mai dramatice

eruplii ale Etrei a inccpUI pe
25 februarie 1669. A provo-

cal man pagube in Nicolosia, anati'i

la numai JO kilomelri departare de

Catania. I>c II martie, in apropicre

de varf, a ap5ntt 0 fisur.'i de 12 kilo-

mctn lungime. dup;i care g-au fonnal

mai mulle cmlere. Lava fierbinle s-a
scurs pana sub zidurilc ora~ului

CE TREBUIE

sA $TITI

I. "Elna" era numele <lal dezbaterilor poeticc pc lema erupliilor vulcanice care
s-au des~urm intre anul 55 i. Ch. ~i anul 79 d. Ch.
2. Un mil antic pov(,'S~te en in adiincurile Etrei tmic~te titanul cu 0 sut:'i de
eapete Tiron, inchis aeolo de Jupiter.
3. Unul dintrc cercetfilorii de frunle ai Etrei este Ilaroun Tazieff; ncesta a fficut
cateva filme ~i a scris cateva eiirli pc lema vulcanului.
4. Eru~ia vulcanului Etna din 1971 a distrus printre allele linia de teleferie ~i
Observalorul Astronomic.

care. in final, au ccdat. Raul de de

lava lat de 40 de mClri a distrus 0

CE MERITA VP\z.UT
Po\;imj~urik

$i cr:ucrele Elrei;

salul Randa7Zo ell caloornla Sanla

\bria dat.ind din secolul al XIIIlea. silual 13 60 de kilomctri de
Elna $i construit in intregime din
lava; mUlcul arheologic din
Adrano; Catania $i panor.:una
minunala a Etrei

mare pane a o~ului. in conlinuare,

pe 23 aptilie.lava s-a scurs in Golful
Catanici, iar pc 15 iulie vulcanul sa
lini~lit.

De regula, erupliilc Etrei emu mai

blande. Elna a fosl intOideauna periculoasii pcnlru luri~tii imprudenti,
care se apropie prea mull de margirea Cf3lcrului: in 1843 masa de lava a ucis 36 de spcctatori, pc 12
scplembrie 1979 ~i-au pierdut vial3

9 pcrsoare ~i 23 au sufent arsun. La

acea data, in unna urei erup'ii care a
duml 30 de secunde. fragmente de
mea. ce aveau diametrul de 25 de
centimelri au cizut pe 0 raza de 400
de melri. De caleva zeci de ani, goo-logii sunt capabili sa prevada crupliilc vulcanicc. Au reu~it acest lucru
~i in 1971, dnd lava Elrei a dislruS
mai multe sate siciliere. Nimeni nu
a avut de suferit. locuitorii fiind
evacuali in limp util.

Cum se in/ampl5 de obicci in pre:ljm.1 vu1c.1nilor. p.imanlul de 1.1 po.1/e1e E/tlei estc (om1e fi.rfil.

VUL '1

MUNjl ~
VULCANI

IT

E1NA
HARTA FIZICA

MAREA TIRENfANA

Cala ria

".

--.

........
o

MAREA

,J.];;:~q~Catanill

MEDITERANEANA

ICltMli8J

--,~~,,:

Go/ful
Cataniei

Golful

Noto

--~.=~'-----'-'-

-_."
-

'""""

Etna, vuleanu/ fa/nie eare domina {amw/ eslie a/

Siciliei, este eel mai reprezentativ clement al insuJei
- silucta sa Uria$E; cste vizibilii de Ie, mare departarc.

peste 250,000 de Ioc.

100000 - 250 000

sob 10 000 deloc.

_ _ drumori mal ,mportanla

200

500 1000 1500 2000 3000 m

ETNA
Uria$u] care scuipii foe
Eruppile Etnei sunt urmiirite de mii de ani. Prima eruptie documentatii a avut loe in
anul 1.500 1. Ch. De atunei, Etna a erupt de eel putin 190 de on.

PE SCURT
eel mai marc vulcan activ din
(uroJX'
Asczare: pc insula italiana
Sicilia
Varslil.: peste 300.000 de ani

amenii de $tiinta impart

vulcanii in vulcani explozivi

(din care
eruplici izbucresc
lava)

~i

in
gU7C,

in vulcani

Cll

momentul
ccnu~ $i
activitate

Iini$tit:i (din care lav3 Cll temperaturi

de peste IOOOC se scurgc lent).

Vulcanul sicilian face parte din a

Trifoglicuo Si mai recenlul Gibcllo.

Accsta din unna a continuat s<i crura
in mod regula!. pana in ziua de azi.
Activilatea sa, care s-a intensilical in
anul 200 I, durea:zii UrIX>ri caleva
luni. Cea mai lunga eruplie
inrcgistrat:i in ultimii 300 de ani a
dural din dcccrnbric, 1991 panfl in
martie. 1993.
Agricultura inno~tc in regiure, in
ciuda pennarcntu1ui pericol vulcanic. Ccrcalele. vi{a de vie $i pomii
fructifcri sc cultiva pana la a
inal{imc de IAOO de mcto. Turismul
joac.3 un rei important, nu numai
dalorila Etrei. Catania, capitala

STATISTICA
Suprafata la baza muntelui:
2AO(J

km~

tnAltime : :U-to m
Enlptii: eel pUlin I~) pana in
pre/cnt. in IImpul crupl1Ci din
anul 19.56. \'uh::anul a aruncill un
milion de rnelri cubi de In"l

regiunii, csle situata 1a picioarele

vulcanului. Ruirele grec~ll $i ro-mare pc care Ic adaposteste fac din
o~ 0 atraqic turislica cu nimic mai
prejos decat Siracuza, situal.3 mult
rnai 1a sud.

dOlla categoric. 0 parte din fragmentcle de lava rcgasilc dalcaza de

acurn 300.000 de ani $i dcmonStreaz3 cii Etna sc ana atunci sub
nivelul marii. Astazi, vulcanul
masoarii la baw 60/40 de kilomctri
$i sc ridici'i pana 10 0 ina1limc de
3.340 de mctn. Primii 2.900 de mctri
sunl fannali din stanci masi"c iar
ultimii 400 de metri sunt 3lcatuiti

dintr-o succcsiurc de craterc $i

ravenc.

Initial,

aid se anau
vulcan ice. Fonna
de aswi a Etrei a fost detenninatii
de doua centre vulcan icc principale:
l~numarale ccntre

ECONOMIA
Turi~m.

Agricu]turii: culti\area
froClclor ~i 8 maslirclor. produclia

de

\'10.

CUM,!.
Mcditcl'llre:anA. lemi bliindc cu

viscole scune Si
sccctoase.

inlen.~.

Vcri
Lavil

CII

temperafuri de /(J()()"C sapii in

rrx;a II/bii C.1 de mu.

VUL29

MUNTl~1

VULCANI

KILIMANJARO
Acoperi~ul

Africii
,."

"

...

F... .-.
~

',... T-.~~.! ~~
.~: '~f.-~

Kilim8njaro cstc UI1U! dintrc cei mai f/w/Ii masivi de sine stalalori din Jume.
Este situat In cea mai atractiva regiullc turisticii din Tanzania.

Muntele "care sepadi"

Kilimanjaro este fotografiat eel mai adesea dinspre Kenya. Tot de aiei i~i
ineep, de regula, ascensiunea turi~tii care viseazii sa eueereasea Acoperi~u1
Alb al Continentului Negro.

CE MERITA VAzUT

Kilurwtjllo {lOMe Ii admim in

_ . . . . -..... /nJPwd<
pe fa1lo,iul Kcnyci

Dupa pjrc~;) triburilor

care \(lrncM: hmba s~ahili.
Kilimalljaro ,.;) tran"fl)nnat
dintr-lln ..muntc al spiritclor rek'"
inlr-un ma~ret pcntnJ tllri'ltii din
tume:! intreaga.
Viirful print.:ipill Kibo C\le
l;unO"l;ut '11 sub dt'numirca de
L:huru Peak

Ulterior, statui a depus efonuri pentnJ dczvoltarea propriului sector tu-

ristie: eire dorea sa admire fannccul

naturii
lanzaniere
h"cbuia sa
JX>POSCUSdi in aCC3Sm ~. Om
paeatc, ambitiosul plan a C$ual:
cii$ligurilc au fosl mai mici decal
celc PfOb'llozatc. astfel indit. dupa
~ ani. granilcle au fost redeschlSC.

c cateva deccnii, luriSlii din

Europ'l de Vest iSi petrce ell

p15cerc vacanlclc in Kenya.

Cu accasla ocazic vizitcazfi Parclil

National Sercngcti Si Kilimanjaro,

care se gasesc pc teritoriul
Tan7.mici. Palla in anul 1977
lucrurilc au fost simple: era sulicicnt

sa

Ie urei in jeep Si

granila verde ea

sa

sa

travcrsczi

POli admira mi-

ECONOMIA
Agricuhura: 1a poalcle masi\ului
c culti\. a banarc. cafea ~i
bumba-c. Turism.

cuM,!;
Chma cstc ecuatorialii mOniana
SC70nul sccetos lire din ianuaric
pan;' in martie Si din iulie p;in:l in
scptcmbric.
in reslul anuluL condiliilc de chill;'
sul1l similarc icmilor curopcre.

nuni!e

naturii

din 13ra vecma.

InOuxul de val uta a alimcnwl, insa.

numai bugetul Kenyei. unde turi:~tii
erau ea7....'lli ~i plateau pcnlru servieiile acordatc. Accasta marc afaccre
nu a adus nici un profit Tanzanici,
de~i lara ofcrca majorilatea alracliilor asociatc unui safari: leii ~i elefanlii din imprcjurimile vulcanului
Ngorongoro. laeul Manaya ~i,
bil'imcles, Kilimanjaro. in anul
1977 ba1anla s-a inclinal ~i. pe 4 februarie. Tanzania a inchis grnnile1e.

Muntcle oooperit de zapada se inalfA

dC:JSupra palmierilor tropicali.

CE TREBUIE sA $TITI
I. 1nchidcrea granilci dintre Kenya ~i Tanzania in 1977 a lasal pesle 1.000 de
luri~ti intr-Q situatic ram i~ire: au fost rcchizitionatc arunei 200 de jcepuri ~i
29 de avioarc.
2. ACliurea e411ii ~i a eelebrului film pcnw eopii .Regele leu" se dcsra~rd in
regiurea Kilimanjaro.
3. Eernniznrca nuvelei ,Z3.pczile de pc Kilimanjaro". cu Gregory Peck ~i Ava
Gardrcr in rolurile principale, s-a bueurnt de un marc slIcecs In public.
4. in anul 1994. David Neac~u a devenit primul roman care a ureat pc
Kilimanjaro.

VUL 31

MUNl1 $1

WLCANI

KILIMANJARO
HARTA FlZICA

37"30'

'.

TAN

K!lmw.nga

...."".

PARCUL NATIONAL
KILIMANJARO

r-lK,mbo

Luml

Uba,

M'

....

drum praeti<:abiI
~

,.

---"".

_ _ drum pnJcIicabiI

1500 2000 3OOO.woo 5OlIO m

Kilimanjaro este un masiv 111UJ1tOS 1111punator, ell ceJe trei

v;lrfuri principale ale sale: Shira, Mawenzi ~i eel mal 111811,
UlllIru (Kibo). in prezent, turi~tii pot lua parte la excursii
organizate de 5 zile, in timpuJ carara se pot cariira pe viirful
Uhuru, $1 mai precis pc Gillman's Point, unde a fast cOl1slruit
un adapost.

KILIMANJARO
eel mai inalt munte din Africa
Fonnidabilul munte Kilimanjaro se inaI(A ca un
monument singuratic in ~ est-african, 13ngii
grnnita de nord. Tanrnniei. Viirfuri1e sale acoperite de
z3pada sunt vizibile de I. distante de sute de kilometri.

umcrO~i

turi~ti

vizitcaza

Tanzania pcnlru a puten urea

pc Kihmanjaro. u trcbuic
sa fi alpini ... t en sa rcu.!t~ti ac~t

ga~te craterul
gorongoro cu
diamctrul de 20 de kilometri. sursii
de apa Si hrana pentru multe spccii de
animale.

lucru. Pantcle sunt blande iar in calC\3 locuri POll 3Jungc la ghelarii
\e~nici

taroi ajutorul fr:inghiilor

~i

c3.rligclor. A.sccnsiul),."'a estc fasci-

nanta dator1ta pcisaJului variat ~i norei minumllc. Aici se intiilrcsc catcva

70rc de cllma. Savarrle ~i campiilc
cuhi\3tC sc ridica pana In 0 iniillime

de 2.000 de melri. p:idurilc tropicale

cresc paoli la 4.000 de metri, paji~(ile

alpirc ureii pana 13 4.800 de mCln iar
mai SllS sc ana zapczile vc~nice ~i
ghctarii. Kilimanjaro e~lc un vulcan
stins din platoul cst-african care
impartc de la nord In sud gmnil3
Tanz..1.nici ~i Kcnyci. Aici sc aOa
catcva parcuri nalionalc. Pc tcritoriul
cclui mai fnnnos dintrc :lcestea sc

Multe triburi atribuic muntelui

Kilimanjaro 0 scmnificalie divma;
pentrU Maasai de eltemplu. aceasta
cste ..Muntele Luminii". Masivul a
de\ cnil cclebru datoritii nuvelei lui
Errcst Ileming\\ ay ..lapezite de pc
Kilimanjaro", in care autorul scria:
"Chiar sub varful '<cslie sc ami schclctul uscat Si inghelat al unui leopard.
Nu se stie ce cauta animalul de prada
la inalrimi asa de mari". Ceca ce
povestea Hemingway s-a dovcdit a Ii
puml adcvar. in anul 1926, in locul
numit mai larziu Leopard Point. doi
c1erici cnglezi au dat din intamplarc
peste scheletul unui leopard.

STATISTICA
fnAttime: \arful prinopal L hum
(Kibei) ma"nara 5.~1.}5 m :1 \ rful
fa\\I:I171 ml<;\lani 5.150 m.
Craterul Kibo: .:! km dlaml:tru
Distan~dintrevirfuri: olproX. 10
km
Suprafaja acoperiti de gbeatA: 4
km-

PESCURT
Triburi care traiesc la poalcle
muntelui: \1aasai. Choggi
Cea mai mare localitale: MChhi

ExislJ mai multe ipoteze care eltplicii

de unde se lrage denwnirea de
Kilimanjaro. Una dintre acestea
suslirc ea triburile care sau stabilil
primele pc acestc locuri. nu ar fi avot
un singur cuvant prin care So; descmreze intregul complc;( vulcanic, ci
doua, care denumeau daar viirfurile
sale principale: Kipoo Si Kimawcnzi.
in schimb, misionarul german Johann
Ludwig Krapftmduce numele in felul
urmator: kilima ar insemna .llluntc".
iar njiaro, "caravana".

Anim.11c1c ex()(icc. C.1 tk ,empJII

cfcfan,ii. aJc:JlUic<;c una dintn: cde /IIa;
(.'lIm)\~'lIrl' II1UJgJnI <lit' \/i-;elf

RAURI ~I LACURI

LAC 45

LACULLEMAN
(GENEVA)
Comul din Alpi

Cas/eJuJ medieval Chil/oll dill apropiere de MOlltreux a fast calldva re~edillia

conJjlor de Savoia, iar ma; tarz;u a indeplinit ro/ul de inchisoare.

Lacul oamenilor frumo~i

~i

bogati

Langa Lacul Leman se stabilesc personalitiitile din lumea afacerilor, artei

~i sportului. Si nu numai pentru a scapa de plata taxelor.

CE MERITA VAzUT
Gelr\a (MUL..:ul ..\n..:, ,I lori..:,.
me~terii

t:ca.,umi..:.m. Ul: tltUlllk

O. U). ca... {clul Chillon.

podgoriilc dm prcajm:l lilcului.

h ian (Icnnclc).

orfi~clul

ECONOMIA
Turi~m_

Agriculmra: cuhun de

.. ita de VIC. Pcscuit.

Industria: produqia vinului.
dOlarca b:1rcilor cu motor);li cu
pallzc.

cuMA
Pc L1CIII

Climatul cstc sub influenta a tn:i

tipuri dc clima: atlantic!'
mediterarean:l ~i oontinenlala.
Iernile sunt reci ~i usc3le, vcrile
sunt caldc eu fununi frecventc.
Predominii viinturilc sud~vestice.

Geneva /ill Joe minicr0<1zicrc tllristice.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. La ~vian. pc malul f.rnncez a1lacului, a fost rgociat lrntatul de pace dintre

FmnlB ~i Algeria.
2. Pe Lacul Leman, pescUilUI ~i picrdc tot mai mull din insemnatate.

in

prezent se pescuicsc aici in principal bibani, pastravi ~i ~tiuci.

3. Neptun a fost ullimul vas care a transponal mli.rfuri pc Lacul Leman (paoa
in 1968). Yn prezcnl a fost transfonnat in vas de agrement.
4. Dc jur imprejurullacului sunt 22 de rarori care ii avcrtizca7.! pc marinari ~i
pc iubitorii sporturilor nautice dacli se apropic furtuna.

mc celebre precum Kurt

TuchoLsky, Charlie Chaplin
sau Alfred llilchcock nu
sunt 0 raritate in rcgislrele de cvidenl3 alc localit:'i.tilor din jurul
Lacului Leman. Pcrsonalit5ti1e din
lume3 artei, ~liinlci $1 politicii ~
,.crema socict'i\ii" ~ prcfcrii Vevcy
(aici a murit Charlie Chaplin) ~i

Montreux. Cantoarele din jurollacului (Gereva, Vaud $i Valais) prezinta:

doua avantajc majore: paradisul fiscal clvclian ~i pcisajelc magnifice.
Cu grcu sc poole rezisla farrnecului
Alpilor ~i pito~tilor regiuni inconjuratoorc, motiv pcntru care numarul
marc de vizitatori estc pcrceput ea 0
povam de populatia localnica.

Regiunile de pc liirrn devin inaccesibile pentru localnici, deoarece sunt

cumpfmne de bogflta~i, precum ~icii
petrolului. Nu numai accstc tranza
etii relini~tcsc guvcmul cantonului
Gereva. Gereva s-a integral in
Confedcralia Elvctiana de abia in
1815 ~i nu sc simte foartc sigurii de
pozitia sa in aceast3 comunitate.
Numerosi locuitori ai canlonului cu
un mare potential financiar eantaresc
posibilitatea unirii Gerevei cu Vaud
intrun singur mare canton. a carui
pozitic ar fi mult mai pUlcmidi..

RAURI ~ILACURI

LAC 47
(j)@)

LACULLEMAN
BARTA FIZICA
r

lDClllitll~

n."

"" St-So!lin

peste 5OO.00lI1oc..

.....

-_

-,

100 000 - 500000 lac

""b 100.000 10<:.

..."..

200 500 1000 1500

""V'ice

...

'-

Vevev

LacuJ Geneva, numit ~i Lacul Leman, se intinde ca un arc intre masiveJe muntoase
inconjuriilOare. Viirfuri/e A/pi/or, acoperite de ziipadii, care domina oglinda /acu/ui,
alcatuiesc priveli$ti de basI11. Nu e de mirare cil atrag de multa vreme calalar; fnstilr;t;,
care viseazii sa locuiascii in frumoaseJe re$edinte de pe maJullacului.

LACUL LEMAN (GENEVA)Marea dulce a Elvetiei

Elvetia este asociatii inainte de toate ell Alpii.
Nu pot Ii uitate insii nici cele douR marl lacuri: Lacul Leman Ia granita dintre Franta
~i Elvetia, ~i Lacul Boden, la granita dintre Germania ~i Elvetia.

Localilatile limitrofe continua ins5.

sa lransporte pc aceasta calc marfuri catre ora$c1e de pc lann:
Gercva $i Lausanrc. La inceputul
sccolului XX, pc Lacul Leman oavigau ambarcaliuni cu piinze, aClivitalc posibila dalorila vanturilor
propicc. in prczeot. cele Opl vasc cu
aburi aflale inca in folosinta sc
bucum de 0 mare popularitatc.

aclI' Leman cslc eel mai

mare lac 31 Alpilor: suprafala
sa rnasoara 582 km: iar volu

mul de apa cstc de 89 km'.

Difcrenl3 de nivel dintrc lac ~i
I:mturile muntoase inconjUr.lIOarC

cstc uria~. Lacul estc situat In alti

ludirca de 372 de metri, iar la
numai 70 de kilomctri distanp sc
ridica eel mai inah varf al Alpilor,
Mont Blanc. Rallri ~i izvoarc se
varsa din toate directiile in Lacul
Leman. eel mai mare dinltC acestea, Rhonu!. se Vars3 in lac ~i apoi
se formeaza din nou ~i curge mai
dcparte. Aici bat vanturi pUlcmice,
au loe furtuni frecvcnte, iar marinani se tern eel mai mull de vantul

uscal
Sisco

~i

reec de nord-est. nllmit

Partea ccntraHi a lacului

Cea rnai mare 8118cl;e furislicii

a Oene\ei CSle fijnriina ler d'Eau.

Leman nu inghcala iama. ceca ce i1

face navigabil tot limpul anului.
in (recUI, pc primulloc sc afla transportu[ de lemn $1 alte marfuri, iar in
prezent
prcdomina
navigalia.

STATISTICA
Suprafata: 5X::! km
l Grotnd Lac masoarn 50] km lar

Petll Lac 79 k.m )

Partes francezi: 239 km
Partes elvetianl: ~~JA 1.:01
Circumferin13: 167 krn
(pane:! nurdic[i 95 km,
panl,l,l sudicii 72 km)
UPmes rnaxi.m!: 13.S kill

Lungimea: RO km
Adincimea: p:ma la 310m
(P':lil I ac 7M m1, adanciml,la m...'dic
157 m
Bazinul hidrografic: (,.s'\O kmVolumul apci: XS.9 mtlloiln.: m
Tempcralurilc medii lla ..upraf$
apci): ::!O C \aJa ~i 4 C lama

PE SCURT
La. b'T'lll\ita dintre Franta ~i Eh",clia.

eel mai marc lac din Alpl

Navigalia de pasagcri ~i spo"urilc
nautice motorizate
Culture vilci de vic in rcgiunilc
tiinnului

RAU

~I LACU~1

LAC 69

LOCH NESS
Misterul din adancuri

Caste/ul Urquhart longa Loch Ness, Scotia, Regalul Unit.

Povestea unui monstru

Daeii eu multi ani in urmii un anumit eiilugiir irlandez nu ar fi poposit pe
malul Laeului Loch Ness, acesta ar fi riimas 0 intindere de apii anonimii.

CE MERITA VAzUT
Centml Oficial de Expoziljj
dedical \1onstmlui din Loch ?'jes;,
- sltUtl! in Drumnadrochil.
Castelul Urquhun. Fort Augustus.
Castdul AlOouric. Inchnacardoch.
Glenn I\lTric. Fort William.

rimele legende despre monslrol din Loch Ness au lua!

na~tere acum 1500 de ani. in
565, Sffintul Columban, un dilugar
irlandez, a plccal spre MUlllii
Scolid pentTU a liispandi cuvantul
lui Dumrczeu printre paganii care

locuiau aeola. Cand a sosi! pc malul

Lacului Loch Ness, a zarit un grup

de localnici care tocmai

a~zau

in

monnant lrupul
unui
barbal.
Ciilugarul a intrebat in ce imprejurari a mUrtl biirbatul, iar oamenii
au raspuns, indurerali, cil refericitul
ruscsc t1cis de monstrul care locuia
in lac. A~ st..1.nd luerurile, lui
Columban i-a venil ideea strnlueita
cum sa converteasea intregul sat
tara predici. Le-a eerut oamenilor sa
iI conduca panala lac. in scurt limp,
din apele involburate $i-a facut
aparitia
beslia
infrico$atoare.
Columban $1-a ridicat mainile,
slrigfmd: "Piei din ochii mei, crea-

ECONOMIA
Agricuitura: CUlluri pc supmfctc
recluse. Crc~tcrca oi1or. Industria:
cclulo7ci ~i hartici. Pcscuit.

Tllrism.

cuM,!;
Temperata umeda. Temperalura
medic: +4C in ianuarie. +15C in
iulie. Cantilatea de prccipilalii in
iulie eSle de 85 mm.

Probabil cn nil exiSla pc piIl1l,1llt nicio alta intindcre de apiI dcspn: care Sli circl//e tOI
alalea mill/n $i legende ca despre Loch Ness. laci/l sill/at in regil/nea de podi$ a Scoliei.

tura a iadului!". in aceea$i c1ipa,

manstrul s-a scufundal din nou in
adancuri. Din acea zi, in Scolia a
inflorit eredinta in Dllmrczeu $1,
tOlOOata, in monSlru.
in 1827, Sir Walter Scoll scria injur~
nalul sau despre 0 partida de vanatoare a earei {inta era ,,0 uria$ii vaeii
de mare". in 1880, scafandrul
Duncan McDonalds dcc1ara ca lin
monstru uria$ ar fi inotat in direcria

sa. insa, Nessie i$i daloreaza faima

sOlilor Spicer, care, in iulie 1933, au
zarit in apele lacului 0 ereatura de
aproape 9 melri lungime, asemanaloare unui dinozaur. DC$i oamenii
de $tiinta au ridiculizal aceasta
poveste, presa mondiala a scris
rcnumarale
articole
despre
descoperirea senzationalii. eu loate
aceslea, 0 fotografie credibila a
monstrului nu exista niei pana in
ziua de astazi.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Fabrica britanicli de here Guiress a promis un premiu de 500.000 de lire

sterline celui care captureaza monSlrul.
2. Din 1934, Nessie este protejat in Scotia. fapt ce trebuie inlcles ca 0 strategic
amuzanta care ii vizcazii pc ruri!jti.
3. PUlinii oamcni de ~tiinlii. care cred In cxistenta monstrului, considcrii eli ar
pulea fi vorba dcspre specia plcziozaurului.
4. Stiinta care se ocllpa cu descoperirea speciilor de animale aparenl disparulc
sau care ,,se ascund" se nume~te criplOzoologie.
5. Lacul Loch Ness estc panc a urei ciii acvatice care a fast imcgralii 18
incepulul seco1ului xrx. formand Canalul Ca1edoniei. Accsta scuncazii.
drumu1 vaselor care plutcsc din Oceanul Atlantic spre Marea Nordului.

LAC 71

$ILACU~I

GO

LOCH NESS
HARTA GE ERALA

......

o-toown~
EstulJruf BfNJuly

~EGIUNEA

1i711i

INVERNESS

-....
~.

M -

t i

Monadhfiath

Depresiunea tectonicii Glen More, jn care se alHi Lacul Loch Ness, detenninii marea
adaDcime a acestuia. in consecin!ii, laculnu este bine explorat $; existii inca
posibiJitatea ca 111 adancuriJe sale insondabile sa se ascunda un monstru preistoric.

LOCH NESS
A vantajele oferite de Nessie
'lntreaga regiune din jurul Lacului Loch Ness triiie~te din turism. 'lnsa, atractia
principala, care aduce vizitatorii in aceste imprejurimi, refuzii sa se arate.

Crgand dc*a lungul coastei

vest ice a Seoliei, pe
drumul paralel Canalului

Calcdoniei, la un oeo! de vreo 10

kilometri, ciibilorul se va regasi pc
malul lacului care i;;i datoreaza

rcnllfficlc celli! mai fairnos monstru

din lume, Nessie. Pentru Scotia,
peisajul din jurul laeului este destul
de monoton, de aceea legend.1 vie
desprc cxistenta celebrei besti; estc 0
adevarata mana ccrcasci'i pentru
responsabilii ell turismu! din
regiUle. Vizitand Loch Ness, nu POli

sciipa de influenta monstrului. in

ori'i~lul Drumnadrochit se gase~le
Celllnil Olicial de Expozilii dedicat
Monstnllui din Loch Ness, unde
organizalorii inccarcii din rasputcri

sa convingii tun;;!ii ca Nessie exist:'i,

recurgand la prezenHiri de lilme $i la
diverse exponatc. De eredinta in
existenla
monstmlui
depinde
bunastarea intrcgii regiuni.
Din piicate, din CaSlelul Urquhart,
eel mai mare castel din Scotia, situat
pc malul vestic al1acului, nu au mal
mmas dccat mirclc. Poole ea, daea

in ciudil primejdiei potcn/iafc. pcscarii p/caca in ficcarc zi la pescuit.

situatia ar Ii aratat altfel, castelul i-ar

Ii atms $i pc tlIri~tii care nu cred in
existenta monstrului din Loch Ness.
Om~lul Beauly se poale mandn eu
o lradi\ie denma de respect. Numele
sau se trage de la vorbclc rostitc
candva in franeeza de Mana Stuart:
"Qucl beau lieu" ("Ce loc frumos").
Daca fosta regina a Seoliei ar Ii zant
Inveness-ul contcmpomn putcmic
industrializat, eel mai mare Offi$ din

regiure, cu siguranta s-ar Ii ablinut

de la asemerea complimente.

PESCURT
Localizare: "in dislrictul Inverrcss
Ccle mai lungi rJuri: Ness,
MonSlon. Foyers
Celc mai mari o~: In\ietreS~,
Fon Augustus, Foyers.
[nvcnnoriston. Dnnnnadrochit
Acropon: Aberdeen

STATISTICA
Lungimea: ~5 kill
Upmea: 1,6 kill

Tetnperatura:

56~(

Adincimea maxim!: 230 m

SuprafaJa lacului: 56.4 km

RAU 81

RAURI $1 LACURI

C'Q)\co:

'J

CONGO
A

In inima Continentului Negru

intre anii 197/ ~i 1997, fluviul Congo a purtal numcle de Zair. Congo este, dupii Nil,
celmai lung fluviu din Africa. in apropiere de Kinshasa, acesta atinge a liilime de
aproape 20 de kilomctri.

Sursa de viata a junglei africane

~ele

Republicii Democratice Congo, situate pe malul fluviului,

amintesc de ni~te miirgele ~irate pe 0 alii. Acest fluviu are 0 importanlii
enorma, fiind principala cale de comunicape in pustiurile
Africii Ecuatoriale.
in fluviul Congo se scurg in
Atlantic aproapc 40.000 de
metri cubi de apa pc
secunda. Suprafal.a bazinului nu
vial masoara 3,68 milioarc de km:,

adidi cstc de aproapc 16 ori mai

mare deCal Romania. Acesta
reprezinl3 !OOIo din totalitatca
terenurilor acoperitc de jungle IrQpicnic din lume. Aici cresc arbori
uri~i. ell ina1limi de 30-40 de
metri, orhidee ~i anan~i. TOI aici
tr.'i.iesc cimpanzei $1 mandrili, papagali gri, rinoceri, pitoni, caini
zburatori ~i vipere. Nu se ~tie cal
timp va continua sa mai cx:iste acest

paradis exotic:

parte a junglci a

Cazllt deja victima cxploatarii mi-

reralelor valoroase. in periooda

O~/c

Kinshasa $i Brazzaville sunt unite prinlr-Q lime de feribol.

coloniala. in secolul XIX. belgienii

PE SCURT
Curgc pc 100indcrca Africii
Ecuntoriale
Tarilc trn... ersale de roul Congo:
Republica Democratii Congo.
Republica Congo. Angola
Cci mai importanli anuen~: Kasai.
Ubangi
Izvoorc: Lukuga, Luapula-Luvua,
Lualaoo
~ situate pc malurilc riiului:

au folosit populalia locala ca f0rta

de munca scrvila in mire ~i pe plantatiile de cauciuc. in trecutul
recent, paOli in 1997, cel mai mull a
profitat de pc um1a bogaliilor naturale familia dictatorului Mobutu
Sese Seko. Conducatorul poporului
congolez, care tniia imr-o sanicie
lucie. trccea drept unul dintre cei
mai bogali oameni din lume. Cand,
in mai 1997. puterea a fost prelual5.
de Kabila.liderul rebclilor, Mobulu
a panisit lara!ii a murit la scurt limp

in exil. Oaca nu ar fi st.iipanit de

haosul politic, arealul traversat de
nuviul Congo ar merita sa fie vizitat, de dragul naturii salbalice ~i
al orusclor care se dezvolta in ritm
rapid in jurul centrelor colonia Ie.

Kisnngnni, Mbandakn. Brazzaville,

CE TREBUIE

Kinshasa, Matadi
I.

cuMA
Ecualoriahi. Cantitl1li

man de

precipiUl.~ii. Temperatura

medic
anuala alinge +26C. Jungla joac:l
un ral imponant in formarea
climci pc glob.

CE MERITA VAzUT
Kin....ha.-...a lorn5ul \cchi I.
illc (c8rtierul din cpoca
coloniali'll. \'latadl. Klsangam
BraT.L8\

sA $TITI

umc1e unuia dintrc cele mai CUJlQSCutc cocteiluri, .Lumumoo", provine de

1a nurnele foslUlui p~inte al Republicii Congo.
2. in 1885. la 0 conferint<\ din Berlin. regele Belgiei a tralat Congo ca pc 0
proprietate pcrsonaHi.
3. La oblircrea indcpcndentei in 1960, in Congo door 15 celAfeDi aveau
diploma de lenninarc a slUdiilor supcrioare.
4. in 1965, puterea a fast preluata in aCluala Republicli Democrata Congo de
dictatorul Mobutu. Acesla a inlerzis. prinlre allele, punarea cmvatc10r ~i
bolezarea copiilor cu prcnume cre~lirc.

RAURI $L

RAU 83

CURl

CONGO

HARTA FIZICA.

....

'-

~ 1.00IUlOOIDcInn lOIl.OOO_ 1 OOOOOllIDcInn 10.000 - 100000 lee.

at> 10.000 Ioc.

J -..,

dn.onIuri ~

....

GomoN

500 1000 200ll m

..

"'.

"""
"m'"

C","'

-- .-"-

_.

.-

.......

Y~

, ,...",

Mbar'ldalul

Co

.........

Poio, -NOll'e

KINSHASA

<-do

e""0<1

Kilc.wit

L TlIng8n'lk.

Mblljl-Mayi

, "'....

.Kamin.

S 11 a b a

.....

ANGOLA

-. ..........
-.
-. .I

TANZANIA

K......

......

CONGO

.........

BRAZZAVIUE

L. VlC1on.

REPUBLICA
OEMOCRATICA

L M"fY_ _

CONGO

...

lubumbnhi-

.\

/'

ZAMBIA
Kobwo

Congo, unul dintre cele mai mari flu vii din lume ~i al doilea fluviu ca lungime din
Africa (dupa Nil), a trezit de multi ani interesul calatorilor, datorita potentialului siiu ca
mij/oc de comunicafie. $; in prezent, aces! vast potential 8$teapta inca sa fie foJosit de
om. Condiliile diJicile ale mediului inconjur8tor ~i inapoierea economica a acestei
regiuni a Afriei; continuli sa reprezinte 0 piedica in acest seils.

CONGO
FJuviuJ necunoscut
Congo strabate regiuni ale Afiicii care au ramas necunoscute europenilor p3na la
inceputul secolului xx. Fluviul masoara cateva mii de kilometri lungime, iar cea
mai mare parte a cursului sau este protejata de p3durile ecuatoriale ve~nic verzi.

alea fluviului Congo reprezinia una dintre ultimele

provociiri 13 adresa caliito-

olor europcni. Ccj drcpt, naviga

toni ponughczii au descoperit gurile
fluviului Congo inca din seeolul XV.
dar au e~plorat doar 200 de kiJomelri
din cursul acesluia. Nu au inaintat
mai departe deoarecc au dal peste 0
viroaga de rt."1reCul. pc care au numit-o
Valca Vriijitoarelor. De abia in see0lu1 XIX, Sir Henry Monon Slanley.
explor3lor, ziarisl ~i cercetator
englez. a ajuns in Yalea Congo
venind dinspre est. in 1871. 13
ordinul ziarului pcnlru care luera. el
a pomit in eaularea lui David
Livingslore care disparuse in Africa.
Stanley $i-a indcplinit misiurea ~i a
descris cxpcditia sa
pI ina de pcricolc in
Republica Democrafa Congo - instantancu
din viala coticli.1nti. Kisangani.
fascinanta
carte
.,Cum I-am gash pc
TOl
cu siguranlii ocazia sa zarcasca
Livingslorc".
sub innucnla impreokapi, care rac parte din familia
siilor pUlcmicc lasagirafelor de padurc, dar care au fost
IC de ciiliitoria spre
dcscri$i $Iiintific de abia in 1899.
Trcizeci $i $3-piC de ani mai larziu a
Congo a apaml $i
impresionanta nuvcla
fast descoperil paunul congolcz. in
1919. calatorii au adus ve$ti despre 0
a lui Joseph Conrad, Penlru JOCUiforii Alfieii. Congo este 0 surs6 de hrant} ~i
"pisica de apfi", de dimcnsiunile urci
"Inima intun::ricului" un important mij/oc de eomunicalic.
(1902). AceaSla din
pisici domesLice, care ar fi trail in
regiurca raului Congo, dar pe care
unna a fosl ecrani7.ata. in 1994. de
principale. Scenariul celebrului IiIm
nimcni nu a mai zarit-o de atunci.
al
lui
Francis
F.
Coppola,
rcgizoml
icolas Roeg, eu John
..Apocalypse Now", s-a inspiral la
Malkovieh $i lim Roth in rolurile
r.l.odu-i pe alocuri din aceasta
nuvela.
Pescuit. Imponam mijloc de
comunicalie ~i de ll'3J1~pon penuu
Lungime: 4.11"O km
Bazinul fluviului Congo a lrezit
15-"lc dinjur. t.:ri~ul polcntial
Debitul apei in medic:
inlotdeauna inlercsul zoologilor.
hidrocre~ctic este folo:;il in
41.1-:00 m ..:-..:-.
Acesla CSle unicul leren din lume
prclcnl doar in mica rnasura uri~
Gel maj mare debit inregistrat:
unde, in secolul XX. au fost
e te folosil in prezenl doar in
-'S.()oO m lX.
descoperite specii recunoscute de
mica misunl .
Bazioul fluviuJui: 3.Mt mil. km'
vertebrate. in 1860. Stanley" avul

STATISTICA

ECONOMIA

RAURI ~I LACURI

RZE 129
8lfl'oVOO
' " <G

NILUL
!zvorul de viala egiptean

Nillll,j1l1vilil celmai Iling din Africa, avtind peste 6.000 kill, nll cllrge pesle 101
la fel de Iini~'lil precun1 in fOlografii. in Sudan, In Imprejurimile Kharlumului,
cursullini$lil al Nilului AlbaSlru allerneaza cu cascade zgollloloase.

Martor al istoriei
Egiptul antic i~i datoreaz3 gloria ~i splendoarea culturii minunate
a Nilului. Fluviul maiestuos este martorul istoriei care
a inceput acum 6.000 de ani.
CE MERITA VAzUT
I uxor (leba Antldl). A~uan. Vale;'!
ilului. (alTo ,j Alexandria.

illI' esle darttl Egiptului.

dupa cum I-au numil poctii
antici. intr.adevar, soarta

acestei lAri a dcpins intotdeauna de

fluviul dAta-tor de viata.. in decursul
a mii de ani, Nilu!. prin revarsa,ri

anuale. a influentat viala egiptenilor.

in ficcare an $i in accea$i perioada,
Nilul crc$tea. SC retragea de la llinn
$i inunda valca, care se transfonna

jolr-un lac uria$.

fn uJtimii 200 de ani, acest ritm
natural a fost schimbat prin con
struirea unui baraj. Controlate
de om, revarsarile naturale au
fost transformate. Barajul Asuan,

inaugural in 1971. garanteaza

egiplcnilor acoperirea. suUi la sutll.
a necesarului de energie electricA.
dar conslrUC\ia lui ridica problemc
in privin{a protectici ecologice.
Barajul reline multitudinea de
minerale din nlImo!. care fertilizau
in trecut terenurile cuhivale in
limpul reva.rs.'i.rilor.
Egiprul trebuie sA facl falii ~i altor
consecinle ecologice ale acestei in
gerinte serioase in naturii: evaporarca
putemidi a lacului de aeumularc
exercita 0 influentA asupra c1imei.
SchimbMilc illlprcvizibile ale elimei
se pot dalora unei aile mari constnlctii

CUMA
in sud wnedA., subecuatorial!. in
nord uscatA, tropical! (d~).

NiI,,1 alost imotdeaulla 0 eale de comunicareloone utili:atii. Hierog/ije/e omiee

egiptene jJ pre=intd co pe 1111 bi1rbat gol. ell 0 eentllrd de nadgator impletitii.

din anuI2003. in Hamadabul sudanez.

Aici a inceput construirea unui alt
bamj hidrocnergetic, care trebuie sn
satist:1cll in intregime nevoia de energie
electrica. a Sudanului. LnvestiJia a iscat
conlrOverse, nu nwnai din PUllct de

vedcre ecologic. ci ~i pentru d1 apele

ridicale ale ilului inWldll leritoriile
ireversibil. ingropand vestigiile
inestimabilc ate vechilor cuhuri.

LOCURI CARE TREBUIE VIZITATE

I. Print.re pcisajele St3ncoasc de pe malul stang al Nilului, \'izavi de Luxor
~i Camac. se anA Valea Regilor $i ~ul Templelor $i al Mortilor. Aceste
consuuClii SUn! opere ale faraonilor din Teba in peTioada Slatului Mijlociu
(seeolul al II-lea iH.)
2. Felueile (..feluclf' inseamn!i "eorabie") sun! bard eu pfutze tipiee care navigau pc Nil. SUn! lungi, inguslc ~i foartc ~re.
3. Ramscs al II-lea, numit ..Marcie Soare al Egiptului", a domnit la inccpulul
sec. al XVIII-lea iH. Faraonul este considerat fhuritorul unor monumente
arhitectonice deosebite pc ambele mal un ale Nilului.
4. Portul eel mai important al Egiptului eSle Alexandria, situal in panea
vesticA a deltei Nilului. Or8$ul a fost intemciat in jurul anului 331 iH. de
cAIre marele eondue.li.tor grec Alcxandru eel Mare. in Antichitate, orcl$ul
Alexandria a fost un important centru de ecreetAri $1iinlifice (Arhimedc,
Euclid) Si Iiterare (inlerprelarea Bibliei).

RZE 131

RAURI $1 LACURI

1l1'~'UG

'" '0

NILUL
HARTA FlZJCA

ARABIA
SAUDrrJ.
USIA

EOIPT

Tropic,,/
lIuo/"j

SUDAN

AIUbl.Jid

'"

.....
Valea

REPUBLICA
CENTllAFRICANJ.

Tana

FTIQPIA

Pe I'rilorii/e Egiptllilli li Slit/mil/lui.

Nilulul

Ni/111 esle "m'igabil in1r-o proporlie

Alb

mai mare.

localiUti

peste 1.000.000 de Iocuitori

500.000-1.000.000

sub 500.000 de Iocuitori

drumuri mai importante

Rep. Oem. Congo

o 500 1000 2500 m

" ..IRQS

NILUL
Darul naturii
Fara Nil, !luviul eel mai bogat ~i mai important din Africa, Egiptul ~i Sudanul
ar fi fost condamnate la seceta, precum (a rile din Sahara: Ciad, Nigeria ~i Mali.

a sa. ne dam seama de importan\a celui mai lung

fluviu din Africa (6.67 I km),
trebuie sa ne amintim de istoria
minuna!elor cliituri egiptene. in
trecut se considera ca Nilul are
origine divina. Egiptcnii antici
erall convin~j ca izvorul Nilului se

afH\. printre Insulele Elefanlului

~i

File. in realitate, bratul principal al

Nilului izvora~te din zona Lacului
Victoria, care se ana in rcgiunea
foarte calda ~i umeda din Africa
Ecuatoriala. Apoi fluviul, fAra a
pierde multa apa, strabate de~ertul
pc 0 lungime de 3.000 km.

Apropial ~i Nordul Africii), pescarii. neguslorii ~i turi~tii. Si, 10tll~i, Nilul nu conslituie nlllllai 0
bogAlie: in lfeCUI, pc fondul dis-

pUle lor pentru distribuirea apci

inlre Egipt ~i Sudan. au aparut
numeroase connicte, iar razboiul a
fost la un pas s."i se declan~eze.

PE SCURT
Cei mai mari afluenti: Nilul AlbaslfU, Sobat. Atbar
Lacuri: Lacul Albert, Lacul Victoria
Lac anificial de acumulare: Lacul Naser
Traversca..:a: Burundi, Ruanda, Uganda, Sudan ~i Egipt

in timpul caH'itoriei de 1a sud la

nord, Nilul fonneaza numcroase
cataracte ~i cascade ~i traverseaza
trei zone climatice (ecualoriaH'i,
subtropicaia ~i de~ert).
in nordlll Egiptullli, Nilul traverseaza Cairo ~i se varsa in Marea
Medilerana. La varsare, se desface
ea un evanlai pe fos1ll1 golf din
sudul Alexandriei. Nilul a irigat aiei
"Tinutul Negru", solul devenind
fertil de-a lungul mileniilor.
Alai penlm Egipl, cat ~i penlm
Sudan, Nilul eSle 0 bogatie ineslimabila. Pe malurile lui. ea 0
oaza ve~nic verde. se inghesuie
felahii (l<'irani stabili din Orientul

STATISTICA
Lungillll': 6.671 km
Vitela de curgere: 2.284 m1 pc
sccurld:l
SUllrllfalll dellei 'ilului: 22.000 km~

CiiteWi imprejun"mi de pe mall/rile Nilului CII pIal/Ie exuberanTe. Aici cresc

arbll~li $i arbori, precum palmierul $i ellcaliptlll.

f1IIIIIC/"(){lSe specii de

RAURI ,I
LACURI

WSP5
@

CASCADA
NIAGARA

fa granifa a doua state

- ...r-. -' .14f

DB

't'_

Cascada Niagara esle Sill/alii inlre lacurile On/aria $; Erie: a~a-nllmiata "Pofcoava"
(Horseshoe Falls) din partea canadiana este cea mai des vizitata
parle a conlimenlului nord-american

Luna de miere la Niagara

Niagara este destinatia preferata de proaspat casiitoriti.
iagara aduce SUA ~i Canadei venituri mari din turism.
Tot aici se gase~te ~i cea mai mare hidrocentrala de pe continentul
nord-american.

ECONOMIA
Indu.'iotria cncrgcticll.. lurismul

giUnea Marilor Lacuri cstc

eea mai mare suprafala ell
pa din zona continentalii
din lume. La inccput, aiel locuiau
amerindicnii, iar. din aou] 1806.
regiunca a incepul sa fie coloniz3ta

de albi. Teriloriul cascadei a fost

mcreu un subiect de disputa. in anul
1812. locuitani partii amcricane
au inccpul sa colonize7.e ~i cclalalt

mal. ea unnare a accstui fapt,

s-a dcelan~t rftzboiul a carui l11i:w
era imponanta economica a acestei
regiuni. Canada. pe luunci parte a
Impcriului Colonial Britanic. a opus

o marc rczistenlA. Dupa mai multc

serii de negocicri. sa rc.. enit la
statea inilial:l din3inlc3 mzboiului.

Afaril)'n Monroe po=iind infora

in 1950. Canada $i Statele Unite au

semoat inlclegcrca privind Cascada
Niagara. Ambcle Slate au construit
imense hidrocenlmle care salisfac
necesarul inlrcgii rcgiuni a Marilor
Lacuri. in inlclegcre s-a slabilil
lllinimul apci carc cSle directional
in raul Niagam (in sczonul IlIrislic
peste 2.800m3/scc . in celelalte
perioade ale anului 1.400 mJ/sec.)
pentru a garanl3 ma.xima atractie
penlru turi$ti. Cascada alrage multi

cascade; Niagara in (impul furnari/or

laft/mul "Niagara" (/953)

CUMA
enId yarn ( temperatura medic

+25 0 C). In pcrioadclc reci. pc

anumilc po!1lUni cascada inghc3lA.

luri~ti. imreaga regiune lmind numai

din lurism. [n fiecare an vin peste
12.000.000 de turi~ti pentru a admira
aceast:l minune a naturii $i pentru a
vedea apele Potcoavei canadienc.

De ambclc pl\rli, americanl\ $i

canadianIl., au fost ridicale Im1luri
hoteliere $i reSlaurante. Dc
cle profila in calatoria de nunt:l
proasplit ctisatoritii pcntru care
Cascada Niagara, alaluri de Venclia.
estc una dintre destinatiile prefcr3te.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. Denumin:a iagara vine din limba amcrinchenilor. ..N.aka-ra care

insearnna .tunct de apa".
2. CurajQ$ii care se decid sa sara in butoaie de Icmn in CllSCad3 SW1t denwni~ de
americani ..diavolii curajQ$i".
3. La Cascada Niagara a fost realizat, in anul 1953. cunoscutul film Niagara".

in regia lui Henry Ilathaway. cu Marilyn Monroe in rolul principal.

4. eel care a dcscopcril Canada, Jacques Canier. a fosl primul alb care a
admiml aceasll! minunc a lumii, Cascada Niagam.

~I

WSP7
@

FLUVII
LACURI

,~,

NIAGARA

HARTA IMPREJURIMILOR CASCADEI

I

STATELE UNITE ALE A.MERICII

NIAGARA

HVDIE

PARK

FALLS
Al88

NIAGARA FALLS

R,vln' Ro..o

CHIPPAWA

Insula Caprei
Panel de control al nivelului de aClIl11l1lare
Slatele Unite ale Amerieii

CASCADA NIAGARA
fntre lacurile Ontario

~i

Erie

Cascada Niagara este gran ita naturala intre Statele Unite

ale Americii

~i

Canada. Aceasta minune a naturii,

una dintre cele rnai cunoscute loeuri de pc glob, a fost subjugata de om.

PE SCURT
incrrdri de IrllH'rsarc a Cliiscadei
Niagara:
in nolll 1829: Sam Patch Bsupravicluit
travcn>l1rii.
in Mull90l: Annie Edson Taylor (pc

o pluta din lemll) II suprn\'icluil.

in anu11911: Bobby Leach (plulll

mClaJic.li), ~ tuni in spital, II

supravic\UlI,

in BlIul 1928: Jean Lussier din Quebec

(ell lrei levi mctalicc imbr:1clllc in
c!luciue) a supraviclUil.

in anul 1930: Grecu! Gl."Orgios

Slathakis (inlr-un bUIOi de metal

~i

femll) II murit.
in anul 195 I: Wilham Red Hill (intr-o
CUlie ell 13 orilicii pcnln! rcspiralie) a

munt.
in aoul 1952: Nathan Boy (in acc~i

ascada Niagara se gase~le

pc nuviul ell acel~i nume.

A aparut in ultima epoci'i

glaciara. Oamenii de ~tiint5.

nu sullI siguri daca a avul loe
aClim 9.000 sau 10.000 de ani.
Volumul de apa eSle de
11.000 m3 pe secunda.
Pe nuviul Niagara, la gamila cu
Statcle Unitc, se ana Insula Caprei,
care imparle cascada in daua. Nivelui american al Niagarei, American
Falls, are 51 m ~i esle eu doi mctri
mai inalt dedit cel canadian, numit
Potcoava (Horseshoe Fall). Pe
teritoriul canadian curge aproapc
90% din volumul apei eascadci.
Datorita croziunii continue. pragul
cascadei se retrage spre vest cu
1,5 manual. Din nuviul Niagara,

cutic) a suprnvicluit.

apa eurge intr-un bazin Cll a lungimc

de II kill ~i 100 km adancimc.
Caderea apei, care fonneaza nori
de apa, cste fascinanlA. In anul
1885, amcricanii au pus bazele
unui parc nalional, dar ell loate
eforturile depllsc nu s-a putut evita
degradarea ecologica a acestor
locuri. in partea eanadiana se
perinda grupllri mari de turi~ti, iar.
in partca americana - apa cascadei
cstc contaminaU'i cu apa industriala
deversat1'i din intreprinderile
ehimice ~i metalurgice.
Cascada Niagara Illi eSle numai
granila eelor doua state. Si
arnericanii, ~i canadienii au creal
ora~c cu acela~i nume - Niagara
Falls. Fiecare din acesle dOlla ora~e
omonime are 70.000 locuitori, unul
aflandu-se in Canada, iar celalalt
in statuI New York. Sunt legate
illtre ele prinlHm pod peste fluviul
Niagara, numit Podul Curcubeului.

STATISTICA
iniiltimc: 51 m (American Falls).
49 III (Horseshoes Falls)
Lalimc: 300 !;ii rtlspcetiv tWO m

\"ohllllul de apii in cilderc:

11 .000 m3 sec.
Suprafalu lacului: Erie 25.7
I.m2. Ontario 19.5 km2
Adallcimca lacului: Eric ()-\ m,

Ontario 236 m

Imagine aeritmii a cm:cadei. ill plauul ~'eclI"d podlll CI/rcl/bel/lui. care teago
COlllulo de Starele Unite ale Americii

inlillimca peste ni\Clul rniirii:

Erie 174 m. Ontario 75 m peste
ni .. clul mani

REG 25

REGIUNI

,.

ECONOMICE

DANEMARCA
o tara industrializata $i tara bogatii naturale

Coasta Danemarcei miisoarii 7.3/4 de ki/ometri /ungime.

FIola de pesell;t ~j porturile j08CB un roJ important in economia tfirii.

REG 27

REGIUNI
ECONOMIC.-

,.

DANEMARCA
HARTA ECONOMIC.';'.

JleFa~

MAREA

NORDULUI

-p---"
o

......

,,",:~~)e.,~.J "

t 1a

SUEOIA

,.
It

d a

--0--_.-

'-[

MAREA

::=GERMANIA

BAL TlcA

-..-

ReJieful de ciimpic al Peninsulei lutlanda $i al insulelor, precum $i condiliile

favorabiJe pescuituJui, datorate siiriiciei substan!e!or minerale, au fmpins Danemarca
pc calea dezvoltiirii agriculturii $i a industriei alimentare. TOIU$i, multumitii
caJificiirii {Of/ci de munca, industria danezii repurteazii $; ea succese imporlante,
inclusiv;n sec/oarcle mai purin obi$l1uite, cum aT industriajuciiriilor, ell faimoasele
sille cuburi Icgo.

De la tara agricola la stat social

La inceputul secolului

xx, agricultura juca un rol esenpal in economia

daneza. Danemarca de astazi este unul dintre cele mai industrializate state
ale Europei, in ciuda lipsei bogaPilor naturale.
ana la izbucnirea rJ.zboiuJui
gcnnano-darez. in 1864.
majoritatea produsclor agri-

cole dareze luau drumul piclclor

gCnlmn::. Picrderea acestor pietc de

dcsfaccrc ja fartat pc cconomi:?li sa
introduca refonnc: cconornia a fast
mdical modemizalii, iar Marca
Britanic a devenit noua pi.*i de

toale acestea daloritii crizei mondi1973:

ale a pctrolului din
Daremarca a deyenil interesala de
melodele de exploatarc a erergiei
coliere ~i biologice, repurt5nd
remarcabile succese la export in
aeestc sectoarc.

in ciuda pondeni semnificali\-e a

scctorului de stat. economia
Darcmarcci se prezintii in conllnuare foarte bire: de mu1li ani,
crc~lcrea economica alinge aproxi
matiy 3% anual, iar mta ~majlllui a
scazul la 5%.

dcsfaccre.
Dupa a1 Doilea RItzboi Mandia!,

Daremarca ~i vecirele sale nord ice Suedia ~i orvegia - au adOpl3t un

sistem de protectie sociala 1a 0 scarn

inca recunoscuta pana atunci. Doar
crizele cconomice din anii '70 ~i '80
au detenninat slabirea sistemului de

asistenla sociala.
Daremarca ~i-a concentrat atcnlia
de timpuriu asupra nivclului ridicat
al educaliei ~i asupra rolului
ccrcctarii ~tiintifice. in prczcnt, ea
este printre primele state din lume
din punetu1 de vedere al uti1izarii
surselor de erergie altemativa. 5i

cuMA
Temperat-oceanie:i. Temperatura
medic 3tinge OCC in ianuarie ~i
+ITC in iulie.

Numeroosc Iirmc de scrvicii ;$; au sed;uJ in Copcnhag:J.

CE TREBUIE
ECONOMIA
Sen. ieii. Industria: de

m~jm

elcctrke. alimcntarJ (indu:>tria

I.lplclui), a mijloaeelor de
trnmport. erergetiea. Agrieultura:
produqia de furnje: euiluri de
sfecld de zahar. Cre~terca
anirnalclor. Peseuil. Silyiculturn.
Iloglilii nalurnle: gaze naturale.
petrol.

sA ~TITI

I. Darezii folosesc inc1usiv resturile de ~Ie: produc din acestea furaje

ulihzate in crescaloriile de animale eu blana.
2. PreluriJe in Daremarca sunt foane ridicate: afinnalia se referi atit la ehiriile
din marile O~. cat $i la costul hratri. Cele mai scumpe sunt anicolele de
Iu.'(, prinlTe care se nomara $i autoturismele.
3. Danemarca csle 0 destinalie turistica aU3ctivA: casutele din lemn
caracteristice. ll$Czale in apropiere de fiordurile pitore$ti. precum $i
frumosul orn$ Copenhaga lltrng anunl miliom-c de luri$ti.
4. Cuburile lego sunl un produs darez foarte bire vandul. in localitatea
Legoland (din lutlandn) pot fi admiralc enstcle minialurale $i aile obiectc
eonslnlite din cuburi de plastic.

DANEMARCA
Modelul industrial modern !ji... berea la cutie
Danemarca, cea mai mica dintre liiriJe scandinave, ~te permanent noi nie pentru
produsele sale pe piete1e de desfacere mondiale.

"

n anii '90. Daremarca avea celc

mat ridicale impozilc ~i eel mai
dczvoltat sistem de asistcnl,i
sociala din Europa. Datoril:'i nivelului ridicat al salariilor $i datorita
coslurilor ccrutc de fUllclionarca
..St3lului buniisl:'irii", Darcmarca a
pus accentul pc calitatc $i pc perrcqionarca produsclor sale. Avand
o piata intcma de dimensiuni foane
reduse. 13m S-3 oriental in marc

PE SCURT
Dcnumirea oficiaJ:i: Regalul
Darem:ucei
Structura adminisuati\"a;
14 dislriete ~ 2 municipii
(Copcnhaga ,i Fn:dcnksbe.-g)

Capitala: Copcnhaga 496.000 loc.

aglomcralia urbana numara 1,38
mil. Ioc.)
Limba: dareza
Religia: lutemnism
Celc mni marl ora~: Amus.
Odcnsc. Alborg
Celc mai importlntc porturi:
Copcnhaga, Nakskov, Odcnse
Aeropon: Copenhaga

STATISTICA
Suprafata: 1).lW-l

~m

(ram Gnxnlanda '}i In... uldc Faroe)

Populafia.; SA mil. loc.
Densitatea populafiei: 126 loc "km
LWlgimea firmului: ., 114 km
lnsuIe: 405
Populapa urban1: H5" 0
~terea anuall a pm: 2.1\' 0
(:!OO51
Produsul intern brut pe cap de
locuitor: 33,400 LSD (2005)
Rata i?Omajului: 5.5/1 0 (2005)
Rata inflapei: 1.90 '0 (2005)

masura caire 0 economic de export.

in afam de eilte\'a
campuri de gaze
naturale din largul
Miirii
Nordului,
Darcmarca nu dispure de bogalii
naturale scmniliealive !ii a fost
revoita sa sc bazcze pc prefabricarea
materiilor prime
importale.
in $3ntierele navale
din
Copcnhaga,
Nakskov !ii Odensc. sc eonstruicsc
toate tipurile de
\ use, de 1:1 eargobolurile de mid
dimensiuni pana la
uria~ele vase pclroliere. Industria 1ll0bi lei !ii atclierele dc
artizanOi au dob<indit ~i ele 0 pozitic
sigurd pc pielele intcmalionale.
in mod tradilional. pcscuilul jooca
un rol important in economia
darcza: 9QO'0 din cantitatea pescuitii
este destinala exportului. ceca ce
aprovizioreaza 35 de milioare de
oameni anual cu produse din ~te.
Venilurile din produscle din ~te
SUn! la fel de ridicate ca ~i cele
provenite din vanzarea ~telui
proaspat.
in sectorul agricol, condiliilc de
c1ima au fortat Darcnmrca sa se orientcze in principal sprc cre~tcrca
animalclor (avicuIIUr:l, crc~tcrca
vitelor) ~i sprc industria laptclui.

Copi; 101 Lego/and.

Carrea. br.:i.nzeturile ~i untul sunt
exportate in 150 de tan ~i furnizcaza
I 6 din produsul intern brut.
Faimoascle fabrici de here Tuborg~i
Carlsberg din Copenhaga sunt in
continuarc printre primclc fimlc
cxportatoare din Darcmarea. Berea
laeala, vanduta mai ales la cutic.
este foane populara in lumea
lntreaga: din Thailanda pana in
Argentina.

REG 49

REGIUNI
ECONOMICE

INDIA
~

In ,tinutuJ fluviuJui sacru

Ma/ul Gange/ui, fluviul sacru allndiei, atrage intoldeauna a mu/lime de oameni.

Scaldatlll rill/ainu este singurul aspecI sub care Gangele este indispensabil

hindu$iJor. Tot aici, ei aruncii de$euri menajere, gunoaie, excremente $i starvlIri fluviul este, prin urmare. plin de baclerii.

In diutarea unitatii
,
Culturii straveche

~i

progrese, in ciuda tulburarilor permanente

in India, oamenii cnre p.1r1icipif 18 sArMlorile rcJigi03se poortii intOldeauna vC$mintc festive. PBnIl $; e/efanlii sum impodobiti cu fast.
ndia, care llumara in prczcnt
peste un miliard de locuitori, a
trebuit sa sc descurce singuni
dupa scpararca de Marca Britanic
(1947) in OCllUlllamtclc razboaic ~i
ocintclcgcri etl du~manii intcmi $i
extcmi. PUlcrilc europcl'C au fost
interesate daar de mcntirerca profilurilor incasate de pe unna aceslei
Ian uria$c etl 0 piala de desfacere

buriiri Si 3cte de profanare a

lacasuri!or sfintc.
Inliintarea a doua noi state islamice, Pakistan ~i Bangladesh, care
au Tacut anterior parte din Indiile
britanice, nu a contribuit la
imbunatalirea
situalici.
India
riimare 0 tara anat;'i in ciiutarea
unitiitii intern:.

CE TREBUIE

ce absoarl:~ u~r once marta. in

secolul XIX, cand regina Victoria

era $i regina lodiei. Marea Brilanie

a obtinut c~tiguri enonnc de pc
uona ..perlei coroarei".

India indcpcndcnL5. a iC$it invingadin riizboaielc de gmoilii etl

Pakistanul $i etl China. in schimb,
connictul intern dintre hindl1}i Si
musulmani continua pana in
prezenl. Farii incetarc, au loe tulI03fe

ECONOMIA
Crc~tcrca

dcmogrnfica anuahl:
1,5%. Crc.!jtcrea ceonomica
anualii: 3,8%. Produsul national
brut pe cap de locuitor. 454 de

dolari

sA $TITI

I. La 14 septembrie 1947, chru a proclamat la miezu! nOPlii independcn(3

tfuii, pe care britanicii 0 rcfw.aseri cu incApiilanare Indiei ani indelungati.
2. in anul 1975. India a ar.exat principatul Sikkim din mun~i Himalaya.
Acesta este Situal intrc Nepal ~i Bhutan, in apropiere de o~ul Darjeeling.
3. Localitatea maritima Goa, fostA colonie ponugheza, este in prezenllocul de
iDt3lnire allirrretului din intreaga lume. Din 1988, pc plajele de aid se
desr~ fesliviliti care dureaz! tot aDul ~i care atrag un public
international.
4. Pe vremea domina{iei britanice. capil3la Indiei a fost la Calcuna (pan! in

1911).

-'

REGIUNI
ECONOMICE

REG 51

"

INDIA
HARTA ECO OMICA

-...

---

...-

"' .....- bogalII'-""

0--

--,
---D

O ---~
0

----
---~.*

Mumbo/
(Bombay)

.~

.""'--"'....
--_..0 - - 1- - -

u-

...
-,--

0~

lIIilll- do -

India, care este asociatii eel mai adesea eu suprapopularea $i siiriieia de neinehipuit ee
domne$te in eartierele siirace ale marilor ora$e, se poate tOIu$i miindri $i cu realiziiri
semnificative in sferele industriei modeme precum electronica. informatica sau

cercetiirile $tiin/ifiee (fizieii nuclearii $i astronauticii). India este, totodatii, un pionier in

domeniul modificiirii genetice a cerealelor, ca de exemplu griiuJ $i orezul.

INDIA
Taniirul gigant economic
in ciuda rolului important jucat de agriculturii, India este una dintre cele zece cele
mai industrializate t3ri din lume. Sectorul infonnatic reprezintii 0 mare speranlli de
viitor a \iirii.

u~emllllndi:'i ~rive~.te spre

villar ell optllmsm ~1 prognozcaza 0 crqtcrc ceo
nomica constanta de 56 proccntc
anual. Acesl nivel de crc~lcrc cslc
indispensabil penlru en statuI sa
poala funetiona in condiliile Ul-ei
cre~leri demografice de 15 mi[ioure de oamcni anual, ~i pcntru
a-~i mcntire statutul de lara situata,
din punet de vedere economic,
undeva Illlre tarile in curs de dezvoltarc ~i cele induslrializate.
Dezvoltarea urei c1asc mijlocii,
care tn'iic$tc in rnasum tot mai mare

dupa mada europcana, arc 0 innuenla pozitiva asupra economiei.

India pun:: accentul mai ales pe
c1cctronica. in putirc alte tari ale
lumii exista alalea finne producalOare de programe ~i echipamente
de calculator.
Fcmeile hinduse po:mii coslUmul
Irodi/iom,1 ..5.1J;": p:inz.1 asr/,:1 inJa$umra

in jurul corpului poote miisurn $i z<.'cc

"'em Irmgime. $ariul IIU necesir;J dame

StlU naswri. fiind sus/in/II eu ajUlorul
nodurilar.

Controstc/c Indici sunt izbifoarc dc-a lUIIgll/ m.1/uri/or Ollngc1ui: nil dcpanc

de palatclc 8ur;te sc devcrscaziI i~ apJ dC$curi mcnajcre. starvuri $;

cxcrcmentc.

STATISTIC'&'

--.

Suprafata: 3.:!87.590 km
Populapa: 1.1 I2.2 milio:Jl:: de
locuilori
Densitatea populapei: 329 loc.,Km
eel mai inalt '18rf: Kiinchenjunga
(Sikkim) 8.586

III

Granite: eu Myanmar.

Banglade~h.

China. BUlhan. \fepal

~i Pakl~llln

(in tolal 14.897 km).

PE SCURT
Denumirea oficiala: Republica
India (Bharat)

Capitala: New Delhi

Limbi: hindi, cngleza (Iimbii
asociatJi), ~i 21 dialecle regionale.
printrc care bengali, kashmiri,
punjabi. tamil, urdu.
Moreda: rupia indiana
Cdc mni mari ol'll$C: Calcutta.
Mumb..1i, DeihL Madras,

Bangalorc. Hyderabad,
Ahmadabad.

REG 57

REGIUNI

E ONOMICE

IRLANDA
Lungul drum catre industrializare

Bovine la piisclIl in apropiere de ora$lIl Donegal din Irlanda

Avantajul taxelor mici

Datoritii politicii economice consecvente ~i taxelor mici, Irlanda a re~it
sa atragii numero~i investitori.

ECONOMIA
Agricultura: crc~tcrca vitelor
(>Cntnl cane ~i pcntm laple:
culturi dc cartofi, de sfccla dc
zahnr, de orz pentru furnjc ~i
pcnlru produclia de bere. Pesellit:
325.000 dc tore anuul (1998).
din care scnllnbiile reprezinta
44% . Industria: alimcntam.
u~arli. chimica. dc mccanidi
tina, clcctronici'l ~i dc ma:jini.
Bogiilii natumlc: zinc, plumb.
argint. ga7e naturale: utilizarea
crcrgici colie~. Turism.

r,anda se numarn primre membrii comunit<'itii europere mcdiu

dezvoltati ~i bereficiaza de subventii din partea Uniunii Europerc.
Totu~i. politica cconomica coosccventa ~i sistcmul de laxe ravorabil au coodus la dezvoltarea econarnica stabiH'i a l<irii, dezvoltare
care dureazii de ciitiva ani buni. Rata
medie anuala a ere~terii economiee
atinge aproapc 4%. Taxele mid in
eombinalie eu fOlla de mundi ieflinii
motiveaza eoncerrele strail" sa
desehidii in Irlanda noi unitali de
produclie. Principalii investitori sunt
Statele Unite ~i Gennania. Fimlele
strain:: produe jumiitate din canti
tatea totala de bunuri induslriale fabricate in Irlanda: in principal autotllrismc, computerc ~i produsc ehimice. Este adevarat, acestea ang:ljeazii comparativ plilini salariati, dar
rata ~omajului a sdizut intre anii
1996 ~i 2000 de la 12%, In 3.8%.
Valoarca Prodlisullli Intern Brut a
crescllt Cll 9,8 procente in anul 2000,
iar Irlanda a oeupat primlll loc in
Europa sub acest aspect. De la an la
an. irlandezii traiesc din ee in ee mai
birc.

Irlanda Plll' acecntul ~i pc turism.

Anual. lara este vizitatii de peste 5

milioarc de straml. Majoritatea

oaspelilor din Anglia sau din Irlanda
de Nord poposesc aiei doar pentn!
lin week-end. Cre~te, insa, numarul

celor eare i~i petree aid intreglll

conccdiu, iar printre aee~tia se
numiirii ~l romani.

CE TREBUIE
I. Jumiitate din cantitatea de

sA $TITI

on .. pentru bere" produs in Irlanda este

cumparatii de fabrica de here Stout, producatorul faimoasei beri Guinrcss.

Aceasta este, aliituri de whisky, baulura nalionalii irlandeZli. Berea Guinress
estc cxportatii in peste 140 de tan ale lumii.
2. Turba acopcra 18% din rcvoilc crcrgetice ale Irlandei.
3. De abia in anii '70. au fast electrificate loale gospodariile particularc din
rrlanda.
4. in limpul ,.marii foarnetc" (1845-1849), cauzala de 0 plagii care a distrus
cullUrilc de canofi, peste 1.6 milioa.re de locuilOri au emigrat din Irlanda.

REG 59

REGIUNI

E<4ONOM1CE

"

IRLANDA
HARTA ECO OMICA

~~
(:ANIE

OCEANUL
IRLANDA DE NORD

ATLANTIC

MARfA
IRLANDEI

'"""""

peste 500 000 IDe

Inlre 100 000 - 500 000 Ioc
!nlre 50 000 - 100 000 Ioc

5.ub 50 000 Ioc

dru~"
ooroportun imporIatlle

grani\a lie P"OVII'lCle

-~

~economice

II

0II0r
pe supralele m<wl
agricu/lurl) ~

Clllljlenlll

--- .

-..-.

Clllf\efU ailimalelor

L ] aJlturi de ceANtItI
_

eutturl de IegorIe
I"" 0C8l1lnlle

""m
Irlanda posedii condi/ii excelente pentru dezvoltarea agriculturii: elemente
..
caracteristice peisaju/ui !iirii sunt luncile $i pii$unile. Cu/oarea lor de un
'---------verde intensiv, rezultatul frecventelor precipita!ii care cad dinspre Atlantic, a dat n8$tere
poreclei poetice .. Insula de Smarald". Situarea Irlandei ii oferii acesteia oumeroase avanraje:
aeroporrul Shannon este unul dintre cele mai imporrante aeroporruri de tranzit pe traseul
Europa-America.

IRLANDA
Unt pentru Europa
Timp de secole, Irlanda agricola a Iacut parte din grupa \iirilor celor mai slab
dezvoltate economic din Europa. 10 ultimele decenii, agricultura irlandezli a inceput
sa devinii profitabila. De la integrarea tfuii in Comunitatea Economica Europeanii (in
prezent DE), in 1973, produclia agricola este destinatii in principal exportului.

"- II

[recuI, pamanturile s<'lr.lce ale

Irlandei

erau c<lpabile 5<'1.

numai 0 parte a populatiei locale. De regula, clanurile
erau ~ de numeroase. indit
rcprezcnta\ii tircrci gcrcralii crau
fortali sa cmlgrczc. in ultimii
dou.iizcci de ani, sarul irlandez a Irecut prill lransfonnari semnificative.
in opinia speciali$tilor, gospodiiriile
continua sa fie prea mid pentru a Ii
lucrative, dC$i produclia lor CrC$IC
pcnnarcnt. Cultutilc de subzislcnlii
au fost inlocuite ell Cre$ICrea intensiva a animalelor din care se obtin
cam:: $i produsc lactate penln!
hr:il~sdl

Pcscllitu/ esre

export. Terenurile agricole

ocupa 82% din suprafata {ani
$i asiguni 8% din vcnitul
nafional. Datorita integrarii in
Uniurca Europcana, agricultorii Insulci de Smamld au
ca~tigat acces la piete rnai
mari de desfacere ~i obtin
preturi mai bUl'e pentru produscle lor. Irlanda produce
eea mai marc cantitate de
cam~ din lume pc cap de locllitor, iar
In productia de lapte ocupa locul doi.
Colaborarea in cadrul marilor cooperative, care se ocupa cu identificarea pielelor de desfacerc, eslc

ramllra imporf.11lt.'i a economiei. in afara de scrumbii. IJeringi Si

fmere de mare. de m"re vaJ0<1re cstc pescuillJl de somoni, deslil1<11 in pritlcip.1/

cxporflllui.

C/.1sicuJ lweed cstc produs in

cominullre dupii melode lrodiriona/c.

profitabila pentru micile gospodarii.

Dc excmplu, coopemtiva Golden
Vale,
care
produce
untul
,.Kerrygold" foarte aprccial peste
hotarele Irlandei, numara 6.000 de
membri.
La ineeputul anilor '80, Irlanda a
inceput sa sc prcocupc de organizarea propriei nOle maritime de pescuit. in apele Irlandei sc pcscuiesc in
special scrurnbii ~i frucle de mare.

PESCURT
Denumirea oficiala: Republica
!rlanda! Eire
Suprafala: 70.285 Ian!
PopuJalia: 4,01 milioore de locuilorl
DcnsitntC<1 populalici: 54 loclkmz
Capitala: Dublin
Grndut de urbanizare: 59'10
Repartitia [ol1ei de munca in
economic: agricultura 8%, industria
29%, sectorul de servicii 64%
Produsul intern brut pc cap de
locuilor pc an: 34.100 de dolan
americani

Centre comcrciale: Dublin, Cork,

Limerick, Waterford. Dundalk

REG1UNl

ECONOMICE

...,

REG 93

TARILEDIN
,
GOLFUL PERSIC
Sursa "auru/ui negru"

Locuirorii !arilor din Golful Persic i$i pot pennite orice fel dc lux.
in niciun un alt col! aJ lumii nu se pot intiilni atiitea autoluris117e Rolls-Royce.

- Riizboiul din Golful Persic

La inceputul anilor '90 din secolul trecut, statele
vestice au format 0 coalijie impotriva Irakului,
care a anexat Kuwaitul, in 1990. Aceste state se
temeau de consecintele controllirii de catre Irak a
uneia dintre principalele surse de petrol ale lumii.

STATISTIC)\.
Bahrain
Supr.d.l13 n."" mil d~ km
Pllpul II -')0.000 d~ Cl\."11ltorl
II.().J~ If..,;. 1m I
(,Iplt la, \1-\1anama
R~/.:n.: d.: fl<:trol' 0.1 mid
banI!

d~

Qa""
....uprafa\a: II.noo km'
Popublia: 11~9.()OO d.: It)o.:ullon
1:"710<:' kill.')
('apilala: Ad-Diluha
R,:/cl"\c de p<:lnll: 15.2 mid. dc
barih
Kuwait
SuprafJla: 17,X rnli km
Pllpul.lua: 2 mihoarr (112
k.c kill )
( apilala: Ku",alt
R.:/~n c d..- f".'trol %5 mid de
banI!
Arabia Sauditi.
....uprol!aI3. ~.15 ml!lO:IIl.: km
PllPUlal13 2~,-' mlh n: dc
1()("lIlttln ( 10,5 loe km-)
(apllala: -\r-Ri)ahd
Rc/O.'n..- dl' ~lrol' ~(l~.S mid. de
bilrili
Emiratele Arabe Unite
Suprafala: "'),('1 mil Kill

KUW.1it: garda emirolui 10 :Jcroport

a 2 august 1990. rcgiurca

Golrului Persic 3 {rCCul
printr-un adcvarnt
~OC:

annata irakiana a invadat micul stat

Kuwait. Guvemul local a fosl

inlocuit ell un guvem pro-irakian. in

conditii. statcle occidentale
sau (ernul pentru soarta importu!ui
de petrol din Kuwait. Organizalia
3CCStC

3liunilor Unite a adoptat imcdiat 0

rczoluJie in care cerea prcsedinlclui
lrakului, Saddam Hussein. rclr3gcrca recondilionalli a annatclor
sale din Kuwait.
Dupa ce dcmersurilc diplomaticc nu
au condus la niei un rczultal. Jarile
occidentale, in fruntc eu Swtclc

Unite. all (recut In ofens iva militar:i.

intrc 17 ianuaric ~i 2& fcbruaric
1991, peste 700.000 de sol dati au
luptat in riizboiul contra cclci mai
rcnumite annate din lumcn arabii.

OperaliUlca a prirnil criptonimul de

"Furtuna in dC!lcrf'. in Unlm bombardamcntclor intensive asupra
capitalei lrakului. BagcL.'ld. !Ii dupa
:,ase sapmmani de lupte. irak..ienii au
fost revoili sa capituleze !Ii sa se
retraga din Kuwait, Saddam a fost
revoit sa rccunoasca rezolutia
ONU.
Perioada de pace rclati'va nu a durat
mult timp. Statele Unite ale
Americii au acuzat lrakul ca poseda
anne de distrugcre in masa, ca
ingrcureaza controlul inspcctorilor
o U ~i ca sprijina terorismul
intemational ~i au inilim prcgatirile
de riizboi. Qatar. undc a fast stabilit
comandamcntul gercral al fOT1c1or
amcricane implicate in Irak. a
devenit baz..1 lIt"Ci annale de 250.000
de soldati. Rczcrvc de apa.
combuslibil. alirnCl1tc !Ii alte

Pllpula\i,,: 3.~ mllioanc de

Ill(,;ui\lln OR 10(,;. km!)

Capit,lla' \hu lJhahi

Rc/<.:n e de ('\:1roI: lJi X mid tk
h.ln!J

matcrialc au fost trimise aiel ~i din

Kuwait. Dupa incheierca riizboiului.
fortclc de stabilizare continua sa
foloseasca bazele din tfuile GolfulUl
Pcrsic. eu toote aeestea. funda
mentali~tii islamici. remultumiti de
prczcnta annatelor american:: in
regiUl"C, organizcaza atacuri Ieroristc ~i impotriva ahor stale din
Golf. Un astfcl de atac a avul loe in
capitala Arabiei Sauditc. ArRiyahd, in 2003.

REG 95

REGIUNI
ECONOMICE

TARILEDIN

I\E'

BH'

.j(W,

CA..

'"

OOLFUL PERSIC
HARTA ECONOMlC'\

1A A K

RezeMtle de petrol In j.iir\le OPEC

642,6 mid barlli (2001)

)"

B8hn1inl-----;J0,01%

,-

Em,...lllr.
II~

Unilo

RAN

15,2%

G. Oman

.......
ARABIA

SAUDITA

EMIRATElE
ARABE UNITE

--~-

--_
_

Harta economica a state/or din Golful Persic este

monotematica $i prezinta excJusiv resursele energetice.
Exploatarea zacfiminteJor de petrol $i de gaze naturale a
permis acestor {firi, candva siirace, sa obfinii venituri ce
asigura locuitori/or lor un nivel de viara ridicat $i un sistem de
protectie sociala cuprinzator,

OMAN

.-

de glOU I\l'!uraIe

zAc6muIIe <Ie petro!

portun pel1Olie<e

",mar;;
conducle penllU transportiol petrok.i

-.-

lXlIIdlJCle peI1l1U traI\SpOItM

.... :~

'0f9ar0za1'a TlItb"lIrabe
E>qxlrtaIoara de PelIOl

9'"

- TARILE DIN GOLFUL PERSIC ...,

Mana cereascii In de$ert

Dupli descoperirea ziiclimintelor de petrol, locuitorii din regiunea Golfului Persic

s-au transformat din simpli beduini In cei mai bogap oameni de afaceri ai lumii.
MOl/umctllcJc iSloricc COfllmsle.1z,j
puwmic cu c1iidirilc modemc. ridicatc
in Goffill Persic dupfi descopcrirea
2.ic.iminlelor de pc/rol.

controlcaza ccle mai man resurse

de petrol din lume. Din momentul
descoperirii ..aumlui l'w;:gm", dupa
primul razboi mondia1. valula
curgc nccontcnit insprc rcgiunc.
Problema vc~nica a nomazilor Iipsa apei in de~ert - a disparu!. Au
fost construite sisteme uria~e de
irigatii, care au transfonnat pustiul
intr-o oaza innoritoare.

Daloriti'i nivelului ridieat de trai,

situatia polilica in t5.rile din Golful
Pcrsic este. mai dcgraba, stabil5.. in
1981, aeesle slate (impreuna cu
Omanlll) au creat 0 asocialie
economica - Consiliul Ti'irilor din
Golful Persico Fiecare dil1lre elc
este, in acela~i timp. membra a
OPEC, influenta Organizatie a
Tarilor Arabe Exportaloarc de
Petrol. Cll sediul in Kuwait.

intagma "tarilc Golrului

Persic" dcscmncaza celc
cinci slate din peninsula
Arabiei, situate pe coaslele sudice
ale golfului: Kuwait, Arabia
Saudita, Bahrain, Qatar ~i Emi
ratelc Arabc Unite.

Acestc slate de dimcnsiuni redusc

(ell excep\ia Arabici Saudilc)
in !,iri/c musu/m:me, de obicci.
femeile IIujoacti IIlI rol importalll ill
viafa pubJic.i. Baga/clc slate dill
Go/fiJl Persic

/Ill

reprczint<i

cxccPlic. din ncest punet de ycdcrc.

ECONOMIA
Emiratele Arabe Unite
Export: petrol (45%), gaze

naturale,

pc~te

uscat, cunnale.

Import: motoarc $1 3utoturismc.

produsc chi mice, alimentc.

Arabia Saudit!
Export: petrol ~i produsc rafinate
(90%).
Import: mtl$ini ~i uneltc, alimente,
produse chimice, autoturismc,
confcclii.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. Unitatca dc mAsun' folosita in vanzarca pctrolului cstc barilul (159 I).

2. Prima criza pc piata de combustibili a avut loe in anul 1973. Dupa nizboiul
Yom Kippur intre Israel ~i l:'irile arabc veeine ~i ea unnare a neintelegerilor
eu coneern:le petroliere. tarile exportaloare de petrol au scumpit pretul
acestui produs cu 70-100%.
3. Intnuca in Golful Pcrsic se face prin stnimtoarca Onnuz. Datonl:"!
importantei ceonomice a regiunii, stnimtoarea face parte dinlre punetele
strategice esentiale ale lumii.
4. In tarile Golfului Pcrsic traicsc ~i muncese numcro~i imigmnti. in principal
din tftrile arabe mai saraee ~i din Asia de Sud-Est.

REG 133

UNIUNEA...,
EUROPEANA (2)
CALENDAR

1952: crearea prill Trntatul de In Paris din 1951 a

Comunita\ii Europenc a Cirbunelui ~i Olelului

(Benelux. Fran~. RFG 1/1 1Iali3).

1958: in liinta, in unna Trat3tuJui de la Rama din 1957,

Comunitatea Economica

~i

Comunilalca

Europcan~

Encrgici Atomicc-Euratom.
1967: en unnare a deciziei COlllUIlC a COlllunit1l.\ii
Europene a CMbunc1ui $i Olclului $1 Comunil1l.\ii

~
~

Economice Europcnc $1 Eumtom, sc pun bazcle

Comunitlitii Europcnc.
1973: adem In Comunitatca Europeana: Marca Britanie,

Irlanda,Danemarca.
1979: intrll. in ,'igoarc Sistcmul Monelar European;

primelc alegen directc pentru Parlamcntul European.

1981: Orcein adem In Comunitatca Europcanli.

1986: arlera 13 Uniunca Europcana Spanin $i

Portugalia.
1992: lralatul deconstituire a Vniullii Europene (Tmtatul
de la Maastrichl, care intra in \<igoare in 1993).
~ 1994: Polollin depune cererea de aderarc In VE.

1995: Austria, Finlandn ~i Sucdia adcra la VE. Norvegia

respingc prin referendum adcrarca 1<1 VE.
1997: la Luxcmburgsc iadcciziadeschiderii ncgocierilor
de aderare eu Cipru. Estonia, Cchia, Polonia, Slo\icnia
~i Vngaria.
1998: incep negocierilc de adcrarc eu slatele aceepl:tte
de Consiliul european la Luxemburg.
1999: introduecrea monedei comune europene in II
slate mClllbre VE.
200 I: eonvocarea Consiliul european in scopul pregll.lirii
rcfonnclor UE ~i a Constituliei Europcne.
2002: tem,inarea negocicrilor de aderare eu Cipru.
Cehia. Estonia. Lelonia. Malta. Polonia. Slovacia.
Slovenia ~i Vngaria.
2003.IV: scmnarca tmlalelor de nderarc pentru cde 10
state candidate.
2003.VI: prin referendum, Polonia votelV,A ademrca la

UE.
~

2003. VII: Consiliul european a prcLentat proieclul de

COnst1tulic a Europei.

Uniunea Europeana (2)

Dificilul drum spre unitate
(mediat dupa eel de-al doilea razboi mondial, ~ase tari europene
au fiieut primii pa~i spre unitatea Europei.
Atingerea seopului aeestei ealiitorii nu este deloe u~oara.
Europcaml. Scopul accsleia era
climinarea baricrclor comerciale
din Europa in IOOle 111rile membre
exportul jucand rolul principal.
Procesul eliminl1rii barierelor
economice a f'l\cut posibila in anii
'90 crearea Pielii Inlerne Europene,
care garanla libera circulatie
a persoanelor ~i a marfurilor in
limilcle tarilor membre.

BnlXelles nle sediul rna; m"ltor

inS/llllli; ule Uniunii Europene (in
imagine Grunde-Place).

Ideea piclei comunc a atras din

ce in ce mai multe tl1ri: in 1991.
Uniunea Europcana cuprindea 12
state; in 1995. avea deja 15 membri.
Uniunea European3 este cea mai
mare piata mondial3: produsul brul
al stalelor membre dep3~ind chiar
produsul brut 31 Stalelor Unite.
Procesul de adcrnrc nu sc limiteaza
doar la problcmcle economice.

Mai muhe tan au reu~it sa se

apropic de cerin!ele europcne ~i
la nivclul politic. insa in ciuda
multor succese economice, polilicc
$i sociale, procesul de unificarc
europcanti inainteaza cu dificultale.
in calea Deestui proees Slau
difercnlcle incA mari de nivel de
trai ~i potential economic al unor
stDte, supraproductia agricola $i
prcjudecAlile.
in 1998 a inceput oficial procesul
de largire a Uniunii Europcnc
cu inca II state. in iunie 2003.
Polonia a aprobat. prin referendum
nationDI, aderarea la UE, iar din
mai 2004 estc membru de facto al
UE. Din iunic 1996. func\ionew
Banca Ccntral;i Europeana-. care
administreaz3 din I ianuaric noua
valuh'i. europeana - euro.

aasu! de dupa eel dc-a! doilea

rnzboi mondial a rcprC7cntat

o adevaraUi ~ansfi: popoarelc

mici, dar mai ales Fran". ~i
GCnllania care ie~eall vlaguitc din
razboi, au caulat solUlii In criza
poslbelicli ~i reconslnJctia larilor.

AceslQra Ii se aHllurau. in anii

'50, halia ~i Beneluxul (Bclgia.
Dlanda. Luxemburg). A~ a Illat
fiinlli Comunitatea Economica

STATISTICA
Suprar.,a: .. mil. km- IdupJ
mal :!{)(1.1I

IJopulalie: in Jur de -15(1 mil.

(dupa: I mal 2{M141

din liirHe l E: lOA
I)rodu\ul "alional BnH pc cal)
de locuifor: 24405 C'UTIl (:!(Iln)
lucUlt~m

~omajlll

CE TREBUIE sA ~TITI
Drapelul UE prczintl1 un cere cu 12 stele aurii, cu cinci colturi, pc food albastnl.
Numliml de stele cste ncschimbabil. UE 3 prclU31 acesl drapel in anul 1986 de In
Consiliul Europci. Chiar dac! drapclul fusese proieclat ind din 1950. mul\i ani
s-a presupus care nr putea
fi semnificalia slelclor.
Sau emis ipolcze care
mai de care mai funtcziste:
semnele zodiacale. cei
12 apostoli. cde 12 ore.
popoare1e Europei. Cel
care a avut ideea crdrii
acestui drapel. diplomalul
spaniol Sah'adore de
Madariaga y Roja, abia pe
patul de moarte, in 1978, a
rccWlOSCUI ell s-a inspirnl din Biblie. Sunt atfitca stele cale sunt ~i in aura FOCtoaTel
Maria. Nu a indffizrlit sl1 mAnuriseascA mai devreme de leam3 sl1 nu trezeascA
protcstclc cclorlaltc rcligii ...

***

*
*
*
*
* *** *

REG 135

REGIU
ECONO

UNIUNEA
EUROPEANA
OW

Statele Unite ale Europei

Sedilll Uniunii Europene esle localilalea Slrasbourg din Alsacia.

Numero$i luri$li sunl alra$i $i de monllmenlele aceslui orO$ francez de pe Rin:
celebre; esle Caledrala - CI1110SCllU; $i sub denumirea ,. Caledrola
de 10 Strasbourg "- sail de Chateau des Rohan.

REG 136

Institutiile Uniunii Europene (1)

Parlamentul rnrli un conduclitor real

a\iUni,e state lor membre

UE SUn! reprczcntate de
Purlumcntul European,

infiintnl in 311u11952 (PE; dcnumirea

a intra! in vigoare in 1962) In

Strasbourg. impal1irea locurilor in

PE (din 1979 au loe alegcri directe
ale mcmbrilor acestci IRslitu\ii)
corespunde in mod proportional
Cll

numfuul de locuitori al statelor

~i statelor membrc. in prcant.., pc

hinga stalele principale ~I ~fii de
guveme, in S(nlclura acestuia a mtral
~i Pr~dinletc Comisiei Europenc.
Consiliul joacA rolul principal in
alegerea ciii lor ~i scopurilor strategice
dczvolUirii Uniunii. A mmas t0tll.?i
in afara sislcmului in"'ltulional aJ
tratatelor eOl11unitare.

structura consiliului se aOa catc un

reprczcntant cu ranb'Ul de ministnl
pcnlru ficcare stat membru.
Consiliul Uniunii rcprczinta fonll
in rata cliruia guvemelc individualc
nalionalc reprezinH\ propriilc
interese ~i ajung la un compromis.
Consiliul European este organul
supremo infiin\3t in 1974 sub fonna
unor adunAri a $Cfilor guvemelor

membre respective. Alcgerilc in

ParlamcnI au lex: la ficearc cine! ani.
Tratatul de In Maaslrichl a cxtins
pUICrca fE, totu~i pann nsHu:i acesla
nu reprezinta institutia suprerm. de

drept

II

UE. Contribuie

luarea deciziilor, de1ine

to~i
~i

la

puterea

de a aproba hugetul, acceptarea

noilor membri precurn $i aprobarea

acordurilor de asociere.
Organul de conducere a1 UE
cstc Comisia Europeanll de la
Bruxellcs. Aceasta indep1inestc
majoriunea atribu~ilor zilnice legate
de funclionarea UE. Pregate~te
propunerile noii legi europene care
sum prezentate PE $i Consiliului
UE. Comisia supravegheaza punerea
in practica a actiunilor comunitarc
precum ~i a dreptului european.
Comisia Europeana estc alcatuiUi in
prezent din 25 de membri. Pre~e
dintcle Comisiei este ales de cAtre
organele de conducere ale statelor
membre. dar uebuie sl' obtinA ~i
aproba.rea PE. Oficialii ~i sunl
nominalizati chiar de carre guvemele
nationalc cu asentimentul viitorolui
P~inlc al Comisiei. Candidatura
acestora lrebuie sil. fic aprobatA dc
catre PE. Comisia este desemnat.~
la un termen de cinci ani. timp in
care Parlamentul arc dreptul de a 0
demile.
Consiliul niunii Europene (intrc
1967-1993 denumit Consiliul de
Mil1i~tri) este organul principal
legislativ ~i decizional al UE. in

..

. ..J'L~UX~E:--M8URG
FRANTA

CEHIA
SlOVAC

AUSTRIA UNGAIIlA

DupO ellm se poole obser1!O # pe haria. Unilmea Europellna euprinde deja

aproape illlreaga ElIrQp<i Centra/ii ~i de Vesi.

CE TREBUIE sA ~TITI
I. Uniunea EuropeanA a luat fiinp in urma tratatului de la Maastrieht din
Olanda in anul 1992 ea 0 asociere intrc IS state membre care aldtuiau p.ina
atunei Comunitatca Europeana: Belgia, Danemarca. Grecia, Spania, Olanda,
Irlanda, Luxemburg. Gcrmania, Ponugalia, Italia ~i Marea Britanie. In anut
1995 au devenit mcmbre UE Austria, Finlanda ~i Suedia.
2. Invit3lia de aderare la UE a euprins 13 lliri: Cipru. Cchia, Estonia, Lituania,
Lctonia, Malta. Polonia, Siovacia, Slovenia. Ungaria (accst stat a de\enit
membru al UE la 01.05.2004) precum ~i Bulgaria. Romania ~i Tureia.
3. inaintea extioderii. UE cuprlndea 0 arie de 3.2 mil. km:!. locuitA de 371 mil.
persoane: dupA 01.05.2004 - aprox. 4 mil. km 2 ~i apro:lt. 450 mil. locuitori.
4. Imnul oficial al UE a fost ales in anul 1985 ~i rcprezintli fragrnentul
Simfoniei a IX a compusa de Ludwik van Beethoven in anul 1823.
inspirata din "Oda Bucuriei" a lui Friedrich Schiller.

AUT 1

EUROPA
DEVEST

AUSTRIA
Tara AlpiJor $i a lui Mozart

Lacurile alpine solitare si sfituclIrile rfizle{e asezate la poalele 1JJ1I11/ilor fac fanneclIl

Austriei.

Peste

mie de ani de existenta

, statala

Anul 1996 a fost un an deosebit pentru Austria: toata tarn, din Vorarlberg pana
in Burgenland, a siirbatorit imp1inirea unui mileniu de la infiintarea statului.

SIOria stalului a inccput la 1

noiembrie 996 Cll un act de

donatie roellt de Otto 31 11I~1ea,

imparalul Sffintulu! Imperiu Roman

de Natiure Gcnnanica. Rcgiurca

situat<'i la sud~cst de granitele 3-

cestuia figura in document sub

denumirea de ,.Ostarrichi". Trei sule
de ani mai t5JZiu, reamul Habsburgilor a preluat controlul in zona
Dunani ~i a condus Austria pfula in
anul 1918. Datorita urei politici de
alianlc matrimoniale eficiente $i
inteligcnte, Habsburgii au creal 0
dinastie a carei sfem de innuenlft
cuprindea, in sccolul al XVI-lea,

landurile germare, Tan!e de Jos,

Cehia. Ungari3 $i Spania. Cll
colonii1e sale maritime. Dupa
rcspingerea ataeului Oloman asupra

PE SCURT
Dcnumirea oficial!; Republica
Austria

Di\'iziurca administrativ!: noll!

landuri federale
Capitala: Vienu (1,5 milioarc
locuitori)
Limba: german:l
MoRX1a: curo (dc la 1.01.2002)
Rcligia: catoliei (760;0), Protestanli
(5~.). allclc (20/.). alei (17%)
Virfuri cu in1i11lmi de peste 3.500
de mcui : Wilcbpitze (3.774 m),
Weisskugel (3.736 m).
Grossglockrcr (3.796 m),
Zuckerhiitl (3.507 m)
Cele mai imponanle orase . Graz,
Linz, Salzburg. Insbruck.
Klagcnfurt
Ape: Dumirea (350 km pc
tcriloriul Austrici). Inn (360 kIn)
Lacuri: Ncusicdlcrsee (232 km2),
Aller (46,7 km2), Trnun (25.7
km2)
Ccle mai importante aeroponuri:
SCh.... cchat (Viena), Gnu,
Salzburg, Innsbruck $i Klagenfurt

Vierri in anul 1683 monarhia

habsburgica a devcnit una dintre
cele mai man puteri din Europa
Centrala. Moartea lui Franz Joscfin
limpul primului razboi mondiaJ. in
1916. a reprezcntat inceputul
sr~itului penlru Austro-Ungaria.
Succesorul sau, Carol I, a fost revoit
sa alxlicc doi ani mai lfuziu. Austria
a dcvcnit republic.'l. in 1938, Ilitlcr a
arexat tara sa nalala Gcrmaniei
naziste, aceasta recapatiindu-$i
suveranitatca deplina abia in 1955.
Austria a ademt la Uniurea
Europeana in anul 1995. in momcntul de fata. cste una dinlre celc mai
bogatc tiiri din Uniun:: $i contribuie
la buget cu sume mai mari dedit ce1c

pe care Ie

$coo18 SpanioJa de CIJarie a fost

infiintarii la Viena i'n anul 1572.
Faimo~ii c,1i lipirani provin din fostc/c
hcrghelii impcria/e din Lipizza (ill
prezcm pe tcritoriul Siovaciei) !ji sunt
rczulratul i'ncruciprilor sclccri",'c de
cal spanioli !ji antbi.

CLiMA
Temperatl calda. montanA in Alpi.
Tcmperatunle medii: in ianuarie
intre I ~i -J"c. in iulie intre 16 Si
19~C. Clima c te mai calda in
zona lacurilor din Carinthia.

pril1l~te.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. io nici 0 aM Jam din Europa nu exbra atatea funqii admioislJ'ati\c ca io

Austria. Aparent, unii funclionari au recurs chiar la sinucidere dupA ce nu
au reu~il sa ocupe postul de consilier al sfatului.
2. Milioare de turi$ti viziteaza anual renumitul pare de distraclii vicrcz Prater,
pril1tre ale carui numeroase atraclii se numl\nl. $i ..Moara diavolului'.
3.in anul 1918, impfuatul Carol I a semnat actul de abdicare in creion,
,.pcntru orice evcntualitatc". Toote incercArile sale de a reveni pc tron s-au
soldat insa cu un ~.
4. Sutc de mii de credinci~i merg anual in pclerinaj la icoana Maici!
Domnului din Mariazell, mai ales iIltre P~ti Si sa.rbatoorca Tuturor.

AUT 3

EUROPA

DEVEST

...

AUSTRIA
HARTA FlZlCA
POlONIA

--

......

_._po.. .
dOlo2WIo!iOO

A,USlIlI"

0010'00.200
"".5010'00

INFERIOARA

ePRAGA

-~

~ 1....-on .. 1oe.

pesM

100 000 dol lac.

~l<l

so 000 de loc.

sub 5(1.000 clelQc.

200

500 1000 2000 m

STUIA

C E H I A

GERMANIA

....

_.
'''Hm

CROATIA
SLOVENIA

De$i consideratii fara alpinii, Austria cuprinde, de asemenea, campia Burgenland, din
apropiere de lacul Neusiedlersee, precum $i dealurile domoale din regiunea Weinviertel
(Austria Inferioarii), unde cresc cei mai buni struguri pentru producfia de vin.

AUSTRIA
Munti fnalti $i ospitalitate tara margini
Avantajele turistice prezentate de Austria nu mai au nevoie de recornandari: tara este
renumitli in lume datoritli peisajelor alpine ~i ospita1itiilii locuitorilor.

CE MERITA VAzUT

ECONOMIA

\ .r..'fl3 (palatul SdK'mbrunn.

Agricuhur.l moderna (culturi de orz. de griu, de pon.llnb. de \ ita de \ iel.

Uofhurg. $l;oala Spaniol! de

c~terca

Calaric.

cafc~lclc.

animalclor ~i sih icuhura dev.oltatii. Industria: chimica. de m%,ini

elcctrice. crcrgetica ~i hidrocrcrgetica. pctroliern. Me:;;t~uguri artizanale.
Turism.

Pmlcr).

Sal7:burg (ora~t11 lui MOlan, locul

unde ...e organi/caz3. fc... ti, alul
dcdicat cn..-alici -.ale). Padurea
\ icn:zJ. .\Ipii din 3proplcre de
Villach (Carinthia). cdrnarile de

tOT1uri
de
del icioasclc
eiocolara servite in hotclul
Sachcr. Viala sociala a
ora~ului se desra~ri'i in
eramelc ~i caferelcle tihnitc.

~rc de tinga Bad Isehl (pc

urmc1c impar.itt......ci SI....I),

Carinthia..\Ipli Tirolc7i

eisajcle montan:: fascinante,

posibiliHilile

rclimitate

de

practicare a sponurilor de

iama. serile pctrccute in ambianta

placuta a pensiunilor alpirc ~i in
special fannecul Vicrei atrag anual,

en un magrcl. milioarc de

luri~ti

st:r3ini. Austria este rccunoscuta

penlru viata
innoriloare.

sa

~i

Salzburg este fenllecatoml

ora~ allui Mozart. inconjurot
de munti ~i eu 0 minunaHi
arhitectura baroci. Mii de
mclomani i~i fae aparitia pc
malul rnului Salzach cu ocazia fcslivalului anual dedical
colll(X>zitorului.

culturala

Vicna a fast capilala monarhiei

habsburgice ~i ram:lrc in conti
nuare centru! principal al vietii
(X>litice, cconomice ~i CliltUrole. Praclic loala lumea a auzil
de palatul impcriall-lofburg, de
eatedrala Sffimului Stefan ~i de
palalul Schonbrunn, de fai~i
moasele
Slaalsiheater
BurgthealCr, prccum ~i de

Suprafata: 83.900 km
Popula~ N..:! milioan:=
Densitatea popuJapei: 9S 1000U1tori km
Cel mai inalt van: Groo;~glockr.:r (3.797 m)
Granite: 2.637 km; cu halia. lht:lia,l.icchtcn~lcin,
Gennania. Cchia. Lngaria. Slo\acia ~i SIOH:nia

Sawl alpin Leichleiten. in Fundal Sf:

zij~te impuniitorul
B/bt:rlcopf.

van

ill Tiro'. lIumcT"OOse cab:me sum

decorate CII picruri muraJe cu un
stil iJptlffC.
Capitala Tirolului
eSle
[nnsbrock,
cunoscula rescdint5.
a
Habsburgilor.
Turi~tii sunt atl"3$i
de renumilcle statiuni de schi a~cz.."Ite
pc coaslcle abrupte
ale Alpilor.

Aerul pustei ungare se face resilllill

in rcgiurL"'3 de c:1mpie Burgenland,
in apropierc de lacul NClIsicdlerscc.
Muntii Hoche Tauem, cu peisajele
lor, ~i masi\'ul AlpilorOlZtal creeaz5.
imprcsii dc ocuilat. in rcgiuoca
Salzburg ~i in Carinthia. tllri~tii
combina odihna pc lac Cll
expcrientcle culinare mcmorabilc.

AUT 5

EUROPA

EVEST

VIENA
Inima vechii Europe

II"'l.PY~11

----.

't ;

, ..I4H

ft

,
!
1
;i

~--

--

PalatLlI SchOnbrunn din Viena a fast timp de secole centrul pLlterii HabsbLlrgilor, cea
mai inf1uentii dintre dil1astiile care au dominat Europa.

De la tabara. militara, la metropola de rang mondial

mcepand din anul 1276, soarta capitalei de mai tarziu a monarhiei
austro-ungare a fost indisolubi11egatii de dinastia Habsburgilor.
in anu1203. Vicna a oblinllt tillul de
munieipiu roman. in preajma anului 400, ora~ul a ineeput sa sulerc
de pc unna invaziilor Iriburilor german ice (marcomani ~i cvazi) ~i,
mai taniu, ale hoardelor asiatice de
huni sosili pc cai scunzi ~i iUli. Din
976, soarta Vienei a trccul in
mainile dinastiei Babenberg. Timp
de peste 150 de ani, ora~ul
dunarean a fost re~edinla babenbergilor. Aceasta perioada a marcat
na~terea capitalei Imperiului de Est,
adica a Austrici.
Pa/atul Hofburg din centruJ Vicnci

cstc dour unuJ dintre numcroaseJc

monumclltc arhitcctonice de 0
frumuse,e unicJ dill c.1pit.11a tJusrri.1ca.

riginile Vienei Slint legate

de satul celtic Vindobona $i
de tabara militara romana
ell acela~i nume. in prcajma anului
100. in jurul fortului, a aparul un sal
care a supravictuit doar 70 de ani,
fiind distrus In limpul n'izboaiclor
marcomanice. Din fericire pentru
Vindobona, imparatul roman
Marcus Aurelius, cczarul-filozof,
s-a ingrijit de Or3$, sau, mai bire
zis, de ruircle acesluia.

1276, ~ia facut apari\ia dinastia

de Habsburg. Sub conlrolul acesleia, Viena a cunoscut 0 veritabila

in

innorirc. Ora~ul a devenit re~edinta

imperialii ~i centru cultural european. TOlodata, popula\ia a crescul
fulgerator. Vicna a mai fost conrruntata cu invaziilc turce~li in doua
randuri: in secolele XVII ~i XIX.
Europa cre~tina a facut front comun
impolriva primei invazii iar Viena a
fost elibcraHi datoriti'i husarilor
polollCzi sub conduccrca lui Jan
Sobieski al III-lea. Sub domnia
Mariei Tereza, iubitoarc ~i prote{;
loarc a muzicii ~i piclurii, Viena
impcriali'i a atins apogcul dczvollarii. Pana in prezcnt, ora~ul
lri'iie~le din stralucirea acelor vremun.

V;etl.1 eSfe
or.J~ul

marilor
compozilori:
Mozart.
Beethoven ~;

Strauss.

PE SCURT
Capitala Rcpublicii Austria $i a landului federal Vicna.

Mun\i inconjurD.lori: Kahlcnbcrg,

Hcnnannskogel, Leopoldsbcrg
Religic: catolici 741lAl, prolcstanti
7.5%. cvrci 0,5%

Mon."'<ia: curo
Limba: gennanii
Scdiul guvemului fedeml
Acroport: Schwechat
Mijloace de transport in comun:
me!rOu, trenuri urb.uc I'3pide.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. in Viena se afla un numar record de locuri legme, intr-un fel sau altul, de
persoana lui Beethoven. Compozitorul a locuit aid timp de 35 de ani ~i $ia
schimbat locuinta de 60 de ori.

2. in palmul Hofburg pot Ii admiratc apamtcle folositc de imparalcusa Sissi

pent.ru cxerciliile sale de gimnasticii.

3. Cliidirea de pc strada Domgasse fif. 5 estc un veritabil lac de pelerinaj pen1m iubitorii lui Mozan $i ai muzicii sale. Genialul compozitor a locuil aici
lnlrc anii 1774 $i 1784 $i tot aici a compus, printre altele, opera "Nunta lui
Figaro".
4. Unul dintre sirnboJurile Vicrci eSle .,Slem", tunml inalt de 136,7 mctri al
catedralei Sf. Stefan.

AUT?

EUROPA
DEVEST

VIENA
PLANUL ORASULUI

in Viena, partea veche a ora$uJui este inconjurata de faimosuJ bulevard Ringstrasse, de-a

IUIJgul camia se ridica IJumeroase cladiri reprezeIJtative ale capitalei. Fiecare p011iuIJe a
Ringstrasse poana 0 denumire anume. Cu toate acestea, centru! Vicnei estc Inuit mai vast $i
ocupa, eu aproxima/ic, suprafara dintrc paJalUl Schonbrunn $; CanaJul Ounarii.

VIENA
CaJefjtiJe fji baluriJe operei
Niciun alt o~ din Europa nu triiiete atilt de mult in !recut ca Viena. Oricine se lasa
invaluit de atmosfera o~ui, este cuprins de nostalgia vremurilor demult apuse.
Biserica Kar1.skirr:he
dcdicala sfiinwlui Carol
Borromeo. CIJ silucra sa
enonna in stil ooroc, cste
wla dintre cdc Iff:,i mar;
c1iidiri din Vie".1.

ombinatia unica de kitsch de

opereta. cult 31 impar.'itcsci
Sissi ~i torturi celebre de la
Sacher rcprezintci penlru europeni
.,mclanjul viercz". Viziullorul capit"lei austriece poale ignorn Cll grcu
atracliic Vierei: cramclc l1umite
"llcurigenlokalc", undc sc scrve~tc
numai vin lanar din ultimclc rccoltc,
parcul Praler ell .,Moara Dracului",
cun05cuta in lumea intreaga sau
cafcnelele ell a1ffiosfern lor ircditft.
care a..cau candva rang de institulii
artisticc. Vieoa estc un of3$ in care
traditiile care au dominat sra~itul
sccolului XIX ~i inceputul sccolului
XX sunt inca vii. 0 dam pc an, ell

unde vizilalorul poate

medila in lini~le, inconjurnl
de farmecul trecutului.
Glumcfii
sustin
C3
Cimitirul Central din Viena
cste de doua ori mai mic
dedit o~ul e!\etian
Zurich, dar, in accl~i limp.
de doua ori mai vesel. in
gereral, vierezii lraleaza
moartea ~i cimilirclc eu
simtul umorului: de exemplu. vagabonzii ram adapost care se refugiaza in
cimitir sunl numiti .,71",
deoarece pc acolo treee
trnmvaiul eu accSI numar.

ocazia celebrului BOll al Operei

Vicrezc. fastu! vechii monarhii de pc
vrcmca imparatului Franz Jozcf CSlc
rcadus Ia via13. Fru~ii COli lipitani

in CCJltnJl Ora$ulw Vechi sc ridica cca mai vee/IC

bazilic;I in sril romanic, catcdrnla Sf. Stefan.

care apar in speclacolele de

dresaj organizalc de $coala
Spaniolll de Calarie reprezinta 0 atraetie de rang mondial. Viena paate fi vizitatii in
slil tradilional, inehiriind 0
trasum numita "fiacru".
Demre de mentionat sunt ~i
catacombcle ~i vcchile cimilire de la peri feria ora~ului,

PnmlJl Muccnic.

CE MERITA VAzUT
Palalde (Hofburg, ~honbrunn,
Bel\ooercl. carerrlcle, mUfeelc
(.\Ibcrtina. \1U7cul de \na
Contcmporuna), ~\cademia dc
Anc Frumu3se. Muzeul
Tm... urilor, Casa lui 1\1onM.
~coala Spaniolii de (';iliirie,
!)rotcr,

CUMA
Temperatil. Temperatura medic
eMC de -1.seC iama Si +::!O"C \-ara.
in eondilii eXlreme. temperatura
atingc -20"C iama Si +35"C \-ara.
Cantitalca anuala de precipitalli:
658 mm.

STATISTICA

ECONOMIA
Administralia: !k.--diul gu\cmului.
celltnl admilll.,tratl\. banci $i
societili de asigurari. '>edlU a
numeroasc organizapl internaponale, Industria: elCClronidi.
mccanie;\ (mee;mica final, produse alimentllrc de rcnume.
Turism,

Suprafa18; -4 ; 5 !un
Populapa; 1.63 milioarc de
kl\:UltOri (agkllucr.tlia url'lanii
numar.-. LXI milioan:-)
Mortalitalea; II dccc'>C la 1.000 de
Im:uitnri
Spernnta medie de viatl: 75 de ani
la bJrbali ~i XI de ani 13 fcmci,

BEL 5

E~OP'"

-DE\iEST

BRUXELLES
Capitala Europei

,
I

Grand Place este 0 pia{a istoriea, situata in partea veehe a ora$ului. Aici pot fi
admirate, printre altele, primaria in stil gotie, Casa Regala, Tantana eu faimoasa
statuie Manneken-Pis (/619), preeum $i loeuin{e datiind din seeolele XVII-XVIII.

Inima Europei de Vest

Nu fiirii motiv, Bruxelles este considerat capitala Vecbiului Continent,
o~ul fiind situat in centrul geografic al Europei de Vest
aPllll di localizarca Ofaiiului
cstc dcoscbita poatc fi u~or

verifical ell ajutonll allasului.

Este suficient sa trasam dowl linii

dreplC: una din Scolia palla in

Grecia, a doua din Spallia pana in

Darcmarca. Unde sc inlcrsecteazii?
Bircintelcs, in Bruxcllcs. Dc accca,
~i nu numai, cele mai importante

A/omul cstc
unu/ dintrc
simbo/urilc
ora$u/ui
Bruxe/les.
Uria$u/ model
al momu/ui 1I
fost cons/ruil
in 31111/ /958.

institutii ale Uniunii Europere i~i au

sediul aiei, $i tot aiei sc ana
cartierul gereral al NATO. in nicilln
alt Ofa$ nu sc inlalrcsc atalia politi
cicni $i dip10nmli en in Bruxelles.
Fiecare lara i$i trimitc aiei

amba&'ldorii: penlru NATO, penlru

Uniurca Europeuna $i penlru
Bclgia. in ora$, a$adar, numanll
accstora sc ridica la calcva sUle.

ell ocazltl

Expozilici
Mondin/c
EXPO,

Diplomalii bereliciaza de reduceri

fiscale, de aceea chiriile ~i prelurile
ating niveluri astronomice in
Bruxelles.
Cu
loate acestea,
locuitorii trateaza aceasta invazic a
politicicnilor cu un calm tipic belgian.

ECONOMIA

PE SCURT
Capitala Rcgatului Belgici
Capitula regiunii Bruxcllcs ~i una
dintre capitalcle Uniunii Europere
Sediul Comisiei. al Consiliului ~i al
urei camere a Parlamcntului
European, al NATO ~i al
Euratomului
Limbi olicialc: franccza (valona) ~i

recrlandez:1 (flamanda)
Religia: goo/o catolici
MonxIa: curo
Cele mai importante cartierc: 110t
Sacre, Sablon, Muntelc Artelor,
Piala Rogier, Cartierul Leopold,
Cinqu3ntenaire, Laeken
Canaluri navigabilc: Charleroi.
Willebroek
Mijloacc de transport in comun:
mctrou, trnrnvai
Acropon: Zavcntem

=
c

CE TREBUIE

Centru comercial ~i de ser'iicii;

biinci ~i societiili de asigurJri;
scdiul a numcroase institutii
llalionale ~i imcmalionale (mai
ales organe alc Uniunii
Europercl. Edituri. SUI\ii de
telcvi;lIlll"c ~i de radio. Industria:
chimic;i. clcctronica. u~ar.i
(tcxtilii). atelicre de arti73nat.
TurislIl.

sA $TITI

I. Waterloo, locul celei mai celebre batiHii din istoria modema, este situnt la
18 kilometri in sud de Bruxelles. in iunie 1815, Napoleon a surcrit aeolo
infriingcrea linalii.
2. Ora~ul Bruxelles Ii devenit cclebru datoritil dantelelor de Brabant. Ana
dnnteUiriei a luat n~terc sprc mijlocul sccolului XV.
3. Faimoasa statuie Manreken-Pis (reprczentfind un baielel urinand) estc
pcrsonifiearca caracterului imbufnat ~i a sufletului rebel allocuitorilor
ora~ului Bruxclles.
4. Atomul cste 0 eonstruclie cu inallimea de 103 metri. rcprczentand un atom
de lier marit de 165 de miliarde de ori.

BEL 7

EUROPA
DEVEST

BRUXELLES
PLANUL ORASULUI

SC,HAERlEEK

......
..,.--'"
/'XELlES

"".

\ ............
ETTERUU:

Vizilalorii ora$uJui sunl adesea dczamagili dc faplul ca, exceptiind Grand Place,
eonsideratii eea mai {rumoasii piatii din Europa, eentrul aratii ea un vast cartier de
birouri. Capitala Belgiei are totu$i colfurile sale pline de famJCc: de exemplu, in
apropiere de Grand Place sunt striidule unde sc ingriimiidesc, unulliinga alwl, mici
loealuri in care se servese {mete de mare.

BRUXELLES
DeaJuJ inconjurat de campii
Admirilnd piata din Bruxelles, turistul se intreabii; care dintre casele din Grand Place
are cea mai frumoasa fatada?

STATISTICA

La 18 iUDie 1815, La Waterloo,. s-a dcs/iJurar bItIlU ~ . . iDc:beifi a.

victom coaJipei anriboospartiste $; cu cAdemllui N.po1eorL

Suprafa;a: ).1/'>(I ha Ilh:! lm

impreuna I;U a,-.c7arik IimllrofCI
populatia: ora.,u! numara 1-10.000

d..:: 10eOllon. 13r aglom.:r<l113

urban!. 012.2)10( d~ !1J!.:ulhln (dm
l:3r"e 2}.:~ sunt .... traiml
Densitatea populatiei:
b.2"'2 kll; 1m

Cel mai inalt vAn:

Plata \bdou (SO m I

Cea mal joasA a1titudine:

10

m"uo ni\Clul mflrii

rand Place din 8ruxclles

numila ~j Salonul
Bclgici. Faladcle caselor in

cstc

slil gotic. renasccntist sau baroc i$i

dczvaluic intrcaga frumusete in
lumina auric a apusului de soarc.
Estc grcu de crczul ca. in sccolul X.
aici plutcau miasmclc m1astinilor.
ins.i, in seurt timp, m,ilul a fost
drcnat, iar in prcajm3 casclor noi de
pamanl sall de Icmn au inccput sa sc
intfilrcasdi lliranii si anizanii locali.
Ora$ul S-3 dczvollal mpid. inca din
sccolul XII. nccsl... n inccput ~i sc
imbog:lJcnsca din pnxluctia de
canava. care $i-a gasit mulli
cumpariitori. Locuitorii nu au
intarzial sa traga foloasclc materi
ale. Ei sau ingrijit 1000daifi de
aspcctul metropolci: In incepUlul

CE MERITA VAzUT
Grand Place (Pnmaria.

Ca~

Regala). st3tuia \1ann:kcn-Pi .

ilol S3cn~. Catoorala Sf. \1ihai.
\1uzcul Regal de Ane Frumoase.
Palatul de JU"Ullc. Pan:ul Lacken
(nl re~1013 regala). Alamu\.
Waterloo.

secolului XV a fosl infiintata minunata piata, iar primaria cu clopotnila sa inaltii sc numara printrc celc
mai frumoase construclii gOlice din
lume.
in jurul primarici au fOSI conslruilc
sediile ghildclor rnc$tc$ugarc$li,
vc.:;;nice rivalc inlr-Ull concurs dc
fnmmsele. Piata, adica Grand Place.
csle 0 perln a vechii splendori. Pc

\'remuri, regele francez Ludovic al

XIV-lea a poruncil ca accasta sa fie
dislrusa, atunci dind bclgicnii s-au
anal in labara opusa Frantei. insa
locuitorii ora.:;;ului Bruxellcs au
rcconstruit-o Inlr-o fonna $i mai
minunata.

ACc.1stii" chidire modcmii CII trei :Iripi

estc sccJ;u/ Comisici Europcllc.

BHS 1

AMERICA

ceNTAAlA

~I

/NSULElE

CARAI

INSULELE
B
S
Luminile

~i

1i:of--...@

..

umbrele unei {ari turistice

Economia /nsuJe/or Bahamas este putemic influentatii de proximitatea State/or Unite:

pe plajele minunate, 90% dintre turi$ti sunt americani. Existii $i oaspeti nepoftiti:
trafican{ii de droguri.

BHS 2

Fostul cuib al piratilor

Insulele Bahamas s-au atlat intotdeauna departe de conflictele mondiale.

Insulele au devenit faimoase in secolul xvn, ciind au inceput sa fie
percepute ca un cuib al piraplor.

CE MERITA VAzUT
Nassau, Insulclc: Paradise.
Rnhama Marc, Green Turtle Cay.
\1an-o-War. BiminI. Berry,
Andros. Abaco Vlarc. Cal,
Elcuthera. Illllg.ua Mare. Long,
Exuma. Sun Salvador.

0tlditiilC
naturale
au
favorizat activilfitile infractionale. Cele peste 3000 de
insule impra~liate in mare, grcu de
controlat ~i inconjuratc de bancuri
in~elatoarc, de stfinci ~i de atoli, formau un adapost de vis pentru bandele de jefuitori inspfiimfinlfilori.

Magazill ell suvcllirc "11 e.1pif.11,1 (56i. Nassau.

Riizboiul civil american a constituit

o pcrioada propice penlru insule.
Statelc nord ice au insliluil 0 blocad,j care a impiedical statele
sud icc sa exporte bumbac ~i, in
consecin\a, sa cumpcrc armc.
Sudi~lii au reu~il lotu~i sa cvilc blo-

ECONOMIA
Agricuhura: cuhuri de trcstie de
zahar, ananas; crc~lerea
animalclor. Pcscuit. Industria:
ehimicii, fannaccuticil.. crergctica
~i petrochimiciL a Icmnului ~i a
bartiei. Sector banear!)i financiar.
Turism: plaje. cluburi de golf,
cazinouri. vial3 de noaple.

eada, pc un dmm ocolit, datorita

ajutorului britanieilor din Bahamas.
lnsulele au capatat at unci rang de
paradis al eOlltrabandi~tilor ~i al
aventurieri lor. 1n perioada prohibiliei din Statele Unite (19201933), mii dc amcrienni au sosit
aici ea Sfl i~i pctreaea vacanjele in
Iibertate ~i sa se bucllre de lejeritatea l1loravurilor. in schimb, pentru
contrabandi~ti. insulele erall baza
de desra~urare a comerjului cu
bunuri intcrzise. Dupa inchiderea
localurilor de distraqie din Cuba,
situatii la midi departare, in anii '60

ai
secolului
trecut,
Insulele
Bahamas ~i-au asumat rolul de oati
a pacalclor in regiurea Caraibilor.
Arhipelagul ~i-a dobandit independenta in anul 1973. Insulele i~i
pastreaza in continuarc faima de
centru important in comertul eu
droguri pe piata nord-americana.
Guvemul nu este capabil sa combata aceasta problema, iar in
scandalul lraficului de cocaina a
fost implical insu~i fostul premier
Pindling, care, la vremea sa, a condus tara spre dobandirea independen lei.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Fostul rege al Angliei, Eduard al VIII-lea a fost guvematorullnsulelor

CLiMA
Climii sublropicalii $i lropieala. eu
soarc lot timpul anlllui.
Tcmpenuura medie: +21C in
iallllaric. +28C in august.
Cantitatca anualli de precipitalii:
aprox. 1.400 mm (din iunic palla
in noicmbrie).

Bahamas timp de cfiliva ani. Prinlul de Windsor a fost revoit sa abdicc in

1936 dcoarccc biscrica $i parlamentlll nu au rccunoscut easi'itoria sa eu
americanca divortata Wallis Simpson.
2. Vfiniitoarea de balcl este sportul favorit in Bahamas.
3. Autoritiitilc din Bahamas nu tolcrcaza turi$tii care campeazii in locuri
interzise: ace$tia sunt rapid trimisi acasa.
4. in Insulele Bahamas, Anul Nou estc int5mpinat eu muzieii Si eu dans.
Numele acestei siirbiitori, Junkanoo, provire de la numele piratului John
Canoe.

BHS 3

AMERICA

CENTRALA
$IINSULELE
CARAJBtl

~~--..;

..

INSULELE BAHAMAS
HARTA GENERALA

OCEANUL

",

&I1:i11
B h

a anll~

an

B8h.m.

WM

FLORIDA

1.I"f'1

ATLANTIC

f. Li/llr Abaro

G..... T~I1"'C8f
En-tc Cq
'0<

w..,

'"'"'"'

,All/lrO Mart

Fr

pe$\I!I100.000 Ioc.

10.000 - 100.000 Ioc.

...c:. 10 000 loco

200

:-

200m

..

u.- EllgI..

ee 1"/1

c._,_

",

.. .....
."

......
-..
I.

SdIDllQur fW8l1mg; C...../I,)

e....1 Exu

INSULELE

BAHAMAS

.,.

-It Tilth Ii Ca,,:os

MARfA
CARAIBILOR

I-It CaynllHI
(brH.)

~.o

"

HAITI

Aici, pe [iirmul lIneia dintre insuJilele din partea esticii a arhipelagllilli (San Salvador
sall, potrivit u/timelor infonna!ii, Samaaa), au poposit coriibiile lui Colwllb. Ziua ia
care a fost ziirit continentlll, 12 octombrie 1492, este consideratii data descoperirii
Americii. La fel ca pe vremea lui Columb, plajele magice $i palmierii de pe insule ii
fanneca $i acum pe caJatorii $i pe turi$tii care provin, in marea majoritate. din StateJe
Unite.

BHS4

INSULELEB

Unde a aruncat CoIumb ancora prima data

In eaularea drumului spre Indii, Cristofor Columb a dat peste un paradis necunoscut.
Prima i-a aparot in fata ocbilor Insula GlIanabani, pe care a numit-o San Salvador.

PE SCURT

a 12 octombrie 1492, marele

navigator a fosl primit eu
bralcle deschise de amerindicni caraibieni care locuiau in accstc
tcritorii. San Salvador cstc foarte
ascmanlitor
altar
insule
din
Bahamas: 0 bueata de p..;mant
ineonjurata de apcle albastrc ale
marii, acoperita de minuJl<ue plaje
de nisip ~i de paduri rcnm,'catoarc
de pin.

Insulele Bahamas sunl atal de

numeroasc incat niei miicar localnicii nu ~tiu exact cite sunt: poate
700 sau poole 3.0007 Totul dcpinde
de ce se pure la socotcalii ~i de ee
nu. Mulle dintre insulite sunt proprictatca privatii a slelelor de ci-

STATISTICA
Suprafllfa: L~.9-l0 km
Lungimea arhipelagului: l<i!<.'\ krn
Populafia: J20.000 de loe (in"" de

t:uloare. 14" 0 albi. 15 u mulatri.

40.000.'\().OOO d... imigr.tllil ilcgali
din Haiti)
Dcnsitatea populapei:
22 10c. ktTI

rema, a oamcnilor de afaeeri ~i a

altor persoare inslfuire atrase de
faeilitiilile fiscale. Insulele au profitat de pc unna aecstei sitU3)ii, iar
acum au faima unor insule distinse
~I scumpe.

Arhipelagul Bahamas este alcatuit

din 690 de insule $i nproapc 2.400
de recife de coraH
Dcnumirca oficiala: UniuTC3
Bahamas
Capitnla: Nassau (pc Insula New
Providence)
Celc mai importante insulc: r-.:cw
Providence (207 km:), Bahama
M=(1.373 Ian), _(5.957
km). Great Abaco (1.681 Ian').
Elculhera (518 km'). Cal (388 kni)
Limba: cnglezii
Moreda: doland de &hamas
Religie: bapti$fj (55%), caLOlici
(16%,), anglicani (90Io)
Orasc principale: Freeport, Rock
Sound. Rolleville, Mn~ To'-'"'tl
Acroporturi intemationale: Nassau.
Freeport
Port principal: Nassau
Cel m"! mare lac: Rosa pc Insula
Great Inagun

Arhipelagul Bahamas cstc un adevamt rai penlm iubitorii de seufundari. in apclc ealde, prinlre
reeifcle dc corah, pc~tii lropicali pot
fi admirali In adancimi de 40 de
metri. Din paeale, dczvoltarea turismului a avul ~i consccin)c regative:
in
imprejurimile
ora~ului
assau. pc Windsurfing in Insula Abaco. Bahamas
Insula
cw Pro\'i
dence.
au
aparut
lanlUri hotclierc care
amintesc de celede pe
malul Miirii
cgrc.
Stilul de viata in
assau ~i in Frccpon,
pc Insula Bahama
Mare, cste pUlcmie
amerieaniz..'lt. TuriSlul
obi~nuit
din SUA
gase~te aici tot ce ii
pone~te inima.

CYP 1

ORIENTUL
APROPIAT

@.

CIPRU
Insula Afroditei

Vedere spre stanca Petra Tou Romiou din Cipru, lowl na$terii Afroditei
in concepfia lui Homer.

Conflictul etem din Insula Afroditei

De~i

viata in Cipru s-a reintors la normal,

conflietul, care parea a se fi ineheiat in UIlllii eu 40 de ani, continua sa
pluteasea in aero
OI mai multi luri~ti sunt cuce
riti de farmecul Ciprului:

soarele

striiluc~te 101

Legend" 'pune eli \/nJdila. 7ci13 IUbini ~/" lrumu",-"(II. '~a na'\CUf dm ,pum"
manl. pc C<l.1'!L'k ,/.:J/k'IJa"t: ale Clpru/Ul_

anul,

hOlclurile sunl confortabile, man-

carca cste gustoasa, oamenii sunt

ospitalicri, iar plajele frumoasc $1
lllonumentele se gascsc din bcl$ug.
insa, atmosfcm idilica Cslc afcctata
de Cic3tricele istorice, vizibilc chiar
$i pcntru turi$tii care nu CUl10SC (recutul insulei. Ciprul estc divizat de 0
Iioie de dem.'U'C3pe care n imparte in
jumatatca de nord (lurca) $i in eea de
sud (elena). Escaladarea vcchiului
connict a fost cauzam de revolta
impouiva Arhiepiscopului

Makarios, primul p~inte

a1 Ciprului. Planul sau
unnarea unirea, iOIT-un
final, a Ciprului Cll Grccia.
Pcntru a impiedica aces!
plan, rrupcle turc~tl au ocu
pal nordul insulei $i au
proclamat Republica Turca
a Ciprului de Nord. A unnat
o actiun: de strnmulare a
populatiei la scam larga, in
lInna direia doua nationali
tali vecirc ~i d~mare sau
rcgasit de 0 parte $i de alta a
urei granite artificialc. in noicmbric

PE SCURT
Denumirea oficiala: Republica
Cipro (1a nord: Republica Ture! a
Ciprului de '\ord)
Capltala: '\icosia (200.700 loc ..
aglomcrntia urbana numara 247.300
loc.)

Morcda: lim cipriotii

Limbi: greacfi. turcli
Religic: onodoxism 78%, islamism

18%
Cc1c mai marl o~: Limassol.
Lamaka, Paphos. Famagu!>t3

STATISTICA
Brodcn"i/c
cipriotc SlInl
suvcnirol
(.<lVor;t al
tun"~tilor de

pc insula.
2003. ONU a prczentat un plan de
rezolvare a connictului cipriot. propunand crearca urei federatii dupa
modelul elvctian. La data publicfuii
acestui numar rczultalul rcgocierilor
intre Nord ~i Sud rarnare in conlinuare recunoscut.

Suprafata: 9.~50 km
Populapa: 7lo;UOl loc.
17"1""grl'ci.llo;"oturcl)
Dcositatea populapei: 1'14 llx. 1m
Speranta medic de via"':
75.4 ani JX'ntru biimati ')1 XO.l ani
penlnl ICml'l
Lungimea coastei: (HS km
Distanle: t>5 km pana in 1 un:ta. X5
km p;.ina in Sina. ~40 km p.1Ilii In
[glpl I 6(10 km poina Ia -\t..
Gel mal inalt punct
\H.: Olimp (1.953 m)
RC\CIWl de drummi: 1-1 IIII km

CE TREBUIE sA ~TITI
1. Dc la 1 mai 2004, Ciprul estc stat membru al Uniunii Europere.
2. Dupa. 1975, zcci de mii de locuitori au emignu din insulii,jumatate dintre
ace~tia sprc Australia. Cu timpul, 0 parte au rcvenit in Cipru.
3. Cipru cslc unu! dintrc ultimclc locuri din lume unde troiesc munonii, 0
specie foane nllil de oi s~lbatice.
4. Prima universilate din Cipru a fost inaugurat! abia in anul 1992.

CIPRU
HARTA FrzICA

..
MAREA

MEDITERANA

...

c,~

"."

...

"

""

c.,a...,

pesIe 100 000 loco

Tntre 30.000100 000 Ioc.

1n1nllO,OOO - 30.000 k>c.

sub 10,000 k>c.

c.zavgan

C, Gill

drumun pfInciplIIo

- - - LnII AItia(..... dedernwca\lel

_~miiIanl

200

500 1 000 1 500 m

Insula Afroditei, denumirea poeticii a CipruJui, este asociatii ell peisajeJe minunate, ell
ospitalilalea localnicilor (alii de luri~li ~i Cll bllciiliiria excelentii, complelalii de 0 gamii
bogatii de vinuri de ca/itate. Linia de demarcatie, care flnparte insula $; aminfe$te de
conflictul permanent dintre Jocuitorii grec; $; turci ai Cipru/ui, Jasii sa cada fnsii 0
umbra asupra acestei imag;n; idi/ice.

ClPRU
Urmele liisate de istorie asupra unui petie de piimiint
Ciprul are 0 cJ.imii minunatA. Situarea sa geograficii a Iacut ca acesta sa devina un leritoriu
de 0 mare importantJi strategicii, iar istoria sa a fost, de la bun inceput, zbuciumatii.

iprul a fost locuil dintotdeauna de gTeei, ell toate

aceslea. IlU a fost niciodala

elen in adcvaratul sens aJ cuvantului.

Situatii prea departc de Grccia mama,
insula sc and in apropicrc de coaSla

Turciei

~i,

din punet de vcdcrc

geografic, face parte din Orientul

Apropial. Aproape tOli conducatorii

curopeni

~i

ai Levantulu! au doril

sa

intemeieze in Cipru propria baza de

alae. Pc aiei au trccut persanii.

asiricnii, fcnicienii, cgiplcnii, bizan

tinii, romanii, vCI'Clicnii, francczii ~i
tureii. Fiecare dillire ace:;;!ia a dislrus,
in parte, cultura pc care au inlalnit-o

pe insula. las.indu-:;;i totodatii propria

amprenlfi asupra acestui teritoriu.
lata de cc istoria a hisHI alatea unne
asupra pclicului de pumam care esle
Ciprul. Aid pot fi intalnite columre
din perioada Romei ani ice. catedralc
care sunl copii fidele ale catedralelor
franceze.
precum
~l
moschei
asemanaloare celor din ISlanbul.
In Cipru. numeroase structuri sociale
au rfidacini britanice. in 1191. regele
Richard !nima de Leu a ocupat insula
penlru 0 SCllrtu perioada. in limpul
ureia dinlre cruciadele In care a luat

parte. Insula a devenil

colonie brilanicu abia in
1925 ~i a inceput de
atunci sa lndeplineasca
rolul de punte. premergiitoare infiinliirii
Canalului Suez, alat de
important din punet de
vedere economic. Noua
puterc a Tacut multe
penlru colonie: a cladil
~eoli,
a
organizHI
administralia, a modemizal rcleaua de dru
mllri. ClI loate aeeslea.
populalia a continual sa
sc simta mai Icgata de
Alena decat de Londra.
in 1931, a izbucnil
revotta lmpotriva brilanici lor, sub conduccrca
prcolimii.
in
1955, s-a incercal unifiearea ell Grecia. in
aceSI limp, aclele de violenta ale
populaliei greee~li erau indreptate nu
numai impotriva britanieilor. ci ~i
impotriva minoritalii turee, care inca
de pc atunci unnarea divizarea
Ciprului. In 1960, dupa lungi
regocieri, grecii, britanicii $i lureii au
caZUI de aeord
asupra unui com
prom is: Ciprul $i-a
dobfldit
indcpendenla, dar Marca
Britanie
$i-a
menlinut pc insula
doua baze militare.

Vallzator de buret;

in Pap/lOs. Cipru

CLiMA
Subtropicalii umeda de tip
mediterorean. Tcmperarura medic
in Nicosia: intre +IOC ~i +29C.
Cantilatea anualii de precipitUlii
variaza lOIre 300 ~i 400 mm. in
Masivul Troodos :Hinge 1.000
mm.

ECONOMIA
Turism (20% din venitul
mlliona!). Agricultura: se cultivii
grail. sccara, m:lslire, ro~ii. vita
de vie. legume, cartofi. Cre~lerea
oilor. Pescuit. Bog!ilii naturale:
ghips, cupru. Industria: u~arfi
(tcxtilfi, de piclilrie), alimcnlarii
(tutun).

CZE 5

EUROPA

CENTRALA
~I

cz

DE SUD

PRAGA
Ora~ul CU 0

suta de turnuri

Supranumele orasului Praga se daloreazd nemmuiralelor c1ddiri aeriene-golice $i

borace, CUl10sctllul orililecl ~i piClor Le CO/'busier a ojirmol oc/alii cii Prago esle
singurulora$ care nu esle silual pe pdm6nt, ci .. plute$le" ill aero

De la "defenestratia de la
Praga" la "revolutia de catifea"

CE MERITA VAZUT
Ca~tclulllradc71lnY ~l

imprejurimik ...ale. t:arti..:rul _ tala

Stroma dm secolul \:1lI. Podul
Carol. catcdrala Sr. 'ItU.... ()r~ul
'...-chl. Vcchiul Cimitir EHC1..."SC.
Piala Wcnccsl~_

Poate nici 0 alta capitala europeana nu are 0 istorie

mai vie decat cea a Pragai: din perioada domniei lui
Carol al IV-lea, din secolul al XIV-lea, pana dupa
caderea socialismului in anul 1989.

ECONOMIA
Indu~tria:
~mi,

metalurgica. de made 3ulotunsmc. chimic4. ali-

mcntara (printre 3ltdc de fabricare

(\ berii).

arol allV-lea aven inlr-adcvdr

prenumele de Wcnccslas,

~i

acest prenume i1 poarti'i.

$i piap din centrol Pragi\i. Acest

impa.ral roman al poporului gcmlan
s-a nAscut in capitula cehi'i Si lot aici
a murit in anul 1378. Carol a #beul
din Praga 0 metropola europcanl1,
scdiul arhiepiscopalului Si ccmrul
statului sau. La inceputul sccolului
31 XV-lea, in Praga a :lrarut miS-

carca refonnata religioasa a lui Jan

Hus. Aces! proot ceh a fost considcrat un erctic in anul 1415 la
Constance Si ars pe rug. Doun sute

de ani mai rnrziu a incepul la Praga

o dispul:"i privind trcculul rcligios,
care a zguduit intrcaga Europlt In
23 mai 1618 gruparea protcstanHi a
aruncat de la fcreaslra caslclului din
Praga doi calolici. Reprezentanlii
imparatului au dorit s1i intrcrupfi
cOlltinuarea sacrificiului. in mod
indirect, aceastl ..defencslrntic de
la Praga" a reprezentat cauza rnz
boiului de treizeci de ani. eel mai
lung conflict militar al Europei
modeme.

cuMA
Continelltalll: \cri caldc ~1 in!>Orilc.
lcmi racomase ~i abundcntc in zllpadl'l. Tcmpcraturi: in ianuaric illtrc
13 C Si lOCo in iulicinlrc R"C
~l 32 C.

in

anul 1848 Praga a fost centrol

revoluliei nalionalc cehc soldate cu
infrangcre. iar in anul1918 a dcvcnit
capitala Cchoslovacici noul stal al
cclor doufi popoarc. Invazia Annatci
Soviete din anul 1945 a transfonnat
aceasta tara in ..republica socialista"
care in anul 1968. sub conducerea
lui Alcxandr Dub<!ck a incercal oblinerea democratici. in zilclc 20-21

august 1968, armata Pactului de la

Va~via a ocupat capitala Cchoslovacici, dand na~tere ..pril11~verii
de la Praga".
Dupi'i cl'idcrca regimului comunist in
Europa Central" a umlat diviznrea
Cehoslovaciei. incepand cu ) ianuarie 1993, Praga cste capitala Re
publicii Cehc independcnte.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. Cel mai cunoscut compozitorceb estc Antonin D-.otal:: (1841-19M). Muzeul

accstuia estc Situal la Ptaga pe Slrnda Ke Karlovu nr. 20.
2. in decembrie 1997 a avutloc Ia Praga crint politicl imema Premierul Klaus
~i-a prezentat dcmisia datorita scandalului din Jurul fmantArii panidului.
3. Crealorul cclei mai neob~uile opere in Iimba gennanA din Literatura secolului
XX ( Procesul"...Castelul"...America''). Franz Kafka. s-a roseulla Pmga $i
a fost ingropal aici in anul 1924 in NOlI) Cimilir Evrcicsc. Bustul accstuia sc
anli la casa unde sa roseut, 13 intCTSCCJia Slrnzilor KaproV3 Si Maiselova.
4. Construil in sccolul XIV, podullui Carol a constituil limp de einci sule de ani
singura legAlum dinlre mall1rile rnl1lui Vltav3.

CZE 7

EUROPA

CENTRALA.
~I

DE SUD

PRAGA
PLANUL ORASULUI

_.

VI/avo eurge prill Praga pe a Illngillle de aprax. 30 km, ill pllnellli eel mai la/ a/ingiilld
aprox. 300 metri. Este tLtO ocestuia, flirli sci-I fi impiir(it vreodatii, de-a lungul ciireia
ora~lIl s-a dezvoltat pe parcursul seeDlelm:

PRAGA
Magia secolelor apuse
Curs. sccolclor schimbiito.re liis.t in Pr.g. diverse urme.
Astazi ora~ul este, in miniatura, imaginea vechii Europe.

ltava curge prill or3$ cu

Strafl3. Aceste paIN orn$cle

u~re

separate odaHi au fost infiintate

oficial in anul 1784. $1 cine
vrea sa Ie aOe magia trcbuic sa

cotituri. amintind de

continutul poezici muzicale

a lui Bednch Smetana care are

accea.$i dcnumire. Raul curgc chiar
prin mijlocul ora.$ului. Pc rnalul
drcpl al accstuia se aOa Stare M~slo
$i Nove M~sto, pc stanga complcxul
castclelor Hradaczany $i Mala

mearga ell trnmvaiul 22: acesta

tnl.verscaza Nove

M~sto.

apoi

treee prin Stare M~SIO, pe Janga

re$cdinla $1 casele locuitorilor.

Dc In fereastrn tramvaiului pot

fi privite podurilc, lumurile $i
acoperi$urile. $i se mai pot vedea.
de pe difcrite. pnl1i Mala Sunna $i
Hradczany.
Din ponci de \ederc al siluarii sale
geografice. Proga s--a aflat in aria
de interes a monarhilor Europei.
Astfel s-a pus amprcnta eelor mai
variate curenlc eulturale: cHidiri

l'edere ell podllrile de pe VItam,

gOlice se "invccincaza cu c1asieismul.

seccsionismul ell modemismul.
Carticrul eel mai mcanlAtor. $i in
aeel~i limp eel mai fascinant. eslc
Mala Strana. Alroge astAzi mii de
luri$li. arti~ti ~i visalori care nu
pot rczisla ..boemiei' magiee ~i
eaplivante.

STATISTIcA
Piafa dill Oraflll ~echi (Stare 101(10).

dll'ar in j"ima istorieli a

ora~lIllIi,

Suprafata: -l% lmPopulalia: I.S mil.

PE SCURT
Cnpilaln Rcpublicii Cchc. pfin1i 13
1101/1993 capilllia Cchoslovacici
Om~ul sc compune din zccc car
ticre

Limba:ccM

Rcligia (in Republica Ccha): calOlidl. 39'0. c\'anghcli.st.a. 4 .. fMA

denominate religioasa.~..
Moneda: ooroana cella
Cclc mai imponame carticrc: pc
malul drept al Stare Mtsto ~i ~ove
\1tsto; pc plalfonna malului sting
31 Mala SIron3 $i Hradczany.
Acropoc1 internaponal: Ruznyf.

SlInl millie /tx'uri III/de \'C {)QOIt' (l.\"ellllo //Ilcka Iradirio"aki,'i ,I't' po"re he" befT!.

DEU 1

EUROPA

DEVEST

(jjE'

GE
PoporuJ de dincoJo de Odra

Peisaj din Bavaria, eel mai mare land federal gennan. 1n eolinele alpine din Bavaria
Superioarii, pana In prezenl, principala activitate ecol1omicii a ramas producpa de lapte $i
de produse laeta/e, preewn ~i agrieul/urii. To/oda/ii, Bavaria es/e lin land eu 0 indllstrie
fome dezvolta/a.

Unificarea - a naua provacare

Unificarea tiirilor germane a avut Loc in mod subit ~i ne~teptat, La numai
un an dupa dezintegrarea bLocului estic (1989).
II.1fttl polirica a
GC01l.1l1ici lwife:

ECONOMIA

~Iisprezece

lalldllri
(edemle. dimre eare cinci
IIU apartillill (oslei RDG.
fijrfj a pUlle In soc-ole,1Iii
Berlitml.

lndu:;tria: de autQturbmc. de o\el.

chimica. de m~in;. de mntcrialc

plasticc. cll::rgcticii (carbune de
pialrii ~i carburc bron. gaze
natumlc). microclcctronica. de

optica instrumcnlOlii

~i

artizanalii.
nivel, in ambele regiuni
ale IMii.

Principalo putcrc cconomica a

Uniunii Furopcrc. Exportul joaca

un rol major in economic.

Mcmbr.1 in Gmpul eclor 1 pUled

cconomicc ale lumiL

ClespeC'310ri,or care unni'ireali, in 9 noiembrie 1989,

aloculiurea reprezentantului
guvernului Republicii Democrate
Germanin. Giinthcr Schabowski, nu
Ie verca sa i~i crcadii urcchilor.
Acesta a anunlal cii cetalenii din
RDG pot calatori tara restriclii in
toate 15rj1c, inclusiv in Republica
FcderaHi Gcmmnia, !lumita
atunei ~i Germanin de Vest. In
aeeea~i noaple, multimi de oameni
s-au adunat sub Zidul Berlinului construetie care. timp de aproape 30
de ani, a simboliza! divizarca lMii.
Momentul a ramas adfinc inlipflril in
memona rnanorilor. Distrugerea
zidului ~i deschiderca granilelor au
pus capa! pcrioadei post-Yalta in
Gennania. in anul 1961, guvemul
ROO a construit un zid intant cu
sfimlii ghimpala ~i pazi! de annata,
pcntru ai impiediea astfel pe
cctalcnii republicii sa fuga in Vest.
In ziua unifidirii, 3 oetombrie 1990,
populatiei de 61 de milioare de

ee

CUMA
Cllma tempcr,lIa. Cll clemente
oceanice Si eontirentalc.
Tempcraruri: intre -3 ~i +IoC in
ianuarie. intrc + 16 ~i + 19C in
iulie. Precipitatii: 600 mm in nord.
2.000 mm in Alpl.

loeuilori a RFG is-au adaugm cei 17

milioare de cetateni ai ROO.
Noua Gcnnanic s-a rcgasit in fala
U1'ei mari provocari: standardul de
viala al popllialiei ~i cre~tcrca cconomicit trebuiau aduse la accla~i

Anularea tata15. a discrepantelor l'l:Cesita un

timp indeillngat. Accas
ta sarcina eSle ingrcunala de CriZ,1 care
afccteaz5
economla
mondia15. la inceputul
secolului XXI. ell toute
aecstea, Gemmnia estc
privitii
in
Uniull;:a
Europcana ca 0 lara Cll un potential
economic ie~it din conUlll. Punctul de
vedere german cstc tratat in UE cu un
respect similar celui acordat Franlei
sau Rcgatului Unit, urele dintre cele
mai inOuemc tari de pc eontirent.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. 0 mare parte din suprufala Gem13niei cstc ocrotita prin lege. Printre arHle
prolej8lc figureaza ~i numeroasele rezerva\ii naturalc ~i parcuri nlliionaic.
Cea mai marc dintre aceslea estc Mla$lina Luncburger (20.000 hal.
2. Culorile drapclului nalional german - ncgru, ro~u ~i galben - amimesc de
culorile corpului de voluntari eondu~i de Lutzow, care au luptat pentru
unificarca liiriJor gennare, la ineeputul secolului XIX. Soldalii din acest corp
punau uniforme de culoare reagrii, cu gulere de eatifea ro~ic ~i eu nasluri
aurii.
3. in anul 1879, la Ulm, s-a nascut Albert Einstein, aUlorulteoriei rclativiliilii ~i
unul dintre spiritele eele mai luminate ale limpurilor moderrc. EI a fost
Inureat eu premiul Nobel pcntru fizicA, in 1921. Dupa ce ilitlcr a prcluat
pUlcren, Einstein a emigrat peste hotarc, ascmcnca multor lIltor oameni de
~tiinla ~i arti~li de renume.
4. Bauhaus este 0 ~coala de arhitccturn ~i creatic infiinl'lta in 191913 Weimar.
de catre Walter Gropius ~i Lyorel Feiningcr. Ea a fost striimutati'i ulterior 1a
Dessau. tn perioada Germaniei hitlcriste. conccPliile vchiculatc la Bauhaus
au fost eonsidcl"Jtc decadcnle iar ~coala a fost inchisl'i. Cu toate accstca.
tocmai datorita acestei institutii s-a dezvoltat funclionalismul. cel mai
important curem in arhileclura secolului XX

DEU 3

EUROPA

DEveST

GERMANIA
HARTA FIZICA
MAREA SAL TlCA

MARfA NORDULUI

Hamb

~,

...,.-J:~,." ....,.:) ",,","',

..... rYj.

.POm~n/l

Sc-...

_:t:

Alller/o,rj

Bre en

l.:lANDA

Mla,pilla
Llinebllrgl'r

~1. 1 000 000 <Ie lot.

500000 - 1 000 000

250 000 - 500 000

---

100,000-250.00010<:.

20D

500 1000 m

AUSTRIA

FRANTA

ELVETIA

Gcrmania ocupii 0 pozifie centra/a pe haI1a Europei. Aceastii locaJizare

arc ~i valoare simbolieii: lara, eu peste 80 de milioane de loeuitori ~i ell un
potential economic deosebit, este lInul dintre motoarele prineipale ale
Uniul1ii Europene.

GE
"Nu exista tara mai frumoasa... "
Geografia Germaniei este neobi~nuit de diversii: aici
pot fi admirate peisajele cele mai variate, de la
lanturile muntoase din sudul Bavariei, piinii la
platourile intinse din Ciimpia Germani!, in nord.

CE MERITA VAzUT
Alpii BavUTCzi. mun\ii P;ldurca "Jcagrii. "lIeu niului V1osel. orm,elul medieval
Roth-:nburg ob dcr Tauber (Franconia). p:llatclc "'Jcuschwanslcin (h.isscn) ~i
San~:'l1ucj (PoL..;dam). o~lc Kaln (eatctlmla). Berlin (Poart.1 Brandenburg,
tcarml). Hamburg (portul), \1unchcll (\1u/cul Gennan). Drela (opera

Scmperopcr. Z.... ingcr). Lubeck

(ol1l$ul

ateva dintre cele mai impor

tanlc cursuri de apa ale contin:~nllllui (ca de excmplu

Rhin, Elb<1 ~i Dunarca) trnvcrscaza

Gcnmmia, impartind-o in Irci man
regiulli
geografice:
Campia
Gennarci de Nord. zona centralii de
podi~uri ~i Muntii Alpi. "Nu exislfi

lara mai rrurnoasa" - iuta titlul Ul~i

vechi melodii popularc gcnnarc,
care da glas ata~t1lentului locuitorilar fala de patrie.
Carnpia Germaniei de Nord ocupil
nordul tarii ~i cste Ull tinut bogal,
cunoscu( pcnlrll SOllll sau fertil. La
sud, sc intind ~esurile din Rcnania

vcchi). Bamberg (ora~ul ''-'thi).

de Nord- Weslfalia ~i Bazinul Ruhr.
in ciuda crizei structurale profunde, aceastfi zona minicra can
tinuii sa ramanfi cea lllai eXlinsfi
arie indllstrialii a Gennaniei.
Rcgimea centram eslc dominata de
viii rodnicc ~i pcisajc Illontarc care
se succed urcle ahara.
Vastclc
tcrenuri
imp.1.dllrite
(Wcslcrwald, Eifel. Ilarz, Padurea
Turingici) sunt caractcristice accstei
zon::. Dcsclc paduri dc odinioara
sun! amcnin!atc aSlazi cu disparilia,
in ciuda cforturilor slistinllic depuse
de padurari. Padurea bavarez.:'i din
estul Bavariei estc ~i ea afectata de

PE SCURT
Denumirea ofieia15: Republica
Federal5 Gennania
Slruetura adrniniSlratiyii: 16
landuri fcderale
Capitala: Berlin (3,38 milionlE de
locuitori)
Limba: gemlUna
Moreda: euro
Religia: protestanli 34%, romanoeatoliei 34%, musulmani 4%
Celc mai mari ora~e: Hamburg
(1.7 milioal'c loc.), Miinchen (1,2
milioalE loc.). Kaln (975.907
loc.). Frankfurt am Main (648.325
loc.), Dortmund, Dresda, Stuugnrt.
Dusseldorf, Bremen, Hanoyra
Leipzig
Cele mai mari laeuri: lacurile
Boden. Chiem, Muritz. Schwerirer
Celc mai lungi rouri: Rhin (865
km), Elba (793 km). Dundrca (647
km). Main (524 km)
Cele mni imponantc porturi:
Hamburg, I)remen, Liibcek. Kid
accasla situa\ie. Lanl'ul lllun\iJor
Alp! ocupa sudul lfirii ~i incheic
aceasta trcccrc in rcvista n minunatelor pcisajc gcrmarc.

STATISTICA
Suprafata: 357.0::!1 kill
Populapa: 82,~ milioa~ loeuitori
Densitatea populapei: 242 loc."km
Cel mai inalt y8.rf: lugspit"lc
(Alpii BavilreziI2.96J m
Lungimea granile1or: 3621 km
(646 km eu Cchill. 784 km eu Auwia. 577
km eu Olanda. 456 km ell Paloma.
451 kill CLl Franla. 334 km eu Ehclia. 167
km cu Bclg.i~l. 138 km eu Luxcmburg. 68 kill
eu D3F~marca)
Lungimea coaslei: 2.J~9 km (dintrc care 477
km la \tlarca \JordulUl ~l no km l:1 Marca
8nllicii)

Oni$elul CocIJen pe nil/I Mosel (Remmia-Palalinat) estc inconjumt de

vii. Aiei SUI/I produsc viI/uri (,1imoasc in to:IUj lumea.

ElJROPA
DEVEST

BERLIN
Oglinda secolului xx

Biserica Memoria/ii, distrusii in timpu/ ce/ui de aJ doi/ea riizboi mondia/, a devenit, in

perioada Rljzboiului Rece, simboful aspiraliilor de fibertate ale berJinezifor.

Jucaria politicii mondiale

La inceputul secolului XVIll, Berlinul, care numiira la vremea respectiva
56.000 de locuitori, a fost ales noua re~edintii a conducatorilor Prusiei.
Astfel a inceput dezvoltarea spectaculoasa a o~ului.

CE MERITA VAzUT
Poann Brandenbul"B. Bulevardul
Unler den Linden, carticrul
Nikolai. Tiagarten. c[Min,'a
Reich,tagului. \1uzeul Pergamon
de pc in~uhi. Bulevardul
KurfUNcndamm, Palatu!
Charlottenburg. Pia\a Potsdam
(Potsdamer Platz).

crtinuJ a deveni! capitala

Regatului Prusici in 1710,
prin unirea a cinci ora~c. in
1760, in limpul domniei lui

Frederic eel Mare,

a~ezarea

de pc

malul drept al rauJui Spree se

bucura deja de un rcnume european. Dupa inaugurarea celui de al

doilea impcriu, in 1871, Berlin a
fost avansat la statulul de capitala a

Reichului german.

ell toale aces-

tea, splendoarea aeclor vrcmuri era

insotiti'i. de rapacitatca pnlsaca.

Palntul Char/oltenburg

Aceasta a condus la infn'ingerea

Germaniei in Primul Razboi
Mondial, dupa care Berlinul a trecut printr-o perioada de lupte de
strada ~i de rebeliuni.

intrat in Berlin iar Hiller s-a sinucis

in faimosul buncar al Flihrerului
din subter31"ele Pielei Potsdam.

Dupa caderea Republ ici i de la

Weimar, odala cu Hitler au unnat
anii national-socialismului ~i al
Doilea Razboi Mondial. in 1943,
ministrul nazist ins..~rcinat cu propaganda, Goebbels, a declan~at
razboiul total in Palatul Sportului
din Berlin. Acest razboi a afectat
capitala Gennaniei in mod dUfcros.
in aprilie 1945. Armata Ro~ie a

CLiMA
Tempernta umedii. Temperatura
medie variazii in ianuarie intre -3
+2C, iar in iulie intre + 14 ~i
+24C.

~i

De~i

care a cuprins lumea dupa ciiderca

Zidului Berlinului.

anii reconstrucliei au coincis

ell perioada conflictului dintre Est

~i
Vest, lumea a inceput sa

priveasca cu simpatie ora~ul de pe

niul Spree. 0 dovada in acest sens a
constiluit-o discursul limit de
pre~edintele John F. Kenrcdy la 26
iunie 1963 in care acesta a spus:
"Eu sunt un berlil"ez". 0 alta
dovada a fost efervescenla gererali'i

STATISTICA
Suprafata: 89 I km
Popula1ia: 3.39 milioarc de
lOCllltOri (alom~ralia urbana
llumiirli peste 4 milioarx: de
locuitori)
Densitatea populaliei:
3.806 loc.km

CE TREBUIE sA $TITI
I. Cel mai rcnumit expomu al Muzeului de pe Insul3 este altaml originar din
ora~ul Pergamon din Asia Mica, excavat intre anii 1878 ~i J 886.
2. C13direa istorica a Reichstagului a devenit sediul parlamentului german
Bundestag.
3. Volksbuhl~ din Berlin este unul dintre cele mai novatoare teatre germarc.

ElJROPA
DEVEST

BERLIN
PLANUL ORA$ULUI

Din planul ora~ului a dispiirut Zidul Berlinului, diiriimat in /989. TerenuJ ocupat anterior
de acesta $i de fii~ia de piimant de 0 parte ~i de alta a zidului, pe toatii lungimea sa au
devenit un spa/iu atrnctiv in centrul ora$ului. A inceput construc(ia a numeroase
obiective, lucru foarte vizibil mai ales in preajma Pielei Potsdam. Ceva mai la nord, se
ridicii Leimer Stadtbahnhof, 0 garii imensii demnii de aceastii metropolii.

BERLIN
Rena~terea

capitaJei

in niciun alt o~ din lume, granita care separa douli blocuri militare fiU a fost atAt de
vizibila ca in Berlin. Din 1990, dupli unificarea Germaniei $i a celor douli plirti ale
ofll$Ulni, Berlinul s-a transforrnat intr-un mare ~tier de construcpi.

"- n

locul
Zidului
Berlinului ~i a1 (ere
nului viran din jurul

sau se ridica c1adiri 010dcrre de birouri ~i centre

comerciale. Piata Potsdam
(Potsdamer Platt) - centrul cultural 31 Berlinului
in anii '20 ai secolului t.rc.
cut $i eel mai activ ~nticr
de constructii In gran ita
dinlre secolelc XX $i
XXI - ilustreaza eel mai
bire modul in care se vindedi ninile lrecutului.

Dupa d5.ramarca lidulu!

(9 noiembrie 1989) care
diviza ora$ul, interesul
gcrcnll de mClropolii a
crcscllt $i oameoi i au
ineepul sa sc rcfaca dupa
o
dificila
pcrioada

istorica. Ora$ul a suferil

distrugeri masivc in limpul celui de
al Doilea Razboi Mondial, iar in

1961 a fost ridicat Zidul, care a

ramas
mull
limp
simbolul

Razboiului Rece. in ciuda loviturilor istorici, bcrlil'~zii au (OSIIO(

deauna eapabili 5<; i~i pastrezc ere
dinla in viilor. Sc spure ea sub eom-

C1/cdrola $;
Pa/aWI
Republicii"
din vremea
ROOi'n
Piarn Marx
$1

Engels.

portamcnt'ul rigid, ace~tia ascund 0

inima sensibilii, lolerantii. ~i 0 atitudire deschisa caIre straini, care
aldituiesc 8% din
populatia
Bcrlinului. in plus, bcrlirezii sun! ~i
vorbareti. ceea ee eu siguran\ii. ii
ajutii sa de~asca problemclc
eotidicre.

PESCURT
Capllala Republicii Federale
Gcrmania de la 20 iunic 1991.
limba: gcrmana
Religie: ~inism (protestantism,
catolicism). islamism, iudaism.

Moreda: euro

EUROPA

DEVEST

DEU 13

.. BADENWURTTEMBERG

'"

Un land german exemplar

Baden-WiiJ1temberg este eonsiderat eel mai bogar laod federal al Gennaniei. $i nu numai din
punet de vedere economic. Peisajele sunt mult mai diversifieate deciit in restuJ fiirii: podgoriile,
dealurile, vaile riiurilor $i ora$ele pline de fannec eontribuie la frumuselea unicii a acestui finut.

Vechi traditii
, democratice
Pllna la introducerea reformelor teritoriale de catre Napoleon,
Baden-Wiirttemberg era alcatuit dintr-o multitudine de tiiri micute.
mtre acestea se ajungea permanent la conflicte sangeroase. Aceastii
regiune este, concomitent, unul dintre leagiinele democratiei ~i ale
liberalismului.

n
sccoluJ
XI,
dinastia
Hohenstaufen care domma in
Suabia a condus unificarea te
ritoriilor sud-vestice ale Gcnnaniei.
Yntreprinzatoarea dinastie a infiinlat
numcroase o~ (Goppingcn,
Schwabisch Hall) ~i a construit

multe mlinilstiri (Adelberg Si Lorch).

insa, in secolul XIII, du~ cliderea

dinastiei, slalUl s-a desuamat din nou
in peste 100 de .Ieritorii bisericqti Si
30 de o~ libere. lntre aceste state
miniatumle au aVUl loe renumarnte
razboaic $i confiicte legate de Sllccesiuni. infnmtarile militare au ingre-

unal dezvoltarea regiunii. SuprafclC

intinsc ale t3rii au fosl pustiite in
unna Razboiului de 30 de ani (16181648).

CE MERITA VAzUT
Baden-Baden (tennele).
Heidelberg (castelul.

universitatea), Stuugan
(c3tcdrala. palalul Wilhelma,
Galeria 'lationallli), Karlsruhe
(castelul)

cuMA
ClimA continentalA cu influenlc
atlanlice. Regiuoca ora~ului
Freiburg im Brcisgau este cea mai
caldA regiure din Gennania.

ECONOMIA
Industria: electronici1 ~i de
a lemnului, de tehnologii
noi, servieii. Agrieultura: culturi
de cereale. fructe. legume ~i vila
de vie: cre~tcrca vitelor. Turism.
ma~ini,

Baden-Baden,

o~

cxclusivist $i unuJ dintre ccle mai bogale din Gcnnania.

apolcon a re~il sa unifice teritoriile de pe malul drept al

Rhinului. La Congresul de la Viena,
s-a confinnat statutul teritorial a)
regiunii Baden. in 1848 a izbucnil
revoha rcpublicana din Baden, al
ciirei conducalor suprem a devenil
gereralul Ludwig Mierostawski. La
21 septembrie 1848, a fost prodamam republica. Din mfericire,
revolta a fost in scurt limp inab~im
de armata prusaca.

Dupa referendumul din

1951, a fost
creal un nou land federal in RFG:
Baden-Wumemberg.
Democralia
are aici traditii indelungate. Deja din
1514, puterea printilor a fost semnificaliv limitam in favoorea altor categorii sociaIe. Acordarea libertatilor a
fost cimentatii prin Acordul de la
Tiibingcn, considerat primul model
constitulional gennan.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Neinlclegerile dintre locuitorii difcritelor regiuni nu au ineeult dupA

rcferendumul din 1951. 'ntr-un plebiscit separat, ace~tia au dccis ca, in
numele landului, cuvantul "Baden" sa se afle inaintea cuvantului
Wiirttemberg.
2. in Heidelberg se atl! cea mai veche universitate din Gerrnan.ia. Aeeasta a
fosl infiintat! in 1386.
3. La VIm s-a Discut unul dintre cei mai cunoscuti oameni de ~inl!: laureatul
premiului obel ~i activistul pacifist Albert Einstein (1879-1955).
4. Ora~le Mannheim Si Karlsruhe au fost experimente urbanistice ale
prinlului von Baden. Ora$ul vecbi din Mannheim este construit, asemerea
Manhauanului, in formA de pAlmt, iar adresele sunt alclituite din combinatii
de literc Si de cifre. in Karlsruhe, slr4zile ora$ului sunt dispuse radial in
jurul castelului.

LANDUL

~"*-""--.] BADEN-WURTIEMBERG
HARTA FIZICA
Darmstadt

""

~ 500.000 Ioc.
"*- 100.000 _ sao 000 lac

~OOO-IOO_OOOIDc

HESSEN

--- "*' 50.000 Ioc.

L~i

-~2lXl 500

1000m

- , " '_ _---' RENANIA-

- PAtATINAT

BAVARIA

-~

t.-

ELVET'A
r

Baden- Wiirttemberg, landul care ocupa col,cul sud-vestic al Republicii FederaJe

Germania, inCre Fran/a ~i Elvelia, beneficiazii de condilii climaterice placute.
Verile calduroase ~i iemile relativ bliinde permit cultivarea speciilor de vi{ii de vie,
oriciit de preten/ioase, la poaleJe munlilor Piidurea Neagrii, Odenwald
~i in Podi~uJ Sua be.

-LANDUL BADEN-WURTIEMBERGTmuwJdepeRmn$iNeckar
Baden-Wiirttemberg, situat mire Masivul Odenwald ~i raul Neckar la nord, ~i Lacul
Boden ~i Muntii Alpi la sud, este eel mai putemic land federal german din punct de
vedere economic, de~i este aproape lipsit de boglitii naturale. C1ima ~i peisajele
deosebite fac din acest land eel mai fermeeator colt aI t3rii.
Panorama Ot3$uJui Heidelberg, siruat pe
maJul raului Neckar. este inclint1Iloare.

PESCURT
AI treilea land federal gcnnan ca
m3rime
Capitals: Stuttgart (590.000 loc.)
Limoo: gcnnana
MOR,.~a: cura
Rcligic: c~tinism (cutolici 450/0,
pratcstanti 45%)
Cele mai marl o~: Mannhcim,
Karlsruhe, Freiburg im Breisgau,
Heidelbcr&
Cd mai mare lac: Lacul Boden
(538 km), dintre care 305 kor
ap.'lf1in Germaniei)
Celc mal lungi r:iOO: Rhin, eckar,

Dun"""
Cclc mai inalte lanfUri muntoase:

Muntii Piidurea Ncagrn, Jura Suaba,

Odcnwald.

adcn-Wurttcmberg cstc un
tinut al contrastelor. Are
peste 300 de ora$e $i estc
una dimre regiunile cele mai populate ale Gennaniei. Totodata, frumusetile naturli din regiurea
Schwarzwald $i din regiurea
Lacului Boden atrag multimi de

STATISTICA
SUJXBfala: 35.751 km'

PopuJaPa:
10.7 milioarc de locuiton

Densiwea populapei:
300 loc_ \:mCel oW iDalt vIrf:
Feldberg (1.493 m)

luri$li din lara $i de peste hOlaTe.

Panea sud-vestica a landului $1

imprejurimile o~ului Freiburg im
Breisgau sunl cele mai calde
regiuni ale Gennanici. Pc munlii
din Jura Suaba, in schimb, au fast
doborate numcroase recorduri de
tempcraturi scazute. Baden se
intindc de la malurilc Lacului
Boden spre nord, cuprinzand
C5.mpia Rhinului $i Munli! Padurca

Neagri'i. Wlirttcmberg cuprindc

valea rftului Neckar, precum $i 0
parte semnificaliva din Podi$ul
Bavariei. LocuilOrii landului sunt
foarte mandri de tinuturile lor.
Baden-WGrttemberg eslC primul
dintre landurilc federale sub aspecdezvoltarii
economicc.
tul

Granite: cu Elvetia ~i cu Fran~

Granilc cu aile landOO federale: cu
Bavaria. cu Hesscn ~i cu RenaniaPalatinat

Agricuitura este 0 ramurii foarte

importanta a economiei. Pe langa
cerealc $i legume, aici cresc specii
deoscbite de vita de vic. Cea mai
marc importantft 0 delirc totu$i pro-duqia de automobile, care ocupii
aproape 50% din fot13 de munca
angajat5. in industric. Concemul
Daimler-Benz i$i are sediul in
Baden-Wl1rttemberg.

ESP 29

EUROPA
OCCIDENTALA

BARCELONA
Ora!jul lui Gaudi

Biserica Sagrada Familia din Barcelona este eel mai renumit monument catalan
01 lui An/onio Gaudi. Prin capodoperele sale, Gaudi, co nimeni al/ul,
a jiicUI Barcelona rel1umitii in toata hunea.

Intre identitatea catalana

~i chemarea europeana

ESP 30

Dezvoltarea dinamidi a industriei ~i crearea unuia dintre cele mai

renumite centre culturale din Europa asigura Barcelonei locul
in viata economica ~i culturala europeana.

ECONOMIA
Industria Icxtild, de aUloturismc, sidcrurgica, clcctronicA.
Port comcrcial (aici sc lransbordcazii produsc chirnicc.
combuSlibili. produse alimcnlare). Cultivarea legulIlclor.
produqia de hranli penlru vile.

arcclana., 01 doilea om~ aJ Spa

niei ca m~me dupa Madrid
(rivalul sau secular), este unul
dintre cele rnai vechi o~. Celllrul
Amie Sarcina sa anal, pc nlnd. sub
stapanirea ibericilor, cmtaginezilor ~i
romanilor. in sa:olul al III-lea iH.,
Barcelona a foot un centru economic
important in bazinul Marii Meditcmnc.

PE SCURT
Capitala Catalonici
Scdiul generalilor, adminislmlia
catalan! a comunildlii autonomc
.,Marea Barcelona": comunitatC3
municipala (Comma rca) 27
comune situate in jurul Tibidabo
Limba: catalan! (din 1975 limba

oficiall1 $i folosit1't in $colile din

rcgiune); spaniola (folosil1't la
nivel nalional, Iimba comcrtului
$i a Ildministrnlici)
Rcligia: in principal eatolicd
Canierele cclc mai imponante:
O~ul Veehi din Barrio G6tico,
Ensanche, Gracia, Montjuich,
Barceloneta
Mctrou
Aeroporl intemalional: EI Pml
(5,5 mil. de pasagcri pe an)
Port eel mai mare pen din Spania
(24 mil. de tone pe an - date din
1998)

in perioada sa
de inflorire (sec.
al XIV-lea),
Barcelona a concural eu ora$e
precum Genova
~i Vene\ia. Barcelona ~i-a pierdUI importanta cconomlca atunei
cand, dupa descoperirea Lumii Noi.
nu a avut acces la relatiile de eomert
ell noile leritorii descoperite. $i-a
revenil abia in secolul al XIX-lea,
datoritll. revolulici indllstrialc.

in

anul 1932 in Barcelona a luat

fiintA ~dinta guvemului alltonom
al Cataloniei, iar, in limpul r1lzboiului civil (1936-1939), Barcelona,
datoritll. zidurilor de aparare, a fost una
dintre ecle mai importante fortaretc
republicane in lupta ell annatele
generaluilli Franco. in anlll 1979 Ca-

..rV'

--

+cLlMA
Mcditernneand: iemi blfinde (temperatura medie in ianuarie +6"C
+ 13C): veri (cdlduroase de la
+21"C la +28C)
talonia ~i-a ~tigal ind~ndenta pc
care 0 picrdusc in 1939, iar Barcelona
a devenit capitala acestci provincii.
Datoritll. dezvoltfuii dinamice ~i perscvcrenlc a industriei, Barcelona oeupa
primul loe in domcniul industriei ~i
comc'1ullii in Peninsula Iberica.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. Dcnumirea stranie de ''Tibidabo'' provine din limba lalind. esle 0 denumirc

care a pomit de la un dial biblic care spune ''Tibi daoo mqntem", adica

''i\i ofer muntele".

2. eel mai fOlografiat monument arhilectonic estc Casa Milia, opera lui

Antonio Gaudi.
3. Antonio Gaudi (1852-1926) se odihne$le in cripta bisericii Sagrada
Familia, realizata de el *i a carei linalizarc continua $i astazL
4. Dansul catalan tradilional este sardana.

ESP 31

EUROPA
OCCIOENTALA.

BARCELONA
PLANUL ORASULUI

--

De~i

Barcelona este al doi/ea ora~ ca marime din Spania, e/ este eel mai important centru
indus/rial}i cullural al Spaniei. in anul /992 Barcelona a giizduil Jocurile Olimpice,
eeea ee a eontribuitla dezvo/tarea ora~ului, jn metropo/d ~i-all flicllt apari!ia comp/exe
sportive moderne. afost reconstruit din temelie vechiul stadion olimpic la Montjuich.
fnainte de ineeperea locuri/or Olimpice all fost renovate mnlle cladiri din ora~, au fosl
reflicule parcurile, cenlre/e de reo'eere, de care au benejiciat $i 10Cllilorii ora$ului.

BARCELONA

ESP 32

Temperamentul catalan in lume

Barcelona este a~ezata pe Coasta Oorada la 620 km de Madrid.
A~ezarea geografica 0 favorizeaza. Ora~ul innore~te cultural, iar locuitorii
lui ~tiu sa pretuiasca ~i sa conserve mo~tenirea culturala
in Spal/ia. corida se buc.mi de ceo
",ai mare popu/arilare inca de acllm
lrei secoll. ill imagine Arena din
Barce/ol/a.

PlIl1ctul central al ora~ullii csle

PiaVI Clualonia. Cele mai cunoscute
cartiere ale Barcelonei sunt Raval.
cartierul industrial Poble Sec ~i
Eixample, cu c1adiri regulate. din
secolul al XIX-lea. Ora~ul abuma
de vcrdealJl ~i parcuri. Microbi~lii
sc pot duce la Camp OU, stadionul
lui F.e. Barcelona. una din cele
rnai populare echipe de rotbal din
Europa.

ana

Ora~lll

se invccincaz.1 la nord-cst

arcelona sc

in campia

care se ridica trepla! din

Marea Mediterana pana

in apropicre de Tibidabo $i delta
fcrtilA a mului L1obregal. eel mai
inult punet cstc Sierra Collscrolla.

ell lllllntcic Montana Pclada, la nord

eu raul Sesos, iar la nord-vesl ell

muntcle MOlltjuich.

in

nord-vestuJ

or.l$ului se gasesc vechiul cartier

pcsc<lresc al Barcelonei ~i c1adiritc
satului olimpic in Poble Nou.

Nu departc de port sc ana ora~ul

vechi cu c1adiri labirint ~i slI'Mule
inguste ascunsc. ill CCllln11 vechi
istoric (Barrio GOlico) se ana
catedrala Sfanta Eulalia. Acest
cartier. eel mai vcchi aJ Barcelonci,
eSle traversal de sirada comercialfi
a ora~lIlui Rmnbla. incolljuralu de
bulevarde mari, Rondas. situate pe
locul zidurilor Il1cdievale.

'i>dere de pe Romb/o, ceo rna;

cin:u/lIIii strada a Barce/Ollei.

Dc~a lungul rortificaliilor o~ului,

din 1854. Barcelona a incepul sa sc
intinda in campic, unnand planul
strazilor pozilionate perpendicular.

STATISTICA
l.;tuprarata: 100 km-; .rona co ~
l1lorohw ..\1area Ban:dona" P>!
lor; prO'incia Barcelona 7_733 km)
Populalia: 1.6 mil. .Iona co,mopolilA 4.15 mil.
\ltiludill(': de la 0 la 53~ m in cd
m.,i inult 10e (Tibidabol

CE MERITA VAzUT
Barrio Gotico (Catcdrala. ruinele romanc). Plaia Cataloniei ~i Rambla. orcrc1c
lui Gaudi (Sagrnda Familia. Parcul Gucll). \il1/cul de Artfl Calalanti.. ~iu7eul
Pica",so. Parcul MOnlJuich (obiccti\c: expo/ilia mondialli din 19:29 $i Jocurite
Olimpicc din 1992).

FRA 1

EUROPA
DE VEST

FRANTA
,
Traditie !ji modemitate

Mont Saint-Michel este 0 insulii de granit, care se ridicii piinii la

Iniiltime de 78 de
metri in JarguJ coastei Normandiei. in veacurile lrecute, fortiirea/a construita aici in
secolul VIII a fost un important loc de pelerinaj. Pe insulii se mai giiseau 0 miiniistire $i
o Inchisoare. Din anul 1879. insula este legatii de continent printr-un dig.
0

Monotonia nu este

problema

Cu 0 suprafata de 674.000 de kIn', Franta este cea mai intinsli tarn din
Europa de Vest iar teritoriul sliu are forma unui hexagon. Tlirmul Frantei
este inconjurat de Oceanul Atlantic la vest, de Canalul Manecii la nord ~i
de Marea Mediteranli la sud.

qj terenurile muntoase nu

lipsesc, Franla este, mai

degraba. 0 tara a campiilor.

Pc doua treimi din teritoriul sau,
altitudinile nu depa$csc 250 de

melri. Dadi am trasa 0 linie imaginara din nord-estul in sud-veslul

tarii. am pUlea observa di la vest de
aeeasta sc ana doua dimpii fertile:
Bazinul Parisului, in jurul eapilalei,
~i Bazinul Gasconiei, la sud-vest.
La cst de aeeasla linie sc ridic5
masivele muntoase: Muntii Vosgi,
Masivul Central ~i cele mai ina he
lanturi, Alpii ~i Pirireii. Valea
ingllsta al Ronului sldibatc Fran\a
de la nord la sud, ~i fOnlleaZa 0
delta aeolo unde raul se varsa in
Marea Mediterana, in apropiere de
Marsilia.

Parisu/ estc clIpita/a mondiahi .1 mode;

$1 a mariJor C,1SC de modii. prccum
Chane/.

STATISTICA
Suprafap.:

674.~43

kill (incluzand

Corsica)
Populalia: 63 milioare locuilori
Densitatea populatiei: 112 loc.;km'

Altitudinea medie: 342 In

eel mai malt virf: Mom Blanc
(Alpi), 4,807

111

Lungimea granit.e1or: 5.670 km

(dintrc gr-Jni{<..'lc contirentalc
miisoarii 2.922 km)
Cele mai lungi riuri: Ron, Loara.
Mcu:>c. Sena. Garonre

Lungimea coaslelor.
aproximativ 3.400 km

Coastele Franlci sunt foarte diferite

uncle de altele: piclroase ~i abnlpte
in Brelania ~i in Provenla; joase ~i
IlISlpaase
in
Gasconia
~l
Languedoc; salbatice ~i inaeeesibile in rcgiurca Camarque. Clima
blanda. diversitatca peisajelor ~i a
plajelor (ce1ebra Coasta de Azur),
monumentele de arhitcctun'i, cul-

cuMA
CHma este tcmperata .$i variaza in
funetic de relief: estc
mcdilCrarcana pc malul Miirii
Mediterarc .$i munloasa in Alpi ~i
in Pirili.
La Paris, temperatura atinge ODC
in ianuarie ;;:i +24 D C in iulie.

CE MERITA VAzUT
Paris (Luvrul, Tumul EiITel,
Arcul de Triumf. Mommanre.
Champs Elysccs). Mont aintMicheL cas-tclcle de pc Loara,
podgoriile din Burgundia ~i din
imprejurirnile ol'lliiului Bordeaux.
Proventa (Avignon. Orange.
'Jimes), Brctania. \aile din
Vlasivul Central.

turn specifica ~i, in sfar$it, rafinala

bucatarie franceza fae din aeeasla
tara, pc unde eurg Sena, Loara ~i
Ronul, una dinlre deslinatiile
favorite ale turi~tilor din lumea
intreaga.

CE TREBUIE sA $TITI
I. Irnnul nalional francez (ineepfind din 1795) a fost initial un eantee
rcvolutionar compus, in 1792, de Rouget de l'lsle. Acesta I-a intonat in timp
ce intra in Paris impreuna eu un hatalion de voluntari din Marsilia. Imnul a
eap3tnl astfel numele de .,La Marseillaise".
2. Franta nu este numai eel Illai marc produciitor de vinuri din lume, dar.$i un
mure producator de bcinzeturi. Aici exista peste 500 de tipuri de brtinza.
3. Pc sterna nationali'i franeezii este reprezentat coco.$ul galie. Aceasta se
datoreaza unui joe de cuvinte legal de cuvantullalin "gallus", care
inseanma in acela~i timp "Gar' ~i "eoeo.$".
4. La Versailles, situat la sudvest dc Paris, a fast construit, in 1661, eel mai
frurnos palat regal din Europa. Palatul a fast rc.$cdinta regilor Franlei pana
In Revolulia Franceza din 1789.

FRA3

EUROPA
DEVEST

FRANTA
,
HARTA FIZICA
MAREA BRITANIE

C "

I "

"

f1'

"

C ; ,

BElGIA

I~

--

GERMANIA

""-

_.

St~

ElVETIA

OCEANUL
ATLANTIC

1TAL t A

......../1

" t ra 1
Gollul
BI$cIIYII

.....'

Valenal

-.,

Gollul
Lio n

SPANIA

<sa (Nice

=-~

MAREA
MED/TERANA

localita~

L_-1

peste 5-1l00.ooo de Ioc.

1,000.000 - 5.000.000

500.000-1.000.000

100.000-500.000

sub 100 000 de Ioc.

_ _ drumuri priodpale

200

500 1000 m

Franta se poate liiuda eu un adeviirat 1110zaic de peisaje,

da/ori/Ii a~ezlirii sale geografiee: de la plajeJe Insorite de
pe Coas/a de Azur panli la !lirmurile staneoase ale
Normandiei ~i Bretaniei, de la eampiile In/inse din
bazine/e Parisu/ui ~i Gaseoniei panli la eu/mile blande ale
Vosgilor ~i piseurile inal/e ale Pirineilor ~i Alpilor.

FRANTA
,
Fata in fata cu globalizarea economiciI
Criza economica care afecteazii tame industrializate din Vest nu a ocolit nici Franta.
1>omajul ~i schimbiirile de conjuncrura fae necesarii introducerea de reforme
structurale profunde.
raota a fast intotdeauna 0 tarn
guvcmata de la centro. Rcgii

au condus ..marea natiurc"

franceza (.. La Grande Nation") de

la Pans. Cel mai cunoscut dintrc

ac~tia a fost Regele Soare Ludovic

al XIV-lea (1638-1715). Dupa
abolirea monarhiei ~i mai apoi. a

impcriului, locul rcgclui a fosl luat

de pre$cdinlClc li'irii.
Dupa al doilea riizboi mondial.
prc$edintele Charles de Gaulle a
lransformal rapid Franta dintro
lara in ruill.:: intrunul dintrc celc

mai dezvoltatc Siale din Vest. Dc

decenii, Franta estc consecventa in
dorinla sa de a colabora cu vecinii
europeni. 0 dovadii in aces! scns
eslc Tratatul de la Maastricht din
1990, una dinlrc pietrelc de lemelie
ale Uniunii Europe!'c. in prczent,
Fnmla continua sa i~i mentinn poziti a de a patra putcre economic.! a
lumii, dar cvcnimentclc din uhimii
ani nu ii pennit sa se culce pc lauri.
Sdiderea productici
afcctcazii
mireritul, industria o{elului ~i
industria texlila, ffic5nd recesarc
reduceri de personal. RegiuniJe

PE SCURT
Denwnirea oficiala: Republica Franceza
Capitala: Paris (2.15 milio;m: locunori: aglomcrnlla urbana nwnarli arroapc 10
milioare de locuilori)
SlnJCtura administrati\i: 21 de rcgiuni. 96 de dcparta:rncnIC. 4 tcritorii Si 4
dcpartamcnte in lOre maritime
Limbi: francczii (Iimba oficialli). brctona. cor.;lc8nii. bascA. pronmsalli
Religie: catolici (76%). musulmani (5ll-'o). prOicstanti, e\Tei
Moreda: cum
Celc rnai mari ora~: Paris. Lyon, Marsilia, Bordeaux, Nisa, Toulouse, Lille,
SuasOOurg

Mari ~i ape: Oceanul Allantic, Canalul Mfurcii. Marca Nordului, Marea

Mcdilcrarul
Cele mai inalte vfufuri : Mont Blanc. Grande Cassc. La Mcige (in Alpi):
Vign.:.'t1l3.lc. Pic d'Anie. Pis d'Estats (in Pirirei): Puy de Sancy (in Masivul
Ccntr3l)
Ccnln1l gcografic: Saint-Amand-Vlonlrond (dcpartamentul Cher)
Tan \ccire: Andorra, Belgia, Gennania. halia. Luxemburg. Monaco. ElvClia,
Spania
Cclc mai importanlc porturi: M3r.iilia. Bordeaux. Le Ilavre, Dunkcrque, Calais,
Nantes
industria!izatc din nord i$i rcvin eu
grcu in unna acestui ~oc.
Agrieuitura este $i ca afcctalii. Dc~i
cste eel mai marc cxport.'ltor de
cereale din lume (dupa SUA),
Franta se confrunta eu un nive! ridi-

cat de $omaj la sate. Prill urmare,

.,La Grande Nation" trebuie sa
aeecpte 0 majorare semnifiealivii a
bugetu!ui destinal obieetivclor

socia Ie.

ECONOMIA
Agricullura. pc"Cuilul ~i industria
alimcntmi (bn1nlcturi. vinuri
ctc.) cree,wl un surplus comcrcial
scrnnilicativ. Produclin de al1icolc
de lux. industria de aUloturisrne ~i
lurismul (Iocul intiii la scala
mondialii I sum clemente
impol1amc ale cconomiei
francelC. iar baza cconomicl1 a
tArii cste a:.igurntA. in continuarc.
de miB::rit de induslria errrgelicA
~i de indu!)tria de aparare.

Purisu/ CSIC

cap;wf.1 politica.
economic,; $1
cu/turn/a 11
centro/ul Frnnle;
(in imagine.
$/epuri pc Sena
eu Tumu/ Eiffe/
in fundal).

FRA5

EUROPA
DE VEST

PARIS
Capitala vie!ii fericite

Provincia Q1'Ii~tilor Montmartre, Sacre Coeur ~i Place du Tertre atrag cu 0 forlo ire=istibila
nenunuira{i turi$ti. Aici au tnUt ~i au creat Toulouse-Lautrec. Picasso ~i Modigliani: multi
Gnonimi au fost atra~i de Paris incercimd sa lase 0 urma in istoria artei.

'il:tM

Ora~ul

artei

~i

al modei

Francezii din provincie considera ca in

Paris nu se poate trai. Aceasta parere este
argumentata ~i prin puterea metropolei
care eclipseaza alte regiuni.
1\

STATISTICA
Suprllfllla: 1.830 km~ -imregul
ans.1mblu al Dr,*u]ui; 105,4 km~
teritoriul eunoscUI sub denumi~ de
Marcie Paris.
Populatill: 2,15 mil. (stn\ini 15%).

..Marcle Paris" 9.32 mil.

Oensitatcll populapci: 2()..t locAm2
Cell mai marc altitudinc:
Monull..1Tlre (130 m)
Cel nmi schul punet: coastll Sene!
litngn Grcncllc (26 m)

n Paris se dintJire~le dcstinul

Franlci. Toale incercflrile de
descentralizarea larii (nurnariind
peste 58 mil. de locuitori) nu all

ECONOMIA
Servicii (73% locuri de munc<\),
asigurari lii finanlc, edituri. prcsa.
publicatii, eomert eu ridicata lii
cu amanuntul. eel mai marc port
fluvial al Fmnlci, turismul (anual
20 mil. de furi!jiti - primul 011li
din lume), m~telillgurj (confeclii.
bijutcrii, l/Clarie. mobiln. inlerioare
cchipatc, mceanicA de precizlc).
..Marele Paris": un sfen din intrcaga
produclie industrialii n Fmnlci. 0
trcime din sectorul de scrvieii.

avul succes.
Pari suI inca mai estc ce a fost
intOldeauna: capitala ,.par exccl*
lence". in ultimii zece ani a devenit
faarte cosmopolil: pc strazile
sale se intalnesc in jur de 130 de
nationaliHiti: exista cartierul ruscsc,
chinezcsc ~i nord-african.

+cLlMA
Scmi-occanicll..
Tempefllturi
medii: HOC in
illnuarie,
+20C In iulie.

0--

-=.f'8ry'".

Layl'"

T.... l<oIooiTGV

CE TREBUIE sA $TITI
I. Patroana oraliului este Sf. Genoveva, ciobanila din Nantcrre. Rugaciunile
ei din anul451 au schimbat intentiile regelui hunilor Auyla. datoritA cArora
oraliul a fost protejat impotriva distrugerilor. PimA la Revolutia Franeeza
oamcnii au inconjurat Sf. Genoveva eu mare onoarc.
2. Cea mai populatll zonA a Parisulul este XV Arrondiscmcnt. Accsta numArli
224.790 locuitori, deci mal mult chiar decat Bordeaux - lii asta pe 0 suprafata de doar 850.2 hectare.
3. In piala din fata catcdmlei Notre-Dame se nOll punctul zero. de unde se
mAsoara lungimea drumurilor nationale ale Franlci.
4. Rue de Vaugimrd este considcratli cca mai lunga stradli din Paris (4.460 m).

Parisul nu este doar cenlrUl de

moda al lumii. Monumentele arhitectonice lii atmosfera generala a
.,ora~ullii iubirii" transfonna de
asemenea capitala Frantci in cea
mai vizitati'i. metropola din lume,
dcstinalia aleasa. de foarte multi
turi~t'i.

PE SCURT
Capitala Frantei
Depanamentul lii eomuna Parisu
lui situate pc 20 nrondissements
(sectoare) ~i 80 quartiers (cartiere)
Administmlia: Conscil de Paris,
consiliul comunci
Limba: franceza
Moneda: I curo = 100 cenli
Religia: catolicli (80%), protestanta, lllusulmanll.. credineio~i
iudaici lii altele
Cele mai mari altitudini: MOl]martre (130 m), Telcgraphe
(129 m), Menilmontant (118
m), Belleville (115 m). ButtesChaumont (10 I m)
Cele mai mari curticre: Chateles-lcs-Halles, Marais, ChampsElysees, La Defense. SaintGennain, Quanier Latin. MaineMontpanlaSSC, Grands-Boulevards
Fluviul: Sena
Calc femtA subternnl'l (Metro):
15Hnii (199 km)
Aeroponuri: Orly. Le Bourget,
Roissy/Charles-de-Gaulle

EUROPA
DE VEST

PARIS
PLANUL ORASULUI

Celebra linie slIper rapidii de metroll din Paris are 0 Illngime de 197 km Ji 360 de staJii.
.. PerijericlIl", ~osealla de centll,.ii a Parislilui este troversatt:l zilnic de peste 1.1 mil.
de aUlotlirisme. Cea mai clinosclIIii orterii a Parislilui este Champs-Elysees. Aceosta a
fosl marlora mullo" evel1imente istorice, iar in zilele noaslre esle lin principal cenlru de
atraC(ie turisliccl, imbinond hoteluri, reslauranle \(ji magazine de lux. Champs-Elysees este
slriibt:ltlflt:l in fiecare:::i de peste 75 de mii de Cililofurisme.

PARIS

FRA8

Frumoasa capitala a Fran{ei

Franta - aici totul, absolut totul sc concentreaZ3 in capitala. Acest renome" nu
are loc probabil in nici 0 alta tara a Europei.. Acum peste 2000 de ani, aici a rost
o mica a~czare de pescari - astazi Parisul este inima ~i creierul tiirii.
i totul a inceput de pc mica
insula de prin valurile Sene;: in
secolulill il-l. aici sau instalat
primii "parizieni". Celtii sunt cei
care au construit ora~lIl. care se
prcsupune eft a fost numi! mai
tarl.iu de catre rOllluni - .,Lutctiu".

TURNUL EIFFEL iN CIFRE

Masoan1 320 m (in zilc1e c:'lduroase. in
unna dilatiini lTh.'1alului. inlU\ilTh."'a acesmin sc J1~te cu 15 em); pana in al1ul
1931 a fost cea mai inalt\ constnlqie din
lume.
Deflcxiunea maxirOO a viirfului - 12 cm
Coostmc\ia a fOS! legatfi prill 2.5 milioanc
de nhun.
Pentnl a ajunge pe jos pfu11 la pnmul
nivcl, trebuic sA tlrei 360 de scan, panl' \a
a1 doile:a 700, iar piin.'i Ia al treile:a 1.652
dcscari.
in :tilc1c frumoasc, din galena tumului,
de la 0 in."iltimc de 274 Ill, sc Wd impmjurimi1c pe 0 mzlI de apIU'I(imaliv 70 km.

Palla in zilelc noaslre pc accasta

insula -lie de la Citc- se ana dow1
capodopere ale arhitccturij Evului
Mediu: catedmla Notre Dame ~i
Sailltc-Chapelle.
Ora~ul

sa extins $i dezvoltat in
juru I aceslei axe primare dupa
un plan conccnlral pana In
noul 1930. eel mai cunoscut
arhitcct al Parisului a fosl
baronul G. E. Haussmann.
carc a proicclat numeroasc
pie\e ~i alcile foarle lnguste
(avenues) ale ora~ului.

Prin mijlocul Parisului

curge Sena. Pc malul drcpt
al acesteia -"rive droitc"sunt concentrate comcrtul
~i scrviciile lndreptate catre
deservirca mi~carii tllristice;
cartierul se intinde de la
Faubourg Saint- Antoine
pana la cartierul de !ocuin\e
Passy, cuprinzand Primaria
Parisului ~i Palatul Gamier.
Traseul tllri~tilor conduce de
lango Opera, Bastilia la cartierul
Marias, de la Beallbourg pana la
Place des Vosges (Pia\a Vosges).
Pe aceasH'j parte a Senei se ana
"Drum Triumfal": pornqte la
Louvre prin Tuilcrics ~i ChampsElysecs (Campiile Elizee) pana la
Arcul de Trillmf. Nll de l11ull, in
eel mai nou cartier al Parisului,
..Cartierul American" cum il
numesc parizienii. sa construit
un obicctiv asemanator Arcului de
Triumf, nllmit ,,Arc de la Defense"
reprezentand 0 poarta caire lumea
noul'i.

Istoria malului sUIng al Senei a

fost creala de arti~li ~i intelcctuali
din vremuri de dcmult. in SaintGemmin-des Pres sunt concentrate
galerii de arta ~i edituri, Boulcvard
Saint-Michel ~i Quartier Lalin
(Cartierul Latin) reprezinla sediul
siuden\ilor ~i intelectualilor.

LOCURI CARE
MERITA VAzUTE
Louvre. Centrul Pompidou. Ch.1lnpsElysCt.,!>. V1uzeul d' Orsay. SainteChapcllc. Tumul Eiffcl. ,"olre-Dame.
illlprcjurimi: Fontainblcu. Vcrsai11e
(palm).

Simbollll Parisl/lllies/c TllrlllIl EWe!. Acesra

(I

ji),I'1 con.\'lrilil

i/1 willi 1889

rfXdfid /lfoI1l!io/('

II

CII QCO;;;II

hli GI/.lfare Ei[fe/,

.1

GBR 1

EUROPA
VEST

MAREA

BRITANIE
Insula individuali!jtilor

Dis/rictu//acuri/ar din Marea Britanie: /acu/ Bassenthwaite.

o tara de basm ell probleme soeiale

Realitatea britanicii actualii este greu de caracterizat: gradul de saracie a
populatiei in vechile centre industriale este ~ocant; pe de alta parte, 0
nunta in familia regalii costa milioane de lire sterline.

rilanicii
au
mOlive
imemcialc de mandrie: din

anul 1066. nici un cuceritor

stniin flU a ocupat insula. Englezii
au fost totdeauna capabili sa fadi
rata dlL$manilor c~lemi, dar au
trcbuit sa sc confruntc pcnnarcnl cu
serioasc probleme intcrre. Industrializarea Europei a inceput in
Anglia. Cu loatc acestea, anii 19501970 au fost marcati de rcgres

We District. cu rentonul sau impSnzit de

locuri. estc unul dinfre cdc mal frumoose
rinuturi ale Mari; BriMnii.

PE SCURT
Dcnumircn ofieialii: Rcg."ltul Unit al
Mnrii Britanii ~i Irlandci de Nord
Sistcm politic: momrhlc

collSlltu\ional5 ell parlamcnt

bicameral (Camera LorLilor ~i

Camcrn COlllurelor)
Moreda: lim stcrlinli
Limbi: cnglC'm (limba orlCial!), ... e1~
1rtandc7A, galica
Religle: nnglicani (56.".). catolid
(13.1'1.). mctodi~i (4%). ffiusulmani

Cambridge in Maret! Hrimnie: King's CoJJege Chl/pcl.

economic: stmcturilc invcchitc ~i

absenla modemiz.'irilor au provocat
crize ~i au dus la s..ir.'icirea rcgi~
unilor induslriale din cenlml ~i
nordul larii. Politica libcrala aplieata de primul-minislru Margarel
Thatcher in anii '80 a accentual
marile contrasle socia Ie deja
cx.istente.

(2'/.)

Capitala: Londra (aglometalia urbani

nwnam 7.1 ffillN::Jare de IocuilOri)
Cdc mai imponanle~:
Bmningham (I milion de Iocuitori).
Leeds (n7.000 de loc.). Glasgow
(600.000 de Ioc.), Sheflkld (530.000
de loc_l. Li..erpool (490.000 de loc.)

Marea Brilanic mai are inca 0

problema serioasii: Irlancl.'l de ord.
Aid sc desr~r.i un r.izboi civil
inl.re minoritatca catolica. caTC do-~tc unirca eu Republica Irlanda. ~i
majoritatca protestanlii. care prcfcr.i
sa rfunanii aliituri de \1arca Britanie
~i cste sprijinitii. de britanici $i de

fOrlCIc lor annale. Conflietul durcazil de dcccnii ~i reizbuc~le. de

ficcarc dar..'1, cu f0rle proaspele.

ECONOMIA
Indu...tria: e1ectrotehnica ~i
electronica. chimicii ~i
pclrochimica. de autoturi~mc.
a.. iatieii ';01 eO'imica. Agricuhura:
culturi de gniu. de canofi. de
fruete ~i legume. de hamci.
C~terea

animale10r (eel mai

mare crescalor de oi din UE).

pcscuit. Resurse naturale: c.irbun:.
gaze naturale. petrol.

GBR 3

EUROPA

.1

VEST

MAREA BRITANIE

If

HARTA FIZICA
,.

..

.~

Szellandy

MAREA
OCEANUL

NORDUlUI

ATLANTIC

..

[Rl~NDA

FRANTA

LocaIM~

Caracterul insular al Marii Britanii, care a generat

atitudinea de "splendid isolation" (minunata izolare) a
farii a lasat unne adanci fn mentalitatea britanicilor, care fi
deosebe$te de ceilal,i locllitori ai continentll/lli.

peste 5 mil de lac.

peste 1 mil. de Ioc.

peste 500 000 de loG.

peste 100.000 de Ioc.

sub 100.000 de Ioc.

_ _ drumun prindpale

200 500 m

MAREA BRITANIE
Europa se afla departe de aici
Marea Britanie esle acoperitli de verdeat3, de la
periferia nordica a Scotiei pana la Land's End, in sud.
Descoperirea aceslei lilri esle 0 aventura plina de
surprize ~i satisfactii.

CE MERITA VAzUT
AnsambJurilc prci,>loricc de la
Sloll::hcngc :ii Woodhcngc.

catcdrnlcle din Canterbury. Londm

~f. Paul):;.i Covcntry.
Wcstminster Abb!.:y. palatelc din
Winsor ~i Edinburgh. Londra
(British Museum, National
Gallery. Tate Gallcry). Oxford.
Cambridgc. Stratford-upan-Avon.
SCalia eu pcisajclc sale minunate.

(calcdmla

deosebe~lc

de ..restul Europei" din

multe puncte de vedere. Oamcnii
de aici sunt neobi~nuit de
potitieo~i, at,it (ala de slniini, cfit ~i
(ala de eompmrioli, ~i au un simI al
umorului aparte. In plus, englezii
sunt individllali~ti.
Adevarul acestor spusc poatc Ii
verificat cutrcicmnd lara in lung ~i
in lat. Familiile englezc gazduiesc
eu plaeere oaspelii rca~teptali iar
micul~dcjun se ia adesea in familie.
Vizita trebuie sa cuprinda eel Plltin
diteva eastele ~i palate care nu
lipsese din
aceste
linuturi.
Cli.Hitoria prin insula pure rapid
capat prcjudecalilor arhicunoscute:
nu este adev<irat niei ca mfmcarca
in Anglia este oribila. nici eli. aici
ploua pennarenl.

fntrcgu! Regat Unit estc prcsiJml cu

/XI/me $; castell.' magice.

STATISTICA
Suprafata: 1M.DOO km 2
Populapa: 60,1 milio31C de
locuitori
Densitatea populapei: 246 loc./km'
Cel mai inalt virf: Ben ~c\'is
(1.343 m. in Scolia)

Lungimea coastelor: aproximativ

8.000 km
eel mai lung riu: Tllmis,.'l (338 km)
eel mw mare lac: Lough ~cagh
(396 km 2)

ritanicii sun! mcmbri ai

Uniunii Europerc inca din

1993. eu loale accstea,
d'ind un locuitor al Rcgmului Unit
disCllli'i dcsprc Europa, acesta se
fcrera de obicci la teriloriul situat
de ceala1ta parte a Canalului
Manccii. intr.adcvar. Anglia se

CLiMA
Tempcratii maritima (sub influenta
eurcntului golfului). Tcmpcrnturile
medii in intreaga lam varinzii intrc
+4C iama ~i +18(' vara. Averse
abundente de ploaie tot timpul
anului.

CE TREBUIE SA $TITI
I. Regele Charles I a fost decapitat in 1649 iar Oliver Cromwell a proclamat
republica sub conducerea sa ea Lord Protector. Intervalul 1649-1669 a
rcprczcntat singura perioadii din istorie cii.nd Anglin nu a fosl monarhie.
2. Regele Edward al VIII-lea a abdicat in 1936 penlru a lua de SOlie 0 femeie
divoTlatii.
3. in parJamenlul britanic, care numiira 650 de membri. sunt numai 400 de
locuri. Cire intiirzie trebuie sa Sica in pieioarc.

GBR5
@)

LONDRA
Tower Bridge $i Big Ben

Din 1858, unul dintre tumurile cliidirii Parlamentului adiiposte~te eeasul numit de
londonezi Big Ben, eel mai eunoseut simbol al ora~ului de pe Tamisa. Numele eeasului
vine de la numele lui Benjamin Hall, eel care a eondus lueriirile de eonstruetie a
cliidirii.

-Amalgamul cultural al unei foste puteri colonialeVisurile referitoare la impunerea controlului britanic asupra lumii s-au
destramat adam cu lncheierea epocii coloniale.
Nu exisla
Jueru care

sa nil

Galena Nalionalll, Galena Tatc,

Muzeul Britanic. palatcle
Buckingham $i Wcslmmster.

poalii Ii
eumpatat
del.

parcurile. Tower Bridge. Turnu!

Londrei. docurile. PIClcle.

thguJ de
vechiruri

barurile, c1uburile. galeriile,

Roata Millennium

depe
SInO'"

a sfir$itul secolului XIV,

Londra numAra deja 40.000 de

PortobeJJo.

era un Ol"a$ uri~

pcnuu acele vremuri. Dalorila politicii
locuitori

~i

brilanice de cuceriri, a devenit in seun

limp capitala celei mai marl puten

coloniale din lume, numarand deja 2,2

milioare de !OCuilori, in 1841. AstAzi,
in Londrn triiesc aproape 7,5 milioare
de locuitori, iar aglomerafia urbanA
numAd peste 12 milioare. ViaJa in
acest monstnJ urban nu este ~: in
perioada de van, strizile Londrei sunt
impracticabile,
iar
vagoarele
melTOurilor sunt ticsite. Costul vietii $i
prelurile locuinlelor in Londra sunt
printre cele mai pipcr3le din Europa.
in City se gAsese eele mai mari atractii
ale o~ului: Catedrala Sf. Paul ~i
Tumul Londrei. Fosta re~inla a
regilor englezi. transfonnata mai apoi
incbisoare, este astizi muzeu istoric,
renumit pentru colecliile sale de anne.
instrumente de tortum ~i simboluri
regale. West End este cartierul magazirclor modem::, al botelurilor, cilV;:matografelor,
restaurantelor
~i
c1uburilor. Aici, ltioga Piccadilly
Circus, se gii.sesc faimoasele teatfC londOfeze. 1n Sobo, turi~tii pol gusla

cuMA
Climi temperatA umedi.
Temperatura medie variazii. in
ianuarie inne +2 ~i +6C, iar in
iulie inlTe +12 ~i +20"C.

phicerile vietH de noapte. Din

nord-vest $i din sud, se intind spre
West End parcuri vaste: Hyde Park,
Gnidinile Kensington, Regent Park ~i
Park Green. in veciniitatea aeestora se
aila locuinlele eelor mai bogali
locuitori ai o~ului. in panea sudiea a
West Endului se anii eartierul
Westminstcr, care adaposte$te Palatul
Buckingham $i Palatul Wcslminster,
sediul Parlamentului. Pe unul dinlre
eele trei tumuri ale Parlamcntului
poate fi admiral eeasul numil de londorczi Big Ben. Westminster Abbey
este loeuJ unde sum ineoronati $i
ingropali regii. Tol in West End se aOa
Pia13 Trafalgar, cea mai mare din o~
$i loeul traditional de inLilnire al
locuitorilor Londrei. in schimb, mani
festArile politiee spontare, eeremoniile
$i plimbarile au loe in Hyde Park.

Big Ben $i autobuzcJc ro$ii eu elty

sum scmnuJ distincliv aJ Londrci.

East End, din eslUl Londrei, eslc zona

docurilor $i a eartierelor muneito~i.
in afam o~ului se intind suburbiile
Londrei. ell zorc industriale $i de
locuinle.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. Karl Marx a geris ..Capitalul" in Lomira, in 1867.

in unna bombardamentelor naziste asupra Londrei, aproape 30.000 de
IOCllitori ai o~ului $iau pierdut via13 in timpul celui de al Doilea R!zboi
Moodial. Palatul Buckingham, unde se adaposlea regina, a fost $i el afectat.
3. Aproape 70.000 de loodorezi au murit in timpul marii epidemii de ciumi
din 1665. Un an mai tirziu, Dnl$ul a fost afectat de inceodill $i 0 cincime a
londrei a fost disuus.i.

2.

'1

GBR 7

E:UROPA
VE:ST

LONDRA
PLANUL ORASVLUI

BAYS

"toMIL
TT I

G....

__

Ciind vorbim despre Londra, ne putem referi Ja trei ora$e diferite: veritabiJa Londra,
adica minuscuJuJ City of London (2,6 km'), in care Jocuiesc doar 8.600 de persoane $i
in care 350.000 de oameni vin ziJnic Ja Jucro; Marea Londrii (1.280 km', 7,4 miJioane
de JocuilOri) sau agJomera{ia urbana Jondoneza, cea mai mare din Europa $i una dintre
ce/e mm mari din Jume, in care locuiesc peste /2 milioane de persoane.

LONDRA
Agenti de bursa $i emigranti
City of London este in egala mlisurii apanajul oamenilor de afaceri, al funeponarilor
~i al turi~tiIor. City nu poate Ii considerat zona rezidentiala, aici locuind numai circa
8.600 de persoane. Londonezii prefera sa locuiasca in cartierele din afara centrului ~i
la periferia o~ului.
City:
barurile
sunt
/ocuri/e

ECONOMIA
Important

om~

portuar. Allreilca

CCtllru financiar al lumii din punel

de vcdcrc al mi'irimii. I'ialii de
asigurnri ~i scr\'icii, ccntru de
conferin]c. Industria: c1cctrica

de

ma~ini.

(.1VorifC

de

illtalnire

~i

in orclc
Ijbcrc de

clx:rgclica,

petrochimica. alimentara,
rannaceutica. Turism.

dupa
serviciu.

STATISTICA
Suprafata: 1.597 km:
Populatia: 7.4 mihoal~ de locuitori
in aglolllCffi]ia urbana
Densitatea popuJatiei: 4.700
Joe,km'

ondra, capitula Rcgatului Uni!

L
--

al Marii Britanii ~i Irlalldei de

Nord, este siluam in parten de

sud-cst a Angliei, pc ambele mal uri

ale Tamisei. In apronpc 80 de

.,

'-'.

kilometri
distanla de lowl unde
aceasta se revarsa in
Nordului.

viizutc in apropierc de slatia de

metrou Tower Hill).
in prczent, Londra este centrul
adlllinisirativ al tarii, re~edinta
eondllciitorului stawlui, adicii. a
regill:i, preCUlTI ~i scdiul Guvcmului,
al I)arlamentului ~i al tribunalelor.
Dar Londra estc, inaintc de taale,
unul diOlre marile centre financiare ~i
comercialc din Europa ~i din lume. in
City, care Imisoara numai 2,6 km', sc
ami Bursa londOll:zii ~i i~i au scdiul
cclc mai mari banci britanicc,
societali de

Marea

Origill;;a numclui om~ului nu cslc

cunoscula eu precizic, Sc presupmc
cii acesta provine de la eclticul
liindin. cuvant care inseamna ,.casa
inliiritii de pc lac", in anul 43 d.Ch.,
romanii
au
inriinlat
ora~ul
Londinium pe IOClil vechiului fon
celtic. Tot ei au construit portul ~i au
inconjurat lerenul actual al City cu un
zid de aparare (ruinele acestuia pol fi

A violl COflcorde

asigur."iri, bursa de marfuri ~i cca

comercialii. pietele de gros, birourilc
marilor COllcen.:: mondiale ~i
hotelurilc luxoasc. In City, preturile
imobilelor sunt printre eclc mai
ridicate din lome.

Dar Londra nu se reduce numai la

acei yuppies impecabil imbracati din
carticrele financiare. TOI din Londra
rae parte ~i emigrantii 50siti aici din
lumca intreaga, care dau ora~ului
atmosfera sa dcoscbila, Turi~tii care
stmbal metropola englc7ii pot admira
amalgamul surprinzator de cuhuri
care dOmll:~le aieL

PE SCURT
Capitala Regarului Unit al Marii
Brilanii ~i al Irlandei de Nord
Capitala Anglici
Cel mai important port din Marea
Britanie
Rcligic: c~linism (anglicanism,
catolicism), islamism.
Limba: englcZil
MOI~: lira sterlina
Ccle mai importante carriere: City,
Westminstcr, Soho, Chclsea.,
Kensington, Tottenham
Aeroporturi: Heathrow, Gatwick,
Sianstoo

EUROPA

CENTRALA.
~I

OESUD

GRECIA
tara insulelor i a zeilor

Cea mai slidicii insulii a Arhipelaglilui Cicladelor esle insula Thira

sau Samarin. Insula esle vizilalii de luri$li din loata hl/nea,
alra$i de frumuse{ea peisajelor $i a arhiteclurii.

Mo~tenire

grea

Grecia se mandre~te cu istoria ei de cateva mii de ani.

Patria celei mai impunlitoare civilizatii din istoria umanitiitii
este roarte vizitatii de turi~ti din toatii lumea.

ECONOMIA

PE SCURT

Bog1lii nafu..-ale: cArbune bruno

bauxua nichel, t'lci. gaze narurale.
l\gricuIJurt: m!isline, tutun, bumbac. yi\lI.-dc-V1c, IAmai. Deline 0
nolA comcrcialll imponanl3.
Turi.~,m;;;.

~ administrativi: 9 regi.
52 de provincii $i 0 regiune
autonom3
Regimul politic: republicA parla-

lUli,

men'"

Capitala: Alena (in capitala $i suburbii, in 1991, Iocuiau 3.00:>.(0) de

locuilOri)
Limba: greaca

recia estc considcrata leag~

nul culrurii occidentale. In
secolele al III-lea ~i al 1Ilea
iH. civilizatiile Antice, Micenian!\
~i MinoicA aveau sa influenteze 0
epocll intreaga..

nA(J%)
Cele mai mari or3$C: Kavala, Co-

in

rint. IrakJion, PalmS, SaIooic

Cel mai mare flu...iu: Aliakmoo

ciuda faptuJui

ca

Grecia

a do-

minat cultural secoJe intregi, soarta

ei a fost decisA, in limp, de puten

straine. in anul 27 iH., Grecia

continentala a devenit provincia
Antica Achaia. Mai taniu. a impArtit
destinul Imperiului Bizantin, fiind
din secolul al XVlea paoa. in secolul
a1 XIX-lea, sub dominatie OIomanii.
o data. Cll revolta din secolul al
XIX-lea a popoarelor nationale,
Grecia i$i recucerc$tc indcpendcnta
in anul 1829. in pcrioada care a
urmat, Grecia a cunoscut regimul
politic a1 monarhiei, republicii $i
chiar pc cel al dictaturii militare.
Din anul 1993 Grecia esle membra
a Uniunij Europene $i se aflll pc
calea dezvoltArii economice rapide.

cuMA

Amipelagul Cicladelor, insula Sifnos.

Deasupra stanei/or vert;cale
# abrupte ale /armulu; domina
mliniistirea.

Atena-ortl$ul contraste/or: obiectire amiteclllrale moderne se

invecineau'i cu monumente ~i loctl$uri de cult seculore.

------

CE TREBUIE

La sud de MediteranA: ... eri calde $i

seceloase. iemi bl<inde
La nord: iemi uscale
Temperaturile medii:
in Alena: in ianuarie

Moneda: 1 cum - 100 eurocen\i

Religia:onodoxA(9 V.),musu1ma-

+JO,5OC

in iulie: +28OC
in Salonic in ianuarie: +5,5OC

sA ~TITI

1. in Grecia, un singur loe nu este accesibil femeilor $i copiilor: m!nastirile

de pe Munlele Athos. in peninsula Athos sau pAstrat 24 de mlnlstiri onodoxe.
2. Din 1979. Atena este acoperitA de smog, denumit nefos.
3. (storia Jocurilor Olimpice a inceput in Grecia in 776 iH. La inceput au
fost organizale ea sArMloarc nalionalll grcceascA din patru in paint ani In
Olimpia, ora$ul Icmplelor din Peninsula Pcloponez.

GRC3

EUROPA

CENTRALA
~I DE SUD

OR

GRECIA
HARTA FIZICA

BULGARIA

_.......--TURe1"

IONICE

MAREA
JONlcA

Rodos

_,oao....... _

.......

'00_ ,00II_

MlIOG 1GlIQOIl

*_

--_fG..

Creta

Ceo ma; sudicti insulci a arhipelagului Cicladelor eSle Insula Thira sou Santarin. Insula
esle v;:itata de 1111#1; din lOala lumea, alla~i de!rumusetea peisajelor $; a arhitecllIr;i.

MO~TENIRE

GREA

Raiul torturat de mulfimea turitilor

Crecia lasa impresia di estc creatia naturii capricioase: in nord se prezinta ea un
teritoriu unitar, continental european; in sud, iusa, teritoriul ei este impra~tiat
in apele marilor. Dacii ar Ii sa credem in mituri, Grecia ar Ii rezultatul dragostei
tradate dintre zeita recoltei, Demeter, ~i zeu) marilor, Poseidon.
~~WJij;j-

}iB~mJlJ1

"."W1f'J

rCCia se intinde in
sudul Peninsulei
Balcanice. Tannul ci
estc brJzdat de numeroase
golfuri. Golfu1 Corinl
dcspartc partca continentala

a t<'irii de Pclop:>ncz. care estc

legal de Orceia contincntaJa
numai printr-o ~ie inguslll
de pamant.ln aceslloc ingus!

a (OSI sapal in 1893 un canal,

numit Camhll Corinl.
Greciei ii apartin 1.300 de insule,
dinlre care numai 250 sunt locuilC.
Ele pol fi contemplate din vapoarclc
de vacanlA, care plulcsc lllai tot
timpul pe apa albastra a marilor.
puzderia de insule, alaturi de fa!adele albe ale caselor, tavemele $i
spccialitalile culinare grec~ti sunl
motive pentnl oricinc sa considcre

STATISTICA
Supraf:ltl1: U 1.957 krn~
(illsulcle: 25.000 krn~ din care

Grecia 0 destinatle perfccta pcntll.l

vacanti)
in ultimii ani, grecii sunt din ce in
ce mai con$tienli eli aeeste atuuri
turistiee sunt, de asemenea, $i aluuri
comerciale. in 1952. lara "zcilor" a
fost vizilata de 52.000 de turi$li, in
1969 de 1.000.000, pentm ca, in
1998. sa fic vizitata deja de peste
10.000.000 de turi$ti. Pc Acropole
se vand in ficeare an 2.000.000 de
bilele de inlrarc. iar Palatul Rege-

257 km 2 ndocuilil

l"ocuitorii: 10.6 mil, {98.6 !"'1\:ci. !'Cslul

minoritrili nalionalc: turci. albanc7i. armeni. bulgariJ

Ol'lIsilall'1l l)Opulalil'i: 81 10<:.1"n2
Varfurill' llIunlO:ISC cell' llI11i Inalte:
Olimp2.<:l17m
Tnrm: 15.020 km (din care WOO km

contincntali)
Art'

granita I'll: Albania, l:3ulgaria. Tur

Ci:l, Macedonia

CE MERITA VAzUT
in nord: Manlistirea Meteor
Delli. Alena. Acropole eu Partcnanul, Odeon. Stadionul Olimpie,
Muzeul Nalional de Arneologic,
lsunul SUllio. Peloponez ell Mice
ne, Epidaur. Olimpia ~i Mistra
Cicladele: Delos ~i Sanlorin
Rodos. Creta ~i Corfus

lui Minos esle vlzilat anual de

peste 700.000 de turi$ti. in ultimele
deeenii, oaspetii de peste notare
"au invadat" insulcle din Marea
lonica $i Marea Egee, pana nu de
mult obiectivele turistice periferice
ale Greciei. S~au conslmit hOleluri
chiar $i in Incuri altftdala nelocuite,
au aparul plaje pennanent pline de
turi$lii venil'i in vacanla.
Totu$i, acest regal al soarelui ~i al
turi$tilor nu se compune doar din
mine antice $i plajc albe. Greeia
are $i sate inghesuitc in Muntii
Peloponez. Alena eSle acoperita
de un smog dens ~i galben, iar
pescarii, in ciuda progresului ~i a
veniturilor oblinule din turism, nu
vor sa renunle la viata tradi\ional5
$i lini$tita pc care 0 due.

EUROPA

GRC5

CENTRALA ~I DE

SUD

ATENA

-.

OrafjuJ culturii

Acropole este inima Atenei amice. Cliidirea impuniitoare a Partenonului, templul

zei/ei Atena Partcnos (Fecioara), domina colina $1 este 11l1ul dintre celc mai renumite
mOJ1umente de arlJitectura din It/me. Construirea sa a inceput ;n anuJ 447 I.Ch., din
ordil1ullui Pericle.

Leaganul democratiei
Democrapa s-a niiscut in Atena antics., in perioada precre~tina. Oameni
politici ~i filozofi remarcabili au luptat timp de secole pentru crearea unui
sistem politic superior.
/'.

n St.-colul VII LCh .. in Alt:na.

putcrca a tTccUI din mainilc
rcgilor in mainilc ari~locrallei.
Din randurilc 3ccstora au fost
numill arhonlll. care dCllreau cclc
mai importantc funclii in Slat palla
In moone. (nsa. Cll limpu!. pUlCrca
accstei elltc a dc,"cnit tot mai
limitatii.

Solon c~ll: con~ldt:r.u pn..'cun.orul

democratici. Rcfonnclc ,;n~l~rod::::u~s~c:.._ _",~:,;.~t:;;lt;;E:\
de cI in anul 594 i. Ct!. r
au schimbat radical
organizarca polisului
alcnian. A urolat apoi
tironia lui Pcisistmtos.

Dupn inliiturarca accsluia. Clistcre a luat

masuri decisive in
favoarca dcmocratici:
numarul
mcmbrilor
Sfalului a fosl ridicatla
500 iar compctcntc]c
sale au fast cxtinsc,
ceea ce a mari! ~ansclc
cCliiwnilor atcnicni de a participa In
guvcmarc.

cuMA
CI1I113 subtropicali'l
(meditemn:ana). cu ,"en MX;ClOase
~i lierbinli ~i cu icmi bliinde.
Tempcrnlum medic in ianuarie ~IC
de 18~C iar in iulie de 27"C

Cl.!rcmotlia
sdllluMrii

gani; in (ala
Monmintufm
SoJdatullli
N':CllIJOSCIlI.

lui Pericle privind dreptul civil).

Cu toate acestea. nici miicar
dislrugcrca ora~ului. in anul 480
Leh., nu a reu~it sa zdruncinc
fundamentcle acestUl sistem, baLlt
pc conceptul de cetalenie.

Sccolelc urmatonre s-au dcsl1i~uraL

sub semnul r:i7boaiclor intcrminabile dintre Atena ~i Sparta
pcntru dominalia Greciei. in sccolul V L eh . ambelc cctali ~i-au
unit fortele pentru a face fala
invaziei pe~llor. Sistcmul politic
atenian a sufcril. in continuarc.
diferite schirnbari (prceum refonna

CE TREBUIE
CE MERITA Vf:.:z.UT
.\.cmpok (Parh:nonul. To.:atrullui
Dll,.1l1l (}1<>. l ro.:chlo.:llln. ro.:mplul
1).0.:. tatLlla .\tcn:i). \1U7t..-u1
31ional de \rht..'Olo~pe. \gum
antu:4..\rcopagul. \1u70.:ul
Bl7anlJn. tad.lOnulohmpu:.
cartlcrul Plaka (Turnul \ amurilor.
\1ica \1ltrupolll~1

ECONOMIA
Celllru adminiSlrali\ ~i de scrvicii;
centru bancar ~i de asigurnri:
eentru comcrcial ~i de lunsm.
Industria: alimentarn. de confeqii.
na\'olii: rnfinarii: portul Pircu.

sA $TITI

des~urat prirnclc jocuri olimpice moderre. in anul 1896.0

sum de ani rnai tirziu, ora~ul 8 pierdut competilia pentru organizarc.a
olirnpiadci in f:tvoarca Atlantei. Jocurile olimpice au revenit la Atena abia

I. La Atena S-8U

in 2004.
2. Trei diDtre cei m:ti renumili filozofi ai lurnii au trail in Atena: in academiile
de aid au prcdat candva Socntlc. Platon ~i Arislolel.
3. Patroana AlCrei. care a dat ~i numcle o~ului. esle zeila Alena: fiica iubita
a lui Zeus ~i zei!3 inielepciunii.
4. Atena este centrol pnncipal al blsencil ortodolli:e ~ti. MaJoritatea
grecilor apanire aceslci crcdinle religioase.

GRC 7

EUROPA

CEIflRALA ~I DE

OR

SUD

ATENA

PLANUL ORASULUJ

GIll

NOIlI Pili
de JUlltJt/.

MA,KRIGIA,NI

_.

VEiKOU

Pc harta Alcne; se obsenii ell u~urjnfii di{erenfa dintre refeaua unifonnii de strnzj din
carliereJe mal noi ale ora$ului $; JabirintuJ de stradu/c din apropiere de AcropoJe. Pune/ul

central a1 Atenei este Piala Sin/agIna (Plateia Syntagmatos). De aici,

plimbare scumi te

la taate manumentcle $; loeurile de interes ale ora$u/ui. Tot aiei se ana cJadire~1
Par/amentulu; grec $; Monniintul So/datu/ui Necunoscut, pazil de so/datii Glirzi;
Naliana/c, imbriicati in uniformelc came/crisliec. eu rusle $; pompoanc.

p08ltii

ATENA
AcropoJe, Agora fji AreopaguJ
Din vremuri pierdute in negura timpului, Atena a fost nodul de legiiturii dintre Orient
~i Occident. Atena contemporanii combinii in mod surprinziitor anticul cu modemul.
tena eslc siluata il1lr-o
dcprcsiurc. in sudcstul
Aticii. 0 trelme din po
pulalia Greciei traic~tc in aglomcrotia urbana atcnian5, ocupatfi de
3, I milioare de locuitori. Capitala
tarii, alatun de portu] Pircu. sunt
principalcle centre cconomice din
zona cstidi a Ma.ri' Mediteraoc.

Alena modema esle presarata ell

monumente ale arhitccturii anlice.
eca mai rcnumita parte a ora~ului
estc Acropole (.,Ora~ul de Sus"),
amplasat pc colina de la sud de
ccntrul ora~lllui. Aiei se ana
Partenollul, Tcmplul Nikc ~1
Erechleionul (un complex de
sancluare). La vest de Acropole se
gase~te Agora (centrul politic al
Atcrci antice) $1 Areopagu] (scdiul
celui mai vcchi tribunal). Nume-

Alena Jasli impresiz, unui Oril$

constmil tam nid un plan. in
agJomemfia de dildiri este diJieil
orieme7i.

sa Ie

roasele vcstigii ale trccutului

glorios al accstui ora~-stal pot Ii
adruirate in Muzeul National de
Arheologie. Ccntrul istorrc al

ora~ulllr, Plaka, este situat la nord

de Acropolc. Stradu\ele inguste ale
acestui cartier sum marcate de
atmosfera bazarclor orientale. Cea
mai mare problema a Alerci 0
reprezinUi circulalia, aceasta fiind
serios ingradita pcntru auloturismele particulare. eu toate
acestea, smogul care plute~te
deasupra ora~ului (in Iimba grcaca
"refos" - nor), continua sa dea batai
de cap locuitorilor ~i cladirilor
antice. eu ocazia jocurilor olimpice
din 2004. ora~ul s~a pregatit pcntru
a primi oaspeli numero~i, COI1struind, printre altele, noi linii de
metrou.

PESCURT
Capilala Grcciei
Limba: b'l"CaCa
Moneda: curo
Religia: ortodoxa (97%)
Cartiere principalc: Plaka,
Likavitos, Sinlagma, Omonia.
Kolonaki. Philopappau.
Acropale, Monastiraki
Port: Pireu (14.264.000 lore de
miirfuri iI tranziteazii anua!)
Acroport: Eleftherios Venizelos

STATISTICA

PllrfenonuJ cste 1m Icmplll in slil doric. Pcristi/ul sail colo<meJc c,<lcrioarc

inconjumu constmcli.1 interio:mi lJumit.i cella (ll:Iosul). Aceast.1 <1(Jfjposle:J statui"
irwlt:i de 12 r1l(:lri a Atenci. mcula din aur:oi liJde~ ~ c:Jpodopcra lui Fidias.

Suprafata: 4:!7 kmPopulatia: 940.000 de locuilllri

{;lglorncril\ill Urbima numtiril 3. [
rnilioJfl': de locuitoril
Densitatea populapei: 7.260
loc.'km- (imn,:::i1gil i1g]olTICT1l\ic
urbana I
Altitudinea medie: [07 m

GRC 25

EUROPI\
ceNTRA1J\ $1 DE
SUD

CRETA
Soare, nisip fii mituri

Insula Creta, in prim-plan mori de van!.

~~

Leaganul culturii europene

Cultura minoica este una dintre cele mai vechi culturi din Europa.
Reconstruirea faimosului palat din Knossos a constituit 0 senzape
tiintifica.

STATISTICA
SuprafaJa: tn 36 km
L,mgimea' 160 km
upmea' inlre I0 ~i 56 km
PopulaJia: 623.666 lac
Dcn8itatca populatjei:
75 loc. kill'
Cel mai inalt virf:
Muntdc Ida. 2....56 m

cuMA

trecllt deja peste 100 de ani

de cind jurnalislul englez

rthur Evans a inccput sapa-

Nu sc ~tie mare lucru despre cultura

minoica. cea care s-a dezvoltat in
Creta cu mii de ani in unna.. drept

turile arheologice in apropierc de

care

IrAklion. Daloritii lui a i~il 10 lumina

ziJei una dintre cclc mai vizitate

Knossos s-a 00za1 foartc mult pc

dcscoperiri arheologicc din zilla de

aslazi: palarul din Knossos, construit
in juru! anului 1.500 I.Ch. Evans em

convins en a descopcrit Icgcndarul

palat aJ regclui Minos. in pcrioada
1900-1932, a condus lucrarilc de

rcconstruqie a ruirelor, bazfindu-sc

pc propria imaginalie. EI cstc adcsca
acuzat ea ar fi creal in Knossos un

..Disreyland arbcologic", Cu toate

accstca, esle incontestabil fapml en in
niciun alt Joe din Europa nu cxistii

rcconstruclie care sa rcdea ata! de

fidel spiritul cuhurii antice.

CE TREBUIE

reconslructia

palatului

din

PE SCURT

supozitii.

in anul 67 i.Ch.. Creta figureazi'i in

cronicilc iSloricc ca 0 insula
apartinand Imperiul Roman. Dupa
caderca impcriului. Creta a intrat sub
domina(ia Bizantului. lnlre anii 12111669 s-a aOat sub controlul
Republicii Vcrctia $i a devenil un
bastion de aparare a intereselor acestcia in est. in pcrioada 1669-1898
locuitorii grcci ai Cretei au luptat
impotriva dominatici Imperiului
Oloman. in 1913. Creta a de\cnit. in
sffir.j;il, parte a Greciei.

sA ~TITI

1. Pouivit mitologiei, Zeus, pirintele zeilor, a adus-o pc Europa in

Creta, unde aceasta a dcvcnil mama lui Minos ~i a lui
Radamantes.
2. Aetiunea filmului .Zorba Grecu)"', cu Anthony Quinn in mlul
principal. se desra~r.llocmai in Creta.
3. Mikis Theodorakis, faimosul scriitor gree. este originar din Creta.
4. Celebrele caferele crclare sunl locullmdilional de intalnire a
bll.rbalilor. iar in pcrioada sicslci ,.pc strada POli intalni numai
caini lurbali $i cnglczi" - dupa cum se spure in Creta.

Climil mcditcrareana. Veri fiCrblOli

$i iemi blandc. in medic 300 de
zile insorile pc an. Tcmperaturile
medilla lraklion aling +11YC in
ianuaric ~i "'26,4C in august.

Pastor in Creta

Creta estc impil'1il:'\ in 4 prefecturi

(nomoi)
Celc mai mari o~: Ir:iklion,
Clmnia, Rcthymno
Limba: grenell
Rcligia: cl'C$tini onodOC$i
Vnluta: euro

GRC 27

EUROPA
CEN"(R)I[A ~I DE

~c@

SUD

CRETA

HARTA FIZICA

.'
LoaIIIIA~

peste 100.000 lac.

Imre 3lI 000 - 100.000 loco

lmre 10000 - 30.000 IDe.

_ 10.000 Ioc.

Va

L::J

.' \;

",L./

~
D

500 1 000 ,!KlO 2000 m

MAR

,-

E A

' d

0'"

CRETEI

I. Dill

~.

SolonII

'

.........
....,

",-~

-.., ....
'

MAR

E A

MEDITERANA

Cea mai mare insula greceasca este separatfi de partea continentala a rari; de Marea
Crete;. De aic; s-a desprins un val gigantic dupa eruptia vu/canuJui Thira, CU1lOScul ~j
sub denumirea de Santorini, care a fast, se pare, cauza distnlgerii minunatei civijizarii
minoice, in secolul XV f.ell 0 alta lcarie Jeaga disparilia acestei ell/fur; de inv8zia
aheilor. Locuitorii pitorescului orii$eJ lerapetra, situat pc coasta sudicii a Crete;, afinnii
eli trliiese in ora~ul eel mai sudie din Europa,

CRETA
Insula celor trei piscuri
Creta fascineazli prin diversitatea peisajului. Plajele lungi de uisip ~i golfurile
singuratice sunt la fel de frecvente ca ~i centrele turistice vibcind de viata l'nsa
relieful insulei este dominat de masivele muntoase impunatoare.
Salul mon/an Lakki,
incolljllrnl de 0
vcgcmtic saJbalicii.
Or<l.'j. Scrpcmirele rani.
sffif$it ale drumurilor
travcrscaza
culmile

Munlclui Ida. Primavarn, cand natura l.si

reta este insula contraslelor.

Oaspe\ii

care

soscsc

in

lcik.lion, capitala aglomeratli

~i ZgOffiOlOasa, sunt dezamagili 13
incepul. Cladirile de betan ~i fabn
cile fae ca lniklionul sa urate en un
tipic 01":1$ industrial grecesc. Prima
imprcsie dispare totu~i sub influcn\3
peisajelor magnifice, care sc intind

13 numai caliva kilomclri dislanla de

intra aiei in drepturi,

infloresc salcfimii ~i
pinii. Insula estc do-minal.;) de trei masivc muntoase:
Letka on, Ida ~i Dikti. Coastele lor,

cindva acopcrite de paduri, sunt

acum complel gol~. Acesta estc
rezultatul dcfri~rilor padurilor de
eOOri ~i de ehipa~i.
Majori13tea ccnlrclor tuns!lcc din
Creta se ana pe coasta nordica a
insulci, intre lraklion ~i Malia.

' " COIIIII de DOnIa Cn:ICJ. la malul Miirii Cretei. se .1/M a~ezan:a pc~ciireascii

a..ma.. Majoritatca locuitorilor cc/ei mai m.m injulc.1 Grccici ,riiie!>c dill
IWlsnt ,i din

comcrrul L'U t"rucle de

mo1l~.

CE MERITA VAzUT
Muzcul .\rhcologlc din lraklion.
~pi\lurilc arhcotogice din
KnosSQS (Fpoca \II inoicii), Malia.
Phaislos ~i Agia Triada. biserica
bizantm1'i dm Krilsa. Parcul
I\aliooal Pasul Samaria.

Hotelurile $i restaumnte1e se intind

en un colier de perle de-a lungul plajelor nisipoase. lubitorii de lini~te
trebuic sa i~i ineeree norocul in
localil3.\-jle de pe lfumurile sudicc.

ECONOMIA
Agriculrura: culturi de m3slini
legume. Produclia de "in.
Silvieultum. Pescuit. Turism.

~i

GRC 33

EUROPA

CENTRALA ~I DE
SUD

PELOPONEZ
Patria lui Agamemnon

in eentrul peninsulci Peloponez se ami legendara Arcadie, deserisii dc poe{i ea un

linut bucolic $; (ericit, cutreieral de "p;lslorii arCEldieni". in prczcnl, se cultivii aid

mas/in; rodnici $; pam; fnlcliferi.

Regi

~i

iloti

Peloponez este leagiinul culturii apusene. De nici 0 alta regiune din

Europa nu se leagii atatea rnituri ~i evenirnente istorice.
CrilOrilil Grccici de aSlazi a
fost dominat limp de sceolc

de cullum ahcilor, ell ccntrul

la Miccn.::. Lcgcnda SPlll~ ca rcgclc
ahcilor. Agamemnon, a doril S<l sc
casiitoreasca ell Clytacmrcstra ~i I-a

ucis pc sOlul ei pcntru a 0 lua de

sOlie.

in final, Agamemnon a fast cl

lnsu~i

omorfn de aleasa sa. Cullura

miccniana a apus III jurul anului

1.200 i.eh., dar 400 de ani mai

liir7iu

Pelopor-.:z

~i-a

rcci'ipatat

importanta in istoria Greclei: aici a

fost inventata scricrea greaca

~i

lot

aiei s-au desra~ural primclc jocuri

olimpicc, In 776 teh. Accstc
evenimcntc au avu! 0 influcn\a

secolele VI-III LOt. Spartanii i*i

pelreceau intreaga exiSlenta part icipand la antrenamente militarc $1 la
riil.boaic. A$3 sc cxplid'i origirca
cxprcsici ..0 cxistcn!a spanana",
care se refcra la un mod de viata
caracterizat prin disciplina $i
restriqii severe. Din 146 LCh.
Pcloporcz a devenit pane inte&'TIlnta
a provinciei romarc Macedonia iar
din anul 395 d.eh. a fost al~xat
imperiului bizanlin. Dominatia
otomana de mai tflrziu 3 proVOCa!
revolle, care au condus, in 1821, la
izbllcnirea riizboiul grcc de independenta.

PE SCURT
Regiune din Grecia, alcatuita din
$aplc districtc.
Cele mai populale ora$c: Patras
(150.000 de loc.) ~i Kalamal
(50.000 de loc.)
Morcda: euro
Religia: onodoxa

decisiva asupra integr.lrii cuhurale a

acestei regiuni frilmantatc. 0 serie
de ora~c au caputat 0 importallta
dcoscbila: Argos, Corint ~i Sparta.
Accasta din unna a pus bazele urei
umunii a Peloporczului, lnlre

ECONOMIA
Agricullurii: culturi de vita de vie,
masHni. ccrcalc. burnbac.
slllochire ~i rructc citrice;
cr~terca oHor ~i a caprclor.
Industrie: tcxtih1. cxtractivii
(carbull,~ brun). alimentarii.
Turism

CE MERITA Vlv.UT
Canalul Corint. ora~le regale
Micene ~i Sparta. ruirele Olimpici
(tcll1plul lui Zeus). Mistra ~i
Epidauros. valea nlului Allios.

CLiMA
Mcditcrarcana: veri tierbin\i.
sccetoosc ~i lungi; iemi blande $i
ploioasc. Tcmpcrnturilc mcdii
variaza intre +9C iamu $i +28 D
Yarn.

P.1nomm.1 PcJoponezului. vazutii de pc insuhllndm (in prim plan)

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. Mcrclaus, fratcle mui tam'ir al lui Agamemnon, a fOSl rcgele Spanei $i solul
preafrumoasei Elena. Potrivit Icgcndci. rapirca Elen:i de caire Paris a
provocat ffiz.boiullroian.
2. Stilul geometric originar din Miccrc (aprox. 1.200 i.Ch.), a innucnlat artclc
frumoasc din inlrcaga Grccic.
3. Iliada estc opera remuriloarc a marclui Homer. En a rost scris..'i in secolul al
VIII-lea i.Ch. ~i csle una dintrc cclc mai vcchi crealii litcrare grcce~ti.
4. inlrc anU 431 ~i 404 i.Ch. s-a dcs~ural riizboiul pcIOPOI'CZ dintrc Sparta ~i
Alcna. Dupa luplC sangeroase pc mare, Sparta a invins ~i a obtinut
hegemonia asupra Grccici.

GRC 35

EUROPA
CENTRALA ~I DE

SUO

PELOPONEZ

HARTA FIZICA
".

' ...........

Golfu/

CO" n (

'""->

"

.... .

or

GOlfu/SlIfonic

D A

...

Epfdl,

Gollul

Golfu/

Argo/Ie

-'
~

Kip'lfissill

,....

c--.

Golful
Messinill
.11

".

pesle 1 milan <Ie IDe

pesle 100 000 <Ie IDe

pesIe

peslII

IUb 10 000 de 101:

30.000 <Ie IOC.

1(1.000 de IOC.

--~-

5ClO 1 000 1 5ClO '"

"
Peloponezul, eu (onna sa palma/a earaeteristiea. aleatllie~te exlremitatea slidiea a Peninsu!ei
Baleaniee iar eapu! Matapan este eel mai sudie pllnet a! eontinenwlui european.

PELOPONEZ
Balsam pentru suflet
o vizitii in Peloponez reprezintii, de fapt, 0 intoarcere la originile Europei. Aici se
pot admira monurnente ale culturii ~i se pot trai experiente de neuitat, care inciilzesc
inima ciiliitorului.

"- n

1893, Pclopor:czul a dcvcnit,

de fap!' insula: dupa mlilte
dificulHiti, a fosl finalizala
construclia Canalului Corint, care
face ]cgatura inlre golful Corin! ~i
golful Saronic. Canalul cslc traversal de un pod. in Pcloporcz. nu
cxisl.a zorc anate la 0 dislanta Illal
marc de 50 de kilomclri de marc.
Campiile $i mUlllii din Peloporcz
depa$csc in sud 2.400 de metr!
altitudire $1 coboarft bland spre
plajele de vis de pc larm. Cclcbrul
ora$ Micerc csic situat in apropiere
de Corint. Cetatea regala are 0
vechime de 3.500 de ani $1 cstc
inconjuralii de ziduri pUlemicc, ell
faimoasa Poarti'i a Lcilor. Portul
fOrlificat Nafplio domina golful
Argotic. inspre vest, un drum de
munte $crpuitor conduce pana la
Tripoli. Aici se intinde pitorcasca
Areadie, tara munJilor impfidllrili ~i
a staneilor gola~e. In valea een

Bisericurele coco/ale pc clllm;

ill/rcguf Pe101'0lleL e~(e pre,_,iral eu
bi.~erici

$i lmin:hliri din cpocn

rcprczinta

till

clement piforesc,

camcfer/sfic accstei regiufli fIlumoose.

bi7~1Il/imj_

verde a rftUllli Alfios se anii Olimpia

- loca~ smnt al grecilor antiei - asociat eel mai adesea Cll jocurile o
Iimpice, care se desra~oarii acum in
toatc colturi1e lumii.

STATISTICA
Suprafata: ::1: [.4 mii de km~
Populapa: apro.\., I mil ion
D~nsitatca populallei: 47 de
loc.ikm~

eel mai inalt punct:

Taiget (2.400 m)
Lungimea drnmurilor: 130.000 kill.
dinlrc care 200 km de autostriizi,

EUROPA

CENTRAl.A ~I DE
SUO

CROATIA
,
Peisaj postbelic pe coastele insorite

Parcul National Plitvice, Croatia.

-Fratricid sub privirile lumiiDupa moartea dietatorului Tito, in anul 1980, a

ineeput dezintegrarea statului multinational
iugoslav, care a eulminat eu eel mai mare tiizboi
din Europa de dupa 1945.

PE SCURT
Dcnumirea oticiaJa: Republica
Croalia
Denumirea locaI~: Hnatska
Sistem polilic: republieli
Capitala: Zagreb (783.000 loc.)
Limb.1: crooili.
Morcda: kuna
Rcligie: onodoxism, islamism,
calolicism
Cclc mai mari orasc: Split, Rijcka.
Osijek, Zadar. Sla\"onski Brod
Aeroponuri: Pleso (Zagreb). Salona
(Split). Dubromik
Lungimca drumurilor: 23.792 km
Lungimca cailor ferate: 2.296 km
Ponuri: Rijcka. Sibenik. Split.
Dubrovnik

STATISTICA

3j Orit3tca stalelor lumii

~i-au

ohlinu!

indepcn-

denla in unna unor luptc

indelungatc purtatc impolriva ocupantilor sau a puterilor coloniaIe.
Croatia face cxccplic de la regula:
conflictul anum a inceput Cll adcvarnt de abia dupa declararea indepcndenlci. La sffi~itul lui iunic
1991, Croatia $i Slovenia au anunlat
cil se scparii de fedcTalie. La SCuTt
limp dupa aceea. Annata Federala
lugoslava dominata de sarbi imprcuna Cll unillililc sarbe de voluntari
au ocupat 0 parte din tcritonu!
Croatiei de est. La fel en in alte
rcgiuni afectalc de acest sangeros
r:.\zboi balcanic, $i aici, oamenii care
ani intregi convicluiscrn in annonie
au incepul sa sc luptc illire ci. ONU
a trimis in regiurc "c3.$lile albastre"
$i a (onnat 0 zona de proteqie pcntru a apfu'a populatia croam nimasa
in zona de ocupalic s3rOO. Soldatii
au avul insa door rol de obsel"\iaton.
La 21 noicmbnc 1995 a fos! semnal
TralaluJ de Pace de la Dayton
(SUA). Mcntircrca pacii a fost mai

Lacul Mic cu 8J silnlla situal intre

dealunle din Parcul NaJional de pc
Insula Mljel.

U$Or de asigural in Croolia,

deoarece, sprc dcosebire de
Macedonia Si Kosovo, populatia
locala era fonnata in majoril31e din
emali. in prcZClll, locuitoni accstei
fnunoasc tan inccarca sa uitc de
mboi ~i sa mcarga mai depanc. in
2003, Croatia a dcpus 0 cercre de
adcrare la Uniurca Europcana, iar in
2005 au fost dcmarate Irgocienle de
aderare la UE.

Suprafa{&: "ifl.MMJ km
Populalia;
4.-19 11111 (~. CW311. 45
rbll
Densiwea popula{iei: 79 ICll: J(m

SpemlJa medie de vial!:

eel mal inalt virf:
Dinara i I ,S'1(1 m)

7~

d... am

cuMA
Tcmpcrnlli. iar in Dalmatia.
medilcrnncana. Temperatura medic
pc: coo ~: . 9"C in ianuarie ~i
+25 C in lulie. in Zagreb. OC in
ianuarie Iii 24 -C in iulie.
_ _....J

CE TREBUIE sA $TITI
1. Clilorul lugoslaviei, croatul Josip Broz, supranumil Tho, s-a nascut in
omselul Kumrovcc.
2. Franjo Tudjman, fosl prescdinte al Croaliei ~i invingalorul singerosului
ni.zboi civil, a condus I8J1! cu 0 manA de tier. Obscrvatorii extemi lau
acuzal eli a inlrodus forme de gu... erruimiint aproapc diClatorialc.
3. ~ul-<:elale Karlovac a fosl infiin181 de Habsburgi ca punci de apArare
impolriva turcilor.
4. in preaJma o~lui Osijck. din cstul Croaliei. s-a punat una dintre ccle mai
sangeroase bitiilii din iSloria n\zboiului civil iugoslav.

EUROPA
CENTRAlA $1 DE
SUD

CROATIA
,
HARTA FIZICA

UNGARIA

SLOVENIA

BOSNIA $1 HERTEGOVINA

""""'"

pes1e 500.000

Inlr9 100.000 - 500.000 lac.

61

1n1Al3OoooIOO.0001ac.

6>

sub 30,000 lac.

200

MAREA

lac.

500 1000 '"

,,,.

ADRIATIC;!,
I.~I

,. B

l. HI

,.""""
SERBIA
$1 MUNTENEGRU

ITALtA

,.

Croatia inconjoarii ca lln cJe~/e lerilorilll Bosniei ~i Hertegovinei. in prezen/, s-ar piirea
ca vremea riizboiu/ui din Balcani a trecut, de$i aninlOzitatea dintre locuitorij
mllsllimani, ca/o/ici ~i Orlodoc~i persislii. Cll toate aces/ea, es/e pllpn probabil ca
Croatia sa devina in viitor arena UlJor lupte fratricide din cauza man'i sale diversitati
etnice.

CROATIA
,
Acolo unde Europa se intiilne~te cu Orientul
Farmecul specific aI Croapei este efectul imbinarii romantismului central-european
cu ospitalitatea orientalii.

ECONOMIA
Agricult\lra: cuhuri de porurnb
..reela de zahar. carton. \ilii de
"ie. Industria: u.warU (tcxtila).
alimcntarii. mcmlurgica,
crergr.=tica (petrochimical. de
ma~ini clcetricc

rt".. OM

,. A .

.............. ..

"""

.. , . . , . . .

GIIIIIII I

~""'_I'''j

I",'

(na"c). chimic3.

CE MERITA VAzUT
.\mfitcatnJl roman ~l \n:ul de
Tnumf dm Pula. cah."dr.lla II
or.1$ul "...'Chl din RiJd.a. la..:urilc
din Parcul 'alional Phl\ ICC.
ruia.:k bl7antire din Zadar.
ora'>Clc i"tllriCC Tmgir ~l Sibcnik.
lanlul d... cetali de ap5rarc dinlrc
Trogir.}l Splil. Palatul lui
Dioc]cpull din Split, ora~ul \cchi
din Dubro\nik. lllsulcic
Dalmallci. Zagreb.

roatia, a carei intindere

~i

fonna
sunt
rezultatul
razboiului civil din anii '90,
estc alcatuitii din doufl parti distinc(c:
in cst, Siavonia cea deluroasa cu
capitala 13 Zagreb. iar in vest,
Dalmatia cu Munlii Dinariei, a eiiror
ina1limc atingc aproapc 2.000 de
metri. Culmile e31caroase ale acestui
lant muntos de pc \fumul Marii
Adriatiee coboarii abrupi spre apii.
unde se transfonna in renumiirate
insulilc care prelungesc linia \iinnului aeestei tfui cu pestc 4.000 de kilometri. Aeeasta regiun: a fost, pfula la
sfa~itul anilor '80. una dintrc cclc
mai populare dcslinalii turislice ale
Europei. in ficcare an soseau aiei
zeei de mii de turi~ti. mai ales din
Gennania ~i halia, ~i vizitau celebre
a~ri locale prccum Rijcka. Zadar.
Splil ~i Dubrovnik. Razboiul a secaSlrJdu/iJ fXllriarhaliI

pc Insu/a KOrCu/a

tuil insa aeeasta sursa importantl de

venitllri a Crootiei. Dupa incheierea
pacii, turi~tii au ineeput, incet-incet
sa revina. in special italienii sunt
foorte legali sunctc~te de aceasta lanl
$i multi dimre ei poscdii case de
vacanta in Peninsula 15tria.
inainlC de riizboi. economia Croatiei
pUlea fi calificarn din Pllnct de
vedere structural ea 0 economie relativ dez'Ooharn. Tara i$i asigura din
produclie proprie cele mai importante produse alimentare, iar
extractia de petrol acoperea. in parte,
revoile erergetice.
Dupa riizboi. economia $i-a rc..-cml
in dccurs de c5tiva ani, dar nu au fost
inca rezolvate problema lipsci unor
refonnc cconomice structurale ~i a
~omajului, a carui rat<i depa~~te
20%.

HUN 1

EUROPA
CENTRALA $1 DE

SUD

UNGARIA
A

In patria ciiJarefiJor fji a stepeJor

Sea/datu/ ill Mi/e publice. ca Baia Gellert cu decoru] sau millllllat. este un obicei
riimas de fa lW'ci, rO~lii ocupanti ai uI1guri/or.

",

Setea etema de libertate

Yn istoria acestui popor al carui dor de libertate a fost adesea pus la
incercare, tizboaiele, revoltele ~i invaziile au fost un lucru ob~nuit.
Acurn, insli, pentru unguri a batut ora piicii ~i a democrapei.
entru unguri, libertatca a fost
intotdeauna bunul eel mai de
prc\. ea ministru 31 afacerilor
exterre in acea perioada, Gyula
Hom, a fost primul in Europa de
Est care a dat dovada de curaj,
dcschizand granitcle larii sale sprc
Vest, 18 11 septembric 1989.

de innuenta a URSS. devenind

unul dintre statele blocului cornu
nisI. Trei ani mai mrziu a fast
proclamata republica populara.

PESCURT
Dcnumirca oflciali: Republica
Ung;ut

Structura administrnti.. ;i: 19

comitate ijOi un municipiu
(Budapesta)
Capitala: Budapesta
Llmba: maghiarn (98.5%)
MOlrda: forim

Rcligic: catolici (67,5), protcs13nli

(22%)
Cdc mai man om~: Dcbrcccn.
Gyor. Miskolc, Pees, Szcgcd.
Szckcsfchervar, Szolnok
Cclc mai man lacun: Balaton (592
Ian.'), L. eusiedler
Cdc mai lungi moo: Dum\rca.
Dra"ll. lisa
Masi\cle mumoase: Munlii
Bakony. Munlii Bukk, Mlhra
Aeroportul international principal:
Fcrihcgy , BudaJ'CSU'

Baile publice modcmizalc corespund

ce/or mai inalte sllmdarde.

Din vechirne, ~arnul rnaghiarilor a

trebuit sa tina piept puterilor
str3i~. inca din 1526, eea rnai
mare parte a larii a trecut sub ocupalia otomana. Dupa eliberarea
finala de sub jugu! tureese (1699)
Ungaria a devenit parte a
mODarhiei habsburgiee. Dc abia
dupa ei'idcrca monarhici austTOungare, Ungaria a dcvenit independenta, pier.ci.nd insa doua treimi
din teritoriu sau in favoarea noilor
state veeil'l:,

Anul 1956 s-a scurs sub semnu!

rcvoltei
impotriva
dominaliei
comunistc. Taneurile $i trupcle
sovietiee au inabu$it eu forta eror
turilc natiunii ungare de a$i
redobandi libertatca. Cu toate aces
tea, in Ungaria nu a prins niciodatii
ideologia marxism rigida, cum s-a
intamplat in cazul vecini!or din est.
in anii '60 a apiirut expresia
,.gul~ul comunist". inca de pc
atunci, in Ungaria au fost introduse
clemente ale economiei de piala.

in 1946, statui maghiar ~i-a c~tigat

independenta, dar a intrat in sfera

CE TREBUIE

CE MERIT.A. VAzUT
Budapc,>ta (Buda: Dcalu!
(a'telului; Pc"ta: clfldirca
parlamentului, mU7cele. Insula
\1argarctill. mcandrc1c Dunarii
(S.-cntcndrc. \'i~cgmd.
h/tcrgoml. \'c (ul ung.anci
(Sopron. l\.o'>7cgl ' Balaton. Pee.
Parcul 3110nal HortoNg)',
s/ClZl,;d. podgomlc dm ToltaJ

sA ~TITI

I. La I ianuarie 1988. uogurii au capital dreptul de a calatori tiber peste

ECONOMIA
Industria: de ma~ini. chi mica,
clcctronicU. de autOlurismc.
Boglilii naturale: bauxitA. carbure
bnm. Agricultum: cultur; de villi
de vic. porumb. grau, crcsterca

porcirelor. Turism,

graniJ!.
2. BucAtAria ungar! este de reimaginat flrt paprica. Paprica, sau ardeiul iute,
estc frucrul unci plante din familia solanaceclor. Dopa ce este uscat In soare
~i apoi pisat mArunl, este folosit pc post de condiment foarte iute, daloritA
caruia alimentele capata un gust intr-adc\"Ar pican!.
3. in 1987, UNESCO a dccis sA introduca dou;'!. situri ungaTe in Patrimoniul
Mondial Cultuml $i Natural: zona castelului din Buda Cll cete doull maluri
alc Duniirii ~i satul Ho116ko <3:z.are ctnogroficA).
4. in Europa, Iimba maghiara se aseami\nA eel mai mult Cll lirnba finlandcza.
Ambele fae parte din familia de limbi fino-ugrice,

HUN 3

EUROPA
CENTRAlA ~I DE

,.

<@

SUO

UNGARIA
HARTA FIZICA
CEHIA

UCRAINA

SlOVACIA
AUSTRfA

" KecSk"lll
P...

Kitl<unf6l"9V~a

0".",,,

ROMANIA

Kiskunklollt\l

Szeged

pes\ll 1.000.000 1Dc:,

CROATIA

SERBIA
~I

MUNTENEGRU

100.000 -1.lKlO.OOO

50.000 - 100.000

auIl 50.000

loc.

-""""100

200

500

BOSNIA $1 HERTEGOVINA

Ungaria ocupii cea mai mare parte a CfJmpiei Ungare, numitii $i Campia PanonicfJ. Aproape
douii treimi din suprafa{a {iirii este alciituitii din cfJmpii aflate la altitudini mai mici de 200 de
me/ri $i inconjurate din /rei piirfi de unitii{i deluroase $i mun{ijO$i, unele fiind ramificapi ale
Carpa{ilor - la nord $i la est. Ungaria este traversatii de la nord la sud de Duniire, care fmparte
lara in douii. A$ezatii pe ambele maluri ale fluviului, Budapesta, capitala Ungariei, este pe
drept consideratii unul din/re cele mai frumoase nra$e din Europa. Pe aici au /recut ciindva
mariJe caj comerciale $; mariJe migratji, jar in prezent aici se afJa unuJ dintre ceJe rna;
importante noduri de comunica{ie de pe continel1t.

UNGARIA
Giuvaerul de pe Dumire
Tara maghiarilor. cum se autodenumesc ungurii, se intinde
la est ~i la vest de Dun8re.
a 0 prima vedere, Ungana
pare a fi patria dimpiilor ~i
pa~unilor intinse, in mijlocul
carom daar din loe in loe se ridicli
deal uri joase.

Bastionul
PescanJor.
vizibiJ in
{otografic, se
and in Buds, pc
moJuJ drept 01
DUn/Irii, ~i {acc
parte din
{ortificatiile
medicva/c care
inconjurau

La 0 privire mai atenta, pot fi distiose caleva regiuni caracteristice,

in ciuda reliefului destul de
Campie a
monoton.
Marea
Ungariei (AI fOld}, care se intinde la
est de Dunare $i care ocup3. aproape
jumatatc din suprnfata llirii, este 0
regiure aluviala fcrtilli, brazdata de

candva vechiul
o~.

PamI in anul
1873, Buda ~i
Pesta, care
alcstuiesc astifzi
capitala
UngMici, au
existat ca cJouj

murile care curg dinspre Carpali. Jo

limba maghiara aceste terenuri
intinse sunt Dumite ,.pusta", adica
..pamantu) rrpopulal". in fermele

STATISTICA
Supra.fata: 93.032 km-

Populafia: J 0.06 Olllioare de

locuitori (93% maghiari)
Densitatea populaJiei: 108 loc.lkmPopulatia urbani: 65%
Cel mai inalt virf: Ktkcs 1.015 m
(in masiyul \1atra)
Cel mal de jos puoct: 78 m (in
apropiere de Szeged)

cuMA
ClimA Icmpe:rat-contirentaIA.
Temperatura medie anualA este de
~ IO"C. eea mai ridicata
temperatura inregistrata: +36,7C.
in Budapesta au loe mari varialii
de temperatura in runelie de sezon:
media este de 2, 1C in ianuarie ~i
de +2I,2C in iulie. Cantit3ti
resemnifieative de precipita(ii.

o11f$C separate.

izolale nispandile pc suprafa\a

puslei locuiesc agricultori ~i paslori, printre care mai pot (j inca
inlalnili ciilareti maghian tipici,
urm<l$ii populatiei nitacitoare a stc
pelor, care se ocupa cu cre~terea
cailor. Turistii pot admira iscusin\3
reasemuita cu care acestia caliiresc
in Parcul Nalional Hortobagy.
Pusta csle delimitata la nord de
Dealurile Nordice (FelfOld), alca-

tuite din lrei siruri mumoase:

Zemplen, Matm si Bukk.
A treia regiure a rani, situatll la veSI
de Dunare, este rinutul transdunarean care se termma la
nord-vest cu Munlii Bakony. La
poalele aceslora, se afla eel mai
mare lac din Ungaria, Lacul
Balaton. Aceasta ,,mare ungara" cu
suprafala de 600 k:m1 Si cu
lungimea de 78 de kilometri, este locu! favorit
de odihna alluristilor din
intreaga Europa de rnai
bire de 0 sutll de ani.
Solul fertil Si c1ima calda
ofera condi\ii excelentc
pentru cultivarea vitei de
vie.

DuntIrea curgc prin capita/a UngMic;. Budapcsta.

EUROPA
DEVEST

ITALIA

.'

Un mozaic de peisaje

Lacul Como din Tremezzo. in regiunea Lombardia. Vedere din griidina

Vilei Carlot/a.

Unitate In diversitate
ltalienii nu triiiese doar din istoria lor bogatii. l'n eiuda eonflietelor soeiale
acute, influenta tfuii din Peninsula Apeninii nu este eu nimie mai prejos
deeat eea a veeinilor europeni.
iUJia face parte dintre cele mai
tircre state ale Europei, unitatea
nationali'i pierduta in 31ltichitate
fiind reca:?ligaL.1 de abia in anul
1860. Cfmdva 0 lara agricola, in anii
'50 ai secolului XX, ltalia a inccput
sa se dezvohe rapid. devenind a

Vedere de pe Capitobu
cltre Forul Roman.

cineca putere economica occidentalii. Totu~i, lam eslc pennarent

amcnintata de inslabilitale politica,
de coruplie ~i de activitatile mafiale.
1n plus, ea estc subminala de difc~
fenlele enanne in

dezyoltarea
diferitelor regiuni:
nordul ltaliei tire
pasul eu tari1e
bogate ale Europei
de Vest, centrul se
afla in faza dez-

Yoltiirii dinamice,
dar sudul, numit

ECONOMIA
Bogapi nmurale: petrol, gaze
natumle. sare. mereur, mamlUrd.
AgricuJtura: culturi de vita de vic,
de cercale. de legume Si de fmcle.
Industria: petrochimica, a
o\clului, metalurgicii.. de
autoturi!>mc !ji tcxtila. Turism
(7% din pm).

cuMA
Clima lemperala la nord: ierni
asprc (Ia Torino OC), veri calde Si
umede (+24C). CHma
meditcrarcanj'i in sud: iemi bllinde
(Roma +7C, Napoli + looq, veri
calde si uscatc (Roma +24C.
Napoli +26C). tn Sicilia Si in
Sardinia exista regiuni afcctalc de
seccu'i.

Automobjl din
seeolul XX, marc:a
Fiat.1p:1rfiniind lui
Florio Felice
Nazzaro, ca$ligiilor
in cursa din 21
aprilie 1907

0lii din sud. Tendintele separntislc

sunt putemice, iar liderii mi~carilor
autonomiste din nord viscaz1i chiar
la separarea Padaniei de rcstullarii.

Mezzogiomo, ramare in continuarc

slab
dezvolmt,
in
ciuda
numeroaselor subventii din lara ~i
din striiinatate (din partea Uniunii
Europere). Consecinla relini~titoare
a acestor difcrenle estc aparilia
printre ilalienii din nord a unui sentiment de antipatie rata de compmri-

CE TREBUIE

CE MERITA VAzUT
Mun\ii Dolomi\i, tinutul lal.:urilor
!ji Campin Padlllui, Vcrelin,
Ravenna, Rama Si \.'aticanul.
Florcn\a ';Oi Toscana. Golful
:\Iaroli (Pompei). Sicilia.

sA $TITI

I. Pc teritoriulltaliei se afla dOlla organisme statalc independenle: Vatican $i

San Marino. Statui Vatican (0,44 kml ). sediul papei, al aUlorita\ilor Si al
institu\iilor Biscricii Cmolice, se una in ccntrul Romei, pc mnlul slling al
Tibrului. San Marino, cea mai micA (61, 19 km 2 ) $i cea mai veche republica
din Europa (infiintata in 1263), cstc situata la grnni\a dintTC rcgiunile
Marche $i Emilia-Romagna, la poalcle Alpilor, nu departe de Rimini.
2. Cel mai mare concern industrial privat din Italia este FIAT (Fabrica ltaliana
Automobili Torino), infiintat in 1899.
3. in 1992, a inceput la Milano ac\iurea de anvergurii ,,mani pulite" ("maini
curate"). indreptata impotriva coruPliei $; a finanlarii ilcgale a partidclor
politice,

EUROPA

DEVEST

ITALIA
HARTA FIZICA
ELVETIA

AUSTRIA
UNGARlA

CROATIA

BOSNIA
$1 HERTEGOVINA
~

... ~1.ooo.ooo1oc.
.500000-1000,000

MAREA

100.000 _5OlI.oao

LfGURICA

2llO

100 000 Ioc.

50lI 1000 2IXlO 3000 m

MAREA
TfRENIANA

~
MAREA

.. -

"-9110 di CaiIabn.

MAREA MEDITERANA

ALGERIA

JONJCA

-'"

TUNISIA

Faimoasa o,eizma" italiana, fmpreuna eu Sicilia $i Sardinia, este una dintre

cele mai caracteristice fonne de pe harta lumii. in eiuda istoriei extrem de

bogare a aceSlOr pamanturi, ltalia esre unul dintrc stare/e rinere ale familiei
europene, fiind infiinlara in 1860.

-.....

ITALIA
Cizma italiana
Peninsula Apenina, care amin~te de forma unei cizme, este situatli in partea centrala a
bazinului Milrii Mediterane. tmpreuna cu Sicilia, aceasta formeaza 0 punte intre
Europa ~i Africa.
CriIOriU' Italiei cuprindc trei
maTi regiuni gcogralicc: la
nord, zona contirentaH'i,
]cgata de Europa CentraHi; la sud,
peninsula inconjurata de palru mliri
~i de insulele din largu! liinnurilor
sale.

STATISTICA

Alpii ronncazii un arc lotios cafe

Liguria, 1a vest. Cll Vcretia.
1a esc in acesl amfitcatru imcns sc

ure~te

PE SCURT
Dcnumirca oficiali: Republica

Alpii scp:mJ ImJia de ,'ccinii sai din

noro. varful Monte Ccrvino
(Matterhorn} sc n'dlC:ij pana la a
,-na/fime de 4,478 de mclri.

Italian! (din 1946)

StnJetura adrninistratiVll: 20 de
rcgiuni cuprinzaoo 103 de provincii
Capitala: Rama, 2,66 milioare de
loc. (2001)

Limbi: italianii (Iimba oficinlli),

gcnnarui, frnnceza, slovenn
Rcligia: in principal catolic!
Moreda: cum
I'riocipalclc masivc muntoasc:
Alpii, Apcninii
Vulcani: Etna, Vezuviu, Stromboli.
Vulcano
Celc mai marl ~: Roma,
Milano. apoli, Torioo. Genova,
Palenno. Bologna. Florenla, Vcrqia
Cclc mai lungi Jiuri: Pad, Adigc.
Tibru, Adda, Amo
Celc ma.i marl Iacuri: Garda.
Maggiore. Como, Iseo
[sle incoojuram de manle:
Liguricl, Tumiana, lonica ~i
AdriaticA
Ponuri principalc: Genova, Vcrqia.
Taranto. Napoli, Trieste, Palcnno
Celc mai mari acroponuri:
Fiumicino (Roma), Malpcns.'l
(Milano)

ana numeroasc lacuri. Mai jos sc

intindc triunghiul Campiei Padului
(50.000 km l ), care i$i datoreaza
solurile fertile rcvarsarilor Padului
~i ale numcro$ilor sai anucnli.
Osia peninsulei sunt
Muntii
Apenini. Acesl lung Ian I de stanei
calcaroasc de la nord de Genova
atinge Alpii Si sc intinde pana in
Sicilia. Dc pc ambele laturi ale

Veoeria se scuJimdI tIJ hgtm.f

dte 2 miJimetri fD 6ecare aD, de
aeee:a,
San Marro cste tot
mai des inUDdatl de IJPC-

Pi.,.

Suprafata: .101 ,3::!3 km

Populatia: 58.4 milioarc de
locUitori (2005)
Dcnsitatea populapei: 192 loco km
Populatia urban!: 67 D D
Granite: cu I-"mnla. El\clia. \u~tria
~I Sit" coin
LUOgimC3 tArmului: >I.5OfI km. din
can: ':lrmunle in-.ulclor ma....oara
.l766 kIn
Enclave: \;lIit:an_ San \lann{)

Apcninilor coboarii spre marc colire pitorc$ti, iar mai jos sc gasesc
~esuri domoolc. Cooslelc sunt pc
alocuri stancoase $i accidentate. in
Liguria Si Campania, iar pc alocuri
sun I plate $i nisipoasc, ca in
rcgiurca Marii Tirenicl'C $1 a
Adriaticii.
Sardinia $i Sicilia sunt cclc mai
mari dintrun grup de insulc carc
apart in lI.aliei. Sardinia, siluaHi la
sud de Corsica, sc ana departc de
coaslcle vcstice ale peninsulei. in
limp ce Sicilia cste
despartita de conlircnt
, 4 door de stramloorca

ingustli a Messll~i.

in

sudul Italici, \ iata

locuilorilor
nu
este
u$oam, c1ima fiind aici
uscata $i fierbinlc. Pc
tcrenurile dintrc Napoli
$i Sicilia eruPtiile vulcanice sunt frecventc
$1
(Elna,
Stromboli
Vczllviu), iar Calabria
cste des afeclala de
cutremure de paman!.

ITA 5

EUROPA
DEVEST

ROMA
Cetatea Etemii

Construirea baziJieii Sf Petru a durat peste 150 de ani (Iueronle au fost ineheiate in anul
1626). Ea a fost ridieatii deasupra biserieii eonstn/ite peste momllintul apostolului Petru
in seeolullV, din ordinul impiiratului Constantin eel Mare. Cupola bazilieii a fost
proieetatii de Michelangelo.

Marea legenda

~i

mizeria sociala

Pana in prezent, faima Romei se datoreazii mai putin perioadei sale de

marepe ~i mai mult filmelor dedicate problemelor ~i contrastelor sociale
cu care se confruntli Cetatea Eterna.
ma :l devcnit capilala Italic!
dup.; unificafca larii in 1870.
ul numara pc atunei
200.000 de locuitori. in anii care au

RE

unnat. a awl loe 0 dezvoltare

dinamica a ora$ului $i popu1atia a
inccput sa crcasca. in anii '20 ai secolului XX. diclalorul fascist Benito
Mussolini a prelual puterea in halia.
Cand Ducele a ordanat liirgirea

str.1zilor $i constnJirea de palate

monumentale prill rata carom unnau

sa se desta$<)are paradele militarc,

multi localnici au fast alungati la
marginile o~ului. Ei lriiiau aiei in
conditii dcmre de mil:'i. in limp ce in

centrol Romei apa ~rea din ffintfuli

impunaloore. A$a au lual

n~tcrc

cartierelc s..'irace insalubre care

inconjoarii ora$ul. Acestca au crescut 101 mai mult in dimcnsiuni. mai
ales datorilli migralici populatiei
samec din sudul ~i nordul ltalici. in
anii '40. Ncvoia a facut ca blocurile
din beton sa inlocuiasdi lreptat
casele primitive. dar infraslnlctuffi
(~oli, gradinite $1 alte obiective de
uz public) continua sa lipscasca. in
aceasti aunosfera deprimanl5. au luat

CE MERITA Vfi;zUT
C'apela Sixtina (frcscclc). Tennclc
lui Cal'3calla. Forol Roman,
bazilica Sf. Ion in Laterano,
bazili1;3 Sf. Pa.. c1 de Dim;:olo de
Ziduri. mULcele (din Vatican ~i
din Vil13 Borghe'>C). bazilica Sf.
Pelru, carticrul Trastevere

ECONOMIA
Turism, comeq. scrvicii. Doar
23(11(1 din locuilori luerem in
industrie 1;>i in sectorul de
produelie.

n~lerc

filmele celebre ale curcmului

reorealisL care au plasal halia pc
harta mondiala a cirematogratiei $i
au adus faima actorilor $i rcgizonlor
italicni. Unul dintrc cclc mai cunoscute tilme alc gcnului cslc ,.Hotii de
biciclelc" in regia lui Villono de
Sicca. din anul 1948.
Dczvoltarea uhenoara a Romei a
adus cu sire probleme sociaIe, cu
care alle metropolc curopcrc sc eon-

La picioarc/c Capito/iu/ui se and

Fond Roman (in prim plan) ~i rumclc
multor cladin' anticc.
fnmlascra deja cu ditcva dceenii
mallltc Statutul Romei, capitala
Italiei, cstc until apm1e: ora~ul cste
privit. intr-un anumit scns. ca un
..clement srniin". EI nu a apartinut
nici U1~ia dintre tfuile care au fonnal
republica. in plus, Roma cslc simbollil pUlerii centrale, fala dc care
italicnii simI 0 anumita rezerva.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Prin ..M~ul asupra Romei" din OClOmbrie 1922. fasci~tii I-au obligat pe
regele Victor Emanuel al II-lea sa Ie cedezc puterea.
2. Caniernl Tmslevere (..de dincolo dc Tibru") estc ora~ul antic al romanilor
de altadata. Turistul arc imprcsia ea in acesl loc. primrc vechi1c magazirc.
barnri ~i aleliere de an.izanal. timpul S1a in loc.
3. in secolul XVI. cel mai mare artist at Ren~lerii rol11aJ'C tirzii a fost
Michelangclo Buonarolli. EI este autorul cupolei bazilicii Sf. Petru. prccUI11
$i 01 frcscelor din Capela Sixliml..
4. in nntiehilale, in Colosseumul roman aveau loe lupte de gladintori. iar in
Circus Maximus, la picioarele Palalinului. se desfa$umu intrccerile de care.

ITA 7

EUROPA

DEVEST

--

ROMA
PLANUL ORASULUI
~'iILe

Gil/lilt

Tibrul imparte Roma in doua parri. Pe malul sau strmg se ridica cele mai vechi
monumente ale capitalei imperiului antic: Forul Roman, ruinele caselor de pe Palatin,
ColosseumuJ. Tot aici s-a pastrat tiparul medieval al striizilor de "inga Piazza Navona $i
Piazza Campo dei Fiori. Pe maJul drept al riiuJui, a plimbare pe striidu{ele pitore$ti ale
canieruJui Trastevere ofera 0 pauz8 binevenita, dupii vizitarea VaticanuJui $i a casteJuJui
Sant' Angelo.

ROMA
LeagiinuJ istoriei europene
Nu existli alt o~ in Europa care sa se poatli miindri cu 0 istorie asemanlitoare celei
pe care, timp de peste 2.500 de ani, a trliit-o Roma. 0 vizitli in Cetatea Etemli este,
de fapt, 0 cilatorie in timp, in Europa veacurilor de mult apuse.
ma cste ora~ul antichitii\ii,
al cvului mcdiu cre~lin $i al
enalj'tcrii italierc rara egal.
Din .,acate, in secolul XX, or3$ul a

lli

STATISTICA
Anul infiintirii: 753 i. Ch.
Populafia: ~.l(! milioa~ de
locuilOri
(aglomcralia urbana numilrii 3.M
miJioarc)
Suprafa;a: I. :'iOS kIn::!
Evolufia demografici:

fost uratit de sclea de putere a

fasci$tilor $i de pacatcle modului
haotic de a construi, propriu anilor
'50.
Fiecare traseu conduce pc calator

150d.Ch. l.500.OOllloc.

pc urmele trecutului. Calaloria

anull300: 17.000 loc.

anul18oo: 117.000 loc,

poale fi inccpuI5 de pc Palatin, in

apropiere de Forul Roman: tcrenul

dintre
foronle
imperiale,
Colosseum $i Termele lui Caracalla
reprezintii cenlrul Ramei antice.
Mai spre nord, se ana monumentul

lui Victor Emanuel al II-lea (primul

regc a1 ltalici unificate in 1870),
care cstc privit ell putina simpalie
de majoritatea romanilor. prccum $i
Palatul Verrtian (Palazzo Verczia),
prima capodopcra a Rena$ICrii.
Renumita piata romana Piazza
avona, cu cele trei ffintani ale sale.
se afla la midi dislan~. Circulalia
autoturismelor este inlerzisa aici,
ceea ce face din pialii locul favoril
de intalnire alluristilor Si allocuitorilor orasului. AlalUri. in Piazza
della ROlonda, poote fi admiral
Panthoonul Si cupola sa. Castelul
Sant' Angelo de pc malul opus al

anul 1900: 4:20.000 loe

Mul 1940: 1.::00.000 loe
Capitala Italici din anul 1871
Inim,' Ramei moe/erne este Piazza di
Spagna. 0 pillfif lunga. in care se .,flli
ce/ebrcfc Treplc Spaniolc.

Tibrului, a fost inilial mausoleul

imparntului Adrian, Si mai apoi
locul de refugiu al papilor. Bazilica
Sf. Pelru Si Vaticanul se afla in imediata apropierc a caslelului .

CLiMA
Medilerarean3. eu temperaturi
moderate. Tcmperaturile medii
variaz! intre +8C Si +25C. iar
vam aling chinr +40(".

......-----....,..r-.....,...,

PESCURT
Roma este capitala regiunii latIUm
~i

a Republicil (lalia

Limba: ilalianA

Rcligia: calolicism
Riu: Tibru

Aeroporturi; Campino. Fiwnicino-Leonardo da Vinci

Piazza Namna. una dintrc cdc mai ftumoose pielc din Jumc. a fost consttuitii pc
locul sIadionuJui ndica' in anuJ 86 d. Ch. de impfirotul Domilian. dedicar
intrcccrilor in sl;J grcccsc. in care concurcnlii sc luptau goi. Astazl. aici i$i d:1u
rcndczvous luri$tii $i.. .indriigosli(ii.

ITA 41

VALEAAOSTA

Valea franceza din Italia

RuineJe casteJuJui Graines din seeoJul XI, situat la poaleJe Monte Rosa. Aeesta es/e
unul dintre eele eli/eva zeei de eastele care, in Evul Mediu, aparau intrarea in Valea
Aosta.

Italieni eu suflet de franeezi

Aceastii regiune autonoma a ltaliei s-a atlat sub influentli francezii timp de
opt sute de ani. De aceea, actualii locuitori ai Villi Aosta se simt mai
degraba francezi decat italieni.

CE MERITA VAzUT

AOSt3. Cogrr. caslclul FCnis.

Furggcn. 'ionte Rosa. panorama
Vanului \1all~rhom (~tuntele
Ceninol \azul dll1~pre o~ul
Breuil-em.inia. Counna}eur.
\'cm:s. clbleluJ Issogre. Parcnl

l\ational Gran Paradiso.

alca Aosta a fost dcscopcrila de romani in cautarea

unui punel de trecere prin

Alpi. Expedilia lor in nord nu a fOSI

deloc u~arii: au trebuil sa fadi rata
oSlilitatii localnicilor, avalan~lor
~i atacurilor animalelor salbatice.
Datorita artci construirii podurilor,
romanii au rcu~il sa supuna valea
greu accesibila, 31 carci cenlJU principal era, inca de pe atunei,
Augusta Praetoria eea pUlemic
intaritft, AoSla de astazi.

ECONOMIA
Turism (inoorc termale. drumclii
mOnlare. schi). Agricuhura:
culturi de cereale. de vita de vie.
de frucle; c~lerea animalelor.
sih icutura. H idrocentrale.
Industria: fannaceulicl.
mctllurgicl!i. petrochimicll Si
errrgcticll. a lemnului.

STATISTICA
Suprafata: 3.263 km'
Populapa: 120.909 de locuilori
Densitatea populapci:
37 loc. 1m
Cel mai inalt virf:
Dufour (in Monte Rosa.. t638 m)

Produse/e locale sum windute la

t:irgul din Morgex.

Din anul 1031, valea a apartinut
Casei de Savoia. Rcgatul Savoiei
de mai larziu a reprezcntal, in secolul XIX, inceputul stalului
national italian. Locuitorii vaii,
dej:i apartireau cercului culturii
francezc, nu s-au simtit putemic
legali de Franta $i au ramas mai
degraba loiali Casei de Savoia. Au
existal ~i motive: francezii au pus

in perieol, in repctate ninduri,

populalia loealli. La sra~itul
sccolului XVIII lrupclc revolulionare au pustiil valea,
ceea ce a detenninat 0
dccadere economica Si 0 emigrare in masa care au dural
cateva decenii. in 1800, in
Aosta a poposit armata lui
numara
apoleon,
care
40.000 de oameni ~i care
incerca sa ii surprinda pe
Habsburgi prin nordul Italiei.
Anlipalia fala de annatelc
franccze a tacul ca, in anii '30
ai secolului XIX, aeestea sa fie
inmmpinate cu foeun de anna
din turnul Bard, situat la gura
cstica a vaii.
Perioada fascismului italian a
generat 0 scbimbare de atitu
dire: dupa inlocuirea numeloT
franeezc ale localitatilor cu nume
italiere, Si dupa imcrziceTea
folosirii Iimbii franccz.c, majoritalca locuitorilor din acest tinu1 de
basm s-au declaral in ravoarea
unificarii eu Franta, chiar ~i dupa
cadcrea regimului lui Mussolini.
Nu sa ajuns ins3 pana acolo,
deoarece, in 1948, statui italian a
acordat Viiii Aosta 0 autonomic
larga Si statutul de regiure indepen
denta.

CE TREBUIE sA $TITI
I. Tunclul Monl Blanc (11,6 km), construit intre anii 1959-1965, este unul
dintre cele mai lungi tuncluri rutiere din lume.
2. Numele .Aosta" provire de la numele imp;lrntului roman Augustus, Si a fost
atribuit fomrctei inca din anul 25 i.Ch.
3. in numele ..italienizarii", fasciSlii au schimbat numele satului La Thuile in
Porta Linoria.
4. La sfiir$itul celui de al Doilea Rizboi Mondial. miscarea de rezistent!
indrepult4 impotriva annatei itlliere fasciste a OCUpal orll$ul Aosta.

ITA 43

EUROPA
DEVEST

VALEAAOSTA
HARTA FIZICA
r

ELVETIA

6:0~
I.

._1 (
V

....

.....-...

-.

"

'm "
\:;'-V.iH_IncM

....

"""'

........ d ..

~~M

.. Jru:

o_

NotI.o..... PARCUL NA

GRAN PA

PIEMO

FRANTA

Locafitjti

Valea Aosta piitrunde adanc in masivu/ a/pin, bcncficiind de

pe umJa actiunii erozive a ghetaru/ui precum $i a riiu/ui Dora
Baltea $i a afJuenti/or acestuia. Candva greu accesibilii, mai
ales dinspre Fran/a, va/ea este astiizi des vizitatii de turi$tii
francezi, italieni $i nu numai, datoritii dmmuri/or de calitatc $i
lUne/u/ui Mont Blanc.

peste 30.000 Ioc.

sub 10.000 Ioc.

_ _ drumuri pnnapale

'000 1500 2000 m

zApezi permanenle

__

....-r_~

~.-

VALEAAOSTA

Vestigii romane 1a poa1e1e gigantu1ui de

peste 4.000 de metri.
Valea Aosta este 0 punte de legiiturii naturalii mire Europa de Vest

~i

Italia.

alea Aosla cstc situata in

in
nord-veslul
Italici,
apropiere de granila eu
Elvelia :?i Franta, :?i se intinde la
pieioarcle eelor mai inahe varfuri
ale Alpilor: Mont Blanc, care 0
domina de la inal\imea de peste
4.000 de melri, Montc Rosa, Gran
Paradiso ~i Matterhorn (Muntcle
Cervi no). Valea Aosta arc 80 de
kilometri lungime ~i 40 de kilometri la\imc, iar altitudirea sa
medie masoam 2.106 metri. Yalea
in sire este un coridor pu\in adanc
sapal intre cele mai inahe varfuri
munloase de un ghelar cu lungimea
de 100 de kilometri, la sra~ilul
Plcislocenului. Prin vale curge

Vale.1 Aos/a. RiiuJ Dora B.1Jtea /a PrcSr. Didier

Climll. montana. Tcmperalurile
medii nting S"C In altiludirca de
3.500 de melri, +8 GC 1a allitudirca
de 1.000 de metfi, ~i + I2"C in vdi.

PESCURT
Rcgilll"C de gmni~ in nord-vestul
Italiei. Cca mai midi ~i mai slab
populalii provineie italiand.
Limbi: francezii, italiana, dialcctul
provensal
Valula: curo
Rcligia: catolicism
Cele mai importante localilll\i:
Aosta, Chotillon, Saint-Vincent,
Verres. Enu-evcs, Coumlayeur,
Morgcx
Rauo: Dora Baltea, Dora di
Verrcy, Dora di Valgrisanchc, Dora
di Savara, Dora di Rhemes, Grand
Eyvia, Evatll;On
Lacun: Grand Lac, Vcnry

tumultosul niu Dora Baltea, care

izvora:?te din vest, de la poalele
masivului Mont Blanc. Afluentii
sai nordici $i sudici au sapat in
stanca vai adanci ~i inguste, care
eonduc spre cele mai inalte piscuri
din Europa.
Incepand cu romanii, condueiitorii
acestei regiuni au ridical pe coasIclc Yaii Aosta castele fortificate,
pentm a sc apiira dc dU$mani. in
prezcnt, dupii constmirea turelului
Mont Blanc. care lIrc~le Franta :?i
Ilalia, majoritatea
aceslor monumente
se gasesc pc mar~
girca celor mal
dmfrccventate
muri. Mcritii sa te
aba\i insii de la drumurilc principale ea
sa
poti
admira
peisajele femlccatoarc. Vechiul drum
roman. datiind din

seeolul I i.Ch., trece de la vest spre

cst, slmbiiland \inutul presarat ell
poduri fascinante, cu sate :?i ora:?e
medicvale, eu ruircle fostelor forturi :?i ell palate impunatoare.
Ora:?ul Aosta, situal pc un plalou
inconjurat de mun\i, prezintii 0
combinatie interesanla de arhiteelura anticii romanii :?i de constmc\ii
medievale.
Vedere dill VaJea Ferrel sprc cu/mile
alpille illzapczite.

EUROPA
DEVEST

FLORENTA
,
Simfonia artelor

Floren!a, capitala Toscanei, este un mare centru artistic $i un monument al Rena$terii,

perioada In care a avut lac revirimcntul artistic $i cultural [II Europei,

Ora~ul

familiei Medici

Nici una dintre puternicele dinastii care au guvernat in trecut Florenta nu

a influentat soarta o~ului ~i a intregii regiuni ~a cum a fiicut-o familia
Medici.
plcndoarea Florcnlci ca

ora~

31 artei se leaga in marc

masur5. de numcle familici
Medici. care se bucurii $i astazi de
respect.
Dc la jum:itatea sccolului XV $i
pana 13 moartea ultimci rcprezenmnte a familici, in 1743, aceasla
dinastie influenlii a guvemat
ora$uJ. sporindu-i bogalia rnaterialii
$i cuhurala. Primele b3.nci man
dateaza inca din secolul XIII, iar
mareda de aUf ("orinul), biituta din
anul 1252, ern cunoscuta in
imrcaga Europa.

CE MERITA VAzUT
CalcdraJ., \'ilelc \h:dt":l. Bi.. . cm::a
San I orcIlLO. Gakria lilliLi.
Baptl h:numul San Glo\anni.

Palatul Slb'Twria. PonlC Yf.'Cchio.

Galeria \cademiei. numcroasc
aIle biscricl

~i

palate.

-_...

CLIMA
Tcmperat3 umeda. Temperatura
medic atmgc +5 T in ianuaric Si
+11 C in iulie.

Ponte Vecchio (Podul Vechi) cstc {nimas d.1torita slIprastructun'" sale bizare.

iluSlrol numele $i-o pierdul

rapid stralucirea, iar in 1743, 1a

in 1434. Cosima de Medici a preluat putcrea in Florenl3 .$i. datorila

averii sale uri~. a devenit con
dudilorul reconteslat 31 ora~ului,

aceslea,

dC$i nu a indeplinil niciodatii vrco

mfiretia

moartca Mariei Ludovica. ultima

reprezcntanta a familiei, desprc

S<'l

circulau numai legende.

funetic olleiala. Unna$ii siii au

adoptat rolul de mari mccena, au
suslinut bibliotccile $i au imrodus
in o~ obieeiu! cama\alului. in

seealul XVI, familia Medici a

devenit eea mai putemica familie
din ltalia. iar din sanul sau au fost
al~i

doi papi, care au dcvcnit sim-

ECONOMIA
Industria: u:;;oora (le:o;tiJa). de
ma1jini electrice (mecanidl,
chimica. Ateliere de anizamu.
Scn.icii. cornell. admini lrape.
banci. cdiruri. Turism.

bolul luxului $1 a1 risipci. ClI toate

PE SCURT

CE TREBUIE

sA $TITI

Ora$ din panea centralil a nordului

llali~i

Capitala Toscarci

Denwnirea italiana: Fircnzc

limba: italiana
Moreda: euro
Religia: calolicism
Gam Centrala: Santa Mana Novella

Acropon: Pcretola (Amerigo

Vcspucci)

I. Cladirea masiva a Palalului Strozzi este 0 construclic norentina tipiea:

arhitectura renascenlistA a caselor reprezentanlilor putcrii are ce"a
respingator dar, in accl31/i limp. fascinant.
2. Teatrul Pergola cstc considerat primul in lumc prinm teatrelc dotate cu loji
~i ramare, pana in prezcnl, principala seen! a F1orentci.
3. Muzeul de ArheoJogic adJlpost~tc 0 colcctic de exponalc din perioada
etrusca.
4. Adiipostul pcntru orfani. construit in 1421, a fost ridicat din initialiva
putemicci brcsle a rw::gutJitorilor de mutase $i deslinat copiilor abandonati.

ITA 51

EUROPA
DEVEST

FLORENTA
,
PLANUL ORASULUI

","ri.

11

""'0

117

MONTE

...

AUf

~=-

Ora$ul este adesea denumit "monument al Rena$terjj", datoritli nun1eroase/or

capodopere $i luerliri de artli renaseentiste conservate in stare exee/entli. Centru/ istorie
a/ ora$u/ui nu oeupii 0 suprafa{ii mare. Ce/e mai interesante cllidiri se glisesc in
dreptunghiul delimitat de Catedralii, de Pia!a Signoria ~i de Bisericile Santa Croce ~i
Santa Maria Novella, prccum ~i pe celiilalt mal al raului Amo, fn cartierul Oltramo.

FLORENTA
,
o mare de acoperi!juri renascentiste
Piata Michelangelo, de pe malul sudic al raului Arno, ofem cea mai frumoasa
panorama a o~ui Florenta. Partea istoricii a o~ui ocupa 0 suprafatii mica ~i
inghesuitii, fund ~r de vizitat pe jos.

"

1864.

filozoful

francez
vrajil de

Hippolyte Taire,
Florenta, $i-a cxprimat sentimentcle astfel: ..Un o~ in adevamtul sens al cllv&lIului. o~ care
poseda propria ana $i c1adirile sale
specificc, un o~ plio de viatfi ram
sa fie supmpopulal, 0 capitula, dar nu

prea mare, un or3.$ [rumos $i primitof

- iam prima impresic pc care
Floren13 0 lasii asupra cilatorului."
asl3zi, vizit.1torii capitalei

Si

Toscarei recunosc adevarul acestor

cuvintc.
PCnlru a putea admira fannccul

Florcnlei, eel I11ni indicat este

sa te

indrepti spre Piata Michelangelo.

care lroreaza deasupra ora$ului, pc
malul sudic al rUului Amo. Din varf

se vede panorama "c1asica" a

Florcntci. Dcasupra marii de
acopcri$uri roSii aleom$ului vcchi se

ltalia. sec. XIX. Floren/a: \'Cdcrc cu podul Salll,1 Trinit.1. Picturii de Antonio
Terrelli, Din: .. Viaggio Pittorico della Toscano': Florellfa. 1801.

ridicii solida cupoUi a Cmcdralci, aUiruri de care se ana faimoasa ,.campanila" - c1opotni\a. Nu uila S<1
arunci 0 privire asupra nurneroasclor
poduri aruncate peste mul Amo,
prinue care minunatul
Pontc
Vecchio (Podul Vcchi), in spatclc
ciiruia se inalta culmile blande ale
Apeninilor.
Printre numeroasele :nractii Oorcntire, este relativ ~r sa 0 alegi pc cca
mai interesantii. Drumul ficcarui
dilator ar treOOi sa conducii sprc
Galeria UtflZi. unul dintre cele mai
celebre muzec din lume. care adaD:wid (/504), cTmfia /UI MJchcf:Jngclo.
a fost ampf3sam in f.Jp ciMinI fa/aw/
Vechi (Pa/37.Z0 Vecchio) pfUiJ in anu/
1873. in prezent. aiei poole fi admirntii
door ropia faimoascl st:J1Ul.

poste~tc capodoperele lui Leonardo

da Vinci, Titian, Albrecht Durer,
BOllicelli, Raffael ~i Caravaggio.
Curajoslll vizitalor, care pl5nui~tc
sa se avante in mullimca de admiratori alrasa de acestc exponate
l'Cpre\llite, lrebuie sa fie capabil sa
i$i stabileascii priorit3ti1e $i sa se
Terume la ceea ce este mai imporlant.

STATISTICA
Supnfata; 101 "m
Populatia: 376.000 loc.
Densita1ea populatiei:
J.6S61oc km
Distanta fat! de Roma: 1l,)(1 km
Distanta fat! de Milano: J15 km

Muzoe: 6X
Palate ~i monumente istorice:
6.000

ITA 113

ROPA

DEveST

PALERMO
Capita/a Sici/iei

Palermo, capitala Siciliei, este un 01"8$ eLI 0 istorie bogata $i zbuciumatii. Situat in
partea de nord-vest a insulei, in golful cu acela$i nume, ora$ul s-a fransformat in
ultimii ani fntr-o metropoJii vibriind de via!a.

Panormus

~i

fenicienii

Palermo, Infijntat de fenicieni m secolu1 VIII i.Ch., a jucat mtotdeauna un

rol principalm istoria friimantatii a Siciliei.
alermo esle un CTCU2CI al culuri lor OOlice. Fenicicnii au
condus o~ul limp de peste
300 de ani, pana in seeolul V LCh.,
caod accsta a treeut in mfiinilc
c3rtagirczilor.
in 254 LCh.,
Panhonnos (,.marele port"), cum il
numeau grecii, a fost cucenl de
romani, care i-au dat dcnumirea de
PanonTIus. In sccolul Y, ora~lIl a
fosl ocupat de vandali, apoi de go\i.

Palermo cstc un
amestoc

P
Din

535

ncobi$nuit de
eulrun oricnt:Jlc
$i occidcntnlc.
Arhitocturn
rcprczinra sliluri
islamice.
nomJ.1Jldc.
baroce $i Art
NOUVC.1U. $i
tmnsfonna vizim
in acest oms
exotic intT"

Palermo a apartinut

BizanfUlui iar in 831 ~czarca a fost

cuceril.ii de arabi. Sub conducerea
lor, Palermo a devenil unul dintre

O\."C11rur.I

principale centre din bazinul Marii

Mediterare. in anul 1072, o~ul a

pasionantii

intrat pentru scurt limp sub controlul nonnanzilor iar din 1194 a
apartinut dinastiei Hohcnstaufen.

Acestei noi pcrioadc de innorire i

s-a pus capal 0 datu ell vcnirca
Angevinilor. in 1282, in Palenno a
izbucnil
revolta
impotriva
francezilor (,.vccernii1e sicilierc"),
care a deschis calea spre tron dinastiei de Aragon ~i. mai taniu. dinas
tiei spaniole. 1n 1860. Garibaldi, in
fmnten "eeloT 0 mie" ~i a sicilie
nilor, a inFnint annatele mai
numeroase ale dinastici de Bourbon
~i Sicilia s-a unit cu Regatul Unit al
ltaliei, la I decembrie.

STATISTICA
Suprafata: 158 km
Popuhqia: 6"'5501 locUllOri
Densitatea popu.la;iei:
-J:!~)

km

CLiMA
Ml.-diterareanii: iemi bliindc
(noaplca tcmperatura nu seade sub
+5C) Si uscate, veri lierbinli.
Tcmperatura medic atingc +12C
in ianuaric Si +26C in iulie.

CE MERITA VAzUT
Pahllul ~onnan7ilor (Palaao
Reale) ~i Capcla PalallOd.
catedmla. Palalul Arhlcpiscopilor.
numcroa...cle t'll~ril:i in ')til baroc.
~1U7..'U1 de Arh..'Ologie

Polawl Normanzilor cste actua/ul scdiu

al gU\'cmului Siciliei. Aripa principal8
a fost ridic(Jlj de arnbi. dar dDdirea a
fast e,tlmsa dupa cucerirea normanda.

CE TREBUIE sA $TITI
I. Cea mai cunoscutA eane despre capilala Siciliei este bestsellerul publical in
1966 de c6lre Edmonde CbarlesRoux sub litlul HSd uiti Palermo"; in anul
1989 ecranizarea acestei pov~ti a cunoscut un succes uri~.
2. Remarcabilul compozitor gennan Richard Wagrer obi$nuia sa vizitezc
Palcnno eu mare pldcere. Aiei a compus fragmenlc din opera Parsifal.
3. Deprcsiurca in care se ana Palcnno poart;\ numelc de Conca d'Oro (Scoiea
de Aur).
4. Vuceiria, eel mai mare bazar din Palenno. se intinde pc aleile ingusle ale
cartierului neingrijit Loggia, langa Vin Roma. Trecunll arab al ora$ului cste
prezent prclUlindeni.

ITA 115

EUROPA

DE VESr

PALERMO
PLANUL ORASULVI

Golful
Palermo

AlTARELlO

-+

Palenno esle situat in amfiteatrul natural nt/mit Conca d'arc, la

poalcle masivelor Monte Pellegrino ~i Monte Alfano. Ora~ul s-a
dezvoltat in jurul portului La Cala. care piilrunde spre centrul
ora~ului in aprcpiere de Piazza San Domenico.

PALERMO
in jurul Patru Colturi
Palermo este 0 capitala demna de Sicilia, indeplinind func(ia de centru administrativ,
precum ~i pe cea de centru cultural ~i artistic.

"

n plin centru al ora~ului sc ana

Piazza Villena, numitii de

sicilieni Quattro Canti (patru

Colturi) De aici, 0 scurta plimbare Ie

poarta paoa la monumenlcle cele

mai importantc. eea mai importanta
atr.lc~e a o~ului vechi estc Palatul
Nonnanzilor, construit in sccolul XII
pc ruirele c1adirilor rom3J'C ~i arabe.
Acesta imbina clemente ale arhitcclurii romare, arnbe ~i biz.1ntirc. Aici

sc ana mo7..aicuri misterioase ~i colorenc, precurn $i pil~trii bogal decorali in capela numita Capello
Palatina.

cand in ltalia au sosit grupuri

mafiOic
spaniole.
Dczvoltarca
mafici a cunoscut trei et.1pc: rurala
(1860-1946), de control a economiei
latifundiare: urbana (1946-1977),
bazam pc speculalii in construC1ii,
coruPlie ~i falsificarea licitaliilor
publice; intemationala (din 1977),
concentrata pc industrie ~i traficul de
draguri. Aceasla gruparc, stnins
lcgam de lumea politicii, controlcaza
de facto Sicilia ~i continua sa joace
un ral imens in cindul crimci organizate inlcmalionalc.

.~

Dc-a lungul bulevardului principal,

Corso Vittorio Emanuele, SC ridica
numeroasc biserici in slil hame,
Palatul Arhicpiscopilor, prccum $i 0
calcdralii eu un ponal gOlic.
Bulcvardul inconjurat de palmieri
conduce pfuli'i 13 promenada de pc
chci Foro ttalico - de unde se
dcschidc 0 vcdcrc minunata la
Marca Tircnianii. La c..'1leva sule de
mctri dislan{3 se ana Vila Giulia ~i
alaturi. griidina bolanica. deosebil de
frumoasii.
Partea inlUJlXata a viclii orn~ului
eSlc Icgat.1. de aCliviti'i.lilc mafici Palcnno este unul din cenlrcle principale ale acestei organizalii crimi
nale. inceputurilc crimei organizatc
in Sicilia d.:nea.za din sccolul XV,

PE SCURT
Lirnba: iluliana
Moreda: curo
Rcligia: catolicism
Acroport: Punta Raisi (Ia distnnli
de 32 de kilometri de ccntntl

onJllui)

o gnidina
e'fotica in juruJ
Vilei Igea.

ITA 145

EUROPA

DEVEST

"

TOSCANA
Griidina Italiei

Panorama Toseanei in imprejurimile Sienei. in tonuri pastelate de oem.

in aeest rinut deluros erese ehiparo$i $i miislini.

 Patria cavalerilor, a dilaretilor

~i a mae~trilor de orga

ECONOMIA
Resurse naturale: mereur. fier,
cupru. zinc. mannurii (ClIrrara).
Agrieultur-.i: culturi de legumc,
vita de vie ~i maslini. Industria:
u~oara (texlilil). perrolierii
(rafinariil, ercrgelica. Turism

Nenumiirate obiceiuri, legende ~i basme se leagii

de Toscana, cum se intfunplii adesea ell regiunile
bogate in cultur1i. Uneori, unele legende conpn
un sfunbure de adevar.

"

n anul 1559, putcmicul Cosimo

I din familia Medici a supus
Siena, aliatil a imparatului. EI a
decis atunei s:i puna eapih odatii
pentro totdeauna unui anumc namv
ural al locuitorilor ora~ului. Pe
vrcmuri. Siena ~i Florenla erau
rivale de moarte. Prin anti] 1260
sier~zii au
prins obicciul sa
gorcasca pc strazile ora$ului un
magar, de a carui coad5 era alamal
stindardul Florenlei, pentru a-I face
de ras pc vccinii de la Nord.

Case ascunse sub acopcri~ur; $; /Uric

Unul dintrc cdc mai bi"e conservate

oro$C IIlcdievale ale Toscanei - S.1n

Gimignll/lo.

Obiceiul s-a transfonnat etl timpul

in spectacolul traditional cunoscul
sub numclc de "II Palio", Scopul
cursei rcburr a dilaretilor in jurul
pietei medievale Piazza del Campo
este capturarea stindardului. Participantii lupta pentn! onoarea diferiIclor cartiere ale ora~ullii. Un
spectacol similar - inspirat de
,.Gioslra" medieval ii- are loc la
Arczzo.

CE MERIT V UT
F1or~nla.

Pisa. Siena. Arezzo,

Lucca. FiesoJc. Poggio a Caiole.
Petraita. San GlIllignano. ruirele
etrusee din Volterra ~i Chiusi.

Locuitorii ora~;ului Lucca

amintcsc adesea poveslea ullui ta-nar care. in
1875, a can tal eu mata
pasiure la orga catedralei. inca I autoritatile
biserice~ti I-au considerat
ncpotrivit
pcntru
fUllctia
de
capclmaistnl ~i demnimtea asociata
acestcia. Ora~u[ a pierdut astfcl un
talcntal virtuoz, dar lumea a ca~tigal
unul dinlrc cei mai mari compozilori de opera. Organistul plio de
temperament era Giacomo Puccini.

de biscrici. A$<1 .1r.ltli Vilzute de sus

majoriw/C8 or.l$clor to.se8I1e.

CE TREBUIE

cuMA
Medilerareana. Temperatura medic
anuala: +14C in Sud: +12C in
regiunile de vale; in Florenla.
+6C iama .';li +22C vara.
Perioada eea mai propiee
ci'ilatoriilor: primavara ~i toamna.

SA $TITI

I. tn galeria Acadcmiei de Arte Frumoase din Florenla sc gi'i~le cca mai

renumila statuie dill lume - David al lui Michelangelo.

2. Lorenzo di Mediei s-a ineonjurat cu pl3cere de arti~ti. Printre acc$tia s-a
numarat $i inegalabilul Leonardo da Vinci, realiwtorul primelor schile de
ma~ini zburiitoarc ~i au(orul celui mai faimos tablou din lume - Mona Lisa.
3. Celebrul fizician $i astronom Galileo Galilei s-a nilscut la Pisa, in 1564. EI a
intrat in conflict cu Biscrica datoritii teoriei lui revolulionare confonn direia
Pumantul sc invarte in jurul Soarelui.
4. Tumul din Pisa a ineepul sa sc inelire acum 800 de ani, din CllUW deplnsiirii
fundaliei. eu lOale aceslea. lumul a ramas in picioare pana in momenlul de
fata.

ITA 147

EUROPA

DEVEST

IT

TOSCANA

HARTA FlZlCA

.
MAREA
EMILIA-ROMAGNA

ADRIATIeA

~
}

MARCH"E

MAREA

LfGURICA

-UMBRIA

"

LATIUM

o.

Toscana se intinde pfma la {anal/rile pitore$ti ale marilor

Liguriea ~i Tirenianfi ~i este marginita in Est de munth
Apenini. Cu dealurilc sale verzi, arhitcetura eitadinii unieii ~i
atmosfera memorabihi, Toseana este eonsidcralii de multi
drept eca mai (ru111oasa regiune a Italiei.

pesIe 1(1) 000 dllloc.

~ 50000 dllloc.

peste 30 000 d111oc,

sub 30.000 de Ioc,

_ _ drumuri pllflCIp.lIle

200

500 1 000 m

TOSCANA

RcgiulI.": istorica a Italici

In imprejurimile raului Amo

Niei 0 altli regiune europeanii ou se poate mandri eu
o mo~tenire eulturalii similarii eu eea a Toseanei.
Frumusetile naturale ~i eapodoperele artistiee toseane
sunt admirate de milioane de turi~ti anual.
casupra colilelor Toscrll'ci
p[ute$te rnireasma 1mbala
toare a maslinilor, a chiparO$ilor $i a duzilor. Caraclcrislicc
pentru accasta regime slint salcle

PESCURT

de ffiunle, prccum $i cct5ti1e $i

biscricilc amplasate pe coasle abruplc. Tascana estc 1I1l1l1 dintrc
lcagarclc culturii apuserc modem:.

Capitala: Florenla
Limba: italiana
Moneda: curo
Rcligia: catolicisrn

Ora*lc principalc: capitalele

provinciilor plus
Voltcrrn

Masivi

rnunl~i:

ora~cle

Prato $i

Apeninii Toscani,

munlii Prcapenini
Acroporturi intcma,ionalc:
Florcnla+Pcrctola, Pisa-Galileo
Galilci
in secolul al XV-lea, familia
Medici a eondus capitala regiunii,
Floren\a, intr-o perioada de dezvoltare artistica ~I ~Iiinlifica.
Monumente precum catedrala
Santa Maria del Fiore ~i Galeria
Uffizi sun! cunoscute in intreaga
lume ~i atrag luri~tii ca un rnagrcl.
in cele 45 de sali ale Galeriei Uffizi
sunt expuse 4.800 de opere de arta.
Calaloria prin Toscana trebuie sa
inc1uda :;;i 0 vizita la Pisa, cu tunlUl
ci inclinat ce se plead in fata
turi~tilor. Siena mcdievalfi alrage
prin eursele de cai iar istoricul San
Gimignano este cunoscut drept
.,ora~ul turnurilor",
Toscana eSle un loc de odihna ideal
nl! numai pentru cei intcresali de
cultura. Peisajele montan: ale
Apeninilor Toscani ~i pad uri Ie desc
sunl un paradis pcntru iubitorii de
natura ~i de drumclii, T5rmul de
320 de kilometri lungime al
marilor Ligurice ~I Tircnicn:
salis race toate dorin\ele amalorilor
de bai de soare :;;i ino!.

STATISTICA
Suprafata: 23.000 I-..m~
Populapa: ].53 de milioalr
Dcnsitatea populapei: 150

Tllmu/ Inc/ina! din Pisa CSIC una di/llre iCo.11leJe (wistice ale lralici. vizitm din z06

pan,i ill scam dc gmpuri de tllri$fi dill III/nea imre'lgii.

loe km~
Cel mai malt van: Mlmle ('imlln.:
(in ..\pcninii Tosc'lIli, 1.16] ml

ITA 161

EUROPA
OCCIOENTALA

VENETIA
,
ora~ul

legendar din laguna

Venelia Iriiiele din lurism, conservand monumentele de arhiteetura i Iradilia.

in limpId concursului de gondole pe Canale Grande, locuitorii ii il1curajeaza
echipajele favorite in ale carol' culori sunt imbriica(i.

De la cetatea fortificati'i la metropola comerciali'i

A~ezarea ora~ului

pe insulele din laguna Venetia a fost decisiva pentru

innorirea ~i renumele urbei. Astazi, aceasta a~ezare geografica este 0
piedica serioasa in transportul de marfuri ~i oameni.
CE MERITA VAzUT

Pin\8 $i Ba..ilicn San Marco.

Pillatul Dogilor. Ponte Rialto
(pod) pc Canalul Grande. Mwcul
Carrero Galeria ddl'Accadcmia

eentlmetfl III tcriloriul mlA~tinos

din laguna.. Pcrspecliva privind
rcmcdierea aeestor neajunsuri este
mai mull dedit pcsimistA. in plus,
Venclia. in ianuarie $i fcbruarie,

este acopcriti\ de 0 ce<lli'i groasa.

AceastA a1lllosfera apasAloarc a fost
redata de Luchino Visconti in G1mul
"Moorte la Venetia".

cuMA

rimii locuilori ai Venetiei

au fost fugarii din Campia

Padului, care, in seealul

Veri calde ~i umede

Icmi reci

al IV-lea, S-3U adapoSlil aiei de

invazia popoarelor bamare.

~i

Ulnede

Temperatura in
ianuaric dc la 00. C

Ace~li

locuitori au transfonnat teritoriul

mla$tinos 31 Venetiei intr-o marc
pUlcre mondiaHI. inlre secolclc

la +6 C
in august dc la

al VII-lea $1 al XV-lea, Venetia,

guvemata de dogi (condudHori i
al~i ai Rcpublicii). a fost eea mai

+18Cla2TC

insemnatil putere medileraneanil

care s-a imboglitit din comertul

oriental cu mirodenii. Veniturile
man obi i nule Ie-au pennis dogi lor sa
consrruiascli palate de vis, biscriei,
reziden}c sompluoase. care ast:lzi
sunl atractia turislicA principalA a
Venetiei. CAire sffi~itul secolului
al XVlea a inccpul treplat declinul
Vcncliei. pentru ca. in 1797, dupA
rnzboaiele napolconiene. sa dcvinA
obiect de schimb intre Franta ~i
Austria. apoleon ceda, in acest
an, Venetia Auslriei. Abia in 1866.
Venclia imrn in componenla Italiei.
Astiizi, ora~ul Venetia. dalorilii
Bienalelor Artislice. Festivalului
International de Film. eSle unul
dintre principalclc cenlre cuhuralc
ale Italiei, inundat continuu de
valuri de turi$li.
in acela~i timp. sercnisima re
publica esle simbolul distrugerii
$i decaderii. Conslruetiilc sale.
sprijinite pc piloni de lemn.
sc scufundii. an de an. eu cali\a

Februarie - in IImplil
ce/ebrulllifestiml
de la Venetia. limp
de cOlel'u =ile, IIi se

;nfijri$eu=ii sfr(ilu('irea
~'eucurilor tfl.'Clite.

CE TREBUIE
I.

sA $TITI

in Evul Mediu, primul european care a pomit intN) calatorie caire Orientul

indepartat estc \'enetianul. comerciantul ~i filozoful Marco Polo. Acesta cstI.'

autorul primelor descrieri ale JArilor ~i populatiei Asiei.
2. Nuvela lui Thomas Mann .Moanea din Vcnclia" a fosl transpusa pe ecran de
Lucchino Visconti; acest film a popularizat imaginea de atmosfera sumbrA a
.,ora~ului din laguna".
3. Conceptul ..commedia dcll'anc" i~i are originea in istoria Veneliei. Renovarea
dc baUi II accstui .,tcatro al tipurilor" a fosl realizat de dmmaturgul Carlo
Goldoni. Em de profesic avocat. iar cariem litcrari a inceputo abia la varsta
de 31 de ani. A murit la Paris in anul 1793.
4. Pc Canale Grande.arlcra" cu couluri a Venelici. sc ana door uei poduri: Podul
Academici de ArtA. Ponte Rialto $i in apropicrea staliei Podul Scalzi

ITA 163

EUROPA
OCCIOENTALA

IT

VENETIA
,
PLANUL ORASULUl

Laguna Vene\iei

Teatl'\ll

Verde

...
Principato or/era de comunicatie a ora$ului e Canale Grande, ell 0 lungime de 4 km,
arlera de apa a Veneriei, de-a lungul eareia s-au ;m;l!al palale Jas/lloase. unul dinlre eele
lIlai renulllilejiind Ca'd'Om - "Casa de Aur".

VENETIA

ITA 164

ORASUL PODURILOR'SI AL PALATELOR

Capilala lagunei;

ora~ul a~ezat

pC eele mai multe insule - 118 la numar.

Datorita situarii sale geografice,

Venetia este unul dintre cele mai vizitate

Tub/aI/rile illfli(i$lind
scene din socielll/e
eral/ populari=me
in seco/e/e tar-ii.
"Concerto Di Dame"
es/e una din /ucriiri/e
pic/omlui italian
Francesco Gilardi

(/7/2//793)

"

n prima jumi'Uatc a seealului al

XVIII-lea. a avu! Joe dezvollarea curentului pictural. care
infhli~ cele mai intcresanle peisajc
ale ora~ului sau scene din viata
cotidiana a locuitorilor. Curentul
acesla poarta numele de vcduta
(cuvanlUl .,vcduta" inseamna
..vcdcre"), iar eel mai cunoscut
rcprezentant 31 s:"iu cste Giovanni
Antonio Canal. cunoscutul
Canaletto (1697-1768). Vederile lui
Canalcno. in fonnate mid. crau
considerate adcvaralc ca.rti po~talc,
un su\enir potrivit dupa. un sejur 13
Venetia.
Ast<1zi, turi~lii contemporanii fae
fmografii. filmeaza sau cumparn

vederi.lmaginca PalalUlui Dogilor

din Piata San Marco este eea mai
des in13lnitll. Langa Palatul Dogilor
se gllsesc Campanile - un lum inalt
din seeo!u! al XII-lea. Tumul eu
eeas din seeolul al XV-lea, prceum
~i Procuralic Vecchio ~i Nuove.
monumcntc din seeolul al XVIlea. in Palatul Dogilor au
fUl1qional, dc-a lungul
timpului, loatc autoritalile
Republieii. Uinga Palat,
la eumpana veacurilor al
XVI-lea ~i al XVIIlea. a
fost ridicat3 inchisoarea.
legata de Palat printr-un
mic pod. Acest pod ~i-a
ca~tigat rcnumele datorita

Pa/me(e !a:#l/oose!le pOl

admira iII/iII/pilI ctilt1lOriei
gondola cli"d pori
descaperi loeuri lIemail'l:l=1I1e.

CII

Supraflllll: 7.1161.1112
Populalill: 27!'i.(IfKlloculIori (200lj

I)ensit.lliea populaliei: Nooo km1

i"lr-o asifeJ de cii!iiforie,

gondola Ie poortu JX' /50 de
cOlla/e, traH?rsale de 400 de
poduri.

ora~e

ale lumii.

PESCURT
Religia: calolica
Limba: italian! ~j dialectul \cnet
Canicre importanlc:
Cannareggio, Castello. San
Marco, San Polo. Dorsoduro,
Santa Croce, Lido. Chioggia.
Acropon: Marco Polo in
Tessera, 13 km nord vest de
Venetia.

seriitorilor seeolului al XIXlea,

care I-au numit Podul Suspinelor.
De altfel, pe pod au suspinat nu
numai indrngostilii dezaml1gili,
dar ~i nefericitii condamnati, care
trebuiau sA traverseze acest pod, pc
drumul de la sa!a de judecat.1'i din
Palat spre celula inchisorii.

~LD 1

EUROPA

...

DEVEST

OLANDA
Tara
morilor de vant
,

eana/uri/e, biciclete/e $i mori/e de vant sunC cde erei semne distinctive ale O/andei.
una dinere cde mai popu/atc rari din Europa.

Rembrandt

~i

Rubens

Regatul Tiirilor de Jos a fost candva una dintre principalele puteri

maritime ~i coloniale ale lumii. Olanda ~i-a menp.nut pana in prezent
statutul de monarhie ~i a ramas 0 tara a navigapei.

CE MERITA VAzUT
\m!\lcrdam. Rolterdam. Ilaga.
baraJul IJsseimeer. In:o.ulele
hisicl,l de Vest

"

n 1568, a inceput liizboiul dintrc

Tarilc de Jos ~j Spania, carc a
dural 80 de ani. Sub conduccrca

lui Maurice de Orania, provinciilc

nord ice ale tarii s-au ridiem

impotriva coroarei spaniolc. in (imp

cc provinciile sudiee (Bclgia de
aSl3zi) au ramas supuse acesteia
chiaT ~i dupa semnarea Tratalului de
Pace din Westfalia. in 1648.
DOlorita Ootci lor uri~. olandezii
nu numai eli au reu.$it sa lina piepi
pUlemicci Spanii, in secolul XVII.
dar au ~i cuceril numeroase colonii
maritime. Ei au descoperit tcritoriile
Indoreziei ~i Surinamului de aslazi,
3U ajuns palla in Insulelc din Marca
Caraibilor ~i chiaT p<1na in America
de Nord. in 1626, au infiinlat, pc
coasta Americii de Nord. Noul
Amsterdam, o~ul New York de
aSta7i.
Olanda ~ia dobandit faima nu numai
datorita ruzboaielor ~i a dczvo!tarii
eomcrciale, dar ~i datorit:i arti~tilor ~i
ganditorilor Slii. Perioada dintre se-

Capita/a O/andc; cste bnlzdaui., asemeni Venetlel, e nenumtirnte canaluri.

Amsrerdam cstc num;r uncori .. Venetia Nordu/UI.

colul XV ~i secalul XVII reprezinta

apogeul eulturii olandeze. Ora~elc
bogate au fost principalcle centre
artist ice:
Amsterdam,
Haarlem.
Utrecht,
Lciden.
OelO, Haga,
Rotterdam, Dordrechl $i Gouda.
Unu! dintrc cci mai importanli
reprezelltati ai Umanismului european cstc Erasmus din Rotterdam.
Tot in Olanda s-au nascut unii dintre
cei mai mari pictori curopeni. prilltre
care Hieronymus Bosch. Jacob van
Ruysdael. Rembrandt ~i Venneer.

ECONOMIA
Agricultura: cuhuri de cercalc, de
legume. de cartofi (numeroase
gospodiirii p..1nicularc): crc~lerca
noritor. crc~terea animalclor.
Industria: pelrochimicil $i
crcrgclicfi (rnlinarii. extracpa
ga7lLlui nalUml), alimcnlnnl
(Iactale), chimica. electronica!li
consltuclii de m~ini. SCCtoru! de
scn"icii c,le bin: denohat.
Atelierc de anizanal. Turi::.m.

CE TREBUIE sA ~TITI
1. Barajul IJsselmeer. numit adesca Zuiderzee, a fosl cindva un golf al Mani

ordului. in unna ridicarii fundului mflrii,

accs1.3 a devenit lac interior al Olandei $i este, in prezent. un loe foone indn1gil de amalorii de sponuri nautiee.
2. Faianta pentru sobe din o~lul Delft, piCI.3t3 in culoarca caracteristici numita albastru de Delft, este una dintrc
crcaliile de valoare ale ceramicii artistice europere.
3. Expresia ,.punerul zero altitudi~" a apatut in Olanda. incepand din secolul XVlI. altitudi~a dcasuprn nivelului miirii se
masoam fali de punctul de refcrinli care este Amsterdam (~-numitul indicator zero din Amslerdam).
4. 1n anii '70, fotbalul olandez triumfa in lume. Steaua fotbalului Johan CruyfT $i echipa sa. Ajax Amsterdam. au ea~tigal
de trei ori consecutiv campionalul nalional. impreunli eu echip..1 nalionatii, acesta a oblinUi de doua ori titlul de
vicecampion mondialla fotba\. Aceasla disciplina sportiva continua sa provoace cmolii putcmice in Olanda. in anul
2000, larn a fost gazda Campionatului European de fOlba!. nliUuri de Belgia.

r::JLD 3

EUROPA

VEST

OLANDA
HARTA FIZICA
1I.Jot

.......

~.OOD Ioc.
In"'loo,OOD-~OODIac_
1nlJtI5O.000 - 100.000 lac.

sub 50.000 lac.

pqlII

I Vh,lo""

GIIONINCEN
Groningen

...-

I Tutl

"'-* de _

.......... canale

10

20

50

100m

._.

Den H~lder

--

MARE
NORDULUI

...-,
Haefte.m

"'"-).'

GERt1,ANIA

~DUiSbUrg

".

BELGIA
KOln

MeaSlriCh,4'!-~~~J

6 Bruxelies

,.

OIanda este, in Iimba locuitorilor sai, Nederland, Tara de 105. Multe regiuni se afla sub
nive/u/ marii sau /a doar eli/iva metri deasupra lui, iar a mare parte din teritorii/e !arii
au fost rapite ape/or ~i drenate. in urma aeestor aetivitiifi au ramas poldere/e, pe eare se
practica intens agricultura, favorizata de solurile aluviale feltile.

OLANDA
Campia periculoasa
Olanda este eea mai joasa tara din lume din punet de vedere al altitudinii. Partea sa
vestiea este afectatil in eontinuare de 0 lentil afundare: in decursul unui seeol aceasta
a eoboriit eu 10 eentimetri.
otiJe, $I mai ales slijierbele la/e/e, soot
unuJ dintre principaJeJe produse de
export 8le Olandci.

proape
jumiilate
din
suprafalu Olandei sc ana la
nivelul sau sub nivclul
marii. Penlru a impiedica inundarea

lil.rii de maree. olandezii au inventat

dc-a lungul sccolelor un sislem de

diguri ~i de tcrasamente impotriva
inund3liilor.

Olandczii recunosc faptul ca tara lor

cstc divizata in doua p:'i!1i, diferite
din multe puncte de vedere.
Provinciilc din nord sunl locuite de
protCSI:1I11i,

oamelli

CCOllOm!

CUM,!.
Tcmpcrntd oceanica. Tempermura

medic: +2C in ianuaric, + 17C in

iunie. Cantilalea anualit de
precipitalii: 750 111m.

~i

austen. tn regiunile sudicc domina

calolicii, care tree drepl oameni
risipitori ~i veseli. Totu~i, locuitorii
Olandei au un lucru in comun: sunl
foartc toleranti. in tara mica ~i dens
populat'-l convicluiesc in deplinii
armonie oameni de nalionaliliili ~i
credintc diferite.
Olanda cstc faimoasii daloritii
culturilor de legume ~i daloriHi
branzeturilor
foane
gustoase,
precum ~i datoritii transportului pc
mare ~i pe uscat. excelent organizal.
Rotterdam ~i Amsterdam sunt cele
mai mari ponuri maritime ale
Europci. Navigalia intracontinentalii
este ~i ea foane hire dezvollata In
Oranda. Numeroasele canal uri sunt
cui de transport ideale $i faciliteazii

PE SCURT
Dcnumirca oficialii: Rcgatul Tarilor
de Jos
Sistcm politic: monarhic
constitutionaJa
Structurn administrntiva: 12
provmclJ
Capitala: Amsterdam (743.000 de
loc., aglomcratia urbana numdcind
1.536.000 de loc.)
Scdiul guvemului $i al
parlamellrnlui: Haga (S'Gravcnhagc)
Limba: rr..--crlandezfi
MollXia: curo
Religia: catolici (30010), rcfonnali
(15%), 8% dintre olalldezi sum de
aha religic, iar restul de 45% se
declarii ram afilierc rcligioasii.
Cele mai mari of"ll$e: Rotterdam,
Haga, Utrechl, Eindhoven,
Groningen
Celc mai fungi rJuri: Rhin, Meuse,
Schelde. \Vaal
Cele Illai importante porturi:
Rotterdam, Amsterdam
semnificativ circulatia. Locuitorii
ora$clor prcfcra un mijloc de
dedt
transport
mai
comod
transportul in comun ~i decat
autoturismele: bicicleta. in nicio allii
tam din Europa nu existii atat de
multi bicicli~ti.

Man de vial in provincia Flevoland

STATISTICA
Suprafata: 41.526 km

PopuIafia: 16.4 milioaoc de

locuilori
Densitatea populafiei:
395 loc./km

Cel roai malt punct:

Vaalscrberg (32 I m)
rca mai Joasa altiludirc:
6.7 m sub ni\clul mimi

din Regatul

Tirilor de los

NOR 1

UROP '

DE

<@

NORVEGIA
intre CapuJ Nord $i SkagelTak

Insulele Svalbard, Fiordul Magdalena

In regatul vikingilor
Timp de peste 500 de ani in Norvegia au domnit vikingii. La ineeputul
mileniului treeut, tara a format 0 uniune impreunii eu Danemarea ~i de
Suedia.
P 7 I N cit JImm din aptOpIt:r'e de fion:luJ Sogne cste
I11III1 dinIte J'&fImele cxcmpJarc arhirecronice de acesr
tel care s-au "astral.
r

CE MERITA VAzUT
Bisericile de lemn din Borgund. Heddal, Uvdal. Oslo
(Galeria Nationalii, Parcul Frogner ell statui Ie lui
Vigeland), noptile albc de la Capul Nord ~j Insulclc
Lofolen,

Par
eel
eu
Frumos, a eueerit
cea mai mare
parte a Pcninsulei
Scandinave, iniliind procesul de
unifieare a larii.

"

n preajrna sccolului V d.Cb.,

triburile nonnande, care popu
lau teritoriul de astlizi al
Norvegiei au tntiiniat un mic stat.
Pamanturile sterpc, suprapopularea
care domrca din secolul VIII ~i
rcnumaratele lupte illire triburi au
devcnit cauza cxpediliilor de jaf ale
vikingilor. Calatorind pc camhii,
acc$tia au cucerit, intre allele,
Insulclc Faroe, Shetland $i Orkrey,
precum $i coaslele Irlandei $i
Scoliei. Vikingii au colonizat $1
Islanda, au infiintat a~ezari in
Grocnlanda ~i au fost primii
europeni care au ajuns in America
de Nord. Regele vikingilor, Harald I

PE SCURT
Denumirca oficiahi: Regalul
Norvegiei
C1pitala: Oslo (538.500 loc.,
aglomeralia urbana num1l.rn
811.688Ioc.)
Limbi: norvegiana (80010 bokmal,
20010 nynorsk)
Moreda: eoroana norvegiana
Religia: e~tinism (Iuteranism
94%)
Acroponuri: Forrebu ~i Gardcmoen
(ambelc lang3 Oslo)

Din 1319, regcle Magnus al VII-lea

Eriksson a condus Norvcgia in
cadrul urci uniuni personale eu
Suedia. In 1397, ea unnarc a
Uniunii de la Kalmar, Sllcdia,
Norvegia ~i Daremarea, ee1c trci
regate seandinave, s-au unit. in
final, Suedia a abandonal uniurca in
1523, dar Icgatura dintre Norvegia
~i Darcmarca s-a mcntinut pana in
1814. Din aeel moment, Norvcgia
~i-a aparat ell grija indcpendenla. in
timpul Primului Razboi Mondial,
tara ~i-a pastrat rcutmlitatea ~i a
riimas in afara alianlelor militare
pana in 1940, dnd a fosl atacala de
Gennania.

Dupa razboi, Norvegia a intrat in

NATO, eu condilia ca, pc timp de
pace, nieio foIlii militara straina sa
nu poata stationa pe tcritoriul sau.
Refercndumul organizat in 1994
referitor la integrarea in Uniurea
Ellropeami s-a ineheiat cu respingerea acesteia. Luand in eonsiderarc situalia eeonomiea excelentii a
liini, nu e de mirarc cli nqrvcgicnii
se tem di aderarea la Uniurc nu ar
face decat sa Ie inrautaleasca
nivelul de trai.

CE TREBUIE

CLiMA
Climii lemperatii oceanica. ealdii in
sud ~i reee in nord. Datorit3
Curcntului eald al Golfului.
Norvegia arc un climat mult mai
bland decat Alaska, situata In
aceea~i latitudirc. Tcmperatura
medie la Oslo: -4C in ianuaric,
+16C in iulie.

sA $TITI

I. eel mai eelebm aleoal norvegian este a~anumitul aquavit. Una dinlTe
miircile acestei biiuturi putemie alcoalizate este pastrala in butoaie de lemn
pc navc. in perioada de fennentalie, navele eu alcoal trebuie sa traverseze
ccuatoml eel putin 0 dala.
2. Sehiorii norvegicni sunt printm eei mai buni din lume. Ae~tia c~tigii la
concursurile intemalionale medalii dupa medalii.
3. Cei mai eunoscuti arti~ti norvegieni sunt pietaml Edvard Munch
("Tipatul''} ~i seriitoml Henrie Ibsen (.,Nora").
4. Numai in Scandinavia pol fi intiilnite biseriei medievale din lemn,
eonstmite pe st51pi ~i eu aeoperi~uri foane asculite. tn Norvegia exisU1 25 de
astfel de biseriei.

NOR 3
@)

NORVEGIA
HARTA FIZICA

...

27
C. Nord

-.
Troms".

'Ie

FINLANDA

Wl'$terdl
Hilrsta~

Golful

Botnic

MAREA
NORDVL VI

ponle 100.000 Icc.

Trw. 30000 - 100.000 Ioc.

tnnl0.000-30,OOOloc.

sub 10,000 Ioc.

400 1000 1500 m

C.I

I
Numeroase lacuri molJtane sum SilUll/e in
regiuni pitorqti unde nu intii/nC$ti picior
de om.

Daca am fl1tinde Iinia

tfinnlllui Norvegiei lufind

in considerare toate
golfurile adiinc sfipate in

coasta stancoasa, numite

florduri, aceasta aT Ii mai

Haugesur\i'i

Akrehamn.

Stavang,r
Sandn",-"".,~,::
200 Om

(1
CA

/ungfi decat meridianul

care leagfi cei doi poJi ai
Pfimiintllilli.

NORVEGIA
Una dintre ceJe mai bogate {iiri din Jume.
Norvegia, unul dintre cele mai bogate state din lume,
este situatii pe tfumul de vest al Peninsulei Scandinave ~i este una dintre t8ri1e cele
mai nordice ale continentului european. Bogiitia Norvegiei nu se rezumli la imensul
potential economic, dar cuprinde ~i varietatea reliefului.

aca

rc

imaginam

ca

Peninsula Scandinava arc

fanna

unui

leu.

Norvegia reprezinta capul

acestuia. Aproximativ

~i

atunci
coama

treime din

tara este situata dincolo de cereul

polar. Majoritatea locuitorilor sau

stabilit in regiurca sudica ~i in prcajrna capitalei, Oslo. Caracteristice

pcolm peisajcle norvegicl'l: sunt
golfunlc maritime intratc adanc in
uscat, numite fiordun. Datorita
3cestora, linia liinnului este fnane

lungil, avand 21.930 de kilomelri.

Tipici pentnl
orvegia sum ~i
rcnumfualii ghelari (Jostedalsbreen
este eel mai mare ghetar al Europei).
Multi norvegieni traiesc din pescuit.
Marea ascundc iosa ~i alta comoara,
care a mcut din poporul norvcgian
unul dintre celc mai bogate din
lume: petrolu!.
Dc la sra~itul ~milor '60, dind au
fosl descopcnlc rczerve importante

STATISTICA
Supraf84a: J:!J. 77 km
(tara arhipclagul S\albard)
PopulaliJi: "5 milioarc de locuilori
Oensitatea populatiei:
I-iloc. km'
Cel mai inall v!rf:
G3ldhopiggcn (2.469 Ill)
Lungimea tinnului: 21.930 km.
~.740 km f'1l1ii Iiorduri
lnsule: pc!'>IC 150.000 (urele ..,unt
door 'i1anci I. dllllre care 2JIOO

Triisfiturn carncteristica a
Munfi!or Sc:mdinaviei sunc
podi$urilc intinse. numite
field-uri. Mun,i; sunc
presiirntl eu {jorduri. lacuri
$i muri. Peisajele deosebite
au devenir marca auaCfie
IUristiciJ a Narvcgiei.

de
petrol
in
Marea
Nordului ~i in Marea
Norvcgiei, tara a devenit
3utonoma din puncrul de
vederc ercrgetic. Exportul
de petrol a stabilizal situ
atia cconomica a acestci
tan candva saracco
Rata scazut3 a ~majului,
care se mcntirc de mult
timp In 3,9010, este 0
himerii pcntru alte stale.
Bog5tia tflrii ii dclcOllina
pc norvegicni s<i IlU acorde
o a1cntie dcosebita dcz
voltirii
turisl11ului
in
masa. Prclurilc ridicate
limiteaz1i numarul vizilatonlor din striiinatate, fapt
ce
prolejcaza
natura
norvegiana dc distrugeri.
in
tinutunle
nordicc
rcstr.ibatute de drumun,
unde timp de doua luni pc
an (in mai $i in iunie) pot
Ii admirale nOPlile albc,
schiurile sunt principalul
mijloc de deplasarc in
penooda de iama.

locuite

Granite: ! 5+t km. dlnlre care

1.619kmcu Sucdia. 729 Un cu
Finlanda. 1961m ell

Ru~ia.

MinoritJlca nalionaJj a
Nonegici. sami. ce
!ocui~te in nardu! tMi;.

PRT 1

EUROPA

DEVEST

PORTUGALIA
Tara
marinarilor
,

Tannul PortugaJiei - aiei a ineeput, in seeolul XV. istoria pulerii maritime.

De la mare putere, la "adapost pentru saraci"

Istoria Portugaliei este istoria unui ~ir de succese ~i ~ecuri. Tara,
cunoscutii pentru un timp sub denumirea de "adapost european al
silracilor", trece printr-o nouii perioada de dezvoltare dinamica.
crsoana

lui

Henrie

Na\igutorul (Don Ilcnriquc 01

Na\cgador,

13941460) sc

bucurii pana in prezcnt de un marc

respect in Portugalia. Odata eu cl,

puterea Ponugalici a inceput sa
creasdi pc marilc ~i occarclc lumiL
Henric Navigatorul a organizat ~i a
calalorii
pc oceanul
finanl3t
Atlantic, de-a lungul coaslelor
Africii. initiind colonizarca acesteia.
La seun limp dupa accca, Vasco da
Gama a descoperil calea maritima
spre Indii, a cueent pentru
Ponugalia Insulele Maluec ~i a pus

lnSl1JJItaneu din
viap lin;~t;ta in
orrJ$ul poltUghcz

Lisabona

bazclc a numeroasc centre comerciale. Expcdiliile maritime all angajat potcntialul POl1ugalici in a~'l

mcisura inc3t aceasta nu a putut sa

tina piepl annalei spaniole care i-a
ocupat teriloriul in 1580, sub conduccre3
printului
de
Aloo.
Ponugalia ~i-a recapat31 indepcn
den~ de abia in 1668. cu ajulorul
britanicilor. Picrdcrca. in 1822, a
celei mai mari colonii, Brazilia, a
fost 0 loviturn scrioasa. Aici sc refu
giase cunca portUghCz3 in 1807, in

PESCURT
Dcoumirca oficiala: Republica
P0l1ughc-18
Sistcm politic: republica
parlamcnlanl
Capilula: Lisabona
Limba: pon.ugheza

Morcda: cum
Cele mai importante o~: Porto,
Coimbra, Faro, Braga. Sctiibal
Aeroporturi: lisabona (portela).
Pono (Pcdras Rubas), Faro
Regiuni autooome: Insulelc
Madeira $i Azore
Ape: Tejo (275 km), Douro (322
km), Guadiana (260 km)

Tumul Befem din apropiere de

Lis,1bon.1 pc roul Tejo.

ECONOMIA
Turis.m. Industria: usoari flextila).
alimentanl (produsc din ~te).
Agricultura: culturi de '11-3 de vic.

timpul
ocupailci
napolconicrc.
Regele Juan allV-Iea s-a reintors in
patrie in 1821, dar I-a Imt la Rio pc
fiul sau Pedro, pc post de suplcanl.
Un an mai tlirziu, Pedro a fost
incoronat impID"a1 al Braziliei iar in
1825, Ponugalia a recunoscut indcpenden~
accstei tfui. Situaria
politica inlcma a ramas. insa, insta
bila. Dictatura lui Salazar (1933
1968) a rcprczcntat 0 pcrioada di fi
cila pcntru ~rn. Democra,ia a fost
rcintrodusa in Portugalia in 1974. in
unna "Re\iolutiei Garoafelor" iar
imegrarca in UniUl'ra Europeana a
stimulat dczvoharea cconomica,
dupa ani dc stagnate.

CE TREBUIE SA $TITI
1. Muziea popularA ponugheza estc foane ascm!natoare eu muzica spaniola
(dansuri in cere acompaniate de cintecul corului). Un dans foane popular
aici este fandango.
2. Pluta cste un produs tnditional portughez. Aceasta se obtine din <;1ejarul de
pluta, care ~te in special in regiurea Alemejo.
3. Podul Vasco da Garna peste roul Tejo din apropiere de Lisabona a fOS1
tenninat in 1998 $i eSte considernt monumenl arhitectonic.
4. Lisabona a fost viclima unui groaznie eutremur de pamam pe 1 noicmbric
1755. Numeroase c1l'idiri dcosebitc $i obie<:1e dc ana I-.::prctuitc au fost
dislruse atunei.

PRT 3

EUROPA

DEVEST

PORTUGALIA
HARTA FlZlCA
u

".
OCEANUL

ATLANTIC

SPANIA

..

'-

""* SOO 000 ditloc.

""*
JIIO 000 ditloc.
_ l00000ditloc:

""' ...

- ......

de- Mo"e illll~

...

e,t,'t.lOt
"

_JOOOOditloc:

_10000ditloc:

.....
200

SOO, lIOO rn

AC
F~o

Galful

Cadiz

Vecinfitatea oceanuJui Atlantic $i lunga /inie a tiinnu/ui au creat conditii exce/ente pentru
dezvoltarea mlviga{iei. La inceput, cii/fitoriiJe pe mare se tenninau in apropiere de {finn. Mai
farzi(l, in epoca I1wri/or descoperiri geografice, vaseJe au inceput sa inlreprindii expcdi{ii tot
mai inde/ungate. ceea ce a perm is PortL/galiei sa devinii una dintre primeJe puter; colonia/e.

PORTUGALIA
La marginea Europei
Portugalia ocupii partea vesticii a Peninsulei Therice iar coastele sale au 0 lungime de
943 de kilometri. Tiirmul este greu accesibil, avand un numiir redus de golfuri.
Munpi ~i p<>d4urile acoperii aproape 70% din teritoriul \iirii.

CE MERITA VAzUT
Lisabon3 (manastirca
~i

Jcronimo~

IUnlul Helem. bisl.lncile in

~lil

baroc, palatul regal ~i car1ierelc

Allama ~i Bairw \Itll). Palacio
da P..:na in Sintra. mana tmle din
Akobal;3 ~i Batalha. Obido~
{fonifica!llk or<l:;>uluil. {'oimbm
(hibllot-Xa uni\l:,""ilanil.
Conimbnga lruinelc wman:J.
sancluarul marin din l'allm~l.

CIC doua turi din Peninsula

Iberica, Spania $i Portugalia,
sunl
adesea
pomenite

imprcuna. in realitalc. aceslea suot

faane diferilc una de cealaha.
Spania cste lam mcditerareaniL
sprc dcosebirc de Portugalia.
Pcisajele accslcia au fanne lllai
dure, pc lannurilc pOrtUghC7C
reprimiloare $i abruplc bal v:i.nruri
putemicc iar valurilc Atlanticului
se sparg pc stancile ro$ii $i pc pia-

STATISTICA
SUpnlfata: 9::!.391 km
Populapa: 10,5 milioarc de

locuitori
Densitatea populapei: t 14 loc. km
Spornl natura.l: 031f'0 anuat
Mortalitatca: 10 d...x,;..;,; la 1.000 de
kll.~ulton

Speran~ medie

de via~: 73 de ani
la I:Iflrbap ~i ""79 d.: ani 13 fcmei
Cele mai inalte vlirfuri: r..;trclla
1.lJ9J 11l. Punta do Pico (Azore)
::!.J51 In
Granile: 1.115 kill (eu Sp<lnia)

Pc '-'-ala roului Doum se ana podgorii renumitc. Aici sc produce vinul de Pono.
a/ eiiru; nume provine de III 31 doi/ea o~ ea miirimc din POl1ugalia.

jele pietro..1sc. Vanturile penna

rentc care bat dinsprc Atlantic sunt
pentru Portugalia. In accla$i limp
blcstem $i bioccuvanlarc: nu atrag
turi$lii dar protejc3z5 mediul
inconjuralor.
Portugalia face parte din putirele
tari curopere cu acr foartc cural, cu
exccptia c5.lorva rcgiuni. in accasta
tarn, conceptul de ..pMuri pc calc
de disparilie" estc rccunoscul.
Coastele Portugaliei nu sum peste
tot abruplc $i b:itulc de vant: in
regiurx:a Algavre, din sudul tarii, sc
afla plajc minunale ~i lini$titc. cu
nimic mai prejos fatli dc ccle spa
niole sau italiere. Tocmai de aici.
de pc lannul Golfului Cadiz., au
plecal faimoasele expcditii maritimc. Motivcle muhor marinari
crau adcsca dcstul de proLaicc:
ace~lia i$i asumau riscul unor cilia

torii indep:irtate de dragul aurului,

argimului, sclavilor, fildc$ului ~i
mirodeniilor. in trecuI, Portugalia a
fost 0 mare putere mondial:i.
Portughezii trniesc ~i 3stazi din
amintirile trccutului glorios. Pe
steagul national figurc371i un astrolab - instrument de navigalie care
rcaminle~tc rolul jucat pc vrcmuri
de Portugalia in dcscopcrirea lumii.

cuMA
SublrOpicaJ4 umeda in nord ~i
mediterarean4 in sud. Vanturilc
care hal dinsprc Atlantic
influentew semnificati\- elima
Portugaliei (mai ales 1a \-'cst ~i la
nord). Tempcraturilc medii anuale:
intrc +9e ~i +20oe In Porto. intrc
+1 Joe ~i +22e la Lisabona, inlre
+12e ~i +24e la Faro.

REG 85

REGIUNI

EC

GE
Gigant economic in recesiune

in limpuJ ceJui de aJ doiJea riizboi mondiaJ, FranJdiJrt am Main a fost practic

ras de pe fala piimancuJui. Astiizi este principaJuJ cenlro bancar european,
DCup5nd un raJ important fn industria ~i comet1u] german. eea mai buna dovadii
fn acesl sens sunl numera~ii zgarie-nori din cenlru] ora~uJui.

o mare provocare dupa unificare

Economia RDG - centralizata ~i ignorand regulile economiei de piala
- s-a dovedit in momentul unificarii 0 relicva a carei transfonnare
avea sa coste Vestul multe miliarde de marci. Astiizi, principala economie
din zona eum suporta cu dificultate cresciinda menlinerea ramurilor
industriale nerentabile ~i nu mai este capabila sa asigure cetalenilor
beneficiile sociale cu care s-au obi~nuit.

upa divizarea Gcnnanici In

sra~itul anilor '40, ficcarc
dintre celc doua tari s-u

dczvoltul in directii difcritc: RFG a

unna! calea economiei libcre de piala, in limp ce in ROO sislcmul economic sa bazat pe proprietalca de
slat. in RFG agricultura a pierdut 101
mai mull din important3, pc cand in
ROO lcrenurile arabi Ie acopcreau

6()O/o din suprafata tani. Rigida

economic planificat5. de lip socia
list, a facUi imposibila

del-voltare

dinamica dupa model \leslie iar industria invech.ita a provocat dcgradarea semnificativa a mediului inconjurJlor.

eaderea URSS a ofen! GCnlluniei

$-1nsa iSloric5. a reunilic5rii (care a

nvul Joe In 3 octombrie 1990). S-a

dovedit lns.."i eft - dupa spusclc cuncclarului Willy Brandl- "unirea a cc
ea ce ar lrebui

sa fie impreun5" esle

STATISTICA
Suprafata: ~ 57,000 km
PopulaJia.: K~A mlliOOfr
Striini: 9" .. in majoritat~ turn,
cmlgranl1 din Europa de hi
gn.'\:i, luhcni

Oensitatea populapei: :!~U

locuJ((\ri km
Rata ~majuJui:
nproxunaln I~o in \'o.:~1
aproximali\ 16"0 in I-oa
Timpul de luero pe an: 1.667 ore
Durata concediului: 10 de lile
(nnual)

Urbanizarea: 8711'0

Traditional, portul Jooca un rol (oorte important in cconomia o~/ui hanscatlc

llamburg. in prezcm, Ol7l$ul CSle ~i un important ccntro pe piata lchnologiilor
lnodeme ~i a mass-moolc,.

mult mai dificila decat sc ~tepta.

Stnlcturile economice ale RDG erau
~funC!ionale iar nonnele de produclie nu corespundeau cerin!elor
internationalc. Numcroase uzi~ eSI
-gennane (din ramura miniera,
navala, chimica ~i a industriei de
ma~ini) au dat faliment iar altele au
fost salvale numai dalonla ajutoru
lui fin:mciar semnificativ din Vest.

in momentul

de fata, cca mai mare

economic din Uniurea Europcana
se cIatinii din Icmelii. Scc5IUiti de
invesliliile un~ in landurile esLice,

areclata de schimbarea globala de

conjunclur.i nu mai face falii inda
tonrilor unui vcrilabil "stal social".
Gennanii ~i-au de~it posibilitiiti
Ie-lara chehuie~le prea mulli b..'lni in
scopuri sociale, suslin5.nd lotodala
industriile ~renlabile din ramura
navala ~i minicrn. 0 solulie pcntru
revigorarea economicii sc dorc~IC a
fi a progr:uTIul guvemamcnlal de
rcfonnc "Agenda 2010", bazat pc
reducerea ajulorului de ~maj, reducen in sectoml serviciilor medicale,
libcralizarea legislaliei muncii $i
reducerea pensiilor.

CE TREBUIE sA $TITI
1. Dupoi unificnrea tfuii. in 1991, 5--aluat decizia de mutare n capitalei In Berlin.
2. Polorezii reprezintA 0,4% din populalia Germaniei (aliituri de greci, sunl a
trein minoritate nalionala dupii turci ~i italieni).
3. In 2002, in Gennania cxistau aproximativ 56 de milioare de utilizatori de
teleroore mobile ~i aproope 32 de milioore de ulilizatori de Inlem:t. fn lam
runclioreazli aproximativ 800 de posturi de radio ~i 370 de posturi de
televiziUl\::. Finna gcmlanii Deutsche Telckom esle una dintre cde mai man
finne de telL'Comunicatii din lume.

GERMANIA
HARTA ECONOMICA

"------4

RoI."",ek
ME

-POMERA

LEMBURG

IA ANTERIOARA

Agricuttura

""'....

Cr~terea

v~

de

ardmalelor

Yle

SitYlCUlluro

Industria

O ""''''''
induslriale
AutoslrAzi
.............- Canale

"7BADEN
{)ATTEMJE-

.....

POlen!ialul economic $i demografic al Republicii Federale Gennania

o indreplate$te sajoace un ral esen!iaJ in Europa unificata.

GERMANIA
Tara
miracolului economic
,
Dupi al doilea ra.zboi mondial Germania a rellijit, mai mult decat orice alta tarii,
sa reconstruiascii infrastructura distrusa. Economia vest-germana s-a impus
pe pietele intemaponale, fapt datonta ciiruia Germania, situata
in inima Europei, a devenit a doua putere comercialii a lumii.

PE SCURT

eel rna; mare OI'3~ din Germ3nia estc

Berlin. La sfaf'$iluJ mileniului trecur.
dupa unific311!:J I,ini. parlamentuJ $/

guvemuJ au rcl'Cnll la Berlin.

ECONOMIA
/'\

0 1945 Gennania a fost dislrus:i:

mulle ora~ ~i obiective indu

striale au fost rase de pc [ala pdmanlUlui de caire aliali. Sansa rcconslnJcliei din I~melii a slruclurilor
ceonomice ~i sociale gennare a
aparut insa imcdiat. Economia "5-;)
pus pc picioarc" dalorila ajutorului
scmnificativ oren! de SUA, prl.'CUIll
~i datorita putcrii de mUllen ~i
seriozillilii lipie gennall.~. in plus.
redresarca a avu! Joe mai rcpcdc
dedit era estimat: in anii '50 miracolul economic gennan a surprins
lumea iar 13 sffin;itul deceniului
trecut Jara dintrc Marca Nordului ~i
Alpi a n..-.tJcvcnil 0 pulere cconomica.

Agricultura ,i crqterea animalelor

(1.1% din forta de munea).
Industria (36,3%); in principal
pelrOChimie1., erergeticl, de ~ini.
ehimica ~i alimen13r3. Scrvicii
(62PI.). Produsul national brut pc
cap de locuilor: 26.035 euro in anul
200 I.

Zoe priDcipale cconomice:

Rbin-Ruhr (Koln. Essen.Duisborg,

Dortmund, Dusseldorf), RhinMcin
(Frankfurt), Rhin-Neckar
(Mannhcim. Ludwigshafcn,
Stultgan). Berlin, Ilamburg,
$axonia (~iplig. Dresda.,
ChemniiZ). in anii '90; e~lcre
ecooornic5 de 1.50/. anual.
Ra13 inflaliei: 1,4/. .
Rata ~majului: 9.~.

, Denumirea oficiala: Republica

Federnla Gennania
impal'1ire adminislraliva:
16 Siale federalc (Ianduri)
, Capitala: Berlin (3,4 milioare
locuitori. aglomernlia urbana
4,5 milioare)
Limba: gennana
Morrda: curo - 100 ccnli
Rcligie: c~limi (protcs13n\i
58.6%, cutolici 34,4;'),
musulmani (2,1%)
Cele mai marl or.t$C:
Berlin, Munchen. Dresda,
Dusseldorf, Duisburg,
Dortmund. Essen, Koln.
e Porturi principale: Hamburg.
Bremcnhaven. Kiel , Roslock.
Duisburg (eel mai marc port
fluvial european)
"P:irinlclc" Si arhitectul rcconstrucliei economice gcnnaoc a fost Ludwig Erhard - ministrul econorniei in
guvemul cancelarului Konrad Adenauer, prornotorul "cconomiei de
pia!:i care ia in considerarc n.::\ioile
sociale". Consolidarea piClci libere
sustinut:i de un stat putemlc Si dc 0
rc!ca de servicii sociall: a dcvenit un
model pentru multe tan.
in prczcnt. Gennania riimfill: a doua
pUlere comercial:i a lumii. dar crizele structurale din economic (priibusirca scctoarelor traditionale. ~
majul in c~tcre. distrugerca mcdiului) umbrcsc aceasm tara 3 miracolului economic.

SMR 1

EUROPA
DEVEST

SAN

Republica striiveche

Pe fiecare dintre cele trei piscuri ale Monte Titano (Muntele Uria~) au fost construite
in Evul Mediu castelc (in imagine, La Rocca). Imaginea acestor trei castele a riimas
pana astiizi blazonul statu/ui San Marino.

Capitanii decid cursul de urrnat

San Marino s-a apiirat intotdeauna eu succes de invadatorii straini.

Constitutia medievala oriindui~te pana in prezent viata internli a statului.

pre sffi~itul secolului III. dod
impfuutul roman Dioclclian a
incepul persccutia c~linilor,
Marinus, eel care avea sa dcvimi mai

tUrL-iu sffint ~i patron al stalului, a

reu~it 8..'i fuga lufuld eatea Adriaticii.
EI s-a adapostit pc Monte Titano,
unde a ramas ~ triiiasca in sihiislrie,
dupa anul 30 I. Aceasta estc legenda
dcspre originilc accstui slat.

Situarea pc coastele abruplc ale

muntelui a facilitat apfunrea ~i a pcrmis micii societiili de aici sa i$i
pastrezc independen13 un limp
Marino cstc
indclungat. San
considerata cea mai veche republica

din lume, care a dainiut palla in ziua

de astazi, iar constitulia republicana
a fost adoptatii in acest stat. inca din
anul 1362. ~i Icgca fundamcnlala
a fost modificata de numcroasc ori,
clcmcnlcle sale fundamentale au
raffias rcscbimbate: ~fii stmului
raman cci doi capitani-regcnti alC$i
pentru 0 perioada de $USc luni.
Acc$lia sunt desemnati dc Marcie
Consiliul Gereral, in ficcarc primavam $i toamna. Consiliu insu$i este
ales de popor 0 data la cinci ani.

cuM.&.
Mediterareana (r.icoroasA din

cauza altitudinii). Temperatura

medie: ~~C in ianuarie $i +25C
in iulie.

CE MERITA VAzUT
("a t Ide (La Rocca. La (jUllna..
La l cstal. Palatul Gu\cmulUi.
Biseflca Franci,;canilor. B:vitica.
(abiretut Obi\.'Clclor BUilrc.
MUleul Annelor. \.1u.feul
Ganbaldl.

in sa/a din fOlografie se in(j~e CoosiJiul Mare $i General - porlMnentul din San Marino.
Confonn tmdi(iei, la I aprilie $i la I
octombrie, are loe in San Marino
ccremonia oficiala de preluare a
pUlerii de citre noii dipitani. in timpul ceremoniilor. care amintesc ureori de un bal maseat, aCC$tia primesc
chcile $i sigiliilc stulului.
in San Marino Illl cxista scrvlciu
militar obligatoriu: annata, care
numara 1.000 de soldali, cste formata exclusiv din voluntari. insa,
daca statui estc in pericol, fiecare
loeuitor de se"t oorbatesc, inlre 16 $i
55 de ani, este obligat sa iI apere cu

anna in mana. Din 1862, statui se

af1a sub protectia militar.1 suplimentara a ltalici. Putcrile strain: au re~it
sa oeupe San Marino door in doua
oeazii. in 1503, statui minuseul a
intrat pcnlru scurt timp sub controlul
prinlului Romagnici, Cesare Borgia.
in schimb, in 1943, granilcle statu lui
au fast trccllte de agresorul gemmn.
Dupa razboi, San Marino a primit
numclc de Republica R~ic, d.1Iorit.l
perioodei indelungate in care au
dominat guvcrrelc de stanga.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. San Marino nu este un rai pentnl cei care fug de fisc. dar poote fi
caracterizat ea atare cand vile \orba de azilanli. Cel mai eelebru dintre
ac~tia a fo t Giuseppe Garibaldi, care a gasil aici ada post in 1R49. dupi
~uarea primei sale tentative de unificarc a Italiei.
2. 1n afam de Cablf~tul Obiectelor Bizare, una dintrc ccle mai mari atractii
turistice din San Marino este Muzeul Annclor. Acesta se aflli in castelul La
Cesta. siluat 1a cea mai mare im\Jtime pc Monte Tilano.
3. in Biserica Franciscanilor se ana capodopcrcle marilor pictori italieni
Guercino ~i Bellini.
4. Numoi slatele Nauru $i Tuvalu, din Oceania, al1i.turi de Monaco ~j de
Vatican, sunt mai mici ca dimensiure dccal San Marino.

SMR 3

EUROPA

DEVEST

SAN MARINO
HARTA GENERALA Sf PLANUL ORASULUI
Ora~1I1

Rt'P"bliCfl San Marino

Sau Marino

EMILIA-AOMAGNA

MARCHE

'. .. . . OOOIac-

--

4llOD lac-

--~
<..,---

-----

Calatorind spre San Marino dinspre Rimini este greu sa observi cand ai trecut grani{a.
Aceasta nu este marcata in mod special, iar relieful format din campii ~i din lunci este
acela~i de ambele parti ale grani{ei. De abia cand ajungi la poalele impunatorului masiv
Titano, pe viirfuJ caruia se alIa capitaJa statului, ai siguranJ8 cil ai ajuns in San Marino.
Numeroase/e mag;lzinc eu suvenirc ~j }ichioruri de calitate de pc marginea striidutelor
EJbrupte aminlesc de fc1ptul ca turismul estc sursa principalii de vcnituri /8 bugetului
statului.

SAN MARINO
Stand pitic de 1a poa1e1e Munte1ui Uria$
San Marino, unw dintre cele mai mici state din lume, este situat
pe coastele lantului muntos aI Apeninilor.

"- oIre

STATISTICA
SllpI"&f$: f1 i.2

KIll

PopuIapa: 29.251 Ill\:

Densitatea populapei: 473 loe km

Structura populapei: ,<Inmarin.:<'l

1<4 e.lt.:lhcnl ' ....flo
SporuJ oanual: 1.2h
GranilC: _\9 km f!:nl;la\a re
tcnl~mul [tah",ll
Cel mai inalt viirf: Til.IM (749 m)

PE SCURT
Dcnumirc3 oFicialli.: Scrcnisima
Republica San Marino
Capitala: San Marino (4.3511oc.)
limbi: italiana.. ~
Mou=da: cum
Rcligia: catolicism

eca mai marc localitalc: Scrravallc

(9.400 loe.)

rcgiunilc it.1.1icrc EmiliaRomagna ~i Marche sc ascundc

un stat ell suprafap pUlin mai
mare de 60 km'. Din punctul de
vedcrc al dimcnsiunilor, acesta esle
al cincilca pc lisla cclor mai mid
state din Jume. San Marino cuprindc
o capitala ell accl~i nume. care
numara 4.500 de locuitori ~i cstc
siruam 130 altitudirc de 755 de metri
pc cooslele Monle Tirana, precum ~i
cateYa zcci de sale In poalclc
acelui~i Illunte.

imponantii pentru San Marino, Sial

ell un sistem de protectie sociala puternie dezvoltal, 0 eonstituie limbrelc p<$lle. Turi~tii Ie lipesc adeseori pc vcderile pe care Ie trimit de
aici, dar capodoperele artisticc cu
lnscrisul "Rep. di San Marino" au
mai ales valoare pentro colec~onari,
Filatcli~tii Ie apreciazii datorita multitudinii de motive ~i datorita e.'(ecUlici foone mente,

Mu1lumitli faptului ca tlinnul italian

al Adrialicii imprcuna Cll Rimini,
Mecca luri~tilor. se ana 13 numal 25
de kilometri departare. aproximmiv
doua trcimi din vcniturilc statului
pravi" din turism. Anual, lara
prim~tc 3,5 milioare de vizitatori,
in special turi~li care doresc sa i~i
petreac:'i vacanla la mare $i care fae
excul'Sii de 0 zi in San Marino.
Din pricina aglomcratici cauzate de
afluxul turistic. csle grcu 53 simti
atmosfera medievala

o~ului

San

Marino. Aglomeratia
,1Iinge apogeul in
plimi varn, dar San
Marino merita sa fie

vizitat fie $i numai

pentru peisajele mi
!lunate ale Munlilor
Apeni"i, pcntru cclc
trei castelc construitc

In mari altitudini $i
pentru

Gu\'cmului

Palatul

din

Piazza della Libcrui

(Piata Libert..ilii).
Alatlln de turism, 0
alti sursi'i de venituri

Piazza della Libert:i (Piala Libertalii)

cu Statuia Libcrtiilii sanman'nezc.

ECONOMIA
Emisia de timbre po~talc.
Agricultura: culturi de vila de ,ie
~i de m:hlitr. C~I~rca 'itelor.

Industria: u~oara (textill).

alimcnlarfi (bl".inzeluri). de

~mi

clcClrice (electronica) ; atclicrc de

aniunal, Turism.

SPA 1

EUROPA
DEVEST

"

SPANIA
Patria coridei !ji a dansului flamenco

Pueblos blancos, adicii "satele a/be': sunt situate de obicei pc coaste/e muntilor $i
alcatuiesc peisajuJ caracleristic al AndaJuziei. regiunc pitoreasca. situata in sudul
Spaniei.

Putere timp de un seeo]

Spania a fost timp de secole victima invaziilor arabe, dar, in secolul XVI,
jumiitate din glob s-a afIat sub dominatia sa.

ECONOMIA
Rcsursc naturale: ziicfllninlc de
mircrcu (zinc. tier. plumb. titan)
~l bauxilA. Indu~lria:
cleclrolchnica ~i c1cclTOnica. de
automobile. ITh:lalurgica. chimicA,
tc.'(tila. alimcmarn. \gricuhum:
cuhuri de \ il<1 de \ ie (Iocul trei in
lume 13 produqia de \ in). de

cerca1c. de fructc citricc. de

mashni. pcsellil. Turism.

milioat'c de victimc ~i sa incheiat, in

1939, cu victoria lui Franco. datoritii
sprijinului acordat de Gcrmania
hitlcrisHi ~i de ltalia fascista. Franco
a condus tara ca dictator pana la
moartea sa, in 1975. La seurt timp
dupa aceasta. Juan Carlos I a
proc1amm din nou monarhia. Din
1976, aceasla sc limiteaza la funclii
pur reprczcntalive. Problemclc
principale ale Spaniei modem: sunl
menlirerca sub control a Icrorii

scparati~lilor ba~li ~i

rala ridicata a
care in ullimii ani a inccpill, totu~i, s5 sc reducii trcpwt.

~majlllui.

CE MERITA VAzUT
\tadrid. FS('orial. s.:gO\ lao
Granada. SC\ ilia. Co L1 de la l.U7
(intre GlbraltoJ,r ~i graniJ3 ell
Portugaliul. Galicia cea plina de
\cnleatoi.

nu, 1492 rcprezinl5 0 data

important:i pcnlru Spania:
Cristofor Columb a dcsco-

perit America iar tara a re\'cnit sub

control c~lin. dupa ce ultimului
regal maur a1 Granadci a fost cueerit.
Regatul spaniol a dc\cnit 0 putcre
mondiala, dar nu penln! mult limp:
in 1588, Anglia protestanta a
scufundat faimoasa Invincibila

Armada. marcand astfel .inceputul

pcntru putcrea sp<lniolu.
in dC{;ursul sccolulul a[ XIX-lea.

sffi~itului"

Spania a pierdut loale coloniile din

America ~i Asia - ultimclc dinlrc cle
(Cuba, Puerto Rico ~i Filipirc) in
I&98, in favoarca Slutelor Unite.
in anul 1931. prabu~irea monarhici a
fost urmata de un seurt interludiu
democratic al carui du~man declaral
fost gereralul fascist Francisco
Franco. "Contrarcvolutiu" condusa
de acesta a dus. in 1936. la
izbuenirca unui sangeros ra7boi
civil. Rflzboilll a facut peste 1.2

Porto C%m eslC un sat pesciiresc tipic. Pescuitul continua sii jooce un '01
import.1m in l'Conomia sp.1niolfi,

CE TREBUIE

sA ~TITI

cuMA

I.

SubtropicalA-: chmat marin

(temperat umed) pc coasta
atlantica; c1imat conlirental in
campia centroid (Meseta); in sud.
elimat mediterarean.

1937. avioarele gemJare din Legiurca Condorul au distrus

Guemlca y Luna. sitU31 in nordul Spaniei. Accasta tragedie de
propo.,ii a fost imonalizata de Pablo Picasso in celebrul sau tablou.
3. Spania este situati la 0 altitudirr;: medie de 660 de mctri deasupra ni\ielului
marii. rapt care 0 plaseazi pc loeul doi in Europa (dup3 EI\ietia).

in anul

1981. forte militarc de drcapta au inecrcat 53 mstoarre guvemul Si

sa instaurezc dictatura militam.

2.

in 26 aprilie
o~ul

SPA3

EUROPA
DEVEST

SPANIA
HARTA FIZICA
r

FRANTA

_..

Golf."

...-.

OCEANUL

A TLANT/C

ALGERIA

_ ' _ _ 10<.
_ _ 0llIl .. 1Iz

"'OllOllllollloc-

---ZOIl

MAROC

,0000llllollllz

50Il

1000 mlO ..

Spania Deupa eea rnai mare parte a Peninsulei Iberiee $; este asoeiata eel rna; adesea ell
plajele insorite de pe coasta mediteraneana. de~i in interiorul {arii iemile aspre. cu
ziipada. lW sunt 0 raritate.

SPANIA
Tara traditiilor culturale !}i a turismului in masa
Un sejur in Spania nu se poate reduee numai la vizitarea plajelor. Spania este 0
eu peisaje minunate, eu 0 culturii deosebitii ~i eu 0 buciitiirie delieioasa.

tara

STATISTICA
Suprafara; 50-\7K] kill:
(imp~una

eu In:-.uleJc Balcarc ~i
In..ulde Canare)
Populafia: W de mihoon;
Densitatea popuJatiei: "11';
loeuitllri km:
eel mai malt v8rf: Pi,o de Tcide
(in Teocrilc..UIH m)
Lungimea coaslei: .l9{).-\ km
(rara Bakarc ':01 In..ulclc (anarcl

PE SCURT
Dcnumirca oficiaU'i:
Rcgatul Spaniei
Sistem politic:
monarhie constitutionala
Diviziure udministrativl\:
52 de provincii grupatc in 17
rcgiuni autonome
Posesiuni:
Ccuta Si Mclilla (in Maroc)
Capitala : Madrid
Limbi: spaniola
(limba ofK:ia1a, 73%), catalana
(24;'), galiciana. basdi

Moreda: curo
Rcligia: catolicism (97010)
Cclc Olai importantc orose:

panin CSIC 0 destinatic turistica

cxtrem de CUIlOSCUla. eel mai

adesea, turi~ii vizitc3za Ibiza.
Majol'C3 sau una din plajele mcdilcrareerc dintrc Barcelona ~i Valencia. Acestc ..solarii turistice" au,
Insrl. foartc pu\in in COllllm ell
..Spania autcnticfi"'. Trci lrasec
facilitcaza dcscopcrirca accstcia.
Primu! tr.lSCu lrete prill Pirin:::i caire
San Sebastian. probabil eel mai
frumos port spaniol. ell plaja sa
cclcbn~l
in fanna de scoica

(.,Conch,,"). Mai dcpartc, insprc

Vest. sc imindc Asturia ell munlii
masi"i ai Canlabrici (aprox. 2.700
01) cc coboaril abrupt spre mare $i
Galicia cca verde. ell rcollmitu!
sanctuar marin din Santiago de
Composlcla. AI doilca lrascu parcurge Castilia $1
imprejurimile
Madridului: mcriL.; \izitaiC o~lc
Toledo. Avila. Segovia ~i Salamanca, unde se ana cca mai \-cchc
universitatc din Europa. AI trcilca
lrnSCli tm..:crseaz;.l Andaluzia. Situata

Barcelona, Bilbao, Malaga.

Saragossa. Sevilla, Valladolid

Porturi maritime: Cartagena,
Bilbao, Barttlona
Aeroporturi: Madrid. Barcelona.
Bilbao

in sud. acc.1Sta poart:i numcroosc

unnc ale influcnlei ambc, mai ales in
o~lc

Gmnada.. Cordoba

~i

Sevilla.

SPA 5

EUROPA

DEVEST

MADRID
Miindria Spaniei

Sfiir~itul

dictatllrii lui Franco a insemnat pentru Madrid, printre altele, ridicarea

rcstricriilor de circulalie. Ora~ul a redcvenit astiizi 0 metropolii pulsfind de vialii.

De la sat la metropolii a lumii

Madridul este situat in vechea provincie spaniola Castilia. :In centrul
o~ului se pot intiilni numeroase m1irturii ale puterii dinastiei regale ~i ale
intluentei importante a Bisericii.

adridU' ocupa zona cen~ra)a a Peninsulci lberice.

In 1570, un ciilalor gennan

descria Onl$ul ca pe 0 ~re de
mici dimcnsiuni. Insa Filip alII-lea a
stri'imulat aici curtea rcgaHi, in anu!
1561. Madridul a de\'enit capitala
oliciaJa a Spaniei in 1606. in
prezcnt. accsta cstc eel rn.'ti mare
Onl$ allfuii ~i 31 doilca ccntru industrial, dupa Barcelona.

Din ....cehime. Biscrica joaca un rol

esenli31 in via\3 rcgalului spaniol,
profund rcligios. in anul 1656, in
Madrid cxistau 54 de manastiri ~i
14 biscrici. Uica.surilc de cult ocu-

pau aproape
ora.sului.

Ircime din 5uprafa13

Fratelc lui Napoleon. Joseph. a

dcvcnit rcgc al Spanici in ullul
1808. EI a fost un marc iubilor de
pialclc inconjuralc de platani $i a
construit ffiulte 3sIfcl de locuri in
Madrid. Dcoarccc nu se dadea

PE SCURT
Capital3 Rc::uului Sp.'lnici
Structum admini.,lmti\a: 11 de
districlc
Scdiul parlamcnlului spaniol

(Cortes) ~i al gu\cmului
Limoo: <;paniola (Cllstilian1i)

Mon.."'da: cum
Rcligia: in majoritalc C310lici
Celc mai importanlc canicre:
Cenlro - ~ladric.lul J labsburgilor
(Plaza \1a)or. Pucna del Sol) ~i
Mooridul Bourbooilor (Pasco del

Prado. Palacio Real). Salamanca

MC1roU: 12 hnll
Acroport intcmalJOf13I: &tr.Jjas

Puerla de Alcala a (as/ ridiea/a in seeo/ul XVI11. in fimpul domniei rcgclui Carlos
all11-lc8.

inapoi de la baulura. regelc a fosl

poreclil de locuitorii Madridului
.,PepcButelcii". in accla~i an, in
Madrid a izbucnil rcvolta impolriva
ocupantului francez. care a marCi\t
incepu(ul razboiullli de cliberarc a
tarii.
Din 1910, Madrid a inccput sajoace
rollli urci melropole de rang 1110ndial. Vechiut ora~ medieval a
devenil inconjurat de cladiri monu-

mentole. A fost construit metroul.

Locuitorii o~ului sunt mandri de
faptlll ca ora~ul a fost dcclarat capitala curopcana a culturii, ~i aceoslo
nu nllmai dalorita tmditiilor sau
muzeelor ~i galeriilor celebre. Este
sufieicnt sa arunci 0 privire in interiorul urcia dintrc biscriclI\cle
Jll1i.rgina~ ale om~ului ca sa iti sara
in ochi minunatele altarele. tablouri
~i statui.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Pc bluonul Madridului eslC repre7cntat un urs mancand hctc de madrni

(un soi de e3p~ure sdloolica care. potrivit unara, arc proprietali magice). in
secolul XIV. padurile din prcajma onl$ului crau phm de ul'li.
2. Madrid esle cea mai insorita capital1lo ~i la cea mai mare ahitudire din
Europa.
J. De 18 sr~itullunii rnai pana la s!'fu);itul lunii iulie. in pan:ul Retiro din
Madrid se des~ sub cerol liber, .,Feria dellibro~. eel mai cunoscut
tdrg de carte din Spania.
4. EI Corte Ingles cste centrol comcrcial 81 Madridului. Este cea mai mare
societate prhati din Spania, cu venitun care Ie d~ pc cele ale
companiei aericre Iberia.

SPA 7

EUROPA

DEVEST

MADRID
PLANUL ORA$ULUI
, ~ ... """'-'0

OAA$Ul
U~,

AZ C"

ERSIYAR

:-.,J

MONClOA

I
---J
CHA an

GAlT "M'IlH
"...-J

\"'"""
A~A'ILES"

-'

TR"'1."

<-

GAR

LLA
--

ANCA

:--~~"'"
REctl TO
........, """""'"

.......

..

-""--\-I......L
IBIZA

Piala Puerta del Sol este inima ora$ului Madrid, siluat pe firavul niu Manzanares. De aici,
toale locurile demne de "iizul din capitala spanio/ii sum U$or accesibile: palalul regal
(Palacio Real). centrol ora$uJui vechi (Plaza Mayor), tumurile neobi$nuite din Plaza de
Espana. (rumoasa Plaza de la Cibeles precum $i muzeul Prado.

MADRID
CapitaJa artei
In muzeul Prado se giise~te cea mai mare colectie de pictura spaniola din lume.
Metropola situatii in inima Spaniei este faimoasa

~i

pentru aile atractii.

racto reprezinrn pcntru Madrid

ceca ce Luvrul reprezinla pentru Paris. in aces! muzeu de

rang mondial se rcgascsc sule de

C<1.podopcre ale unar mac~lri prccum
Goya, Picasso, EI Greco, Mir6 ~i
Dali. Adiipostita de Centrul de Arta

Regina Sofia, muzcu] de artii a secolului XX aOal sub palronajul regirci,

Guemica lui Picasso 1a&1 0 impresie
de reuitat asupm privitonllui. Pictura
a fost comandalli de guvemul
Republicii in anul 1937, ell ocazia
expoziliei de la Paris. Opera este un
protest impolriva crnzimii ooboiului

civil spanioL Palla in 1981, tabloul a

fost expus inlr-O galerie din New
York, Intrucat piclorul a decis di
acesta sc va intoarce in Spania
numai atunci cand tara va reveni la
democra!ie.
Vizila 10 b.uanll EI Rastra, ale carui
inceputuri dotcaza din perioada

CE MERITA VAzUT
Plaza Mayor. Palacio Real
(panorama ora;;ului). mUl!:cele
Prado ;;i de Arhcologic. parcul
Retiro. Pucrta del Sol; in
vecinatatea ora$ului: Escorial.
Toledo. AranJucz. Segovia

STATISTICA
Suprafap: 607 km
PopuJapa: 3.1 milioao.: de locuitori
(aglomerapa urbana l1umatii 5.8
milioare)
Densitatea populapei: 5.198
loc.,kmAltitudinea medie: 667 III
Numirul muzeelor: 7'1

medievalfi, este un element obligatoriu al oricfirei plimbari prin Madrid.

Initial, aiei se strangeau tiibaearii in
fiecare duminica pentru a-~i vinde
marfurile. Ulterior, Ii s-au alaturat ~i
alii mc~te~ugari ~i mtizani. in
prezcnt, aiei poti gasi 0 gama larga
de vechituri, de obiecte de am, de
haire vccbi ~i de earti. Din pacate,
b..lzarul estc ~i locul favorit al hotilor
de buzunare, mai ales in apropiere de
Mira el Rio Baja.
Palatul regal Palacio Real ~ este
inconjurat de pareuri. eire spera insa
sa il intfilreasca aici pc regele Juan
Carlos, va Ii dezamagit: aeesta
locuie~te de obicei in rezidenta sa de
langa Madrid ~i i$i face aparitia in
capitaUi foarte rar. Turi~tii pol in
schimb admira arhitcctura clMirii ~i
mai ales frescele maestrului italian
Giovanni Tiepolo.

"

200.1 Plaza de Espana este

Manbmtanul Madridu/ui: .1ici ;~i au
scdiuJ numcr0<1SC Mnci ~i societii(i de
.1sigurnri.

CLiMA
Contirenlala. lemile sunt foarte
reei. verile sunt adesea caniculare.
Precipilatii limitate. Temperatura
medie variazii in ianuarie intre + I
~i +8C iar in iulie intre + 17 ~i

+3 1C.

ECONOMIA
Industria: de m~ini, de
autoturismc, electronica. chimidi.
fannaccutica. cosmetica. Scrvicii:
edilUri, b5nci. societati de
asigurari. Turism.

TUR 1

ORIENTUl

APROPIAT

TURCIA
Poarta Orientului

Vechea cetate $i "palaflll placerilor" lshak Pasa Sarayi ridicat in secollll XVII, in
apropiere de dnJI1wl Jegendar ce conduce la Tabriz in Iran

Na~terea ~i

dediderea unei puteri

Pe vremea caod steaua puternicului imperiu otoman incepea sa apunli, in

manualele de istorie turceti ~i Iacea aparitia un om inconjurat de un
respect aproape religios, paoa in ziua de astlizi: Kemal Atatiirk.

CE MERITA VAzUT
"lambu!. 17mir. BOOmm.
tJrmul '-1iirii Egcc. Konya,
Capadocia.

izant, Constantinopol ~i
Istambul - lrei denumiri ale
accluia$i o~. Situat in Cornul de AUf, Istambul a fost in ani i-

B
chitatc

celllru

comcfcial,

apoi

capitala plimi de fast a Impcriului

Roman de Rasarit. pentru ca. in

1453. sa cada in mainilc turcilor

olomani. Timp de catc\a sceolc.
..stfipanii

po..,ilor".

cum

crau

dcnumiti Olomanii, au conlrolat

lerilorii inlinse din Europa $i din
Africa de Nord. ins.'i la inccpulul
sccolului XX. puterca accstora a
inecpul sa dccad.1.. p~ atunci. sc

\orbcn dcspre "organislllul bolnav

din strnmlomea Bosfor", Dupa 111fr.ingcrca Turcici in primul Ruzboi

PE SCURT
Dcnumirea oficiald: Republica

Turda
Capitala: Ankam (3,1 milioare de
locuilori)
Rcligia: islamism (98%)
Moreda: lim rurceasci
Limbi: lUrea (limba oficialll),

kunlJi
Celc mai imponanlc o~:
IstambtJl. Izmir, Adana
Ccle mai imponanle riuri:
Kizilinnak (1.182 krn), Sakarnya
(824 km), Seyhan (569 \un)
Ccle mai importanlc lacuri:
Van (3.700 km2), TUL. Bcyschir
Cclc mai importantc insulc: 11I1roz,
MArmara, lnsulelc Prinlului
Acroporturi: Ankam. ISlumbul
Portur;: Islambul, Mcrsin, IZlllir

Dansudle rcligioosc
ale dCn-I$/lor 1II1
romas astjzj door 0
atractic turiM/c;;.

Mondial.
lil'crii
otilcri I-au delronat
pe sultan, CCC<l ce <I

(iX.:

condus la OtSra~itul
Impcriului
oman,
Printrc otilcri, s-a
rcmarcat un am eonsidernl p5na in prczent crou nalional:
Mustafa Kemal, numit Atatiirk (,.pfuintele turcilor"). EI a
alungat din lara
trupelc de ocupalie
grec~ti ~i Ie-a rcdat
".
turcilor mandria nalionala. Rcfonncle
sale. in prezent eunoseutc sub denumirca de ..kcmalism", au avut repercusiulll
uri~: Alallirk a inlocuit scrieTea
amba eu alfabctul latin, a sepamt
biseriea de stal ~i a introdus noi
cOOuri de drcpl civil. penal ~i c<r
mercia!. EI a fost adeplul mOOernizarii Turciei dupa modclul tfuilor
occidentale.

CE TREBUIE

ECONOMIA
Agricullurtl: cre~tcrca animalclor
(oi Iji \ilc): eutluri de cerealc. dc
bumbac ~i de lulUn. Industria:
u~rii (IC'(lil1i). PcsculL Turi ..m.

sA ~TITI

I. Din 1983. partca estica a Tun:iei cste teatrul unui sangeros nizboi civil. care se
desf'asoarn intre IUpWlorii Partidului Kurd al Muncii $i lUT1l31a turci.
2. in anul 1974.IUT1l3Ic1c t~li au ocupat nardul Ciprului. inftintarea
Republicii Turcc a Ciprului de Nord, precum $i dispulcle asuprtl npclor
IcrilOriale din Marca Egee, provoacA tensiuni constanle intre Turcia $i
panCTCrtl accsteia in NATO, Grccia.
3. Tufurilc vuleanice eu fonne fanteziste, produsc de croziuni, reprczinl3 0 marc
alrtletie luristiea in Capadocia. Dc vc..'lcuri. localnicii au profitat de
cal'3cteriSlicilc aecstor roci moi $i au cxcnval in cle locuinte $i biscrici.
4. Potrivil Icgcndci, Area lui Noc s-a Opril pc varful muntclui Ararat, care
masoarJ 5.000 de metri inaItimc.

TUR 3

ORIENTUL
APROPIAT

rTR

TURCIA

HARTA FlZICA
-06'

ROMANIA

C'I , . ~

Fl

BULGARIA

MAREA

U S I ...

NEAGRA

GRUllA

...

'k;ut. ....
MAREA
EGEE

SIRIA

MAR E A
MEDITERANA

I R A

1S

~,GIPT

,-,,'-'

,-'

!.--

localillili

Turcia este situata pC doua continente: cca mai mare parte a

teritoriului sau se gase$te in peninsula Asia Mica, dominata de
Ciimpia Anatoliei $i de mun{ii Taurus. Doar 0 fii$ie ingusta a
pamiinturilor turce$ti apartine cOl1rinentului european. Turcia
este 0 tara importanta, situata la rascrucea dintre Europa, Asia
$i Africa. in regiunea cunoscuta sub I1l111lele de Oricntul
Apropiat.

I(

AEL

peste 1,000,000 de Ioc

peste 500.000 de Ioc

pesle100.000delo<:

sob 100.000 de Ioc.

- - drumuri principii'"

500 1000 2000 m

TURCIA
Punte de Jegatura intre doua continente
Din viirful turnului Galata in Istambul se poate contempla 0 priveli~te minunatJi:
o~u1 vechi, Marea Marmara ~i ... douii continente.

STATISTICA
Suprafata:

77qA9~

Populapa: 6:\.1

km

m;li(lal~

Densitatea popula~iei: X'1]t"l\; km

Populalia urbana: 62 h "
Grani\C: I:U Sma \X77 km). eu
\ml<;'n;il (in lo\al tlllJ
kml.>:u Iranul13-,1 kml. Cll
Bulg.lr;;\ (~b'J km). eu ('r\~;31212
kml
TArmuri: la \1arca F- ~ec f ~ so;
km I. la bn:-a cagrii (I.MS km l.
(rnuI3~;

Ia
Locuinfele siipatc in tufurile
1 u/canice din CtJp..1docia sunr
dcnumJu: de locafnici ..homuri ale
vrJjitoardor':

Str.lzifc om$Clor /1I1t:~/i sunt pJinc

de \ii/lz;itori tlmbul:lIlfl. ca aces!

b.irbm cure \ //Ide covrigi turi$ti/or.

st3mblll cslc ~Z.11 la granila

Europei ~i Asici. ISloria
accstui ora$ fascinant refleeta.
totodata. iSloria Turciei. situma
imr-o regiull:: de 0 importanta
cov5.~itoarc pcntru restul lumii.
ISlambul, eel mai marc Ora!j: al
Turciei. nu mai cman:i. in ac~i
masum ea 31ladata. un fannec
oriental: ~i-au faCUI aparitia aici
c1adiri de birouri. ~scle $i
complcxc hOlcherc. care nu sc
dooscbcsc ell nimic de cele din
mClropolclc occidentale. L1 pcrifcriile IstamhuluJui principala
problema sociala a \flrii dcvirr
vizibila: migralia populatiei de Ia
~ale. La marginilc ora~ultli tmiesc
500.000 de vcrctici din Anatolia.
renlru mulli dintrc ci. popasul in

\1.II"I~a

\1<:dlh."r.lna II

5-~

kmJ.

\1.lrca \Iannara (q~~ kml

eel mai inalt virf. -\rarat (5 InS ml

cuMA
Subtropicala. Clima cslC
mcdilcroreani'i pc coastc $i
contincntalii uscata in Anatolia.

Ist::unbul csle doar 0 etapa inlcrmcdiam a calaloriei mull visale sprc

Gennania ~i spre ..'lite liiri vcslice
bogalc. Mai ales gercratiile tiocrc
pamscsc, ram parere de rau.
rcgiunile eslice ale tfuii. unde viala
sc scurgc de veacuri gu\cmata de
reguli implaeabilc. Situatia cste
simi lam in vcstul Tureici, in
Anatolia. De acest fapt sc com ing
lureii care revin in tam dupii. am
indclungati petreeuti in strninatate.
unde au muncit din greu pe post de
.gastarbciler"...Rcsocializarea" a
cestoro ridica adesca problemc
deoorecc 1..1 sate domrcsc obicciuri
tradilionalc. inaltembile. Aici, copiii
tllrcilor rcinto~i din Gcnnania sunt
considerali ..lipsiti de moralitmc".

TUR 37

ORIENTUL

AP

ru

ISTANBUL
Puntea de legatura dintre Europa ~i Asia

Dalla podllri imense de pe Bosfor leaga partea europealla a Is/anbullllui de cea

asiatica. Numarand peste 6,5 milioane de laeuitori, Istanbul este eel rnai mare ora$
al Turciei. dar s/awwl de capitala I-a pierdu/ in anul1923 infal'Oarea Ankarei.

Ora~ul

cu trei denumiri:

Bizant, Constantinopole, Istanbul

Ora~ul

de la stramtoarea Bosfor a facut mereu obiectul dorintelor

ca un important punct strategic. Bizant, Constantinopole
~i, in sf3r~it, Istanbul a avut mai multi conducatori:
hititi, greci, romani, per~i, turci otomani ~i, in sf3r~it, turci.
Toti ace~tia au compus imaginea acestui ora~ fascinant.

"

nca din epoca bronzului. Istanbul

a fost un centro ell 0 culturn
minunata, un punet de treccre
penlru caravanele care transportau
condimcnle ~i matasuri din Orient
pcmn.l pielclc din vest, prccum !ii
capit'lla a trei mari slale consecutiv.
ISloria Istanbulului a fost la rei

de colorata ea ~i in ziua de astazi.

Dupa Mesopotamia, siramtoarea
Bosforului a fost ocupala in stx:olul

ill unnatoarele secoleora~lIl,ClInoscut

in rcgiune mai ales din punct de
vcderc strategic ~i economic, a fost
ascdiat de nenumarate on de pe~i,
arabi ~i bulgari. in sccolul XIlI, 111
mijlocul celei de-a IV-a cruciade,
Constanlinopole a fosl din nOll sub
OClipatic crc~lina.

in arml 1453, 0rwj:1I1 a fost cucenl

de sultanul Mehmet fl, care I-a
transfonnat in capilala imperiullii
oloman. in perioadade innorire desllb
domnia lui Suliman eel Mare (secolul
XVI), Istanbul a fost eel mai bogal
o~ din llimc. A ramas capilala pana
la s~itul primului razboi mondial,
cand imperiul s-a pri'lbll~il.

+cLlMA

VII iH. de Grecia, fonnand la

Vara estc eald.

viinturilc nordicc
ale Rusici mai
rcdau un Strop de

intrarea in Marea Neagra provincia

(ora~ul) Bizanl.
in secolele ce au umlal, Bizanlul
a fost in Illai multe ninduri prada!
~i distrus. Zidurile sale solide de
aparnre, construite in anii 413443

prospe\imcacrului.
Tempcraluri medii
ill ianuarie de
+5C. iar in iulie
+25T.

dH. abia mai garantau sigurnnla

acesluia. intre limp, ora~ul a

devenil capitala imperiului roman

de est ~i. in onoarea imparatllJui
Constantin I, a primit numele de
Constantinopole, in perioada de
glorie din secolul VI, numariind
jumatate de milion de locuilOri,
Constantinopoleera unul dintreeele
mai mari o~dil1lullle, M5rtllnile
aeelei perioade sunt p5strate ~i
aslazi: palmul impAratuluL ForumliL
precllm ~i nenumarate biscriei.

CE MERnA VAzUT
Palatul Topkupi (pare ~i llUUCU),
bisenca Hagia Sophia, Moscheca
AlbastrIi., Coast a Bosforului.
Comul dc Aur. Marcie Baznr ~i
Bazarul de Condimcntc. ruinele
hipodromului.

A,re=a,.ea
geogmfictj la
;nriil"irea dinfre
Europa ,ri Asia
a!arori=aI
de=I'oltarea
or~lIll1i.

CE TREBUIE sA ~TITI
I. Locul de intiilnire obi~nuit al oraliului Istanbul cstc ,.gazino": jUlnlitatc bar,
jumlliale leatru-cafenea eu muzica tare pentru nOPli tarzii.
2. Palatul Topkapi, in prczcnt muzcu al minunatelor opere de 3rtA Iii
monumenlc istoriee. a fost odaM re$edinta sultanului $i locul de intalnirc al
consiliului vizirilor.
3. Cartierul istoric $i structura Istanbulului au fost inrcgislralc de caire
UNESCO pe Iisla minunilor culturale $i sunt oerotite.
4. Unitatea soldalilor de ehill. care asigurli printrc allele p..ml palatului
sultanului. cstc cunoscuta sub dcnumirea de ienieeri.

TUR39

ORIENTUL
AP
T

ISTANBUL
HARTA ORASULUI

Marmara
'W'u'ru

DenlZl

M",...."

Bosf01; pe malul ciireia este situatlstanbulul, inseamna, in greaca l'eche, "Iocul pe

unde a trecut vaca ". De lmde vine acest nume ciudat? Dupa mitullui Zeus, care $i-a
triidat nevasta, $i ~i-a transformat illbita ;ntr-o vaca. Adulterul a fost descoperit - Hera
infuriatii a trimis un taun care a in/epat vaca $i a alungat-o in stramtoare ...

ISTANBUL
Ora~ul

de la Cornul de Aur

ISlanbul esle silual la rascrucea a doua conlinenle: esle singurul ora~ cu

o parte europeana ~i una asiatica. Pana astazi coexistenta acestor culturi
au asigural alractia aceslei melropole lurce~li. Ora~ul de pe malul
Bosforului esle vizilal anual de milioane de luri~li.

PE SCURT
Populatia; 6.5 mil
Religia: in marea parte islamic....
Limb.1: lurdi
Carticrc principalc: Sultanahrncl,
Bcy6gJu. EminGnU, Eyiip. OskOdar
Aeropon: Auuilrk (in partca de
sud\CSl a ~ui)

4 uni\crsitAti (cea mai \'echc

datcazj din anul 1453)

a picioare1e Istanbulului.
construit en Roma de pc cele
~p{ccol ine. seinlinddotm man:

eel mai bogat ~i fascinant centru

eultural al Asici Mici. Astfel. in
Istanbul cxist1\ 525 de moschec.
dimre care uncle au ehiar ~asc
minarete. Tocmai moschcile
alcatuiesc panorama acestui ora~
(ureese eu cateva milioane de
locuitori. MClropola in continua
dezvoltare i~i datoreaza progresul
variet.alii sale de cuhuri, care ii dau
un caraelercosmopolil. Istanbul estc
locul de re$CdinJA al musulmanilor,
evreilor ~i e~tinilor. precum ~i al
membrilor allor minoritali diverse
(ritul ortodox grcccsc ~i rusesc.
marollie). Dalorita prezenlci
aeeslora. oI1l$ul are un acr pilOresc.

In nord se aflJi Marea Neagm. la sud

I 'eden! III HlIgill Sophill de III

Mo.wheeo AlfxlSfrii (Moscheea
Slilralllillli Ahmed).

Marca Mannara - bratulmai avansat

de la nord a1 Marii Medilcrnnccne.
Acesl loc. numanind 38 km pc
lungimea stramtorii Bosforlllui,
cstc granila dintre Europa ~i Asia.
Basfoml impartc Istanbulul in dOlla
parti. Din nl1ul 1973, marcle pod
..Europu"leaga celc dOlia contincnte.
Comul de Aur estc denllmirc"l cclei
dc-a doua str.imtori. care scpam pc
partea europeana cartierele Galata ~i
Beyoglu de O~ul Vechi (Emin6nu),
unde se ana cea mai mare parte
a monumcntclor. cum ar fi IJagia
Sophia (Aya Sofya), zidurile de
apArnre sau \1arele Ba7.ar. Pe ccalalta
parte. aceesibila dalOrita podurilor
Ataturk ~i Galata. sc ana ecntrul
comercial ~i administr3liv al ora~ului.
situat in jurul pietei Taksim.

ISlanbul cstc cOllsidcrat capitala

ncofieiala a Turcici: nu este de mirare.
ead aid cste conccntratli aproape
imreaga vialA economic:'\. a t-."irii.

Ora~ul Istanbul este atractiv gralic

caractcrului sau varia!. Accsta cstc
un ora~ considcrat ,.minunat". c~tc

ISla"hul I$i IlIctill/(llIfl'i$rii III/ doar prill palale $i mosc1lee. Almosfera secolelor
de demulr p(}(lre./i ll'lrllird(olirle U$or. doar IravC'r<;C;lId wrti=ile ;lIgustf! alf!
carriellllui wclli

AMERICA DE SUD

BRAZILIA
A cincea ,tara in Jume ca marime

Cascada [guayu, situat5 la granita cu Argentina, este una dintre ce/e mai frumoase
minuni ale naturii din Brazilia. La conf/uenta raurilor Iguayu ~i Parana, un perete de ap5
lat de 3,6 kilometri se prabu~e~te de la 0 fn51time de 72 de metri fll adiincuri/e abisuJui.

BRA 2

Splendoarea ~i suferintele unui colos

Brazilia lndepline~te toate condiliile pentru a deveni in secolul XXI

una dintre celemai industrializatelari ale lumii. Maiintiii, insa, trebuie
sa depa~easca uria~ele probleme sociale cu care se confrunta
~i care partial sunt consecinle ale epocii coloniale.

ECONOMIA

CE MERITA VAzUT

Agricultura ,i c:rqterea anima1elor. culturi de cafea (eel ffiai marc producator

din lume). 7..ahar. cacao, porumb, orc?.. cre~lerea vitelor.
Rcsunele naturale: fit:r. mangan, aUf, diamante ~i aile piClfC p~\ioase. peltol.
Industria: de automobile, nayal!!, fannacculica, clcclronica, chirnica,
alllllcnlarn,

Campia \mazonului eu Bdem ~i

\1:maus; ora~le din perioada
coloniala (~atal, Olinda, Recife
~i Bahia); Rio de Jareiro ell
(';ip:\iiina de Zahar (Pao de
A~uear) ~i Illsoriia pJaja
Copaeabana: eascada Igua~u
~i re/crva\ia nalur.llii Pantanal;
arhitectura unica a capilalci
Brasilia.

razilia a fost desco

perita de naviga
torul portughez Pedro Alvares Cabral in nnul
J 500, moment care a marcal inceputul colonizarii
Icritoriului; Proccsul avea
sa dureze (rei secole. Bra
zilia $i-a ci?tigat indepcn
denta abia in 1822 iar in
1891 a devenit republica
federala.

tia galopantii, care se ridica la mii de

procenle anua!. Succesul a venit abia
in 1993, adam cu introducerea~
numitului "Plano Real" care a reo
u~it sa stopeze e~lerea pre{urilor,
sa rcvigoreze economia braziliana $i
sa atrngi'i capital striiin. eu toote ace
slea, 0 $CSime din populalie eslC analfabem iar sameia domina slumu
rile marilor o~, ea Sao Paulo, Rio
de Jarriro, Salvador ~i Recife.

Dupa eel deal doilca r3Z-

hoi mondial, Brazilia (condusU in pcrioada 1956-

1961 de p~intele democrat Kubitschek) a inlra!

inlr-o Clapa de dezvoltarc
cconomic5. rapidii. Lovitura
de Sial din 1964 a pus cap.'it
aceslei perioode favorabile. Unnfi
torii douazeci de ani, Brazilia a lrail
sub regimul urei brutale diclaluri
militare.
in 1985, Brazilia a revenit In democra{ie, insa n rfunas dominata de haosui economic, de saracie ~i de inna*

CUMA
Foarte diversificata din nord
catre sud: ecuatorialii in bazinul
Amazoniei, lropical ti
subropicaiil. in sud.

Poze din 5.1tcfit ilustrind deplas:/Ie3

coridoordor de SC/JIgere ale Amazonului
Cd unn.:m: a dcrri$-irilor e,'(ces;\-'c ale
pjdurilor uoplca/c.

Efon.urilc de imbunamtire a situaliei

l.'Conomiee sunl ingreunate de !livelui ridical al datoriei exten-c care a
de{Xi$it ineredibila suma de 150 de
miliarde de dolari, precum ~i de rcce
siurea cconomidi eu care se eonfnm
m mU[le alte ti'iri In ineeput de seeol

XXI.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Nord-estul Brnzi1iei este nurnit de locuitoli "\inUIUI secetei"; ureori. aici flU
pl~ deloc limp de 11 luni.
2. $colile de samba din Rio de Jareiro sunl cunoscute in lumea intreag!. Prima
astfel de $COOl3 a fosl infiintati in 1929 iar in 1935 s--a des~1 primul
concurs de samba.
3. Numele tfuii provire de 13 arbore1e Caeselpina echinata, ~-numjlul "pau
brasil". Acest capac cantire un pigment ~u care era folosh de ponughezi in
vopsirea les3turilor.
4. in Brazilia tmiesc intre 7 ~i 9 milioorc de copii ai striizii care supraviClui<."SC
din ce~it, furt $i Prostitulie.

AMERICA DE SUD

BRAZILIA
HARTA FIZICA
~.

WENEZUElA

KOlUMBIA

'

-,

...

--

..
-.500....

PERU

BOLIWIA

--

ARGENTYNA

localil8~

Peisajul brazilian este dominat de trei mar; regiuni:

Podi$ul Guianelor, Cfimpia Amazonului $i

Podi$ul Brazilian. Ultima acopera mai mult de
jU111iitate din suprafata BraziJiei care domina

prin dimensiuni ceJelalte tar; ale Americii.

Peste 10 milioane de Iocultori

1000 000 ~ 10 000 000

100 000 - 1 000 000

Sub 100.000
Orumuri Imporlanle

200

500 1 000 m

BRAZILIA

BRA 4

Natura - binecuvantare fji blestem

Clima ~i resursele naturale fae din Brazilia un raj pe p3mful1,
dar, totodatii, eauzeazii serioase probleme.

PE SCURT
DeDumirea tiirii: Republica Federaliv3 a Braziliei
Structura: 24 de state, un district federal (Brasilia)

~i 3 leritorii
.. Capitala: Brasilia (1.8 milioolY de locuitori)
Limb3.: pol1ugheza
Moreda: real (din 1994)
Religia: catolici (Sl)l'/.), protestanti (J-le)
Cele mai lungi riuri: Amazon (Ouviul cu eel mai mare debit din lume),
Parana. sao Francisco
Celemai importantcporturi: Santos, Belem, Fortaleza, Manaus. Pono
Alegre, Recife, Rio de Jareiro. Salvador
Suprafa\i: Est-vest 4.500 km. Nord-sud 4.300 km
Parlament: bicameral (Camcrn DePUt31ilor ~i Senatul Federal)

C/im3fuJ umed t:norizcm

JuwrianlJ

Icgetat;e

"D

umr7CU CSIC
braL.ilian!" Locuitorii celci
mai man l:in din America Latina sunt convin~i de aces!

fapt. intradcvar. nalura a fost gereroasa ell Brazilia: a daruit accstci

!ari un p;:lmunl fcrtil, birccuvanlat ell
bogalii nalurnlc, ptajc mil1unatc $i
oarneni ell pollii de virl\ii. ell lante
aceslca. ell grcu sc inliilrcsc in alte

STATISTICA
Suprafata: N.S mi!io3re km
Populapa; ltl~ ImlitXlTl: (din care
55 ft d... 11rigU"C l'uropo:ana)
Densitatea populapei: :! I loculIOri,
km
Ctqterea demografici; 2AD nnual
Cele mai marl ora.lje: sao Paulo (eu

o aglomcrnll<: urbana de 16.5 milloan: de IOCUllori). Rio de Jal'jro

(10 milioarc). Bdtl IIoo7onle
Cd mai inalt virf Pico cia eblina

(:l014 m)
Lungimea graWlC1or: 15.700 km
Lungimea ooastei: 7 400 km

paJ1i contraste alai de izbitoorc ea

aiei: aliituri de fenne (faeiendas) eu
suprafc!e arabilc de miirilllca Luxcmburgului se giisesc ora* ea Recife, aleiiluite in propol1ic de doua
treimi din slumuri (favclas). l>tllini
europcni ~Iiu cii Brazilia sc silllcazii
printre prilllcic zccc ecle Illai induslrializate !iiri din lume, produc:ind
~i eXJXlrtillld avio..'lr, eomputerc ~i
alltovehicule.
Contrar perecPliei gcn::ralc, 55%
dinlre brazilicni sunt dc OrigilC curopeanii. Celc mai dens JXlpulatc
regiuni sunt imprejurimile ora~lor
Rio de Janeiro ~i Silo I)aulo. Accsta
din unna esle eel mai marc ora~
brazilian ~i principalul centru 31
industriei, comC'1ului. serviciilor ~i
culturii. Tradi!iile ~i religia Conlirentului Negro joaeti un rol important
in statui Bahia din Estul lfirii (!.Ltorita numarului mare de locuitori de
origire afrieanfi slabili!i aici.
Cel mai important capit..11 natural al
Braziliei cstc totodatii ~i SUI'$I problemelor sale eelor mai mari: Amazonia - bazinul Amazonului. Cea

mai marc junglii subtropicalii din lume ocupa 400/0 din teritoriul Braziliei. Sc miqoreazii, ins5., inlr-un
ritm infiorator din cauza defri~rilor
$i a mireritului. Distrugerea acestei
jungle ar aduce dupa sire nu numai
o calaslrofl'i ccologicii penlru America de Sud, ci ~i modificari dimalice pc il1lregul glob.

l'e v:irlill muntelui Con:ovado. cu

stanel impunatoore care domma RIo.
sc ami stalu;a lui Chrislos Moinlulloml
binecuo"ointoind or.J~ul ~i ~ locUlwrii
sji De jos e greu de obsenat c;j
statuia misoor:i peste 38 de mem'
inalrime,

CAN 1

CANADA
De la Atlantic piina la Pacific

Canada, a doua (ara co miirime din fume, cuprinde 0

supra/arii vasta $1 neexplorata.

Pen/rtf a proleja acesle comor; ale nalurii, in Canada

S-GU

infiinfat parcuri naturale.

Unul di,llre aceslea esle Parcul Na(ional Banff, prezenlalmai sus,

din provincia AIberia, ~i care afosl infiin(al in anul 1885.

CM2

Identitate amenintata
,

Canada nu este doar tara unde se vorbesc doua limbi, ci ~i tara

contradictiilor culturale. in anul1996 locuitorii francezi din provincia
Quebec au hotarat, doar printr-un mic procent de persoane, sa lase
aceasta provincie Canadei.
LOCURI CARE
MERITA VAzUTE

PE SCURT
Denumirea slalului: Canada.

Quebec. Montr;:al. OUa",a. Upper Canada Village (sccolul

XIX). Cascada '\Jiagara. Toronto.
Winnipeg. Badland" Jin provincia
Albcnn (..Drumul Dinozaurilon.
Lilcul Louise. Parcu! \lalional
al MUlltilor Stunco.!ii. Ja~pcr.
Vancouver, Victoria, Valeri Skiny.

Commonwealth (Uniunea
Coltlunita\ii Sundor Brilanice)
Struclura: zece provincii $i dollA
tcritorii
Capita In: Ott.1wa

Limba nalionala: cnglCZ.1 (45%),

franccza (27%)

Purcul ]\ja\ional \lahanni. Jukon.

Moneda: dolarul canadian

Rcligia: catolici1 (47<'/0), protes-

a.re Canada va ~onlinua sa fie

~l peste zece am tara care estc
astazi? Raspunsul 1a aceasU'i
intrebare esle 0 mare enigma.

Sunt dcstul de mari dorintcle

de independenta din provincia
franceza Quebec, unde in dccursul
a catQrva decenij s-au efcctual in
mai multe randuri rcrerendullluri
Illcnite sa dccida dacA provincia sa
Illai fie in continuare parte din statui
canadian. Conniclul de interese are
circumstante istorice. Prin acordul
de pace de 13 Paris din anul 1763,
coloniile franceze ~i engleze formate la inceputul secolului XVI] in
juml fluviului Sf. Lawrence au fost
unite sub conduccre englcza.

+CLlMA
in regiunea de sud, clima este
Icmperalli. enld:L in intcriorul
tDrii - continental<1 rccc. La nord
subpotarn ~i polarn. COUSla de
vest este incalziHi de Curcntii calzi
nordici ai Pacificutui. Coasla de
est este ri'icita de Curen\ii rcci din
Labmdor. in Cordilicre - c1ima
lllontana. foarte abulldenta in
ninsori.

Canada define 0 re(ea hUlla de

dnmlll,.; doa,. in ,wd. Din prol'inciile
nonJice. sill/are

mai de/Jar/e. p(ina 10

Irtlseele principale, se ajunge eel ma;

U$or ell m'ionul.

tant<'i. (41%)
Cele mai

man

ora~:

Montre'J.l,

Calgary, Edmonton, Quebec,

Toronto, Vancouver
Cde mai mari fluvii: Mackenzie.
Raul Sf Lawrence, Columbia,

Din acel momenl popoml canadian

3 devenit mai pUlemic din punct de

vedere politic, dar dorinta de oblinerc a independenlei pentTIl Quebec

nu sa sl5.bit. Cre~te ~i rolul politic al
celor aproximativ 340 mii de indieni
~i 35 mii de eschilllo~i. Glasurile
aceslora au avut un ral decisiv in
cadrulultimului referendum privind
viitorul provinciei Quebec.

CE TREBUIE

Frazer
Munlii: Muntii de CoastA (M. Sf
Elias 5.488 m. Waddington 4.047
m), Muntii
3.954 m)

Stanco~i

(Robson

Porturi principale: Halifax, Hamilton, Montreal, Quebec, Saint

John's, Toronto, Vancouver

sA ~TITI

I. Cdc mai vechi unne ale coloni~tilor europeni pc pamanl american se ana langA
Meadows, pc peninsula Noua Finlanda. Aecasta este~.arca vikingilor care,
in ca:utarea noilor pamful1uri, sau eufundal in acele ape inca din secolul X.
2. Sloganul electoral din Canada suna astfel: ,.A mari usque ad marem" - "de la
marc la marc".
3. In rcstaumntete canadiene nu se poate gasi ~unca de urs.. pate de castor sau alte
spcciatitali din zona. Pcntru a prcvcni braconajul, guvemul a intcrzis servirca
camii animatclor care lraiesc in slilbliticie.
4. CanaeL.1 i~i dalorcazA descoperirea Golfului Hudson comertului ell blan~ de
castor, Prima expeditie a ajuns in Golful James in anul 1668, doi ani rnai tiir.liu
a unnat Campania de la Golful Hudson.

CAN 3

CANADA

HARTA FIZICA

lslanq,a
OCEANUl ARCTIC

--...

Groenlanda
(auIOnOm.)

Alaska
ISUA)

---

OCEANUL
PACIFIC

.......
":;
~'f

-.

OCEANUl
STATELE UNITE

L.oc.>I~I"

S 000 000 .... ioo~ < Iowi'ori

~ .. I OOOOOO~ .. 5llOllOOlllDolttori

"" .. 500 000 """ .. 1000 000 locurtOO

M "100000~" 5OlIOOOloru1tOO

Canada se invecineaza doar ell Stalele Unite. intre marginile

de est ~i de vest se in/inc! 5.830 km, inlre cele de nord $; de sud I c:~~J::=~~~'~-~'~~.~
4.570 km. Trei oceane ii scalda mall/rile: Pacific 10 vest. Arctic L'
10 nord ~i Atlanlic 10 est.

__J

CAN4====== CANADA
Taramul dintre oceane
Teritoriul Canadei este aproape la rei de mare ea regiunea Europei,
dar densitatea populaliei este eonsiderabil mai midi.
af11i doua lanluri geologice de munli
rnai linen: Muntii

S~i

(Rocky

Mountains) ~i Munlii deCoosta (Coast

Mountains). Canada se invecineaz1l.
ell Slatele Unite prin coasta stancoosli
a Oceanului Pacific: statuI Alaska Laic
ndfmc in teritorilll coastci canndiene a
provinciei Columbia EnglC'l...'l..

STATISTICA
wcul Moraine 10 in/rarea ;11 I 'Olea Ten Peaks din Parrol No/iolla! Banff-

",uprarala: 9.9~O.6H1 L;m' JilIn:

can: "'5~20() km ~ ..'ontl"l,;ntak

lidurilC intinse ~i mun\ii primordiali ai Canadei incitil $i

asrazj fanteziile doritorilor de
avcnluri $i ale explor.uorilor. renlru

co,h:,20

Populalia:

multe persoane, mai ales din agiomcrata Europa, Canada cstc un linul
de vis.

Canada cuprinde aproapc illlfcaga

parte de nord a Americii de Nord.

rii. mai ales in nord. este acoperiti'i

de tundrn tarn arbori $i de paduri de
conifere $i locuri. Mai departe. 1a
nord. in fa$ia polara care cuprinde
peste jumJtatc din Icrilonul Canadei,
domina c1irnalul continental rece.
Aid este regatul de ghc.1.la ~i ape care
se intinde pc 0 sllpl1lrala de peste
cinci milionne de kilometri patrali.

Accasla regiune vasta se intindc pc 0

lJtime de peste 5 800 Ion $i cuprinde
~ fuse orare. Partea ccntrala a tArii
CSIC dominata de Canadian Shield

Centrol industrial .1.1 Cnnadei se afla

la sud dcGolrulI111dson, inlrc Marilc
Lacuri ~i raul Sf Lawrence.

($cutu! Canadian). conslruit din roci

magmalice $i meLamOrlicc aJXl.rutc in
cpoca de gheata:. iar astliZi acopcrilc
de paduri intinse. Aceasli\ parte a tft-

La \estul provincici Ontario se inlinde

primre dcalurile blfuldc pn.."'Cria. iar
vaslcle cimpii sunt grfularelc Canadei.
intre preerii ~i Oceanul Pacific se

.~O.2

mIl 120031. dmtre

popu1atl~ indlgena

Ikmifatca populatici: ~ llX km ~

Ccn mai marc altilUdiM: Log.m

(h.lJ50 ml
Lun::imca ~rdnilclor: KX9_~ J..m \."\1
SL.\ (dmtrC care co Ala...J.w 2.477 kill)
l.ungimca coastci: 244.()n(1 kill

(lim care coa<,ta Ciolfulul lIul,bol1

12.2!lR km)

ECONOMIA
Agricullura: contributia Canadci la productia mondiaHl.dc rapitli 22.6 .. ovaz
13.1%,orz

9.5%. Industria: contributia Canadei la productia mondiala de

chercstca 15.6%. celulo....A

41,3 /0, mincreu de urnniu

10.9"'0. aluminiu
34.7'%, nichel

Turismul: aproximaliv 18.5 mil. de

turi~ti

10,7'0. e\.tragcrca de azbcst

20.2%, zine

stmini

16,3.
Val/cO/weI': wder('(1 pOl'mfui.

OTTAWA
Sora mai taniira a Londrei

Daca nu ar Ii JaJeJeJe $i miciJe diferenle de forma ale acoperi$uJui, s-ar putea crede ca
privim faimosuJ tum cu ceas din Londra, Big Ben. ..

Atmosfera londoneza a
capitalei canadiene
Traditia britanica ~i-a liisat amprenta in mod foarte vizibil asupra
capitalei Canadei.

cuMA
Temperata. Tempcraturi medii:

!OC in ianuaric lji +21C in iulie.

ZApada cade 121 de zilc pc an.

"- II

Ottawa, trecatorul anat pc

strada Wellington, privind c1adirca in stil

victorian
a

Parlamentului, inconjurata de 0 vegetatie luxurianla, are impresia di se

ana

in "hiitrnna Anglie". Peace

Tower, tumul ell ceas al Parlamenwlui, malt de 89 de metri, seamiim'i.

(oarte bire ell londorczul Big Ben.

Nu este deloc surprinzaror, deoarccc

clMirea a fast construita in 1869
dupa modelul Westminster Abbey.
Mai mult, ~i in fala clMirii

fnfluellfa britanica este omniprczcnM in Ottawa.

Parlamennllui are loc in liceare zi, la

ora zece dimirca{3, schimbarca
solemna a garzii (Changing of the
Guard). Bireinteles, soldatii Slint
imbrncali in unifonne rO$ii lji poartii
piiJarii din blall8 de UTS. Daca in
Quebec domina cultura franceza,
caracterul ora~ului Ottawa a fost
detenninat de traditia britanica.
Ottawa datoreaza avansarea In rang
de capitala a Canadei in special
localizarii sale strntegice la confluenta raurilor Rideau, Gatircau ~i
Ottawa.
Colonizarea
acestor
terenuri a inccpm in anul 1810.

Orn~ul

s*a nllmit mai intfii Bytown,

de la numele guvematoruilli britanic
John By, iar in 1854 a preluat
numelc de Ottawa. 1n 1812, dind a
izbucnit razboiul dintrc Marea
Britanie ~i Statele Unite, Canada sa
aflat de partea britanicilor. Dupa
incheierea ostiJitarilor, intre anii
1826-1832 a fosl construit Canalul
Rideau, la ordinll[ guvematorului de
la acea vreme. A fast creata astfel 0
calc sigura de transport pc apa, care
facea ca tara sa nu mai fic depen
denta, in caz de riizboi, de flllviul
Sffintul Laurentiu, situat la sud de

CE MERITA VAzUT
Galeria ~aliQnaJa. Ccntrul
National de Art! (Art Cen1cr,
Opera. Sala de Concene. Teauul).
\4u7cul By town (colectii dedicate
Isloriei ora~uIUl). cladirea
Parlamentului (schimbarca garzii,
Peace Tower). Catedrala I'otre-

Dame.

Ottawa $i constituind granila cu

Statele Unite.
La mijlocul secolului XIX, in
Canada a izbucnit conflictullegat de
alegerea orn~lllui care unua sa devina capitala tfuii. Cele mai impor*
tante candidate erau centrele urbare
Montreal, Quebec ~i Kingston.
Decizia arbitrala a Regirei Victoria
a pus capat reintelegerilor in 1857:
dupa parerea acesteia, num31
Onawa putea fi luata in considerare,
datorita excelentei sale pozitii
strategice.

CE TREBUIE
I.

sA $TITI

in Ottawa, ca $i in New York, existii eanierele Chinalown $i

Little Italy, cu
numeroase restaurante ~i magazire cu produse alimentare locale.
2. Lebcdele, care plutesc tara grija pc apele riiului Rideau, sunt daruite
ora$ului de caire Regina Elisabcla a Il~a a Marii Brilanii.
3. Reprezentatiile politi$tilor canadicni calare, numiti "mounlics", sunt 0
alractie turistica deosebila in Ottawa.
4. Peace Tower ofera cea mai frumoasa panorama a ora$ului.

CAN 7

OTIAWA
PLANUL ORASULUl

\.. . =-

/'

J
J

Ottawa nu este a metropolii la fel de mare ca Montreal sau Toronto. Din puncl de
vedere aJ numaru/ui de !acuilari, aceasta se situeaza in Ufl118 altor ora~e canadiene,
precum Vancouver sau Calgary. Ea formeazii impreunii cu Carleton a singurii
agJomerarie urbana, a parra ca mar;me din Canada, numamnd peste un milion de
loeuilori. in Ottawa, daM un sfen din popuJa!ie este francofonii. Aici suprema/ia limbii
engleze este de neliigiiduil.

OTTAWA

CAllI 8

"Cei ee fae nego{ eu striiinii"

Capitala Canadei i~i datoreazli denumirea unui trib de indieni care a adoptat 0
atitudine pacifism fata de a1bi. 1n prezent, o~u1 are un caracter pronuntat britanic,
dar intemeietorul sau a fost un francez.

PESCURT
Capilala Canadei ~i scdiul
guvemului canadian
Rauri: Gatireau. Rideau, Ottawa

Limbi: cnglcza, rranCCZl.i

Rcligic:

crc~tinism

(anglicanism,

cutolicism).

ECONOMIA
Scr\'icii (biinci. adminislmlic.
3siguriiri. Via\3 cultuml3l,
Industria: Icmnului $i a hartiei. de
maliilli electricc, chi midi.
(fannnccuticii).

Sf1l/uia
amcrindianuJui din
IribuJ OllalVa este 1/11
omagiu .1dus

locuilOriJor origillari
ai aceSlOr teritorii.

cesl francez a fost Samuel

de Champlain, care a trait

intre anil 1567 ~i 1635. EI a

ajuns pcntru prima data pe leritoriile Canadci acopcritc de padurii
desc in anul 1613. Aiei a infiin\al
ora~ul
Quebec,
prccum
~l
I~numaratc alte centre comerciale.
in apmpicrc de Marile Lacuri,
Champlain a dat peste lriburl de
indieni care populau padurile
locale $i ell care a legal rapid eontaete comercialc intense. Aeeste

Iriburi au fost porec1ile de rcstul

triburilor indicne "Ottawa", adiea
"eei ee fae n::go\ eu str5inii".
in prezent, Ottawa numi'ira un milion de loeuilori. Nimeni nu i-a
uitm pe primii locuilori ai arealului
aetualei capilale. dalorila carora a
lual n:l$tcre ora$ul. in scmn de
respect fala de ace$tia a fast ridiema staluia indianului care privc$te
de pc postamentul sau la Ottawa
cea acoperita de verdeala.

Ciilalorul arc ocaZ13 sa ane amanunte despre lrecutul Canadei in

muzeele din Ottawa, precum $i in
limpul
numeroasclor sarbiitori
organizate dc Ofa$. Cenlrul iSloric
al ofa$ului se ana la eonfluent3 niu+
lui Onawa eu Canalul Rideau, pc
care plutesc vase de eroaziera.
Plimbiirile de-a lungul eanalului
sunt foarte placute. lama, apa
ingheala. iar Rideau se transfonna
intr-unul dintrc eelc mai lungi
pationarc din lume.

STATISTICA
Populapa: 1.1 mil loc
(in agJomcr'..lp3 urbana)
Distante: 192 km fata de \1ontreal.
399 km fala de Toronto

DNK 1

AMERICA
DENDRO

GROENLANDA
Insula eschimo$ilor

Aisbcrgurile plutitoare din largul Groenlandei (onncazii 0 priveli~te ie~itii din comun.
Acestea. insii. reprezintii un mare pericol pentru na,'iga!ie. Ooar viirful aisbergului
esle vizibiJ, restu! fiind ascuns sub apa.

D/',4K 2

Vanatorii Nordului

Clima Groenlandei nu este prielnica omului. Cu toate acestea, de mii de ani se

stabilesc aici nou-venili din toate col\lJrile lumii

CLiMA
Polani. La nord Iii in intcriorul
insulci. tcmpcralUra medic 81ingc JOT. recoruul pcntru cea mal
scazutA Icmprnllura fiiod de 65'C. Yalllu! 31ingc \ilezc de
320krn11. La sud. chma 'iubpolar3
(sub influcnta curcn\ilor calzi de
acr). Cll Icmpcraturi medii de -4-C
(rninime de ';!9C; ma'(imc de
... 110; C). in nord. noaptca polarn
dureaza palm luni.

SChi~ji au lriisc1tllri facialc

asiaticc: stram~ii lor au sosit

in Grocnlanda din Asia,
travcrsand Canada. in unna Cll
2.500-5.000 de ani. Sc presupure cii
la vremea rcspccliva clima era mai
blandii decal in prczcnl. Grupuri
ctnice diverse au continual sa se
stalomiccasdi in Grocnlanda ~i mai
tfirLiu, cand climatul em deja

ascmanator cclui de astiizi. Printre

accSlca sc numara populatia Thule,

Cnse/e din lIulissat sUnl spcc;(jcc Groen/audei.

Majoritatea locuitarilor Grocnlandci
este fannata din grocnlandc7i, adica
unna~ii
eschimo$ilor
$i
ai
coloni$tilor europcni. in principal
nonnanzi $i darczi. in arara de
ac~tia, mai locuicsc aici cschimo$i

de origill;~ asiatica. Primii curopeni

care au dcscopcrit Grocnlnnda au

fast vikingii, in anul 982. Acc$lia au
piirasit-o intre sccolclc al XIV-lea $i
al XVII-lea din motive ramase
l'CCunoscule.

ECONOMIA
Rcsursc nalurnle: nllf'l:n:u d~ zinc.
plumb. moliMen. urnniu. carbure:
LOkaminte 1'L'C,,"p!oot3le tk aur.
arginl. fier. niehel ~l gmfit. PcscuiL
in principalcrc.. elc. COlI. halibut
grocnlandcJ' ~I IiOnlOn allanllc;
\"anatoarc: de 1l'\Or.)C. d~ loci. de
.. ulpi. de U~I polan ~i de reni.
Turi<;m Gm...-nlanda bcrefici31.a de
ajulor economic dm panea
[}.1J'Cmal'Cci ~i a vniuni. Eumperc-.

oo$lina$i $i d:1rezi, care au inecput sa

soseasca la inccputul secolului al
XIV-lea. Groenlanda a dcvenit
colonie dnrc-.di in 1814 iar in 1953 a
oblinut sl:nutul de leritoriu insular al
arcei, dispuniind de un guvem local.
in
anul
1978.
Grocnlanda
$I-a
ea~ligat
autonomia, tn IInna urci
decizii ale parlamentului
darcz,
care a intrat in
.
.
vigoarc un an mal
tfirziu. Darcmarca
continua
sa
gestioreze politica
exlema
~i
de
aparare a acestui
teriloriu.

CE TREBUIE
I.

in dialectul

sA ~TITI

indienilor canadieni, .,eschimos" inseamna "cel care consutn3

carre crud!". Eschi~ii se aUloinlituleaza. inuili, adica "oamcni adcvarali'.
2. eel mai mare pare nalionaJ dllliume a fosl inaugurat in Groeolanda. in 1974.
Este .. orba despre North and East Greenland National Park.. cu 0 suprafatoi
de 972.000 de km1.
3. in apele din jurul Groenlandei trdiesc 17 specii de balm:.

DNK 3

AMERICA
DE NORD

GROENLANDA
HARTA FlZICA

MARfA
GROENLANDEI

/' "'....

~\S~NOA
j
4D
I

BAZINUL

LABRADORULUI

"""'.
.-

==

pale. 000 de loc.

_2000deloc

[" 1gheIan irI\etlOn

IY'qtut .."

Nw!oruIi"Ic";.~~

~10000""1oc.

....

:-:=.:."""'"

--~ ... ~
2 000.2500.3000 m

OCEANUL ATLANTIC
~

Cca mai mare parte a supraferei acestei insu/c (prima ca marime de pe glob)
este acoperita de ghe{ari cOIJlinclJlali. Doar pe coaste exista fii$ii JocuibiJe. Pe

vrenwri, c8nd au sosit aic; primi; oameni, c/ima era mai blanda, de unde ~i
muncie de Groenlanda, adicii "Piim8nful Verde",

GROENLANDA

DNKA

Insula de gheata
Groenlanda, cea mai mare insula din lume, este acoperitii aproape in totalitate de
gheatii iar interiorul ei nu a fost inca in intregime explorat.

SChimO~ii

numcsc Grocn-

landa

KaJaaJlit Nunaal,
adica .. pamantul oamenilar". AlaI doar, c5. in Groenlanda
cca acoperita de ghcluri locuiesc
nurnai 56.000 de oameni. Dc aici
densitatc a populaliei
0,1 locuitori pc kilomclru
patral. Faplul ca intrcaga insula
csle ascunsa sub 0 calota de gheata
poate Ii cOl1siderat surprinzator In 0
prima vcderc. in alte rcgiuni,
siuJalc la latitudini similare, natura
rezultfi

~ocanta:

cstc mai

prictenoasa.

Aceasll'i

sil'Uulie cstc rczultatul lopografiei

Grocnlandci. Miezul insulei este
scufundat in marc, pana la 0
adancime de 250 de mctri jar la
suprafalfi estc inconjuffil din loalC
par(ilc de mUIl\i inalli. Astfel, in

ultima perioadi'i a cpocii de gheala,

ghctarii de aiei au rdll1as inehi~i ea
inlr-un frigider uria$ care IlU Ie-a

CE MERITA VAzUT
lntcnorullllsulCl acopcnt de
gheturi. milrle de pc vrcmea
\ikingilor din Igaliko. salul
Qagssiarssuk. fiordul Qoroq.
ghellm.Ll Eqalorutsit Knngigdlil.

STATISTICA
Suprafata: 1.175.600 ~m;
Suprafata acopcritA de gheat!:
1.716.000 km2

Suprafata loeuibilA: 88.000 km 2

(4-;')

eel mai inalt vlirf: Muntclc

Gunnbjonl (3.700 m)
Populafia: 56.000 de locuitori

pennis sa sc lopcasca, a~a eum s-a

lntfimplal in regiunile Canadei,
Norvegici ~i Rusiei de astazi.
Inlcrionll insulei CSIC <leoperit de 0
CaiOla de ghca!a cc atingc 3.000 de
metri grosime. In eonseeinta, omul
poate supravielul aiei doar in zona
de coasta. Majoritalea a~czarilor se
aOa pc tfirmul vest ie, unde c1ima
csle
mal
blanda.
NUlllcle
"Groenlanda" inseamna in lilllba
darczi'i .,pamantul verdc" ~i provire
de In COIOlli~tji veniti aid la
sffi~itul seeolului X, cand a avut
loe 0 inealzirc simlitoare a climei.
Dcnumirea sc justifica ~i in
prezcnt, in ciuda ghclurilor
ve~nice: intregul !ann vcstic csle
aeoperit vara de paji$ti subarctiec
iar urele plante inOorcse ehiar la
tempcrailiri de _20C

Apele dill largul coasfefor sudice ale

Groenlandei sum p/ine de aisbcrguri
;;; de sloillri de ghealJ pluritoml:.

PE SCURT
Dcnumirea oficiahl: Groenlanda
Sistem politic: demoemtie
p.arlamentarii, parte integml.li a
Darcmareci. care bcrcfieiaza de 0
largil autonomic
Capitala: Nuuk (Godth6b), 13.000
dc loeuitori
Organizare administr.ttiva: 3
provincii
Limbi: darcza, grocnlandcza
(dialcct al cschim~i1or, limb.'i
oficiala), engleza
Morcda: coroana da~za
Rcligia: erelj:tinism (Iutcmnism),
ll<lmanism
Ce1c mai mari a$Czari: Sisimiut
(5.300 loe.), Ilulissat. Aasiaat
Cel mai lung fiord: Scoresby Sund
(290 km)

ECU 1

-AMERICA
E SUD

ECUADOR
La granifa dintre emisfere

Amerindienii carc locuiesc pe platoul Anzilor triiiesc din agriculturii, la rei ca

inaiJ1ta~ii lor. Ei sunt urma$ii vechilor loeuitori ai imperiului Inca, eel care cuprindea
"cele patru eolturi ale lum;;", din Ecuador palla ;n Chile.

Canonada in salbaticie

ECU 2

Istoria acestui mic stat abundii In invazii, conflicte interne

politice.
"- n 1534, armata spaniola sub con

ducerea

lui

Sebastian

de

Belalcazar a intrat in Quito.

Belalcizar

slujise

inainle

sub

comanda lui Francisco Pizzaro, eel

care provocase caderca imperiului
Inca in anul 1532. Dc atuRci,

Ecuadorul,

sau

mai

birezis,

,,Audiencia de Quito", a aparrinut

vicercgatului Peru, iar dupa 1739 a

Quilo. Banos. Otavalo. Cuenca.

Insulele Galapagos, regiurca

Oriente

ECONOMIA
Agricultura: cultun de cafea.

cacao $i banane; pescuil.

Industria: petroehimlcl $i
erergellca. fannaceutic3. Turism.

trecut in stiipfulirca Marii Columbii.

in secolul XJX, aristocralia creola a

instigal
impotriva

popularia

1a

rascoala

ocupanlului

colonial.

Batalia de 1a Pichincha (1822) a

decis soarta razboiului iar msculatii,
sub conduccrca lui Jose Antonio de
Sucre, i-au invins pc spanioli.
Ecuadorul a devenit mai intiii parte a
Columbiei Mari, dar in 1830 a
parasit federalia ~i a infiintat propria
republica. Tara a fast insa zguduitli
de contlicte pol itice. Nici macar

~i

experimente

Moreno, care dorea sa

crcezc ,.statui Domnului" cu sprijinu! bisericii catolice, nu a reu~it sa
Ie puna capat. Dupa 1930, cconomia
13rii, bazatli exclusiv pc produclia de
cafea, a suferit un colaps total. in
anii '70, cr~terea veniturilor
datorita exportului de petrol a racul
posibila redresarea economica. La
scurt timp insa, a izbucnit connicl'U1
de granila eu Peru, care s-a incl1eiat
de abia in 1998.
p~imcle

CE TREBUIE

SA $TITI

I. Ecuadorul este 0 tarli pennarem amenin13t! de cutrernure de parrtanL

Regiunile situate dea loogul $oselei Panamericaoe, care ~te cele douA
Americi, sunt cunoscute sub denumirea de .,aleea vulcanilor".
2. Arbipelagul Insulelor Galapagos, situat la peste 1.000 de kilometri distant3
de continent, 8parJine de Ecuador.
3. Ecuadorul $ia numit moreda "sucre" in onoarea lui Jose Antonio de Sucre.
condud.lorul luptelor de eliberare a tArii. Accasta nu se mai folosqte insA
din anul 2000.

Amerindicni in apropicre de Vulcanu/ COlo/xl:d.

ECU 3

AMERICA

SUO

ECUADOR

HARTA FlZIcA

.'
OCEANUL

COLUMBIA

PACIFIC

c ... _

.Ponoviejo

... .-...

C,l.a .......

Guayaquile

..

~ .........
a.....c.o

Cuenca

.,

-...

Machala

,\

,
,
,
,,

\.
\

...

_ _ I.OOOOOOIDI:.

100.000 _ 1.l100.00lI1Dc.

so.ooo - 1011.000 IDl;.

o /

'

_SO.OOOIoc.

.....

2llO 1000 3000",

PER U

Ecuadoru/ este una dintre ce/e mai mici lari din America de Sud, dar cu 0 mare va/Dare
peisagistica: aici se regasesc ina/timi vulcanice mai ina/te decat ce/e din A/pi, p/aje
naturale neumbrite de puzderia de hote/uri, jung/a impenetrabi/a din regiunea
amazoniana, precum $i orii$e/e pitore$ti, in care turi$tii sunt inca 0 prezeofii rarii,

ECUADOR

ECU 4

Tara
din ambeJe emisfere
,
Dupa ce boom-ul petrolului din anii '70 s-a incheiat, in Ecuador nu a ri\mas mare
lucru din hogapa de altadat!. Astazi, eel mai mare capital al tirii reprezintli
minunatele peisaje.

ea mai frumoasa priveli~te

din ora~ul Quito poale fi
admirata din "China", adidi
de pc Varful Panecillo, care troneaza
deasupra capitalei Ecuadorului.
Panorama cuprinde platou! ~i piseurile Anzilor. in vale se intinde
ora~ul, despre care callitani Cll CxpeneOla aruma ca eSle eea mai frumonsa $i eea mai primiloarc capitala
a Amcricij de Sud. Si nu rarii motiv.
O~ul vechi ii atragc pc
iubitorii de ana cu arhitectura
sa hispanica bogata, datiind
din perioada colonialii $i Cll
bisericile
$i
manastirilc
aunte. DatoriHi situarii sale la
o altitudirc ridicala $i datorit<'i

........-

proximitatii ECU310rului. in
Cliidirca impun!roare B catedralei ~i manastirii
Quito dOmre$IC 0 clima
Sf. Francisc din Quito, construira in 1535.
foartc pliicutd. Ecualorul lraverseaza partea de nord a
lani, de unde $i numelc de
Ecuador. Aceasla liDie invizibilii imparte piilmintul in B.~tina~j din Ecuador
Denumirea oticial!: Republica
doua emisferc: nordica $i
Ecuador
sudiea...Milad del Mundo" - monutentio$i oaspeti. Din perioada boom Capitala: Quito (1,6 milioare de
mentul dedical Ecuatorului. avand
ului petrolului $i al cauciucului, au
Ioc.)
fonna unui obelisc de marmura
mmas in Quilo $i in Guayaquil
Sistem politic: republici cu
numeroase
hoteluri
minunale.
ineununat cu 0 sfera - DU lip~te din
parlament unicameral, sistem
Tocmai de aceea, Ecuadorul i$i pure
programul nieiurei excursii luristice
pluripartit
prin o~. Aproape fiecare turist
mari spcranle in lurism. Tara arc
Limbi: spaniol! (Iimba
multe de oferi!: de la plajele
profilfi de ocazie pentru asia conadminislml'ivll), quechua
comilen! in ambcle emisfere.
Pacifieului paOli la faseinantele
Rcligie: crq;tinism (catolici 93%,
Ecuadorul poole gazdui cei mai prepaduri tropicale ale Amazoniei.
protcstanti), iudaism, bahaism,

PESCURT

STATISTICA
S~283.6km

Populapa: 13,3 mllioan: de

locuilori

Densitatea populatiei: 48 loc. km'

Granite: 2.010 km (1.420 km eu
Pena ~i 590 km eu Columbia)
LuDgimea lirmului: 887 km
NumltuJ wlcanilor: peste 50

credinlC indiere

cuMA
CHma ccuatoria13 USC31a $i
ecualoria13 umcd3. TcmpcralUrile
medii in Guayaquil varim iolre
+23 ~i +31C in ianuarie ~i intrc
+20 ~i +28C in iulie. in Quito,
temperatura este cu zeee grade mai
mica.

Moreda: dolarul american (panA in

2000, """")
Cele rnai man ~: Guayaquil,
Cuenca, Ambato
Cei mai inalti munti ~i vulcani :
Chimbornzo (6.310 m), O>topax;
(5.897 m), Cayombe (5.790 m~
Antisana (5.704 m~ Sangay (5.230
m)

AMERICA
DE SUD

ECU 13

--.

EC

INSULELE ~- ,
GALAPAGOS

arhipelagul restoaselor uriaJe

Insulele Galapagos se caraclerizeaza primr-o flora $i fauna neobi$nuile

De aceea, guvernul eCliadorian a atribllil rezen'a{iei 90% din leri/oriul arhipelaglilui.

ECU 14

"ARCA LUI NOE " IN PACIFIC

Animalele ~i vegetatia din Insulele Galapagos s-au bueurat

multa vreme de Iini~te. Datorita izolarii, arhipelagul este, pana astazi,
un loe preferat de realizatorii de doeumentare ~i de eereetatori.

STATISTICA
lUIOO km2

Sllp~arwtw:

{(,() de ,m,lIle dirmc CllJ"C CIIlC; '11m 10CIIIlt")

PClputbtJa:

1~O{lO 1(l<;u1lQO (celc mal

IIl'<t'mIl3IC locallt:\ll l'ueno A)ora. PU~'Tlo

lldqucnr(l Morello. l'IICrlO \'lIlamilj

Cta IIlai QilirC jpl\ltiIlIC: ,ulcanul Wol[

1.7(j7 m. sHu:!t
C~a

mai

pe lll~ula

InliQ~ll ill~uli:

h.1bel"
Insula habcla

,4,55S krn1
rna; adiinc cral~r: Slcrra ~cgro \ 10
krn2.I..abelaj
eel

PrinlTe pietrcle de pc coasta insulci

Galapagos se refugiazA ~oparle de
tipul endemic - iguana marina..

nsu,e,e Galapagos sunt situate

la aproximativ 1.000 Km de
tcritoriul continental a1 statu]ui

sud-american Ecuador. Oficial

poartA denumirea de "Colon

Archipelago" (arhipelagul lui
Columb). insa cunoscutc sunt ca
Insulclc Galapagos sall insulele
!csloaselor.
Arh i pelagu Ieste de natura vulcan ica.
Sc mai pot vedca cralcre vulcanicc
pc uncle dintrc insule, cum ar 11
in Insula lsabela. Datorita izolarii,

s-a putut dczvolta 0 lume vegetala

~i animala apaTlc. Obscrvaliile
aSlIpra faunei insulelor Galapagos
I-au condus pc naturalistul englez
Charles Danvin Ja cunoscuta tearie
evolu\ionista.
Teoria lui i~i gasc~te eel mai bine
justificarea in I nsulcle Galapagos.
Cercetatorii ~i natmali~lii studiaza
posibiliUqile salvarii acestui sistem
ecologic.
Stancilc de pc lamlUrilc insulclor
sunt locuite de iguane. Dczvoltarea

CE TREBUIE sA ~TITI
I. Denumirea arhipelagului provine de In tesloasele uria~ (in spaniola ,.tesloasa"
:= "galapagos"), care sunt considcrate cclc mai mari tcstoasc tcrestrc. Acestca
pot trlii peste 100 de ani.
2. in arhipelagul Galapagos tmiesc animaJe care nu trlliesc imprcuna nicaieri in
alta parte a lumii; de exemplu, lestoasele ~i pinguinii.
3. Uncle tipuri de animale se intalnesc numai in Insulele Galapagos, cum esle
cazul pasarii Danvin.
4. in prezent, insulele Galapagos pot fi vizitate de turi~ti numai eu permisiune
speciala..

turismului a fost pentru locuilorii

saraci ai arhipelagutui un dar divino
Dc aceea, unii dintrc ci nu pot
inlelegc de cc Illi mal apar noi
hoteluri.
Pentru a proteja natura unica din
arhipelag, in allul 1934, a fosl
deschis parcul natural national din
Insula Santa Cruz. Sunt protejate
astfel tipurile rare de anima Ie ~i
plante care se gasesc pe insule, cum
ar 11 tesloaselc uria~c, iguanelc,
pasarea Darwin, precum ~i singurul
pinguin care lraie~te la tropice.

CE MERITA VAzUT
tnSlila habela:

~ulcanlll Alcedo

tnsula Sin CrlSUlblll: hla de lO'>

tn~ula t;~pa

Eola:

Lo~

Punta Sl.L;Irer (pelo;aJeJe)

Santa Crill': Sl3liunea ~liUllifid

Cbar1e~

Darv.m (Puerto Ayars)

Rt'"Ltn alia de

lc~loa5t

Floreana: l'unlU Connorant (inllorirea

Inmdafinlor)

Santa Blirlolollle (pr:ll.ajul muhicolor)

ECU 15

AMERICA
DE SUD

INSULELE GALAPAGOS

HARTA FIZ1CA
"

C"L~e~~e ..

'l>..... ~,

Oceanul
Pacific

d'

~/

l",.. u

(l/ _ _
(l

..

o s
,
1'"1:11""'''''''''''

..... _ _....1

Ce..

...... roTo
Aa....

1'''..

Capul Crl,

..
..

0:...........

l"ucnoV'L-uo.'UL
.. _vo:.." .

c.puI

t.oo
'c

uo.

u,

"-. .......TO 11_

.~"TA

CO'O'

'1

--

I'C

,"u.,_r...)
II..... Cll'.TO ....L
(C ... r ....... )

~.:::.':::f

..

200

sao, 000 , sao m

"

Insulele Galapagos au fosl descoperile de spanioli in anul 1535. Nu au fOSllocuile limp

de aproximaliv 300 de ani. AS/dzi door cinei dinlre e/e au locuilori, iar cele mai l11u/le

dinlre insulele SonIa enc. cu a suprafalii de 700 de !la, au fosl dec/orale parc nalural
nalional penlrll plVlejarea faunei ~i a florei.

INSULELE GALAPAGOS

ECU16

sos fn Pacificul de Sud

Flora

~i

fauna, unice in lume, sunt astAzi in perico!.

DacA nu se va reduce afluxul de

turi~ti,

in scurt timp, in arhipclag, nu va mai rAmine nimic de admirat.

andva, aiel, oamenll,

vegetatia

~i

animalele au
Irait in armonie. Nu au
existat rilzboaie pentru atribuirea
~i pastrarea de proprictati, ci doar
o diversilate uniea in lume. De
caod Insulele Galapagos au devenit
abjectiv turiSlie, aceastA lume
virgina este 10 peTieol. in uhimii ani,
a fost modemizalA infrastructura

~i

s-a construit inca un aeroport.

Numarul turi~lilor a crescul pana
la 50.000 anual, iar acest fapt are

consecinlc grave: testoasele uri~e

trliiesc printre vegetatie rupIa ~i

Primul pas a fost ~cut in anul

1997, caRd pre~edinlele Alarcon a
dcclarat in insule stare de urgenta
~i a redus numi1ru1 turi~tilor la
25.000 anua!.

guooaie.
Turi~tii nu respectA regulile parcului
natural Galapagos, iar urmarile
sunt catastfofale: scmiotelc de
plante sunt duse de pe 0 insula pe
alta, sunt aduse animale straine,
ceea ce pune in pericol flora ~i
fauna originara. Sunt vanati pentTU
delicatese culinare rechinii ea~alot,
iguanele ~i \estoasele uria~e.

cuMA
Ecu3torialA, uscatli (prezenta

Daca guvemul eeuadorian nu la

masuri serioase pentru prolejarea
arhipelagului cu flora ~i fauna sa,
in seurt limp acest sistem ecologic
unie va fi definitiv dislruS.

curentului peruvian)
Temperatura medic in ianuarie
+33 0 C, in iulie +25 0 C
Temperatura apei: +22 0 C

Testoasele llri~e triiiau in III/miir

mare in toare insulele arhipelagului.
Astazi mai triiiesc door coreva in
rezerva/ia din Illsuia SOlita Cruz.

PESCURT
Denumirea oficiala: Colon Archipelago (din 1892, Arhipelagullui Columb)
Denumirea anlerioari: Insulele Encantadas (1546)
Teritoriu al statului Ecuador
Se ami la 0 distantA de 1.000 km de {lirmul sud-american al Ecuadorului
Capitala administrativA: Puerto Baquerizo Moreno (San Cristobal)
Limba: spaniolli
Moneda: sucre
Religia: catolicl1
Ol1l$e: Puerto Ayora (Santa Cruz), Puerto Villamil (lsabela)
Aeroporturi: Baltra (Santa Cruz) ~i San Cristobal (Baltra)

in Insulele Galapagos. plamele se

simr eel mai bille, adaptolldu-se
climei useare.

FRA 1

AMERICA

CE.mw.A$1
CARAlBELE

ANTILELE
FRANCEZE
Insu/e/e flori/or din Marea Caraibe/or

La sud de Basse- Terre, principalul ora$ din Guadeloupe, se ana Les Saintes - Insu/ele
Slinlc. Arhipelagul face parle din Antilele Franceze.

Mica Franta
, din Marea Caraibelor

FRA2

De-a lungul veacurilor, in Antile s-au stabilit oameni ee a1eiituiese in prezent un

amestec neob~nuit de colorat LocaInieii nu au rupt, insii, nieiodatii contactul eu
Europa - insulele ramlin, in continuare, 0 parte integrantii a Frantei. Cine
eomandii ~te sau fruete de mare intr-unul din numeroasele restaurante locale,
va fi servit, tara indoiala, ~i eu Yin &antuzese.

CE MERITA VAzUT
'\ulllcro.1...de punctc de intcrc
turi...lic (plaJe, golfuri. munll
\ ulcanil:i), rc\cnirca pc:>carilor de
pc mare (Lcs Sainte,,),
piCNic, cam<l\alu1.
;l~ ... area <;alca<;c:l 1.3 Pagcrie.
a spori c3;;tigurile dc pc planla\ii,
coloni~lii au importat pc marc eea
mai iefiina mana de lucm: scla\ i
africani.

~i Antilele npaJ1in Frantci.

arhipelagul a fast dCSCOpcril
de Spania. In limpul cclci
dc-a doua calfitorii in America,
Cristofor Columb a dat peste dOlla
insulc mici: Marie-Galante ~i La

DCsirade.

ell

ocazia ultimci cfilfi-

lorii, in anu! 1502, cl a mai

dCSCOpcril 0 insula: Martinica.
Columb a recunoscut imcdiat
imponanla slrategica a Antilclor.
EI a intcles cil arhipelagul cstc locul
ideal pentro conlrolul Mani
Caraibclor ~i pentru crcarca unui
celliru comercial intrc contircntcle
3mcricare.

cuMA
Clima tropicala umcd:i. ell
pcrioadc aridc din dcccmbric

p:.in~

in maio TClllper.lIUrilc medii :lling

+24"C in ianuaric ~i +27' C in

augu~1.

ASlfel, nu e surprinzator ca aceast.a

regiure a mmas mult limp un mar al
discordiei inlre puterilc maritime
cllropcre. Span in, Anglia, Olandn
~i Fran\a s-au cOnrnllltat in repelate
r5nduri pcnlru dob5ndirea COI1trolului asupra arhipclagulul.
Numcroasclc plantalii de trestie de
zahar au fost infiinlatc aici. PenLru

Dupa 300 de ani de dominalic coloniala, accste insule acopcritc de

culmi muntoose sunl supuse sistemului juridic francez. Din anul
1946, Guadelupa ~i Martinica sunt
dcpartamentc francczc dc peste
mario Cu loate aceSlea, 0 parte dintre locllilori eSle de parere cii
Antilelc Franccze ar Ireblli s:1 raca
demcrsuri pentru a-$i oblil':: indepcndenla, a~a cum au I1icul-o
insulele vecire, Republica Dominicana ~i Saint-Lucia.

CE TREBUIE sA ~TITI
I. Se pare cA, CriSlofor Columb a descris insula Martinica, pc care a
descoperil-Q, eu unnllioarele cuvinte: .,Accst linut de vis este eel mai plkut.
eel mai fel1il ~i eel mai plin de magie lac din lume:'
2. Aproape liceare insula are una sau mai multe porecle: Guadalupa este
denumitA lie d'Emcraude (Insula de Smarald), iar Maninica este eunoscutA
$i sub numele de lie des Fleurs (Insula Florilor) sau Perle des Antilles (Perla
Antilelor).
3. imparnteasa JOsC'phirr, care s-a casatoril eu Napoleon Bonaparte pc 9 manic
1796, era originaril. din Maninka jar numele s3u de fatA era MarieJos.:phe
Rose Tascher de la Pagerie.
4. Antilele sc pot mtindri cu unul dinlrc cd mai mari poc\i cOnlemporJ.ni de
limba francezJl, in personna lui Aimc Ccsairc, originar din Mal1inica.
Cesairc eslc unul dintre principalii promolori ai mi~ciirii "negritude". ellre
suslirc autodetenninarea populaliei de culoare in toate sferele viclii socia Ie.

FRA3

AMERICA
CENTRALASI

CARAIBELE:

ANTILELE FRANCEZE

HARTA FIZICA

..
OCfANUL

ATLANTIC
OCEANUL

... -..,

'*-'

ATLANTIC
MARfA

CARA/BELOR

--....._"
-'

AUREA
LA CHsimdt

Snint.&rlhl1mty
CARA/BEiOR

...
OCEANUL
ATLANTIC

,.......

-Mllrie-Gal/wte

C Viow; fOIl

......,

I" ...

US Sailftes

MARfA

co,.....

CARA/BHOR

peste 100000 de Ioc

20000 - 100000

sub20000deloc

200

500 1000 m

Guadelupa ~i Martinica sunt ccle mai cunoscute dintre

insulele mari ~i mici care alcatuiesc Antilele Franceze.
Insula Saint-Martin, numita de olandezi Sint Maarten,
reprezintii un caz aparte: pe aici treee unica grani!ii
comuna a Olandei cu Fran/a.

ANTILELE FRANCEZE

FRA4

Toate culorile trandafirului chinezesc

Antilele sunt insule vulcanice, populate candva de indieni ~i imp~tiate ca ~te fulgi
pe suprafata de un albastru intens a Miirii Caraibelor. Ele ri!.mful paoli astiizi un
avanpost al Frantei, situat departe spre vest, ,,in coasta" Americii.

aca sar alciilui 0 lisla ell cclc

rnai populare dcslimllii din
lume, Antilele Francczc ar
ocupa, ell siguranlii, una dintrc pol.itiilc frun~. Aid, ap::lc Pacificului
sc intilrcsc ell cclc ale Miirii
Caraibelor iar JXlfia de viaia carni-

gena (indienii caraibieni). In stX:olul

XIX. chirczii $i hindu$ii au sosit in
insula. ca Imina de lucru icftina. in
prezent, locuitorii insulclor olcatuicsc lIll amestec colorat de etnii:
albi, crcoli $i regri.

biana sc imbina ell stilul franluzcsc-

in Martinica $i Guadelupa. pe larmul Marii Caraibclor. sc gasesc

plaje de vis $i statiuni de unde se
poolC ajungc in seun limp in zorelc
muntoasc alc Antilelor. Dccorul
variat estc complctat de mun!ii vul-

mai ales dind "ire vorba de alta culi

narn.
Coloni~lii

albi au cxtcnninat
aproapc in intregime populalia indi-

ECONOMIA
Agricultura: cultun de trestie de

7.ahfir. de banani. de citrice, de

carca Iii de "andie. Sihiculturii.
Peseui!. Industria zaharului.
Turism.

STATISTICA
SuprafuJ8; :UH17 km
(lh::p,lnnl1lcntul Maninir.:a
1, 12~ km. lkpanamcnlul
(luaJdupa l."1n3 kill )
Populatia: ~5~.O(X) de IllCullori
Densitatea populapei: J05
lllC_ km
Cele mai inal1e virfuri: \ttlnta~1):
Pdc..: I \1anmlcal. La Soufn n:
I(,uaJdourc I

canici, de cuI mile acoperilc de ....cgctalic luxuriantii, dc padurile (ropi

calc $i de stiincile piezi$C, ce sc pro-fileaz..} dcasupra Atlanticului.
Antilelc se impart in Anlilelc MarL
de origirc contircntala, $i Antilele
Mici, de origin:: prepondercnt vul
canic:i $i coraliferii.

Pcisaj din insula Guadeloupe: mun/;

\ u/canici acoperi/j de \ cgcttJ!;C
IUJiun:mt;i

PE SCURT
Capitale: Fort-de-Frnncc
(Martinica); Basse-Terre
(Guadeloupe).
Rcligic: calolici. prOlestanli

Limbi: frnnccZli. creola

Moreda: curo

Cele mai maTi

o~:

MangO!

(S:llnt-Manin), GU!'lnvia
(Saint- Barthelemy),
Pointe~~~Pitre (Guadeloupe)

CoroW $; bu(Crii de

IIIflri:

ill eu/or; de basm Slull

in IIpcJt.' caJdc fIle AHirii c."Jr.lI"lx:/or.

prc7cIl/ii obi$lIuilii

JAM 1

AMERICA
CENTRAlA~1

CARAIBB.E

JAMAICA
Rastafarieni, reggae fji revolte

Plajele lImbrile de palmieri dill apropiere de MOl1/ego Bay, pe COlIsIII llordicii a

Jamaicai, atrag anual wI/uri de turi$ti.

Ziua dind Dumrezeu ~i-a mcut aparitia in Jamaica

rara

Cultura jamaicana nu poate fi inteleasa

a arunca 0 privire blirbatilor cu par
lung, impletit caracteristic, cunoscut sub denumirea de "dreadlocks": ei sunt
adeptll rastafarianismului, popular pana in ziua de azi in Jamaica. Acesta a fost
riispandit in trecut de urmaliii sclavilor fugip.
Rastafanmll pol Ii m.-UJJ()S(.-utr

ECONOMIA

p'c.planaturn "f''Clti,,'J:, numl

..dn'<J.JkJl.:l, ..

Agricuhura: culturi de trestic de 7.aMr (in scadere). de banare. de cacao, de

nuci de coco~. de CafL"3. Industrie: c~lracti,;i (bauxitii -Iocul trei in lume:
aluminiu). pclnXhimica. PC'!>CUII. Turism.

"- ffiParatu!

Etiopici.
Haile
Scllasic. a alenzat in capitala
Jam31Cli!. Kingston. la 21 apri-

lumii inlregi muzlen rastafariana.

adicii reggae.

lie 1966. Peste 100.000 de oameni,

Vizita
imparalulUl
a
fO~1
considerat.ii ea 0 impliOirc a

prinlre care 10.000 de rastafarieni.

I-au inuimpinat co can Ieee.
Acroponul scmana co 0 marc in
culorilc nalionale ate Etiopiei
(verde, galbcn. ro~u). intre cei
prezenti sc aOa $i lanarul Bob
Marley, care avea sa faca cunoscuta

profetiei c1arvazatorilor rnstafaricni.

care. in timpul unor ploi torcntialc.
ce au durat ditcva saptamani. au
prezis: ..soarclc sc va ivi alunci
cand Dumrezeu va so::.i!". inlradevUr, soarcle a aparut dintrc non
exact in momentul in care
avionul impflratului s-a
aprit pe pisla acroportului.
Cultul rastafarian, care se
bazeaza pc inviilulurile
Vechiullli
Teslament,
considcra Eliopia drept
patria com un:, a tllturor
oamcnilor de culoarc iar
pe foslul impurat lIaile
Sellasic. drept Mesia.

in KingstolJ sc afB IIlllfte

Te$fXfintc din cpoca
coloni.1lft

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Denumirca de Jamaica provire din limba arnwak (vorbitii de populatia

autohtona): ,.xaymaca" inscmna ..tarn padurilor:>i a apei". Locuitorii de

asllzi SUn! u~ii sclavilor africani adu:>i aid penuu a munci pe plantntii.
2. Jamaica a fosl descopcritii de Cristofor Columb in noul 1494.
3. La U'CCeTCa dintre secolclc al XVII-lea ~i al XVIII-lea. Jamaica ern un cuib al
piratilor. Vina 0 poarta br1tanicii. care ofereau alUnci protettie orieui Jefuia ~i
scufunda con'ibii spaniole.
4. Jamaica este de rclmagmat ram reggae. care *i lrage mspiralia din muzica din
Caraibe ~i din nunurile monoto~ ale sclavilor afiicani (.steady beat").

Rastafarianismul, mi$care socialreligioasa. ~i-a faeut aparilia in

Jamaica in anii '60 ai secolului al
XX-lea, ea 0 eonlinuare a mi~dirii
..intoarcerea in Africa" (Back to
Africa), initiata la inceputul
secolului treeul de Marcus Garvey
(1887-1940).
Denumirea
de
rnslafarianism vioc de la Ras Tafari
Makonnen (numcle de bOlez "I
prinlullli :>i mai apoi, al impiiratului
Haile Scllasie ~ "ras" fiind un tillu
de noblele etiopian).

PESCURT
Tam ~i-a dobandit indcpcndenla
in 1962.
Capitala: Kingston (580.000
locuitori)
Sistem politic: monarhie
constitutionala, in cadrul
Commonweahh-ului britnnic
\1oreda: dolarul jamaican
Limbi: englcza (limba
administrativa), spaniola
Religia: prot~tanli (55,~.).
calOlici (5It). rastafarieni (5 0;0)
Cele mai importantc orase:
Spanish Town, Montego Bay.
May Pen
Aeroporturi: Kingston, MontC!.'O
Boy

JAM 3

AMERICA
CENTRALA ~I
CARAlBB.E

JAMAICA
HARTA FIZICA

...
"

".

"

Golful

Mexic

OCEANUL

A HANTle

MARfA CARAIBELOIf

......

---'"

...._"'...-

~r"-

JAM ....

".

'MAREA CARA/SELOR

pd1115lIO.OOOOllIDc.

....
..... ......

~20000"'1oc

1OoIb20000cleloc.

--

.....

SI Ann',

- ---.

200

!iOO 1000 m

c """

"c."'"

WIlt

GoItuI

,r

MAREA CARA/SELOR

Jamaica, situata in arhipelagul Antilelor Mari, este 0 tara l11untoasa iar eel
mai inall viirf al insulei nu este cu nimic mai prejos dedit ca inal\ime [ala de
varful Moldoveanu.

JAMAICA

JAM 4
~

In inima Caraibelor
Jamaica, situatii In arhipelagul Antilelor Mari, este saIbatica, romanticli i Inconjuram de
plaje magnifice. De aici nu lipsesc con1rastele culturale i etnice.

cuMA
Ecuatoriala. ciiJduroasA ~i umcda.
Temperatura medic anuala: 2ST
ModificAri resemnificati\-e de
temperatura in cursul anuJui. Om
august pan! in octombrie pot
aparea cicloare catastrofale.

interiorul insulei este ocupat de

terenuri dcluroasc, lunci ~i pa~uni.
Din secolul al XVIII-lea, Jamaica
mai ales din cultivarea
trestiei de zahar. Timp de secole,
plantaliilc sale au fost stropitc din
bel~ug cu sudoarea sclavilor. Aici.
sclavia a fost abolita dc abia in
J838. Din anii '50 ai sccolului
trecur, cxtraclia de bauxita sta la
baza cconomiei.
traie~te

Minuni ale n:Jturii in Jamaica.

amaica Ie vr.ijc~tc iar mires

mele sale caractcristicc per-

sisla mull limp in aminlirc:

parfuffiul norilor de lasomic.
aroma dulcc~acri~oara a dimpurilor
de Ircslic de zahar proasp5.1
cura13tc, mirosul puilor 1a gratar $i
mirosul marijuarej narcotic ale

STATISTICA
supno"""

10.991 km'

PopuJa;ia: 1.7 mlhoarr

Densitatea populapei:
245 locuitt.lO kOl
Crc!it~n:a dClllograticii0.6(10 antllli
Durata medic de viatA: 74 de ani
Mortalitatea infantill: 14 hi I{)OO

Cel oW ioalt virf:

Blue \1ountain Peal. (::!.:!56 m)
GTupuri ctnice: l.1e culoarc (77 01.
mulalri (I .J. hJndu~1 (3 .). albi
(1%1

carui
cfcctc
rcgativc
SUn!
bagalcli.t.'llc de adeplii raslafarianismului.
Jamaica arc 235 de
kilomctri lungime ~i
reprezinta varful unui
lant muntos dcmult
scufundat. eel mai
inalt pise a1 insulei.
Blue Mountain Peak.
arc 2.256 de metri
inaltimc. Pcisajul Jamalcai cstc foarte
divers: plajelc largi,
inconjuratc de palmi
cri, sunt intrcruptc de
coasle abruplc Hlr
4

CE MERITA VAzUT
King...ton ~I imprejurimilc (Gl1xhna Botanica cu ortmk.'dc sale I. Pon Ro)al
I' echile fonificatii). Spani~ Town (10--13 capitala a I.xlloni}llior "pamoli I. ca.sa
de familic a ..t.:lei muzicii reggae. Bob \1arlc}. mUlllli dm imeriorul in"'Ulel.
coastdc nonlicc.

LeA 1

AMERICA
CENIRAIA~I

(lC,

BAZlNlACARAiBilOR

'"

SFANTA LUCIA
Perla Antilelor Mici

Imaginea craterelor vu/canilor ivindu-se printre cocotieri esle caracteristica pentru

aceasta frul11oas,i insula din Marca Caraibilor (in fotografic, Gros Piton).

Batalia pentru "Insula Raiului"

LCA2

In mod ciudat, Cristofor Columb nu s-a aratat interesat de aceastii insula

fermecatoare. Britanicii ~i francezii, in schimb, au riva1izat puternic
pentru a 0 obpne: Sfiinta Lucia ~i-a schimbat de 14 ori stiipanul.

u~r
de ghicit eire a
dcscoperit Insula STanta
Lucia: llImCllI a1tul dedit
marele navigator Cristofor Columb,
care a ziirit insula de pc vasul sau
amiral, in preajm3 anului 1502. A
hot5.rat, iosa, sa nu debarce pc lann.
Si a avut noroe, intrue<1tlocalnicii de
aici erau foartc porn!li impolriva
strainilor. inca din sccolul XIII,
acc~lia au supus populalia ba~tina$<1
a insulei, amcrindienii Arawak.

Britanicii au incercal sa cuccreasca

insula in 1605, dar Icnlaliva lor a
c$uat. Situatia s-a repctat in 1638,
dind caraibienii pur $i simplu i-au
masacral pc inlru~i. Olandezii au
reu$it sa trimitfi coloni$ti doi ani mai
larziu, iar la scurt limp dupa aceea,
francezii au incepul Sti intemeieze

Charles Eugcn:: Gabriel de la Croix

Caslries. eel eare avea sa devim'i mai
larziu ministrul marin::i. EI a dat
numele capita lei insulei. Limba ere
ala, plina de expresii franceze $i
folosil8 pana astazi in Sffinta Lucia.
amime$tc de perioada de dominalie
coloniala a Franlei $i de influcnla
culturala a acesteia. Dupa infr3ngerea lui Napoleon in 1814, insula a
trecut definitiv sub stapanirea Marii
Brilanii, care ia fC{;unoscut indepcndenta la 22 februarie 1979.

Flon' din Antife

pana la incepulul sccolului XIX, iar

Smnla Lucia, miirul discordici, a lfCcut cfmd sub stapanirea unom, cand
sub sI5panire.."l celorlalti. Totu$i,
fmncezii au fast mai interesali de
organizarea insulei, in frunlc cu

~ezarl.

Connictul dintre britanici $i francezi

pentru dominatie asupra Lumii Noi
a durat de la mijlocul secolului XVII

CE MERITA VfiJ.UT
Caslries. GoIful Marigot. Vulcanii
Petit ~i Gros PilOn. cascada
Diamond. Rezcrvalia Naturalii din
jungla tropicalil in apropicrc dc
FondSt.Jacques. Vicux Fan.
Parcull\alional Insula
Ponuobelului.

cuMA
CHma tropicalii umedii. Sezonul eu
eele mai pUlire prccipitalii tire din
dccembrie pana in aprilie.
Tempcraturile medii variazii lntre
+21 ~i +28C, in zona l:'innului,
fcritil de vall1uri. cantitalea anuala
de prccipitalii atingc 1.200 mm.

.,

in insula loclliesc prepotlderem catolici. Prima cornlmilllle este aici lin evefliment
impof1ilnt.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. in complexul hotelier din Golful Marigol a fost turoat filmul american

..Doctorul Dolil1lc'",
2. Steagul nalional aJ Insulci Smnta Lucia rcprezima doi vulcani stilizati pe
fundalul albastru al marii, lnscri~i intr~un triunghi care simbolizcazli
tarmurilc nisipoase.
3. Rata ridicatii a ~majului. mai ales in mndul celor lil'l:ri, rcprezintil 0
problema serioasa pc insula.
4. Papagalii minunat colorali din SEnla lucia sunt pc calc de disparilie.

LCA3

'g:'

SFANrA LUCIA

HARTA FIZICA
".
_ _ 'Cop
c.i:". .~'!J'

r""l..~c_

-M
,

G,~

MAREA
CARAIBILOR

Babom'leau
fl'l'Cl """"

OCEA NUL
A TLA NTle

1:rao'

--

locahtati
drumuri pmcipale
parwri najlonale
200

400m

Slanta Lucia, care face pane din lnsulele Windward din Arhipelagul Antilelor
Mici, este consideratii un adeviirat col! de rai. Dar craterele vulcanilor adormi{i,
numero$i in peisajul insulei, recifele de coraJi periculoase $i cicloanele putemice
care viziteaza vara $; {oamna aceste regiuni ale CaraibeJor ne reamintesc ca raiul
pe piimiint nu existii de fapt.

LCA4

SFANrA LUCIA

PESCURT

Flori ro$ii de iasomie deasupra

ape10r de smarald
Este greu de crezut eli existii in lume locuri atat de magice
ca Insula Sflinta Lucia din Marea CaraibiJor.

ECONOMIA
Agricultura: culturi de banare.
cacao. nud de cocos, fruclc.
legume. mirodcnii. Pon
cOll1crcial. Turisll1.

c1amele

xagcra. Cu siguranti'i, fiecare

dintre insulelc Arhipclagului Antile1e
Mici a fast. In un moment dat. numita
"raj", Cll loate aceslea, in cawl
Insulei Sffiola Lucia, aceasla denumire cste bire-meritala. Ci'iliitorul este

sedus de plajcle

STATISTICA
Suprafata: 616 kin

Populapa: 166.3 12 de loco

Oensitatea populapei: ~70 loc_ km
Speranta medic de viatA: 77 de ani
pcnlru fcmci ;;i 70 de ani pentru
b:lrh<lp
eel mal inalt virf:
Gimie (950 m)

Golful Mangot este un loe de vis

pentnJ iubitorii spmturiJor 8Cvatice.

turistice sunt cunos-

cute pcntru tendin\a lor de a

rcsra~ite ell

nisipuri

fire ~i albe t umbritc de palmieri.

Ochiul este inciintat de apele de turcan ale marii. iar urechea se
dcleeteaza la auzul trilurilor papagalilor eu pcnajul minunat. Varfurile
Vulcanilor Gros Piton ~i Petit Piton,
vizibili de la departare. sum minuni
ale naturii. Coastclc munJilor sunt
aeoperile de tufe de iasomic de un
ro~u profund. Din desi~urilc de
palmieri plute~te mireasma !lease-

Denumirea oficiula: Sffinta Lucia

Capitala: Castries
Sistcm politic: monarhie
conslitullonalii in eadrul
Commonwealth-ului britanie.
Limbi: cnglez3 (Iimba
administrntivu). crcol3
Valuta: doluml cst-caraibian
Religie: crc~tinism (catolici ~i
Protestnnli)
Celc mai man ot"a&C: Gms Islet,
Soufricrc. Vicux Folt, Choiseul
muita a portocalelor, a fructelor de
papaia ~i de mango. Nu e de mirare ca
Smnla Lucia esle destinalia turistiea
de vis pentru c51iitorii din America de
Nord ~i din Europa.
Coastele pitoresti sunt presaratc cu
golfuri izolatc ~i ell sate pescarc~ti
aidoma eclor din trecut. In schimb.
capitala insulci, Castries, este un ora~
modem: dupa incendiul din 1948 a
fost rceollstruita dupa planul urei
table de ~'lh Si bcreficiazii de un foarte
frumos eentru comcrcial. impreuna
eu Bridgetown din Insulele Barbados.
Castries este aeum lInul dillirc orasele
prilleipale ale Caraibclor.

MEX1
@>

MEXIC
~

In ,tinutullanturilor
muntoase
,

Ora~lll

Guanajulo este fnconjuraf de cu!Jnile sterpe ale munfilor, pe care llunlai

cactu$ij cresco

De la civilizatia Maya la democratie

MEX2

Mexicul este tinutul marilor civilizatii ale indienilor may~i, tolteci ~i azteci, care
au ocupat aceste teritorii pana la subjugarea lor de catre conchistadorii spanioli.

CE MERITA VAzUT
ACUpulco. capitula Mexico.

Yucatan (numeroasc temple

Cil de excmpJu Chichenlun). vcchca capilalii Tcotihuacan
(marile pir.unidc indierc). lczaunll

maya.sc.

mixlCC din Oaxaca. vu1canul

Popocatcpctl.

XiCU]

a Fost populat eu

aproximativ
20.000
5.000 de ani Leh.
Cullum olmeca, numita "mama
culturilor mezoamcricarc", s-a
dezvoltat intrc sccolclc al 1Ilea ~i al
Vlca in GolFul Mexic. Civiliz.1tiile

indienilor americani au alios

apogeul intrc anii 200 ~i 900. Ora~ul
Teotihuacan, care a numaral la Ull
moment dal 200.000 de locuilOri, a
Fost una din!TC cele mai mari a~ezari
umare din lume. in secolul al XVIlea, aztccii au cucerit aproapc
lntrcaga suprafata a Mcxicului.
Comertul,
me:?te~llgllrile
:?i
agricultura all innorit. CiviliZt:1lia a
intrat in declin in 1519, cand !ara a
fost cucerita de spanioli, sub
conduccrea lui Heman Cortes. injur
de 12 milioar~ de indieni ~i-au
pierdut viata in lupla eu spaniolii. in
anul 1824, Mexicul sa elibcral de
sub dominatia Spaniei :?i ~i-a cuceril
indepcndenta. intre anii 1846-1848

CLiMA
in Nord. ecuatorialii: veri secetoase
~i fierbinli, icmi eu temperaturi
moderate; in Sud, subtropical:i:
caldii ~i umedii lot timpul anului,
~r mai rdeoroasa in zona de
lllunte. Temperatura medic in
Mexic: in ianuarie +12c, in iulie

+1 8C.

ECONOMIA
Agricultura: culruri de poromb
(1ocul doi in lume). de carea. de
ITestie de zahar, de bumbac.
Pescllil. Rc:;ursc nalumle: argint.
cupro, mereur, zinc:?i plumb.
Industria: de m.:t~ini elcctrice, de
automobile, famKlceutica. tcxtila,
alimcntar:j, crergctica, petrolifcm.
MC$t~uguri artizanalc. Turism.

sa desffi~ural ri'izboiul dintrc SUA ~i

Mexic. inFrfmt, Mcxiclli a trcbuil sli
eedezc tarii veeirc Texasul,
California :?i terenurile de la nord dc
rfilll Rio Bravo del Norte.
in anul 1876, puterca a Fost prcluala
de dietatorul Porllrio Diaz. care a
Fost alungat de abia in limpul
revolutiei din 1910-1917. Condueatorullegendar al revolutionarilor a
fosl eroul nalional Emiliano Zapata.
Tot a1unei a api'iru( arta picilirilor
murale monumentale care glorifica
revolulia. Connietul sa ineheial in

Pe len'rorill} Mexicllilli all rJm,L'i

numero.1SC unne ale vechilor cil iliz.1/ii

indiene: ill imagine. templul din
Chic1J611-Il7.a.

1920 iar in 1929 Partidul RevoIUlionarinstitutional (PRI) a preluat

plilere.1 pentru mai bire de 70 de ani.
Dupa 0 lunga pauza, la ineeputul
llinii iulie 2000. mexicanii au
participat 1'1 primclc alegeri demoeratiee ~i I-au ales ca prc:?edinte pe
candidalul opozitiei, Vincente Fox.

MEX 3

MEXIC
HARTA FIZICA

STATELE

UN' T E

ALE

AMEAICII

Golful
Me x i c

--

-- ..

MAREA

~~r- --r-CARAIBELOR
BEliZE

Acapuk:o

OCEANUL

PACIFIC

'----------------------------..,

Mexicul, punte ce leagii America de Nord de cea

Centra/a, esle un adevarat gigant printre Jiirile mai mid

care alciituicsc imprcun8 Americ;J Centra/ii.

-...,

peste 10~cIeloc.

peste 1 ITlIlion de Ioc.

peste 500000 de IDe.

pesl8 100.000 de Ioc.

sob 100000 de Ioc

dl1,Jrnuri mai importanle

500

1000 2000 m

MEXIC

MEX4

Patria arsa de soare a cactu$i/or

Mexicul este situat la imbinarea Americii de Nord cu America Centrala. Un procent
important al populapei triiie~te in siiriicie. Majoritatea mexicanilor locuiesc in
podi~urile dintre lanturile munJilor Sierra Madre de Vest ~i de Est.

CXiClIl sc sitllc3za
intrc Oceanul Pacific
la

Vest

~i

PESCURT

Golful

Mexic la Est. La Nord se ana

gran ita ell Statcle Unite. De-a
lungul coaslei sc loalt3 lan\urile
mlln\ilor Sierra Madre de Vest
~i de Est. illtre aceSlea se afla

un platou arid pc care crcsc

numai caclu~i. Campiilc din
Sud sunt mult mai rodoice. in

Heman COrTes. eel care n cuccrit Me'i:icul

pellfru Spimia.

aceasta regime traiesc 80% din

locuilorii tarii, dintrc care 21 de
milioare in aglomeralia urbana a
capitalei, Ciudad de Mexico.
Una dinlre ce/c mai mari tJlmetii II/e capilil/ei

CSIC Bazi/iea F(:cioart:i din GUiulalupc.

STATISTICA
Suprafata: 1,96 milioarc de k11l~

Populapa: 104,9 milioarc

Densitatea popuJatiei:
531ocuitorikm 1
Cel mai inalt van: Citlaltcpctl

(Pico de OriLaba) 5.700 111

Granite: ell SUA (3.114 km). ell

Guatemala (962 "-01). ell Bcli.t;c

(259 kill)

Lungimea coastelor: 13 Atlantic

2.75(} km, la Pacine 3.866 km, in
Pcninsula C'alifomia 3.280 klll_

Abundenla boga!iilor naturale ale

Mexicului nu compenseaza problemcle economice ale larii. in
prezent, economia subteram'i reprezinta intre 35 $i 50 la suta din eco-

DCllumirea oficiaJa: Statcle Unite

Mexicam
Sistem politic: republica federaHi
Diviziurc ndministrntivil.: 31 de
state, un district federal
Capitala: Ciudad de Mexico
Limbi: spaniol5. dialccte indiere
Morcda: peso mexican
Rcligie: catolici (97%),
protestanli, religii locale
Cele mai man ora~c: Guadalajara,
Monterrey, Pucbla
Rauri principale: Rio Bravo del
None, Balsas
Ponuri principalc: Veracruz,
Coatz.1coalcos, Tampico
Aeroponuri: Ciudad de Mexico,
Acapulco, Merida. Monterrey

nomia mexicana. Noul guvem, in

coopcrare eu DECO, a inceput
purerca in aplieare a unor refonne
cconomicc structurale. Economi$lii
unnarcsc in principal sa redudi
depcndenla liirii de prelul petrolului
~i sa stopeze migralin popula!iei de
In sal spre marile ora$e.

CE TREBUIE sA $TITI
I. Cel mni renumit Iablou legm de istona Mcxicului este "Execulia
irnpiiratului Maximilian Mcxicanul", Iablou piclat in 1867 de pictoml
imprcsionist fmncez Edouard Maret.
2. Una dinlrc celc mai primcjdioase boli tropicalc exislenlc i~i trngc numc1c de
In un cclebru conducator aztec: este yorba de "rnzbunarea lui Montezuma".
3. Pana in 1848, intrcaga Califomie a apaf\.inut Mcxieului. Acesta trebuie sil. se
multumeasca acum eu Peninsula Califomiei, pc eoasla Oceanului Pacific.
4. Jocurilc Olimpice din 1968 s-au desfii-$urat in capitala Mcxicului. Mullc
dintre recordurilc sportive stabilite atunei, prccum eel allui Bob Beamon la
siiritura in lungirne. s-au mentinul pana in anii '80 ~i '90 ai secolului treeut.

MEX 25

YUCATAN
Ultimul refugiu al civilizafiei Maya

Marea piramidii dc la Chich"n Itza, in nordul peninsu/ei Yucatan. Aces/ vechi ora$ al
civiJiz8tiei MEJya cste llllUI dintre ceJe mai vizitate mOl1umcnlc de interes arhcoJogic
din Mexic.

Pe urrnele urei civilizatii dispfuute

MEX26

Guvernul mexican, aliituri de guvernele din Belize ~i Guatemala, depune

eforturi in vederea dezvoltarii turismului in peninsula Yucatan. Vestigiile
civilizatiei Maya ~i frumusetea naturii tropicale sunt adevarate comori, in
acest sens. eu toate acestea, banii cheltuiti aici de turi~tii din lumea
intreaga sfiir~esc, cel mai adesea, in buzunarele unor grupuri de "ale~i".

CE MERITA VAzUT
Jungla eu l10ra ~i fauna sjX'l.:ifice.
precum ~i plajdc minunal~. {)ra!jc1c
intiiritc Campcchc. Cancun,

Chumayc1 (bisericiJe din epoca

coloniata. datimd din !>..:colclc X\"'
~I X\Il; hacicnd.1 dm bla
~1ujcrcs). Cozumc1.

(Ciudad Blanca).

Merida

Progre~.

\1onumcnlelc de mlero:" arhcologic

ell: 1" Chichcn It7.l. Cuba. Jaina.
Kabah. Lnbna, Uxmal. Tulum.

"- n

de via{<l. La sf5~itul sccolului X,

maya~ii s-au aparat de tolleeii
venili din eentrul Mexicului,
retragandu-se in jllnglcle din
nordul Yucatanlilui. Callzcle declinului vertiginos al civilizatici
Maya raman rccunosclltc pana in
momentul de fala. Ace~ti indieni
nu au capitulat niciodata pc dcplin
in fata spaniolilor. in SCCOllil XVI,
unna~ii maya~ilor au {inut piept,
timp de 20 de ani. invaziei
conchistadorilor. De abia in sccolul
XX, mexicanii au obtinlll controlul

ECONOMIA
EXlraqia de cauciuc natural ~i de
sisal, pcscuilul. Turism :>i cornert
eu obieete aniZ.1n:llc.

1547, dupa cllccrirea Yucatanului, spaniolii au pus stiipanirc pe intregul Mexic. Cea
mm importanta civilizalie din
peninsula intrase de mull in declin.
inca din anu! 300 d.Ch., populalia
Maya folosea 0 scricrc ~i un
calendar proprii iar iotre secolelc
IV-X existau aid eel putin 110
centre polilieo-religioase, pliisand

PESCURT
Structura: peninsula este divizatii
intre Irei stnte ale Mexieului
(Campeche. Quinlana Roo ~i
Yucatan) ~i cele doua tari vecire.
Guatcmala ~i Belize.
Limbi: spaniolii (limba oficialii in
Mexic), englezii (Belize) ~i
dialeetele maya~e
Religia: ealolicisl11 ~i diverse
credinle precolumbierc
Celc rnai mari ora$C: Campeehe,
Chetumal, Merida
Ape: Hondo, Usumacinta.
Port: Progrcso
Aeroporturi: Caneun, Merida

ill Chic1len ltza. may.1~ii au ridica/ tumuri care se presupune cil sluje,1u
observaliiJor aSlronomicc.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Piramida "EI Castillo" din Coba (Quintana Roo), eu 0 ina1lime de 42 de

melri, eSle cea mai inalta conslTIlctie maya~a din Yucatan eonservata pana
astiizi.
2. Ora~ul monumental Chichcn lu:a este rczultatul integrarii civilizaliilor
mayasa ~i toltcca.
3. Peste 12 milioane de indieni ~i-au pierdut viata ca urmare a invazici
sp.1niolc din anii 1519-1570.
4. Maya~i emu meste~ugari priecpuli. Ei iSi acopereau locuinlele eu
aeopcri~uri in forma de trcptc, suslinute de bolli si aveau cunostinlele
rceesare eonstruirii de cdifieii inalte de caleva etaje.

MEX 27

YUCATAN
HARTA FIZICA

Golfu/

..

Mexic

-."

.,.".,

-'--

-.-

le....,

.".,..

...

YUCATAN

G. Campeche

--

ClIenUon.

QUINTANA
I

.-

--

."..,....,.

CAMPECHE

Orilldlorro

,I
BELIZE

GUATEMALA

Piidurea tropicalii umedii, mla$tinile intinse $i ora$ele

misterioase ale maya$ilor reprezintii numai un aspcct al
Yucatanu/ui. Peninsula, impiirtitii imre Mexic. Guatemala $i
Belize, adiiposte$te to/adatii plaje $i slaliuni (precum [aimosul
Cancun), care alrag valuri de turi$ti.

.....

'--

~100000"1Dc

50000-100000

10 0DlI 50 OlIO

10 000 de lac-

-..- ...
-..--

-~20D 50D 1000 ..

YUCATAN

MEX28

La hotaruJ dintre continente

Peninsula Yucatan, acoperitii de pMuri tropicale, ii datoreaza farmecul izoliirii sale
naturale. Aici s-au dezvoltat nu numai una dintre cele mai vechi ~i remarcabile
civi\izatii umane, dar ~i un univers cu flora ~i fauna unice ~i diversificate.

cuMA
Clima ecuatorialU umcda in Sud $i
Iropicali1 in Nord. Tcmpcraturile
medii anunlc: in Chetumal +24C.
in Cozumcl +25C, in Merida
+26C. Sczonul ploios lire din mai
pani'i in scptcmbrie.

in plctcfe din Yubtan te intampma 0

rulnarn/a fcem: de culori.

UCalan a1rage numcro~i

turi~li din America de Nord.

ocelotilor, a jaguarilor ~i a pumelor,

a pasarilor namingo ~i colibri,
prccum ~i a crocodililor. $Crpilor ~i
papagalilor.
Toru~i. turi~lii nu soscsc aici numai
de dragul norci ~i faurci cxotice. Ei
sum atra~i, in cgala miisurii, de
\esligiile de piatr.i a doua chilizatii
americare timpurii: maya~a ~i
lolteca. Maya~ii s-au stabilit in

aceastii regiurc incepand din anul

2.000 LCh. iar stalul lor a alins
opogcul dczvoharii inlre anii 300 ~i
900 d.Ch. Dc atunci dalcodi
mUl1uriilc cxistcn~ei lor, rnspanditc
in inlrcaga peninsula. Ccntrclc
clllillmic de la Chichen Itzit. Iz.'unal,
Dzibi1chmun. Uxmal, Kab:ih, Sayil
~i
Labna sunt 0 dovada a
progresclor atinse de accasta
civilizalie indiana.
in Yucatan s-au paslrat ~I unne
interesanle ale epocii coloniole. in
secolul XVI, ciilugarii franciscani
au conslruil aici biserici ~i manastiri
opulentc iar ~intele luxoosc ale
planlalorilor spanioli sunt un simbol
al bogallei cuceritorilor.

nmi ales datorita nalurii sale

unicc. Jungla densl, SilllillO pc un
plaloll calcaros, cstc inconjunllii de
plaje lungi de kilomctri, ell lagurc ~j
mla$lini aeaperile de mangrove.
Natura din Yucatan sc dczvoltfi de
peste 100 de milioare de ani intro
izolarc aproope lolala. Dc accea.

nom

~i

fauna se deoscbcsc sim\itor

de spcciile care se rcgascsc in
rcgiunilc adiacente. Botam~lii au
numaral aici peste 8.000 de spccii
de plante. 1.200 de spccii de fluturi
$i 600 de specii de pasari (mai multe
decat sc regasesc in intrcaga
Luropa). Peninsula cstc patrin

STATISTICA
SuprafaJa: 180.000 km
Populalia: 2.4 milio.1oc de
locuilOri (dintrc care oproapc
lreimc, indicni)
eel mai inalt virf: 150 m

Merida. C:lpiwlil

}~ucl/famIJlli III

Mcy;c: (nmzc de .1gavc.

PRY 1

AMERICA
DE SUO

PARAGUAY
Pa~uni

deasupra rauJui PapagaJuJui

Agricultura este piatra de temelie a economiei Paraguayu/ui. Aceasta lara mica

situata in interiorul continentului american este aproape necunoscuta in Europa.

PRY 2

Camp de bataie al Americii de Sud,

Paraguayul se eonfiunm pana in ziua de astazi eu eonsecintele istoriei sale

zbueiumate. Doua treimi din populapa t3rii au pierit in timpul razboaielor
sangeroase din secolul XIX.

ECONOMIA
Indu:.lria: erergclidi ~i a Icmnului.
Agricultura: culruri de soia. de

bumbole. de trestic de 7.ahar.

cre~tcrca .. itclor.

atea misiunii", a carci

lungime mi'iso::mi 370
, ,
de km ~i cnre UI'C$tc
capit3la P3rnguayului, Asunci6n,
ell o~ul Encarnacion de pe malul

raului Parana, treee pe hinga

numcroase sate care l$i datoreaza
existenl3 misiunilor C310licc fondate aici in secolele XVII $i XVIII.

Ordinul iezuililor $i-a asumal

sarcina c~inarii indienilor in anul
1609. Misiurea lor a creat un cvasistat cunoscut sub numele de
..Republica Guarani". Iczuilii au

devenit conducatorii spirituali $i

laicit protcjandu-i pe indicni de
cxp[oatarea brutala din partea
potentatilor spanioli. Consolidfind
trcptat .,republica", iezui\ii au ineercat sa sc elibcreze de sub dominatia

CspitJJlB PBrnguayul. Asunci6n. fn

partca dreapui. Pa/awl Prczidcnlia/.

CLiMA
Tropicala in regiurea Chaco.
subtropicala in regimca Panarena.
Tempcmtura medic in Asunci6n:
+17C in rcgiunile ccle mai reci ~i
+27.5C in cele mai calde.
Canlitatea anuala de prccipitalii:
intrc 935 ~i 1.485 min.

spaniola. in 1753, indienii Guarani

s-au ridicat impotriva Spanici, sub
conducerea misionarilor.
~-numitele r.izboaie guarareze
s-au incheiat eu infr.ingerea ~i alungarea ordinului, care, in 1767. a fost
chiar lichidat. Controlul colonial
spaniol asupra Paraguayului s-a
mentinul doar pana in anul 1811,
cand a fost proclarnat5. independenta. Primele ~asc luni de libcrtate
s-au scurs sub scrnnul erist.... lizarii
statului, stabilitatii politice ~i dezvoltarii. Statui controla cconomia ~i
era proprietarul pamanturilor. La
inceputul anilor'60 ai secolului XIX,
Paraguayului devenise deja cea mai
avansati lara a Amcricii Latire.

Razboiul
dintre
Paraguay,
Argentina, Brazilia ~i Uruguay
(1864-1870) a marcat 0 schimbare
brusca in istoria lfuii. Connictul s-a
incheiat cu infningerea Paraguayului, care a fost complet devastal ~i
a pierdut doua treimi din populatie,
precum $i 0 mare parte a teritoriului. Dc asemerea, invinsul a fast
obligat sa phileasca comributii considerabile. Problemele larii au fosl
agravate de razboiul cu Bolivia
(1932-1935) pentru Gran Chaco.
Cu toale ca Paraguayul a iC$it
invingator, obtinand trei patrimi
dintr-un tcritoriu vast, statui nu a
reu$it sa-~i rcdobandeasca vcchca
stabilitatc cconomica $i polilica.

CE TREBUIE sA $TITI
I. Menonilii sunt membrii wri sectc anabaplisle (rcoprolestanle).

AC~lia

recunosc numai taina bolezului (la varsta adult!) ~i a eubariSliei, se ghideazA

dup3 reguli morale foone stricte $1 resping iemrhia bisericeascA, serviciul
militar ~i instituliile statului.
2. Paraguayul estc unul dintre principalii cxportatori de erergie electrica,
datoritA centralclor hidroelectrice de pc murilc Paraguay $i Parana.
3. in timpuJ razboaielor din anii 1864-1879, panA ~i copiii au participat la lupte.
Ace$tia purtllu barbi false pentru a-I face pc dU$man sA creadii ca fOI1e1e de
apamrc CPUiZ3tc ale Pamguayului sum incA numcroasc.
4. Dupa al Doilca R1izboi Mondial, mulli criminali de mzboi s-au refugiat in
Paraguay.

PRY3

AMERICA
DE SUO

PARAGUAY
BARTA FIZICA

'"
BOLIVIA

~---

,.

....
BRAZJL1A

-\

1..

ARGENTINA

'-"

palfl 100 000 lee.

lnlre20.000-100OOOlee.

sub 20 000 lee

100

200

500m

Paraguayul, inghesuit fntre doi vecini putemici, Brazilia $i

AIgentina, nu a avut 0 istorie u~oarii. in seeo/ul XIX, el a
pierdut 0 mare parte a teritoriului in f.:1voarea vecinilor, dar a aparat $i a menfinut eea
mai mare pane a regiunii Chaco in razboiul eu Bolivia din anii ']0 ai secolului trecut.
in granirele actuale, campia Chaco ocupii majoritatca suprafetei (firii, doar la est

exis/a"d un mie fragment din

Podi~ul

Brazilian.

PARAGUAY

PRY4

Coloni!jtii gennani in savana

ill tara indienilor trniesc astazi ~ii cuceritorilor spanioli
i ai menonitilor sositi din Germania.

CE MERITA VAzUT
Asuncion. platoul or;cnlal,
rodgoriile din apropiere de

Vil1arica. cascadclc IgU3l;U.

PESCURT
Sistcm politic: republica
coostilu\ionala Cll parlamcnt
bicameral; sistem pluripartit.
Capitala: Asunci6n (550.000 loc.,
aglomcfil\ia urbani!. numara 1,6

milioare loc.)
Limbi: spaniola, guarani
Religic: c~tinism (C3101ici ~j
protcstan\i)
Mo.ma: guarani

Cele mai man o~: Ciudad del

ESIC, Encamaci6n, Conccpci6n

a nord-est de Argentina, illtTe

Bolivia ~i Brazilia, se anii
mica republica sud-americanci. a Paraguayului. Numele tarii ~i
al rautui sau principal provin:: de [a
cuvanlul "paraguay", care inseamna
,.rnul papagalului" in limba iodie

nilar Guarani.

in momentul de fala, gmpul etnic al

indienilor Guarani a1catuie~te doar
2% din populatia l[lrii. Cu sUle de
ani in urma, ba~tinaliii au ineepul sa
sc amestece cu coloni~tii spanioli ~i
eu populatia imigranta. Urma;-ii lor,
meti~ii, rcprczinta astazi 95% din
locuitorii tarii.
Paraguaylll este, alaturi de Bolivia,
a doua lara din America Latina lara
ie~ire la marc. Partea vesticfi a
Paraguayului este ocupata de
Campia Chaco, vasta ~i joasa,
acoperitii de paduri de eopaci
pretio~i (Quebracho ~i Lapacho) ~i
de savane. Mla;-tinile ;>i ballile,
aparutc ca urmare a numeroasclor
rcvars,1ri ale fluviului Parana (unul
dintre cele mai mari fluvii din
America de Sud) ocupa ;>i cle
suprafcle intinse. Partea de est a
Paragliayllllli cuprinde
Podj~ul
Parana (eu im\llimi imre 300 ;>i 600
de metri), care este subdiviziune a
"intinsului Podi~ Brazilian. La orele
amiezii, eanieula devire mat de
insuportabilii incat oriee urma de
viala dispare in Paraguay. Aici se
llicreaza dimireata ;-i searn.

Rcprezentanfii putin IIumero$i ai

indiclliJor Guarani locllicsc pe nJaluJ
fluviuJui Paraguay.

in

saval'M;~le vaste din vestul larii

ere~tcrea vitelor ocupa un loe

important. Agricultura ramare un
clement de bazii aJ economiei pana
in prczcnt. La temelia acestcia stau
proprietati1e enorme care se intind
pe sute de mii de hectare. Cei aproximmiv 15.000 de erescatori de animale sunt menoniti, originari din
Gennania. Ace;>tia au sosit in
raraguay la incepUl'U1 secolului XX.
Unna~ii lor i;-i due viala eu 1110destie ~i sarguinla.

STATISTICA
Suprafata: 406.752 km
Populapa: 6 milioarc locuilori

Densitatea populapei: J5 Joc.'km

Compozipa etnicA:

~::::::c:u aburi

QI cele din
.. Pueno Caudo. .~Wll
bioi _
in Pora,uay ,.

transportuIlemnuluJ.

mcti~i (95%),
indicni (21)1,,). albi (mai alcs
gennam. 2/1/0). ll:,;illtici (l~a)

Spcrant3 medic de \ iata:

77.5 ani pcntm fClllci.
72.3 ani pentm barbali
Infrastructura: drumuri (29.500
km). linii de calc fcrat,i (441 km)
Structura admiOlstrati\3: 17
depanalllcnte plus distrietul
capitaJci

eel mai inalt van: Caaguazll

(700 III in Cord. de Caagua7u)
Grani~: eu Argentina (1.880 km).
eu Bra7ilia (J .290 km). eu Bolivia
(750 kill)

AUSTRALIA
OCEANIA

INSULELE

HAWAll

gradinile Pacificului

Arhipelagul Hawaii are cea mai interesanta vegetalie.

Flora cre$te ;n ritm rapid; c1ima favorizeazii cultivarea trestiei de zahiir,
una dintre principalele surse de venituri ale arhipelagului.

SUA 1
@

"Insulele Sandwich"
Datorita pozitionarii lor, intre America ~i Asia, multa vreme,
Insulele Hawaii au fost obiectul fanteziilor marinarilor ~i
conchistadoriJor. in anul 1786, a ancorat aici capitanul francez
La Perouse.

ECONOMIA
Planl311i de

tre.. tie

de Ulh1I.r

Industria 7..aMrului ~i alimentanl

Turismul
Bazc militare

1\
n anul 1778. James Cook a
descoperit Insulelc llawaii $i
Ie-a dat denumirea de ..Jnsulelc
Sandwich". Cook a intuit marele
avantaj al aceslOr insule pcntru
comctl. dar ~i pcmru navigalie. Pc

alunci cxislau pc insule mici state

libere asupra dirora domnea. in
anut 1811. rcgele Kamchameha I.
Nolla ani mai taniu, ajungeau aid
primii misionari catolici ~i. odala
cu ei, civili7..alia europcana care
a sprijinit culturile locului. Mai
apoi, au sosit coloni$ti albi, care.
cu ajutorlll agricultorilor chinezi
$i japonczi angajati, au culti\al
trestie de 7..ah1ir $i ananas. in limpu1
razboiului americano-spaniol din
1899, Statele Unite au anexal,
tara ceremonial. regatul Ilawaii
servindlllc mai ales ca pozitie
strategicli. in anul 1959, Insulele
Hawaii au devenit al 50-lea stat al
SUA. Dellumirea de Hawaii este
de originc polinezian1i $i inseamna
.. pamantul patriei". Locuitorii
bi'i$tina$i ai arhipelagului aproape
coli nu mai exisli'i. Populatia de
origine polineziana reprezintA 200/0
dintre locuitorii arhipelagului.

Zgiirie-nor;i $; hOlelurile tlu sch;moot

peisajul virgin 01 Jlirmulu;

CE MERITA VAzUT
PlaJch: ~l Hlkanii. SWh.: Carllol. RO)al J\.latl'iOleum.
am.:nCJn ..Anzona'

cpa~a ~aporulUl

cuMA
Umcd.\. la sud - tropical!. 13 nord - bland1 ~i
placuLl. 'iroplC3 bale vantul. Tempcraturi: in
ianuarie de 13 +17' C 13 +26' C. in august de 1a
+20" C 13 +28 0 C.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. Americanii au denumit Hawaii Aloha State. Aloha Inseamna

dragoste, fcricire, dar $i bun-venit.
2. Pearl Harbor, baza navall! militarn din apropiere de Honolulu, a
fost atacat! de japonezi la 7 decembrie 1941. in unna aeeslUi alae,
SUA au decis sa intre in eel deal doilea rhboi mondial.
3. in limba vorbit! in Hawaii, Honolulu Inseamoa golfullini$tit.
4. Din punct de ... edere geografic, lnsulele Hawaii fae parte din grupul

de insule polinezicne - grup de insule situat la est de Austrnlia,

Noua Guince $1 oua Zcelanda $i la vest de oontinentul american.

AUSTRALIA

SUA3

$1 OCEANIA

"""

HAWAll

10

HARTA FIZICA

K ... u ... ,

Hawaii
o ....... u

(SIII"lt L.all" .1" Amtrldl)

- !
..0;......
~"-y

..u ..u

MOLOK ....

..............
_

.......!...:

.....M....-...

.... ~,.

-~

... ..-.

Oceanul
KAHOOLAWI:

HAWAII

HAWAII

......"'''- .....

--

10-... .....

~.

Pacific

.....

-- . ,=1

'"

-c" .,..

localitali:

--

--

peste 100 000 locultori

svb looooolocu,tori

c=:::J

Parcul nallOOal

- - Drumuri"'" importante

..

200

Arhipe/agu/ Hawaii se compune din inside de nalUri diferite: opt dinlre ce/e mai imporlanle
au 10 origine vu/canii submarini, iar J24 de insule mici sunl formate din corali. l11sulele
Hawaii sUnllerilOriu 01 Slalelor Unile ale Americii $i, in acela$i limp, eel mai alracliv
leriloriu din lume. chiar dadl vulcanii dil1 arhipe/ag 1111 sunl dejiniliv slin$i.

ARIllPELAGUL HAWAll
perla Oceanului Pacific
Insulele Hawaii sunt eontrafortul Statelor Unite ale Americii in Oeeanul Pacific.
Turi~tii

din intreaga lume sunt

atra~i

de plajele de vis, stralucitoare, altadata

zbuciumate de vuleanii in stingere.

STATISTICA
Insulele Hawaii. datorita naturii lor,
SUllrllrlllll: 16.760 km2
POpUhl\ill: I.::! mil.
Den~illllt'll

IWpu!llliei: 65.5 loc, kml

C'ta mai IIUlre altilUdinc: Maun"

l\.ea (4205 m)

Fora dill Hawaii in cosfllmlll

tradiriollal ell flori

awaii, al cincizecilea stal al

SUA estc situat in Pacific
intre paralelele de 18 ~i
20 grade latiludinc nordica, la 0
distanlu de aproximmiv 4.000 km
de San Francisco.

a plajelor, nl! se deosebeau IIlUIt de

ahe insule polineziene, pana dind
au apan!t zgarie-norii ~i lanturile
hoteliere.
Plaja Waikiki bate toale rceordurile
in domeniul mliititlidinii
hotelurilor.
Eeonomia s-a dezvoltat in trei
dircclii: agrieultura, turism ~i baze
militare. Insulcle Hawaii Sllnt eel
mai mare produeator de ananas din
lume ~i eel mai mare furnizor de
zahar din SUA.
Datorita plajelor intinse ~i a
valurilor ina ltc, arhipelagul este
un adevarat rai rentn! amalorii de
surfing.
Din punet de vedere militar,
arhipclagul Hawaii este baza
militaril nord-americana eea mai
apropiati'i de continentul asiatic, in
dircctia vcstiea.
Banii cheltuili de marinarii
americani. cantonali in unele insule
(inaccesibile turi;;tilor), sunt 0 sursi'i
irnportanta de venit.

PE SCURT
Capitala: Honolulu (pc insula Oahu)
Lirnba: engleza
Moneda: dollirul american
Rcligia: cI'C$lina

Arhipclagul cslc campus din opt

insllic principalc (Hawaii. Oahu,
MauL Kauai, Lanai. Molokai,
Kahoolawe ~i Niihau) ~i inca 120
de insulc mid. co lane de corali.
Inslilcle au lual fiinla ea unnarc a
activitatii vulcan ice.

Celc rnai irnportantc ora~: Hilo.

Waimcra. Kaunakaklli

Smoglll stelaI' II/conjoard SteOlm

Polarli In bf.l=a obsermtorului
astronomic de la }"JamUl Kea.

in Hawaii existii incl; 11I111(i

vulcani llCti~'i

SUA5

WASHINGTON
Inima unei superputeri

lata semnul distinctiv al Washingtonului: cupola Capitoliului, in varrul careia

troneaza Statuia LiberIa/ii, Piatra (Ie tcmelia a cdificiului a fost EI$czatii de George

Washington, in 1793.

SUA.-6

----===

Ora~ul

primului

pre~edinte

In 1776, cilnd Congresul Statelor Unite a declarat independenta fata de Marea

Britanie, statului nou creat Ii lipsea numai

capitala pe rnasura.

CE MERITA VAzUT
elba Alba (....'C. XVIII.XX).
mUJ"cc1c 'ational Gallcl') of An.
(care al.l;)llO~I~le capodo~re ale
lui Boticclli ~i Rafael. ale
mal.~trilor

flamanzi ~i olandc7i. nle

lui LI Greco ~i Gaugnin).
Srnith!'>Onian Institution. National
\luscum of Ijuilding An.!'o
(capodopcre ale arhitC'Cturii).
alional \lusewn of African An..
Hulocau:>t \lll......-um.

STATISTICA
Suprafata: 151.) kInPopulatia: 5"Y:!.OOO d..: loculton
(dllllr..: care apro"i.imam bO'!
afroamcri(ani)
Crqterea demograficl.: n.(r1o
Venitul pc cap de locuitor:
2X.659 LSD

Capita/a tarii i$i tragi: denum;re:J de 13 nurnell: primuJui p~inre 31 State/or

Unile. George Washington.

upa cUtiva ani, oamcnii

politici din nOll inliin{ulCle
State Unite s-uu saturnt sa

tot riitaceasca de colo pfma colo: sc

inlrurcau cand la I)hiladelphia. cand

13 cw York sau 13 Annapolis. A$U
nu sc mai putca. Era revoic de 0
capitala, cat mal cunind posibil.
Situa\ia ~ia gasil rezolvarca in anul
1793: omul care a dar numclc sau
nouilli ora~, a 3$ezal piatm de
tcmclic sub Capitoliu. George
Washington, comandantul suprcm

al armatei americare. care a decis

So.1r1a riizboiul de

indcpcndcnlli

cuMA
Tcmpcrat3. Veri secctoase ~i
adesca foorte fierbinli: mercurul
tcmlOmctrelor poate urea pana In
+41"C. lemile sunt foarte geroasc.
cu tcmpcrmuri sub _26C.

invingfmdu i pc cnglczi la Yorklawn. in 1781, nu a apllca! ins.."i sa

4

guvcrnct:c din noul sediu prczidential - Casa Alba. EI a murit eu

lrel ani inainte de finalizarea
eonslruetici.
Washington a sdipal reatins din
riizboiul civil american. De aici au
pomit, in anul 1862. scmnale

decisive in favoarea eliberarii

populaliei de cu10are. in preZelll.
aproapc 60% dimrc locuitorii
Washinglonului Sunl afroamericani.
in anu1 1974, un politician de
euloare a fost ales ea primar al
o~ului.
umele sau era Walter
Washington...

CE TREBUIE

sA $TITI

J. in Washington se and Biblioteea Congrcsului. infiin13tli in anul 1800.

accasta este una dintre cele mai mati bibliotcei din lome: iubilorii de cane
au Ja dispozitie aici 90 de milioare de titluri.
2. Lincoln Memorial atrage anua1 sule de mii de vizitatori. Figura
p~intelui asasinal in 1865 se bucum de 0 popularitate imensA printre
amcricani.
3. Primul aparat de zbor construit de fratii Wright poote fi admirat In National
Air Space Museum.
4. in lInul 1963. Martin Luther King a fost in fmnlea m~ului non-violent
sprc Washinglon. la care au participat 200.000 de apar.itori ai drcpturilor
omului.

SUA 7

WASHINGTON
PLANUL ORA$ULUl

in eentrul Washingtonului sum situate prilleipalele institu!ii de stat $i eulturale, preeum

sediul pre$edimeJui (Casa Alba), edifieiul Congresului, Biblioteea Congresului, doua
universitei(i, IlUIncroase institute $tiinrifice, galeri; $; I11uzee. Cat1iereJe unde Jocuie$te
popula/ia de euloare oeupa partea estiea a ora$ului. Popula/ia alba loeuie$te in partea
nordiea $i vestiea a Washingtonului, precum $i in zonele suburbane. Washingtonul
euprinde totodata numeroase terenuri verzi $i pareuri (eel mai mare - Roek Creek Park,
eu un amfiteatru $i 0 griidina zoologiea - a fost infiin/at ill anul 1890). Pe malul vestie al
raului Potomac (in statui Virginia) se ana eimitiru/militar Arlington National Cemetery
preeum $i Pentagonul - sediul Departamentului Apaflirii $i em1ierul general al armatei
Statelor Unite. 0 patte din c1adire a fost distrusa la II septembrie 2001, inunna ataeului
terorist in eare un avion s-a priibu$it peste Pentagon.

WASHINGTON

Capitala in slujba democratiei

Planul capitalei Statelor Unite a luat n~tere la st1iritul secolului aI XVIII-lea, pe
masa unui proiectan!. Astiizi, locuitorii Washingtonului nu au nici un dubiu ca
proiectul, care a fost dus la indeplinire, a fost bine concepu!.
lune! cand doi americani sc
intalresc pentru prima dma.
prima intrebare se refern,
de obieci. In statui de unde se trage
interlocutorul. Locuitorul Washingtonului arc ca~tig de cauza in
accasta chestiure banala. Accasta
pentru ca Washington D.C. nu
apartine niciunui stat. Statulul
apanc al ora.$ului Districtul
Columbia - are mdacini istorice.
Parintii Fondatori ai Stalclor Unite
au dccis en acesl district federal.
guvemat de Congrcs, sa nu imrc
niciodati'i
sub
administralia
\TCunuia dinlfC state. Pami in ziua
de astiizi nu a surveni! niei 0
schimbare in aceasla problema.

Casa Alba. scdiuJ p~intclui

Sla/clor Unite.

PE SCURT
Capitala Statelor Unitc ale
Amencii
GmniJelc Wasbingtonului
coincid cu granilclc DistriclUlui
Columbia
Situare: intre statele Maryland $i
Virginia
Morcda: dolarul amcriclln
Rcligia: in majorilnlc prolestanli
Aeroponuri intcmalionalc:
Dulles. Baltimore's Friendship
Washingtonul. construit confonn
planurilor lui P. Ch. L'Enfant. este 0
metropoJa desemnata sa reOecle
camcterul statal al acestci societati
democrat icc.
Totul
arc
aid

dimcnsiuni exagcmte: piete

uria$C. striizi $i bulevarde
prea lungi $i prea late,
ideale pcnlru orgnnizarca de
mar$uri, demonstralii $i
mitinguri. Pana in ziua de
astlizi, prc~intelc Statelor
Unite parcurgc distanta
dintrc Pennsylvania Avenue
$i Capitoliu pcntru .. depure
juramant pc constitulie. in
fata impunatorului sediu al Congresului.
Construircn de zgarie-nori este
intenisa in Washington, pcntru a nu
umbri Capitoliul (sediul Congresului), vizibil de prctutindeni.
Capitoliul cste punctul central al
o~ului. imre acesta $i Casa Alba
se intindc splendida promenada
.,The Mall". Pe ambcle lalUri ale
vastei peluze se ridici'i muzee,
asemeni briliantelor dinlr-un colier.
Elc adaposlesc capodopcre reprezentand toatc curentc1e artistice
imaginabile. Pentru americani, The
Mall cstc pur $i simplu ..salonul
natiunii".

ECONOMIA

WBshingfOnu/ .1bundiJ in monumcntt::

reprezcIltJl/i\'c. statui $; cditicij. 8$.1

cum sc CU\;tlC capilalci St.1lclor
Unitc.

Washington: centru adminislrativ' al S A (in institu\iile dc Slat lucfl:3.d peste

350.000 de persoarc). Important centru univcrsitar ~i ~timtjfie (7 Ulll\crsitati.
renumllC instltutc de ccrcctan: $i laborntoare). Turi..m (Iocul palrU in lume ca
dcnsitate a hotclurilor): 18 milioa~ de turi~ti anua!. majorilatea cetaleni
americani. Statele Unile. Agricullurn: eel mai marc producAtor de ccrcalc ~i
de carre dc vila (al:ilUri de China). Rcsurse naturale: argint. cupru. fier. petrol,
dlrbUl\:. Industria: de tchnologii modcrre. illfonnaticil.. cQsmica, nuclcar.i, de
aUlomobilc, clcctronica (compulcrc). militara.

SUA9
us

ALABAMA
Inima Sudului

Dig pc Lacul Marlin, Alabama

Aici a activat Martin Luther King

Locuitorii Alabamei sunt IDandri de rolul jucat de statullor in istoria ~i in
dezvoltarea relapilor sociale in Statele Unite. Aici a luat n~tere mi~carea
pentru drepturile civice ale populatiei de cu1oare, la conducerea ciireia s-a
atlat Martin Luther King.
a I decembric 1955. in
Montgomery, ~fcn.J.I unuia
dintre autobuze Ie-a ecrul
cclor pmru pasagcri de culoarc sa

clibcrcze locurilc rczcrvmc pcntru

albi. Rosa Parks, 0 croilorcasa de
culoare de 42 de ani, a rcfuw!. in

virtutea

legilor

segrcgationislc

locale, ea a fost arestatli $i con

damnatii la plata urei amcnzi. in
replica, lidcrii locali au indemnal
populatia de culoarc sa renunte 13
transportul Cll autobuzul. Boicotul a
tinut peste un an $i s-a inchciat door
atunci cand Tribunalul Suprcm a
inlcrzis segregat1a rasiala in autobuzc. Acti~ a fost coordonata de
un comilet special infiinlat. in frun-

tea ciiruia s-a anal pastorul Martin

Martin Luther KIng in timpul unui mlJJl de protest imporriva discrimin3rii rasiale
in Montgomery. Alabama (SUA). secolul XX. 17/3.1965.

Luther King. Activitiiti1e pacifislc

ale nou-infiintatci Congrcgalii a

Conducatorilor C~tini ai Sudului
(printre allele, faimosul ma~ asupra
Washinglonului din mai 1975) au
condus la adoptarca lcgii rcfcriloare
la drepturile cetatere~ti, prin care se
abolca segregalia rasiali'i. in accla.$i
an, King a primit Premiul Nobel
pcntru Pace, iar patm ani mai tarLiu
a murit asasinat de un rasist alb.

Locuitorii de culoarc rcprczintfi 0

patrimc din populatia Alabamei. in
secolul XIX, aici au fost adu~i mii
de sclavi de culoare ca 5<1
muneeasca pc plantaliilc de bumbac. in timpul Razboiului de
Secesiure (1861-1865), Alabama a
luptat de partea Confederatiei
Sudului. j n februarie 1861, statelc
Sudului I-au ales p~inte pc
Jefferson Davis. iar prima capitala a
fost la Montgomery. infriingerea
Confederalici in 1865 a adus sclavilor libenatca mult doritfi, dar
ac~Lia au continuat sa fie tTatati ca

ni~tc

cctatcni infcriori: ei au devcnit

mici arcnda~i de pfumint, aflati
mercu la mila proprietarilor albi.

CE TREBUIE

Un posibil viiror abso/n:nlil/

Universitatii din Binningham...

CE MERITA VAzUT
\1uollc (ora~lll .. echi, I-on C\mdc
cd ell at:r lrancez. Gradinilt:
Bdlingnuh). \1ontgome~ f(.U\.3
\lbJ. a Ctlnf..:dcra\iel. \1t:monalul
\11~iuii pcntru Dn::rlun (1\1<.:":.
Bi....:nca St. John). Tll: keg..:c
(\h,/eoll Caner

sA ~TITI

1. Casa in stil ilalian II p~intelui Stntelor Sudului. care au parasit Uniurea

in 1861, a fosl construitA in Montgomery in 1835 ~i 0 fost prima CasA Alba.
americand.
2. Doi dintre cei mai raimo~i ccti'ileni oi Alabamei sunt Jesse Owens, atlctul
care a devenit cvadruplu campion olimpic in 1936, ~i ciintiiretul de jazz Nal
King Cole.
3. Inainte de sosirea albilor, sudul Alaballlei a fost populat de amerindicnii din
triburilc Natchez ~i Mllubilla.

SUA 11

ALABAMA
HARTA FIZICA

..

TENNESSEE

.
Pj.~,.o,,'

I".tt4lU

Hunlll\o'ilte

ron

pale 2500lXl1DC:
1nlIw 100 000 - 250 000 loctnn50.000-10000ll1llc-

Inn 20000 , 50 000 luc:.

oub 20 000 IDe-

.-

MISSISSIPPI

0-

.....-..,.

-~..-

*~

<

Tuscaloosa

o.

.~

". .......

GEORGIA

".

w._

.,_J
."----

l\S

-- .

_0-

MQNTGOMERY

....-

IS

.-- .

....

"""-

FLORIDA

Ii

Pana in J 763, teritor;u} Alabamei a apartinut Louisianei Franceze. Pana in momentuJ de

k1{li, Alabama cstc numitl inima regiunii Dixieland. Denumirea de Dixieland provine
probabil de la euvantul fmneez .,dix" (zeee) tipiiril pe reversl/I banenotei de 10 dolari
aflata in eirel//alie inainte de Razboil/I de Seeesil/ne.

ALABAMA
De la plantatiile de bumbac la industrializare
'in trecut, in sudul Statelor Unite bumbacul era rege.
'in a doua jumlitate a secolului xx, economia Sudului s-a dezvoltat foarte rapid, iar
astlizi se

investe~te

rnai ales in sectorul de servicii.

upa pcrioadc de dominatic

francezii, britanidi ~i spa~
niola., Alabama - numita
Inima Sudulu! - S-3 integral in Stalelc
Unite ale Amcricii. in 1819. ea al
dowizcci ~i doilca Slat. Pana in anii
'20 ai secolului XX. cconomia
Alabamci a fOSl dominata de cuhi
"area bumoocului. Invazia lacustclor
din 1929 ~i rcccsiurca cconolllidi
mondiala au pus capat damnici accslei monoculturi. Cu toale acestca,
seetON] agricol continua sa joace un
rol important, iar Alabama cstc
n~lit.ii pentnJ cu!tunlc sale de alUl"C
de piimiint, de soia ~j de porumb.

Birmingham. eel mai mare

o~

din

Alabama :>1 un H.'Chi centro al indu:slriei olclului. dcvirc acurn 0 modcma

metropola a scrviciilor. Sursa prinei
paJa a veniturilor sunt cele cioci band
locale $i Inslillitul de Medicina al
Universil:itii Alabama. Capilala slatului, Montgomery, s-a pus mpid pc

ECONOMIA
Agricuhura: cuhuri de bumbac.
alure de ramanl. M)ia. porumb.
fruclc ~i legume: crc$ICrea \ itelor
~i a pasarilor; inllustria laplclui.
Industria: mctalurgica
(Bmningham), u~ani, chi mica, a

Olclului (Mobile), tchnologin

zborurilor cl,)smice (Huntsville).

cuMA
Clima subtropicala umed3.
Temperatura medic atingc +1O'C
in ianuaric ~i "28 C in iulie.

PICloarc dupa infrangerca din

Razboiul de Scccsiuoc, datorita
industriilor texlilc, chi mice (produclic de ingr;l~mintc anificiale) $i a
prospcmt.
lemnului,
care
au
Iluntsville.
situat
in
nordul
Alabamei, a fost primul sediu ..11 ccntrului american ..11 zborurilor cosmicc
ASA; aici a fost construitii. printrc
altele. rachcla care i-a purtal pc primii
astronauti pc Luna, in 1969.
Razboiul dc Sccesiure a ocolit
Mobilc. singurul pon maritim al
Alabamei, situat in Golful Mcxic.
Originile ora~lIlui dateaz."i din 1702,
dind a fast intclllciata aici 0 a~czarc
franceza. Primii eoloni~ti au adus cu
ei obiceiul camavalului Mardi Gras
(Marlen Marc). care se sarbato~te
in Mobile.
intrcrupere, din 1704.
Obiceiul arc dcci tradilii mai indclungate decal camavalul din coloratul
ew Orleans. eel rna; \'CStil o~ din
Louisiana.

ram

in Alabama sunt cultivate cu gnja

rradifiilc pcn'o,1dei marilor pJantali,.

STATISTICA
Suprafa18: B ~ _915 1; m
Populatia: 4.-1 Ilulioan,: lIo.: locullon
Cel mai inalt virf.
Chcaha (714 m)

PESCURT
Capitaln: Montgomery

(202.000 de Joe.)
Cclc mai man o~: Bmningham
(243.000 loe.), Mobile (199.000
loc.). Huntsville (158.000 loc.)

Limba: engld
Rcligic: ~nism
Valuta: dolarul american
Cele mai lungi
Alabama.
Tenrcsscc, Tombigbee

moo:

ARIZONA
Legenda Vestului Siilbatic

Rafting-ul a fost inventat pe apele rapide ale raului Colorado, in defileurile inguste
ale Marelui Caninn. Amatorii de rafting se urca intr-o bard gonflabila de mari
dimensiuni ~i se aviinta ell capul inainte in valtoarea roului.

Tinutul
sfant al amerindienilor
,

SUA22.:

Locuitorii originari din Arizona au luptat mult timp impotriva dominapei

Mexieului ~i a Statelor Unite. rezervapile din aeest stat Wiese pana in
ziua de astiizi urm~ii eelor mai eunoscute triburi indiene:
Hopi, Navajo ~i Ap~e.

rn

CXicanii au dcscopcril
Arizona in anul 1540.
Dupa infrangcrca sufcrit.."i
in 1848, ac~tia au fost rcvoili sa

ccdezc Stalelor Unite 0 parte a tcrito-

riului. in 1853, americanii au

cumpamt ~i restul Arizorci. Zccc ani
Illai l.-kziu, dupa infr5ngerea
annatclor confederate in 1863. a fost
creal, in cadruI Uniunii, un tcritoriu
scparat care a dipatat rangul de stat

al SUA de abia in 1912.

Pentro amcrindiere, acestc linuturi
erau sfinle. Inainte de aparilia amu-

lui alb. in Arizona

sc
stalomicisera
numcroasc uiburi
indicrc. ~i multc
dintrc acestea au

disparut, Arizona
rnmare tinutul Cll
cea mai mare concentrure de iodieni
din Statele Unite.
Urelc (riburi, precum triburile Hopi,

avajo

~i

A~,

cuMA
Clim3 tropicala dqertica.
, ublfOpicala in nord. Vara.
temperaturile medii sunt cuprinsc
inlrc "33 ~i +35T. lama.
tennomctrul aral3 -J6e in
Phoemx ~i Iwe in Tucson.

CE MERITA VAzUT
Parcul 'alional \.larclc Canion.
Pilrcul ~alional P1\durca
Pil:trificiita. Valca \1ollutlwntului.
CaniQnul Chcl1y. C"ratl:rul
Mctclmllui,

pastreaza

tradiliilc inaint~ilor in
cele 19 rezcrvalii in care triiiesc. in
ultimclc dcccnii, in Arizona au aVUI
loe schimbari scmnificalive: acest
stat cindva prepondcrent agricol s-a

trnnsfonnat, incepfuld din anii '40 ai

secolului XX, in centrul american al
microclectronicii ~i al industriei de
aparnre. in plus, in anii '60, oamenii
de afaceri intreprinz1ilori au rcalizat
cfi acest stat, unde este cald 101 timpul anului, prezinta calit'iIi cc pot fi
folositc in scopuri comerciale. Astfcl
a loat na~itere Sun City, o~ul pensionarilor bogati care simt rcvoia sa
scape de slrcsul marilor aglomernlii
urbare ~i sa triiiascii intr-o aUTIosfcm
lini~tita ~i confonabila.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Multi amerieani folosesc denumirea de .,Baby State", cind se refenlla

Arizona: aceasta a devenil stat de abia in 1912.
2. Aerol foartc uscal $i fiir.i praf din Arizona este ideal pcntru produclia de
microcipuri penlrU caleulaloare.
3. Areosanti. situat la nord de Phoenix, estc un excmplu al urbanisticii
modem:: $i ccologice. Creatorul sau eslC arhiteetul $i filosoful italian Paolo
Solen.
4. eel mai marc ceas solar din lume se and 10 Cave Creek, in apropierc de
Phoenix.

ARIZONA
HARTA FIZICA

UTAH

NEVADA

.'

P.{]./2,.0
"~I

N /y~

~.

CAUFORNIA

...

pese. 500 000 Ioe.

pesIIO 100 000 loc-

_100.00010<:

--~
-"'"'''''''''''''''"
mnu; principlIIo

200

500 1 000 2 000 3000 m

NEW
MEXICO

ME X I C
Go/ful

Callfornial

Simbo/uri/e statu/ui Arizona sunt Mare/e Can ion Colorado ~i suprafele/e fntinse de
de$ert. Aceste terenuri ascund adevarate comori de zaciilninte minerale: cupru~ aUf,
argint, molibden, uraniu, cJrbune, zinc $; plumb. TOlodatJ, linalizarea mari/or proiecte
/JidroteIJnice a pennis dezvoitarea cll/turi/or agrico/e ~i a cre~terii anima/e/or pe
sllpraferc importante.

SUA2

ARIZONA

ECONOMIA

De$erturi $i sporturi de iama

V1irfurile izolate, ~ite ale unui complex stfulcos
distrus aproape In Intregime de eroziune, sunt 0
prezen(ii tipicii In peisajul d~ertic pitoresc aI Arizonei.
. stAt de

_ _ soalll

fiSlice alragatoare
precum ~i Marele

. or Nsvajo.

Canion - eel mai

mare defileu din
lumc. RilUl Colorado ~i-a sapat aiei
albia, la 0 adan-

cimc de aproape
2.000 de metri.
Stratcle de piatni

divers

defilcului all peste

domi miliarde de
ani vechime, adica
jumatatc din varsta

STATISTICA
Suprafata: 295.254 kmPopulapa: 5.9 milioarc. din care
5% <;Ullt amerilldienl
Densitatea popuJapei:
17 loc. km
eel mai malt punet: Viirful
Humphrey (3.K51 10)
Marcie Canion: lungimca 446 km.
Iflplllca 0.5-29 kill.
adancimca 1.6 km

colorate

vizibile pe peretii

rizona, al patruzeci !;ii

optulca stat al SUA, este
adcsca asocial eu lurmele
de vilC, eu varlcjurilc de praf~i eu
orizonturilc yuste prcsaralc eu
slfinci ro~iaticc ~i monumcntale.
Accasla nu csle tolul insa. TOI aici
se g5sesc munti ina1li, lac uri
inlinse, locuri penlru recrearc, rczerva\ii de amcrindieni, trasee tu-

Bogajii naturalc: Cllpru (eea mai

marc sursa de CXU1lClic din SUA).
zinc. plumb. aur, argint. Industria:
astronauticii, dc apiirare.
clcctronicl'\. C~lcrca \itclor.
Turisl11.

Terrei. Circuitelc de schi din

Muntii San Francisco contrasteaza
pUlcmic ell peisajul dC!;icrtic. Din
noiembrie pami in april ie, arnatorii
de sporturi de iama din tonte
colluri1e
State lor
Unite
se
lngramadcsc aiei. eel mai inah

varC Vi'irful Humphrey (3.851 m),

este acopcrit de zapada chiar !;ii
primavara.

Arizona se invecineaza Cll Mexieul

eel sarae, fapt ee se observa la tot
pasul in sudul slatului: pcrsonalul
din restaurantc ~i hotcluri cste formal in majorilate din hispaniei. iar
in urele loealitati, spaniola domina
dar Iimba engleza.
Arizona ofcra calC ecva inleresant
pentru fieeare. Esle un adevarat
paradis pentru pasionatii sporturilor aevatice ~i de iama, pentru
iubilorii naturii ~i ai drumctii1or.

PESCURT
Dcnumirea oficia1a: Arizona (Statui
Marelui Canion), a devenit in 1912
al patruzcci ~i oplulca Slat al SUA
Granile etl Nevada, Utah. New
Mexico. Califomia ~i Mcxie
Capitala: Phoenix
Limbi: engleza ~i spaniold, dialccte
llmcrindicl
Rcligia: c~tinism
Ccle mai importante o~:
Glendale, Mesa, Scottsdale. Tucson
Rallri: Colorado, Micul Colorado,
Gila, Salt River

SUA 25

SAS
Tara posibi/itati/or

Lilr/e Rock, care /Jumara peste 184.000 de locuitori, esle u/Jul di/Jtre cele mai mari
ora$C din statui Arkansas $i, in aCehl$i limp, clIpitala accstuia.

"In josul raului"

Statui Arkansas se intinde pe malul vestic al fluviului Mississippi, in
partea central-sudica a SUA. Agricultura precum ~i extragerea petrolului
~i a gazelor naturale reprezintli fundamentele economiei acestui stat.

umC1C

de

..Arkansas"

provirc de la dcnumirca

popular.i data unui mic trib

de indieni Siouan ~i inscamna

.,oamenii care locuicsc in josui

ra-

ului". Expresia se refera 13 fluviu\

Mississippi, care formeaza granila
esticii a stalului Arkansas, sepanindu-J de statele Tenrcssec ~i
Mississippi. Panea de sud-cst a sta-

lului estc ocupala de fertila Campie

Mississippi. Nord-vestul este dominat de Podi~ul Ozark de la granila Cll
statuI Missouri $i de Munlii
Ouachita, care sc continua mai
departc sprc sud. Acestc doua formaliuni muntoosc SWlt sepamtc de
raul Arkansas, care izvo~te din
Munlii StaneQ$i $i lraverseazii linului pcntru a sc vlirsa in fluviuJ
Mississippi.
~te

in

locul in care mul

regiurca de podi$ se ana

capitala stalului, Little Rock.

Raul Arkansas $i fluviul Mississippi

sunl sursa de vinln a acestui slat. in
vailc aceslora sc cultiva orcz, soia,
fructc ~i ccrcalc ~i tot aici sc anii
crcscatorii de curcani ~i de gaini.

cuMA
SublTOpical,A umcda. Temperatura
medic in Lutlc Rock: t4C in
ianuaric ~i +28<C in iulie.

ECONOMIA
Agricuhura: culturi de ore7. de
soia. de bumbac. de cereale ~i de
fructe. Lrc~terca animalclor.
Silvicultur3. Jndu~lria: cxtrncti,a
(pelTOl ~i gale naturale).
elrtEctic:'i. u~r.\ (tcxtila).
alimentarii.

FOSlU1 pTC$Cdinte 81 SUA. Bill Clinton.

Peste jwmitatc din suprafata statului

este acoperitii de paduri. in con
secintii, un loe imJX>rtant in econo-mia statului Arkansas iI ocup..; industria lemnului, alaturi de sectoml ali
menL.'lr ~i de ccllexlil. Celc mai mari
bogii~ii naturale sunt pctrolul ~i
gazele naturale, anate in zona de
coostii. Exploat.arilc de bauxita,
cindva foortc dezvoltatc, au rarnas
acwn doar 0 amintire. Mirelc de aluminiu ~i baracilc au fost inchisc.
IrnJX>rt:al1ta economica a burnbacului, care in trccut a jucat un rol

~i-3

pelrecut tineretc3 in Hoc Springs.

esen{ial in economia stalului, s-a

diminuat $i ca. StatuI a mcn{inut
sclavia 0 pcrioada indelungatii, iar in
timpul Razboiului de Scccsiure
(18611865) a luptat de partea
Confederatiei. Dupa infrnngere, a
fosl rcvoit sa abolcascii sclavia, dar
scgregalia rasiala a continuat sa
existc. Abia in 1963, in Arkansas au
apfuut ~oli comure pcntnJ copiii
albi $i pcntnJ cei de culoare, ceca ce
nu a pus capc'it insa conflictelor
rasialc.

CE TREBUIE
I.

sA $TITI

tn ciuda nparcnlclor, ora~ul Arkansas City nu sc anil in statui Arkansas, ci

in Kansas.
2. in 1541, expcdilia spaniola an8l3 sub eonduccrea lui Hernando de Soto a
ajuns pc tcritonu! de astAzi al statului Arkansas.
3. tn 1953, statui de provincie Arkansas a capalat porecla ,.,Land of
Opportunity" ("Tant. PosibilitAlilor"), pentru a-i indemna astfcl pc cetAlcoii
Statdor Unite sa se stabileasc;l pc teritoriul sau.
4. Bill Clinton estc originar din Arkansas. inainlc de a deyeni p~intcle
Statelor Unite. el a fost guvematorul acestui stat.

SUA 27

"'

ARKANSAS
HARTA FIZICA
MISSOURI

TENNESSEE

....-..

....
,.

...,11 0 .."",,1-

MISSISIPI

TEXAS

""

--

.-..

pelle 100.000 Ioc.

1Hre 30.000 . 100 000

-.b30.000loc..

_ .....
100

2D)

!iOOm

LOUISIANA

a perioada inde/ungata, agricn/tura a reprezentat piarra de teme/ie a economiei statu/ui

Arkansas. Aceasta continua sa joace $i in prezem un raJ important. Terenuri/e agrico/e
ocupa apraape jumatate din teritoriu/ staru/ui. in trecnt, aici se cu/tiva in special
bumbac, in/ocuit acum de cu/turi/e de soia $i de orez. Cre$terea anima/e/or este $i ea
importanta: Arkansas ocupa /ocul intai in SUA la praducria avicola. a mare boga(ie a
acestor regiuni 0 reprezinta padurilc, care atrag anuaJ un numar uria$ de viimltori. in
1906, il1 Arkansas, a fost descoperil unicul zacamiint de diamante din SUA: limp de
peste 50 ani de aici aLl fast extrase in medie 0 mie de pietre prelioase 81wal.

ARKANSAS

SliA28

Piimfintul obtinut de la Napoleon

Teritoriul de astazi al statului Arkansas a [ost parte a
unei vechi colonii franceze, pe care americanii au
cumparat-o de la Napoleon, in 1803.
a inceputul sccolului XIX,
apoleon, aflat in cautare de
aliali irnpotriva Anglici. s-a
dccis 5<1 ii atraga pc americani de
partea sa: Ie-a facu! acestora ofcrta
prolitabila de a Ie vinde colonia
franCC:7.1i Louisiana. care cuprindea

L
pc

alunci

inlreaga

lz\'oarclc ficrbm\l dm lIot

Raul BulTalo.

Spring~.

regiufl:

\11"~I~!'>irpi.

la spanioli.

STATISTICA

TranzaCiia a avut loe in 1803:

Louisiana $i-a schimbat propriclam! pentru suma de 15 milioare
de dolari.

Suprafata: 137.712 kill

Populapa: 1.07 mil. loco
Densitatca populapei: 19 loc. ~m
Structura eblicl: pe... tc Sfl"n albi.
16"" ~lpulalil: de culoarc
Populafia wbani: 53 u
Cel mai inalt "iff:
\lullld~ \1agaJ'irr P09 ml

Pcntru amcricani, accasta a fosl 0

afacerc cxcelenta: datonia posibiliti\ilor de exploatarc a fluviului
Mississippi $i a afluenlilor acestuia
(mai ales Arkansas. care curge dinsprc vest), nimic flU a rnai Slat in
calea imegriirii eOl1lill:nll1!ui din
pUl1ctlil de vcdere al cailor de
comunicalic. in
1836, Arkansas

a dcvenit a1 dou
iizeci ~i cinci1ca

stat al Slate lor

Unilc.

Vilpor pc
Missis~ippi.

SUA

Sial federal a1 SUA

Strueturn administrnti"l1: 75 de
comit,1lc (COUlllics)
Capitala: Linlc Rock (184.000 loc.,
aglomcralia urbana numArn
610.000 loc.)
Limba: englczi
Mornda: dolarul american
Cele mai man ~: Fort Smilh,
North Linle Rock. PiJr Bluff

CE MERITA VAzUT

Mississippi ~i Arkansas. eu numai

palm ani inainte, Franta clicerise

accslc teritorii de

PE SCURT

eel mai lung riu:

,\rt.ama.. (1 ..UJ km)
Baile Fore/yce din HOI Springs

SUA41

CHICAGO
Metropola de pe malulfacului Michigan

I c.;,,:':':

11~" ..
II II

:' 1'1
I

I\'.

........,

l~'tl_"ll"

.',

_.

i:':::lII.~

..
.. ~~~~~

II ..

o dall) e/l sfar~itlll seealllilli al XIX-lea, arhiteelii dill Chieaga all illeepllf sa
proiecte:e :garie-norii care dOli ~'i astli:i unIOn aparte panoramei oro$ului. Chicago
eSle, dupii New York, eel mai mare cenlrll economic dill Stalele Unite.

Ora~

SUA42

unie in Statele Unite

Din punct de vedere al transportului de persoane ~i marfuri,

Chicago ocupa primul loc in lume. De aici pleaca
mai ales vapoare, avioane ~i trenuri.
CE MERnA VAzUT
Zgaric-noril ~(llil de la Chicago
(Reliana Building Bumhama.
bi,cri..:a lui frank L1o}d Wright dm
Oai.. Park\. IUffiUI&: Foe (care a
...upra\ Ic\uit inccndiului din I ~71).
Sear- T\l\\Cr, In litl.llul de \rtc.

\1U1cul de SllmlA

~i

Indu... tric

ra zero a Mtut in anul 1869:

s-a pus in funcliunc prima
linie de calc fcra~ care lega
coasLa de est de cea de vest a $talelor
Unite. Principalul nod de cale ferala
pentru acest traseu era (!ii este in
continuare) Chicago. Daea cineva
intenlioneaza sa ciili'itoreasca co
trenul din New York in Los Angeles.
trcbuie sa schimbc 13 Chicago.

Pas ell pas. Chicago a dC'vcnit un

centru imponam de cOl11unicatii.
~i incendiul cumplil din 1871 a
mistuit in intregime o~ul.loeuitorii
acestuia ~i-au creal un nou drum. eu
arbitectum fascinant\. in special eu
zgarie-nori.
in zilele noaSlre. loeuitorii din
Chicago Ir:\iese din comen Si
tchnologie informatica.. Aici iSi are
sediul gigantul in calculatoare IBM
Si multe alte eonceme inlcmalionalc.
in ciuda contactelor eu imrcaga
lume. Chicago si-a p:\stral sannul

ECONOMIA
Industria: c1ectrom~ini (aUloturisme. fcro\ iara. de ma~ini
ma~ini industrialcl. encrgcticl de
combw;tibil(petrol). farrnacculica..
alimcntan\.

S:\U provincial. Presa locala redti

expresia acesluia ---ea in nici un all

loe din Statele Unite----.- consacninduSi anicolele aproape in
exclusivit31e problemelor regionale.

Trcbuie lotu~i sa adl"iugam ca deja de

20 de ani nu mai circula vagoanele

luxoase ell covoarcle ro$ii, in care sc

ofereau hainc dilcale $i un barbierit.
Cli tOale accslca. datoritA cliii ferate,
ora~ul a devcnit cunoscul printre
oamenii de afaceri ~i in prezent
face pane dinlre ccle mai importantc
centre comcrcialc din lume. Un rol
imponant il joacn Si Chicago Harbor:
ponul de la lacul Michigan, legat
de marc prin Drumul de Apa Sf.
Lawrence cel mai pane pen din
interiorul cOlltinentului din lume.
in plus. la aeroponul intemalional
O'Hare sunt ine<lrcatc zilnie in jur
de 2.000 de avioanc de pasageri.
care constiluie un record la scam
mondmlit.

CLiMA
Continentall. \eri fierbinli ~I
sufocanlc. Tempcmturi medii in
ianuaricdc-3.5 C.iarinlUhe"24 C.

CE TREBUIE

sA ~T1TI

I. in Chicago traiesc impreunA 70 de grupari cmice, ceea ce este un record

caracteristic. Irlandezii rcprczint! eomunilatea cea mai pUlemica. din punct
de yedere polilic.
2. Celebrul curcnt de jazz din anii 1920. dcnumil Dixieland. este CUDOSCut sub
denumirea dc .~03la de la Chicago".
3. eel mai bun club de baschel. Chicago Bulls. s-a remarcat in anii "90 ai
secolului trecut, imprcunll. eu superstarul acesluia. Michael Jordan.
4. eel mai mare grup de polonezi din lume. Peste I mil de locuitori sunt de
origine polonez1. Aici se ~te ~i Muzeul Polonez.

SUA43

u,

CHICAGO
PLANUL ORA$ULUI

._"""'"".....
...

. "'"

._
...........

N........

Chicago este orasu! recordurilO1: Aid se ajla eel mai mare port de navigalie
c01l'inenlalii $; aeroporl din fume, ceo moi JIlare orchestrii $; ... feinttina.

CHICAGO

SUA44

Centrul de transbordare al SUA

Chicago, situ at in statui Illinois, ocupi! ceI de-al doilea loc in economia
Statelor Unite. Ora~ul s-a remarcat in primul rand prin ~coala de arhitecturi!
de la Chicago ~i prin legendarul AI Capone.
chiar aici: primii .,skyscrapers'" all
aparnt la sfa~itul secolului al XIX-lea
~i au rcprczentat opera unei grupari
de arhitccti, cunosculli sub denumirea
~colii de la Chicago. Aici se aOa,
construit."I inca din 1973, cea lllai inalta
clMire din America (Sears Tower),
care nu delllult a fost ~i cea mai inulin
din lumc: arc 443 m in inallime ~i
numara 110 etaje.

In veehiul corlier din Chicago. pe

//Ialll/lacllilli Michigan, se jmjnde

Central Business Districi. centntl

comercial 0/ metropolei.

e jur imprejurul ora~ului

Chicago se intind vuste tcrcnuri

cultivate ell ccrcale, iar in

panorama ora~ului sc disling man

Urmatoarea atraqie 0 constituie

"coasla" din Chicago: ora~lll se
intinde in scmicerc pc 0 arie de 40
km de-a Illngul malului sudic al
lacului Michigan. Nllcleul o~lllui a
fost construit in anii 18031804 ca 0
forti'ireat5: Fort Dearborn (demolata de
indieni).
Terenul fertil din jU1l.l1 acestcia a fost
imcdiat poplilat. in seun limp. s-a
fonnat aid 0 ~zarc care deja dupa
treizeci de ani ~i-a c~ligat dreptul
aSllpm pamantlllui. in anul 1870,
Chicago numara 300 000 de locuitori.

silozuri ~i mon de cereale.

in peisajul acestei metropole de dileva
milioane de Joeuitori, pc malullacului
Michigan, sc inal\<;1 impunalor zgfuienolii

~i

in plus,

ac~tia i~i

au originea

STATISTICA
'\umlirul de locuilori: 2.9 mil;
illlpreuna ell rcgiunea mctropolitana
de In KCllsha din Slatu! Wisconsin
p[ma la Gm)' din slatulinditllla 9.15
111 il
POlmh1lia stalului Illinois: I:!.5 mil
Suprafalll Sf:llului Illinois: 150
1l1i i kill!
Suprnfala ora~ului: 5N~ krn!

Chicago, eel tnai mare in SUA pnvind

capacitatea de transbordare a rnarfunlor,
a devenit -mai ales in penoada cCllzllnire~edinla gangsterilor. in perioada
1920-1933, in Statcle Unite
era intcrzisa comercializarea ~i
viinzarea ballturilor alcoolice.
Bandele ~Iigau altUlCi aven
de milioane prin vanzarca
ilcgala de bautun alcoolice.
eel mai cunoscut a fost ~ful
contrabandei din Chicago - AI
Capone.

La Chicago se pOI iII/din; mal

cllidiri jW/Irisfe ciil !ii jall/fini
clasice.

PE SCURT
Celmai mareorw;; al stalUlui Illinois
(a <:Ami capil.aUi cstc Springfield)

Cel m.,i mare nod dc calc fcmta

din lume
Cel mai mare port de naviga~ie
continentalii din lume
eel mai mare acroport de pasageri
din lume (Chicago O'Hare International Airport)
Cea mai veche ulliversitate a fost
infiin~ata in 1892 (University of
Chicago), eu p<ina la 65 absolventi
Jaurcali ai PremiuJui Nobel
Centro comercial pemru lucmiJe
de arta comcrnporanii cu rea rnai
mare colcclie de picturi din lume
(Fine Arts Building)
Limba: engle7..3
Religia: catolicism. protcstantism
Peste 50 muzce, primre care ~i
Muzcul de ISlorie Naturala cu
un acvariu ~i oceanarium. Cea
mai marc orchestrii sirnfonicA
din IUIl1C (Chicago Symphony
Orchcstra)

FLORIDA
Statui sciiidat in soare

II
---- --=

ill fainJosul cartier Art Deco din Miami Beach oamenii se bucura de viata, pe care 0
privesc, de obicei, prin ache/ari roz.

De la Capul Canaveral la Disney World

Florida este 0 fabrica de vise. Atractii!e nenumiirate oferite de peninsula
fae din aceasta unul dintre cele mai captivante locuri din Statele Unite.

PESCURT
Dm 1845 Florida esle al douAzcci
~plelca stat al SUA
Cnpllala statului: Tallahassee (din
1822), 150.000 de locuilori
Limbi: cnglcz.li (limbii oficinla),
spanioli'i
Rcligic: majoritatea protcstanli,
plw> un numar redus de catolici
Ccle mai importante o~:
Jacksonville. Miami. Orlando.
Tom,,"
Ape: Apalachtcola. Suwanrec
Cel mai mare lac: Okeechobee

In Florida, oamen;i adorn sA perreaci limp in aer liber. Cheiun"/e din mari/e
ol7l$C sunt locuri fat-'orite de plimbare.

paniolul Juan Ponce de Leon

a descoperit (annul cstic 31
Floridci in 15) 3. EI pomise in
caularea ..Bimini", linutul lircrctii
rara de batnirete, pOlrivil Icgcndclor spaniole. tn secolelc XVII ~i
XVIII, in Florida s-au desfii$urat
lupte crancere inlre spanioli.

francezi

~i

acceptata in Uniun: de abia in 1845,

ca al dou3.zcci Si S3ptelea stat. in
timpul razboiului de secesiurr,
Florida s-a alalurat slalelor din Sud.
care au fosl in ce1c din unna
invinse. in conseeinla, marile plantalii muneite de sclavi au ineelat sa
existe.

englezi. Spallia a vfmdut

terenul acesta mlii$tinos $tatelor

Unite in 1819, dar Florida a fast

CE MERITA VAzUT
Di"n.:) World. \1iami Beach (ell
cartierul An Deco). Parcu!

-a\1onal E\eTE1ade:o.. Florida

Key . Centrol Spalial John E
Kenncd) din Capu! Cana\ eral

cuMA
TropicalA umeda. Tempennurile
medii in Miami ating +19C in
ianuarie ~i +30C in iulie. Varn,

umidilatea aerului esle ridicall1.

Cicloarele tropicale sun! prczcntc
din iunic pfulll. in octombrie.

La sffi~il1l1 see01ului XIX SI

ineeputul see01ului XX, lot mai
mulli turiSli au inecput sa se intereseze de .,Stalul sca1dat in soare". in
prezenl, Florida estc vizitalii anual
de 40 de milioare de dlfilori, Si
multi americani sc stabilcsc aici
dupa ce ies la pcnsie. Statui este

~i

Ponuri: Fan Lauderdale. Tampa,

MIami. JacksonVllle
Acroponuri: Miami. Orlando.
TampaSt Petersburg. Jacksomillc

foarte popular prinlre imigrantii din

IMile Americii Latire, Si mai ales
din Cuba, ceea ce explicfi nivelul
n:obis"uil de ridieat 31 crcstcrii
dcmografiee de aiei.
Dupa inaugurarca Disney World,
cel mai mare pare de distraclii din
lume, turismul a devenit cea mai
importanta ramura a economiei in
Florida, alaturi de astronauticii
(Ccntrul Spalial John F. Kcnredy
din Capul Canaveral) Si agricuhura.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. Din anul 1970, Aorida este supranumilA oficial .,statul scaldal in soare", in
urma UlEi decizii lualc de parlamenlUl stalului.
2. Pe pisla de la Daylona Beach au fost bAtute deja numcroase recorduri de
vitezA, nutorul primului dintre acestea fiind A. Winston. in 1903 (109
kmlpe om).
3. Juan Ponce de LCon, care a descoperit peninsula. CSle ~i eel care i-a ales
numele. Duminica Floriilor se traduce in spaniolli prin ..Pascua Florida", ~i
tocmai in uccasti'i 7i Leon a alins tannul Floridei.
4. Una dintrc dcslinatiilc favorite ale turistilor cste mla~lina Everglades, cea
mai mare rczervulie americana cu vegetulic Iropicalli unde tra:icsc aligalori.

SUA 91

FLORIDA
HARTA FIZICA

GEORGIA

ALABAMA

OCEANUL

ATLANTIC

- ---

_w~

.,
GQlful
M ir:

.....

.......

peolel 000 000 de Iocu*lrl

500000 . , OlIO 000

100000 500000
_IOOOOOdelDc..

eel mai sudic stat al SUA inlIii in zona de cJima tropicala.

in consecinra, Florida se bucurii de plaje insorite, de 0
minunata vegetatie tropicala $i de fructe din bel$ug. Nici
macar putemicele uraganc care distrug tatul in calea lor
I1U ii sperie pe locuitori $i pe turi$ti.

FLORIDA

SlJil,92

Ca un deget inmuiat in At/antic...

Florida esCe siwala la aceea$i laciludine ca $i Africa de ord $i esCe. alalun de Texas,
eel mai sudic SWI al SUA. Aeeasla peninsula sepam Golful Mexic de Oceanul
A t1a11lie.

larnl Florida ocupa peninsula

ell accl~i nume sil1l3ta in

riul Floridei. Aici domina un elimat

tropical, in care ercsc eranguri de
mangrove $i sc dezvolta 0 bogata
lume vcgetala. Extrcmitatea sudica a
peninsulei. undc se ana 3.$3-nwnircle
Florida Keys ( recife de eorali). esle
scaldam. de curenlul cald al Golfului.
Aproape Ircizcci de astfel de recife
de eorali sunl legate ilUrc ele prin
aUlostrada Overseas.

sud-cstul Statclor Unile. care

are 0 lungime de 650 de kilometri.
prccum ~i teritonul situat in conlinuarea acesteia. pc tfirmul de
nord-\t~sl al Golfului Mexic.
ell

cxceptia calorva dC31uri impadurite,

acesl stat csle in inlrcgimc acoperil
de campii. zac5mintcle bogatc de
fosfali din rcgiure alimcnteaza 80 la

sum din consumu) Stalelor Unite.

La nord se ana 0 rcgiure carslica
plin5 de lacuri, ell dcaluri care rating
inallimi de maxim 100 de melri. Pc
coostclc acestor dcaluri sc cuhiv3
citrice iar in vaile de mai jos crcsc
legume. Tannul GolfuJUI Mc.'<ic
abunda in golfuri ~i lagure, in limp
cc cousIn nisipo..1.sa a Occanului
Atlalllic unncaZ{1 0 linie aproapc
dreapta. Acesta sc datorcaza for-

Miami cste centrol economic al

Flon"dei. in acesl om$ siWo1I in Golfu!

Bise.1yne rriiiesc peste IOO.{J()(J de
cmignmfi cubanc7i.

miirii de eordoorr liloralc. care

inchid lagurrle putin adiinci.
Mla~;tina Everglades din sud eSle 101
eea a mai rJ.mas din balta uria~ care
acopcrea candva 0 treime din teritD-

Situarea la margirea zorei tropicale

(insulclc Dry Tortugas. eel mai sudie
punet al stalului, se ana la door 100
km dislanlfi de Cuba) cxplica de ee
Florida eslc ala, de dcs oo.ntuita de
uragare. Aecslea produc pagubc
imcnsc, mai ales in localitatile de pc
eoasm..

STATISTICA
Suprafa18: 170.451 km:
Populapa: 17 milioarc de locuiwri
1(i5 n alhi. 16na hi~ranici. 140 0 de
culoarel
Densitatea populapei: 114 IIX 1m
Popu1apa urban1: 1\4
Cel mai tnalt punet: Lake \\ale".
Jnlll Mountuin Britton Ilill (11l5 m)
Suprafa18 acoperitA de ape: 11.600
km::! (numiirul cursurilor de ara:
1711. din care 166 de niuri;
30.000 de lacuri)
Lungimea coastelor. 3.000 km
(13.600 km, inclu7.ind lungllllca
liirmurilor irbulelorl
Lungimea plajelor. 1.300 km

Apele calde din slId-estul Floridei imbie /a proclicarea sporturilor

aC\"atiee.

SUA 93

u,

GEORGIA
StatuI piersicii

Lacu! Sidney Lanier din Georgia - SUA

"Pe aripile vantului"

Baza puterii economice a Georgiei a fost
munca sclavilor de culoare.
Jllfcgmrc,1 populaliei
de cu/aare rJmiinc

ECONOMIA
Agncultura. cultun de SOIa, alUl'C
de pamant. piersici, cre~terca
vilclor, silvicultura. Industria:
lemnului, textilii, alimentarfi. de
m,*ini. Atlama: centro comercial
~i de servidi.

ceil mai mure

problemii a Georgie;
COlltcmpomnc.

"- n

timpul
Rlizboiului
de
Secesiure, acesl stat s~a pro~
nunlat in favoarea mcn!ircrii
sclaviei !li a luat parten statclor din

Sud. Ynfningerea suferitii a determinat, in mare parte, decaderea

Gcorgiei dindva bogate.

Din a doua jumatatc a sccolului
XVI, liinnurile statului Georgia de

astiizi au fast colonizate de spaniali. in secolul XVIII sau slabilit

aici COIOlli~tii britanici. illtre anii
1775-1783, in timpul Riizboiului
de Indcpendenlii al Stalelor Unite,

Georgia a semnat Declaratia de

Independenlii (1776), iar doi ani

mai lar.liu a ralificat conslitutia

SUA. ca unul dintre cele treisprezece state fondatoare. Pe

atunci,
baza
economiei
era
reprezentatii
de
planlatiile de bumbac, pc care trudeau
sclavii de culoare. Cand a izbucnit
Riizboiul de Secesiufl:, iar Georgia
a lrecut de partea statelor confederate ale SUA, leritoriul sau a devenit
un camp de lupte intense. Cele mai
cunoscute batalii au fost purtate in
apropierc de Chickamauga ~i
Chattanooga. Ma~ul annatelor
Uniunii
sub
conducerca
Gel'~ralului Shemlan a lasat in
unna numai ruire ~i durere.
Rezultatul distrugerilor de razboi ~i
al infrangerii Confederaliei a fost
decliderea economiei. Riizboiul a
pus capat sclaviei, care era funda
mentul marilor planta\ii, dar segrcgatia rasialii nu a fost eradicaHi inca
de la inceput. AceaSla s-a mentinut
in Georgia palla in anii '60 ai secolului
XX.
Egalitatca in drepturi oferitli popu
latiei de culoare a
cauzat
tulburari
socialc.
Centrul
acestora a fost
Atlanta, ora~ul in
care sa nascut
Martin
Luther
inccpand dill
/886. cJtidirea

Bursei
BumoocuJui din
Savalln<1h .1
rcprcZCIlt.1t cel mai
importam ccntru
de lrallzacrii CII

bllmb.1c din SUA.

CE MERITA VAzUT
Atlanta (Art Center. casa
memorialii a lui Martin Luther
King). Athens, Macon (Grand
Op~rn House. Primaria). Mla~tina
Okefenokee. Savannah (orn~ul
\echi. Bursa Bumbacului).

King, simbol al emanciparii populaliei de culoare in SUA.

Georgia a caplitat 0 faima mondialfi
datoritii dramei "Pe aripile vantului", a clirei aCliut'c se pctrece pc
teritoriul statu lui in perioada
Razboiului de Secesiure. Pc baza
ca'1ii a fost scris scenariul filmului
care a avut unul dintre cele mai
man
succese
din
istoria
Hollywoodului.
In prezent, atmosfera "epocii de
aur" a Sudului poate II regasita in
timpul exeursiilor pc traseul numit
Antebellum
Trail
(Cararea
Antebelica).

CE TREBUIE sA ~TITI
I.

In ora~ul

Augusta din Georgia,

eel mai important
turreu de golf din lume,
Masters.
2. Teritoriul Georgiei de astazi a
fost patria amcrindicnilor
Cherokee.
3. tn timpul Jocurilor Olimpice de
la Allanta din 1996 a avut loe
un atentm cu bomba care a
cutremurat opinia publica
mondiala.
4. Acroportullntema1-ional din
Atlanta este unul dintre cele
mai frecventate din SUA. tn
dccursul u~i ore decolcaza de
aid 100 de avioare.

se

dcs~oara

SUA 95
@l

GEORGIA
HARTA FIZICA

..'

TENNESSEE

CAROLINA

DE

NORD

'

localilt\i

.1.....

./

.'

pesle250.000Ioc.

,"trel00.00~250.0001oc..

Inll1l50.000_1000001oc..

lnlnl 20.110O - 50.000 Ioc.

sub 20.000 IDe.

~200 500 1000 m

CAROLINA

ALABAMA

,- ....-.

Macon

-~
"

."''''

(f

~ny

,-

"1.;"

"

-.

C if m p ; "
" g It ~ , , y.~tI"

D "

- .- -

l
!

.--

-.' *

..-

F lOR I

.-

DES U D

.--w.,.;,;:.

._-

..."

.....

fOIlTIl.~

5'5;_

..._~JlBU

\ ,-

OCEANUL
ATLANTIC

A
~~

.~

Statui este asociat in mod inevitabil cu vechiul Sud: plantatiile de bumbac, sclavii de
cuJoare, re~edjnleJe ca cele din romanul "Pe aripi/e vantuJui" ~i Jupte/e s8.ngeroase dilJ
perioada Riizboiului de SecesiwJe,

SUA 96

GEORGIA
Modemitatea in Sud

Georgia, situat! in partea de sud-est a SUA, a resimpt limp indelungat consecintele

prab~irii industriei bumbacului. Doar restructurarea economiei i-a permis sa revinA
printre statele nord-americane viabile economic.

tatuI Georgia se aOa pe

calista Atlanticului. iotre
Carolina de Sud $i Florida.
Georgia lllO$ten:$IC de la vccina ci
r.i.ul
din
vest,
Alabama,
Apalachicola, iar de la Carolina de
Sud, raul Savannah. La fel se
nUmC$IC $i ora~ul situa. la varsarca
accstui rau in Oceanul Atlamic.
Savannah estc eel mai vcchi o~
din SUA, fiiod infiinlat in 1733 $i
conSlrUit dupa un plan conereI.
O~ul a scapat de dislrugcre in
limpul Razboiului de Scccsiun:, de
aceea or.l$ul vechi, inconjurat de
strada principaJa Bull Street, face
pane dintre celc mai bire conservale carticre istorice din Statcle

Unite.
Tcritoriul sudic al Georgici eSle
ocupat de mari suprafclc impadurile $i de zon: mla.$linoase. Aeestea
sunt in cea mai mare parte destinate
agriculturii. Candva, produsul agri
col de batii al Georgiei iI conslituia
bumbacul. in prezent, majoritatca

PESCURT
Capitala: Atlanta (419.000 de
Iocuitori. agJomernpa urbana
num3r.i 4,7 milioaJr de locultori)
Limba: cnglezii
MORX1a: dolarul american
Rcligia: protestantism
Ccle mai man ~: Columbus.
Savannah, Macon
Cele mai lungi rouri: Altarnaha,
Savannah
Acroport: Atlanla Imcmalional
Airport

Capitala Georgiei. Atlanta, cstc un Or3$ aJ boom-uJui economic.

fennierilor cultiva soia .$i piersici.

Georgia a devenit produeatorul
principal de picrsiei al Stalelor
Unite, de accea a fost porec1ita
"statui picrsica". Tot Georgia
fumizeaza peste 50% din produqia
americana de alum de pamant.
Jimmy Carter estc, probabil, cel

cuMA
Sublropicala umcd!. TcmperalUrile
medii in Adanta ating +lloC in
ianuanc Si +26C in iulie.

STATISTICA
Suprafa~;

Iston

km'
PopulJLfia: 8.8 mjlio:lI~ de locuitori

Densitatea populatiei:
S4loc"knr

eel mai inalt virf:

Brasstown Bald ll,458 m)

mai faimos crescator de alurc. La

ineeputul ani lor '70 , aeesta a
indcplinit funclia de guvemator al
stalutui Georgia, iar intre anii 1977
.$i 1981 a fost cel deal treizeci ~i
noualea pre.$edinte al Slatelor
Unite.
La granila cu Florida se intindc

Mla.$tina
Okefenokee,
vestita
datorita aligatorilor ~i insulelor sale
plutitoare. in nordul Georgiei. in
Muntii Apal~i, se ridica cel mai
inah varf aJ statului, Brasstown
Bald. Capilala Georgiei, Atlanta.
estc situatii pc podi~ul care se
intindc la sud de Apala~i. Ora~ul
este 0 ilustrare a schimbarilor ceonom ice structurale, care au avu! loe
la sffi'litul anilor '80 ~i inceputul
:lOilor '90 in statele sudicc ale USA,
odata cu crearea Noului Sud. Aici
se anii scdiile unor giganti ai
economiel
mondialc,
prccuTn
Coca-Cola sau televiziurca CNN.

SUA 117

CALIFORNIA
Paradis pe {annul Pacificului

Parcul National Yosemite este unul dintre cele mai frumoase locuri din California.
Blocuri de piatTiJ abrupte. intrerupte din loc in loc dc cascade, inconjoara protector 0
vale de II kilometri lungime ~i 800 de metri liItime. Viirfurile acestor blocuri, cu
altitudini de aproape 800 de melri. se profileazii Cll claritale pe cerul albastru.

SUAJj

Teama de marele cutremur

Ca orice paradis, insorita Californie prezintii un dezavantaj: este frecvent

afectatii de cutremure de piimant.

ECONOMIA
Agricultum: cultivarca fructclor. a
legumclor. a vijei de vie; crcslcrca
llnimlliclor. Rcsursc n<lturalc: arginL
cupru. fier. Indu~uic: pctrolicm.
erergdica. de tchnologii modcnc
(micrrelectronidi Silicon Valley).
llvilltica !;ii cosmica. electronica. de
maSini (autoturismc). miliL.'lrii,
~1rii (lc:,aiI5) $i de film. Turism

Falia San Andreas se illtinde dea Jungul coastei Pacificufui. de la Sail Francisco
/a Calexico. stmbiWind StateJe Unite $; Me.,.icuf pe 0 dist.1nrfi de aproximativ J{)(J(J
de kilomclri.

rimUI european care a zant

t<'irmul califomian a fosl

navigalorul spaniol Juan Ro-

drigues Cabrillo, in 1542. in allul

1579, Sir Francis Drake ~i-a faeul
aparitia in apropicrc de Point Reyes,
la Nord de San Francisco. in sccolul
al XVIII-lea, a incepUI ocupatia

spanioHi, 0 combinatic de cxpcditic

militam ~i misiure religioasa. in
1769. a fost construit aiei un port
primitor pcntru galioarelc spaniole.

CE MERITA VAzUT
Big Sur (piscurik Santa Lucia).
Dbrcyland. Gold Country.
Hollywood (Univ'::r.>al Studio~.
Sunset Boulevard. Queen 'vlaryl.
San Francisco (Golden Gate.
Chinatown. Cablc Car). rCl.Crva\iilc
Si parcuri1c naturale: Coachella
Vallcy. Valca MOl1ii. lacul Tahoe.
La:;sen Vokanic. dC!;icnul MOJllve.
Yosemill.:. '<apa Valle}. Squaw
Valley.

in 1821, c.:,lnd Mexicul ~ia c~tigat

independcnta, Cali fOffiia a dcvenit
provineie a aecstuia. Dupa riizboiul
americanomcxican (18461848),
provincia californiana a fost arcxata
la SUA. Lovitura a fost eu mat mai
dureroasa pcntru Mexic eu cal, in
acela~i an, au fost descoperile
zaeamintc de aur in imprejurimile
ora~ului Sacrruncnto.
in momentul de falii, unii mcxicani
resimt 0 anurlliti'i satisfactie dmorata
faptului ca teritoriul Califomiei este
situnt In 1mbinarca a doua placi
tcctonice contirentale. Mi~fuile lor
violcnte provoaca in regiurc
cutremure regulate ~i putemice.

CE TREBUIE

CLiMA
Tropicald in Sud $i subrropicali'i in
Nord (eu influen\e oceanice).
Temperatura medic in Sud: illlre
+10 $i +18C iama. in rcgiunile
l11untoase. clima este mai rece.

sA $TITI

I. Cnscadele rcprczinra cea mlli marc atmelie a Parcului nalional Yosemite.

2. Pc steagul Si pe blazonul Califomici este reprezcntat un Uf'3.
3. San Francisco apare in peste 380 de filme bollywoodicrc.
4. Primul jilm a fost tllmat la Hollywood in 1910. in acclasi an, autoritillile
ora~ului au intcnis... accesul pe slTItda principalii runnelor cu mai mull de 2
mii de oi.

SUA 119

ERICA

NORD

CALIFORNIA
HARTA FIZICA

--

OREGON

---

~-

--

_1_<10100:.

_5OIl0Clll<lo...,

_100000""""
"'100000<10""

,~
;;,

......

.Ch<a

:\
.

'-

.- .

200 1000 2000 m

UTAH

NEVADA

~menlO

J.

.-

san Francisco ~

--_.
=-~

-~.

OCEANUL

PACIFIC

--

SanJole

"

"o

'.-

<

""'"

. -.

, ,

o,

-----

P",'I"I
Al 0

J ~.....

....~

ARIZONA
San Oiego-e
urT.......

MEXlC

n.

California se situeaz,'i in fruntca eelorlalte state amerieane: este eel mai popular stat $i
primul din punetul de vederc al poten/ialului economic, al produC(iei de mieroproeesoare
$i semjconductori, al producfjej alimentare, de vinurj $i de... owl.

CALIFORNIA

SUA 120

HoJ1ywood, pJaje $i computere

California seamanii cn un cuIar plin de comon. Aici se intalnesc numai lucruri
frumoase ~i ie~ite din comun, incepand cu peisajele fascinante.
icala "Califomia cslc 0
lume in miniatura" IllI estc
deloc exageraW.. Cel mai
ffumos stat din SUA arc, in
accla~i timp, eel mai varia! relief.
California estc lider mondial in
domcniul a~a-l1umitelor telulOlogii ale viilorului: zboruri
cosmice, informatica, microeIcctronidi :;;i biotchnologic.
Silicon Valley, un lant de ora:;;e in
fonna de arc, care sc intindc din
nordul ora:;;ului San Francisco
palla 1a San
Jose, eslc reellnoseu! In lumea intrcaga
ea
rcgatul
industrici
informatice.
Valea idilidi
de portocal i de
odinioara s-a
transfOfmat
astazi
in
ceilirul mondial al prodllC\ici de
microproccsoarc :;;i de aplicarii
pentru calculator. NUlllClc de

STATISTICA
Suprafata: 411.049 km 2
Populapa: 34.4 milioarc (45'),0
albi. 2R"1I hispamcl, 9"0 asiatic I.
!lou de culoarcl
Densitatea populapei: fl2 de
loc. kll1~
Cel mai inaJt van:
f>.lount Whitr'C)' (4.4IRm)
Cel mai jos punct: Valca Moqii
(R6 III sub ni\clulmiirii)
Lungimea coastei: 1.352 kill.
incluzfind insulclc. 5.515 km.
Lacuri: 4.000
Paduri: 40'Yo din suprafata statu lui

PE SCURT
in cea/a te poo/15
cu giilldulill
Sc:.1Ildinllvia.

Silicon Valley i se trngc de la

dcnumirca Ull;ia dintrc cc1c mai

folositc substantc in conslruirea
de microcircuite electron ice ~,j de
procesoare.
Ultimii ani nu au fost prea fericiti
pcntru acest stat minunat.
Inccndiilc de pfidure dcvastatoarc
~i uragarcle aLi provocat distmgcri imense; la nindul ci, reteaua
c1ectridi. invcchita ridid mari
problemc care i$i fae lot mai des
sim!ita prezell!a prill intremperi
de curenl in Ian! ("rolling
blackouts"). Locuitorii Californiei spera ca... Terminator se va
lupta eu Sllcees eu aceste
problemc - in 2003, cclcbml
actor Arnold SchwarLcrcggcr a
fost ales guvemator al statului.

eel de-at 31-lea stat 31 SUA (din

1850)
Porccli'i: ,.statu] auriu"

Gmnilc: eu statcle Oregon, Nevada,

Arizona

~i ell

Mexicul.

Capitala: Sacramento
Limbi: englezn (limba oficiald),
spanialii

Moreda: doland american

Religia: majoritar c~timi
Cele mai imponante om$e:
Hollywood, Long Beach, Los
Angeles, Oakland. $:ln Diego, San
Jose, San Francisco

Masivii principa1i: Mun\ii de

Coastfi, Munlii Cascadelor (Mount
Shasta, 4.317 m), Sierra Ncvadn

Ape: Colorndo. Klanl3lh.

Sacramento, San Joaquin
Lacul princip.11: Tahoe
Porturi: San Diego. San Frnncisco
Aeroponuri principale: Los
Angeles. 81m Diego, San Fmncisco

SUA 141
@

COLORADO
Acoperi$uJ StateJor Unite

De~i

staWI Colorado este sitl/at adane in interiorulliirii, fieeare copil din 5tatele Unite

f/ CUn08$te. Ora$ul Denver este asocial eu Muntii Stfmcofji cei plini de romantism iar
Colorado Springs esle una dinlre cele mai populare statiuIJi alpine.

SUAJ~

Colorado

~i

destinul sau schimbator

Acest pnut muntos in care domne~te netulburata lini~tea, a fost timp

indelungat un mar al discordiei intre Spania ~i Franta. Statele Unite au pus
capat conflictului, inc1uzand Colorado in Uniune.

ECONOMIA
BO;I\il naturale: lilcamintc de
metal. carbure, petrol, gIVe
natumlc. umniu. Agrieultum:
cultivarca cartolilor, a
ponllnbului, a trestici de 7ahi\r;
crc~lerca oilor ~i n vitclor.
Jndustria~ alimentarii. electronid,
de a\ ioarc ::;1 mchetc. Turism:
<;porturi de iama, alpini'm

STATISTICA
Suprafa~ ':hq.~~" ~m

Populati&: 4'" mlhoon: lk l"':Ulllln

Densitatea populatiei: Ih . lm
Gradul de urbanizare: 1\0.h 0
Altitudinea medie: ~_I()O m
eel mai inalt punet; \1ounl Hll<:n

"

n seeolul XII. pc tcritoriul de

astazi 31 Sl31ului Colorado

locuiau indicnii din lribul

Anasazi. Acc$lia crau reprezentantii

uoci avansale civilizalii agricole.
Unna$ii lor, triburilc Utc $i
Cheycnrc, r SlInl cunosclili datonla
weslcmurilor. in sccolul XVII. all

cuMA
Conllrcntalii secetoasa.
Temperalum medic variazii in
ianuaric. intrc IO"C ~j ,6"(' (in
funclie dc altitudirc:l medic) inr in
iulic, intrc + 14C lii +31 e.

sosil aiei spaniol ii, care au dal

regiunii dcnumirca de astiizi. La

scurt timp dupa 3ccca, $i-au fliCUI

aparilia $i francczii din Louisiana.
Conflictul dintrc acc$tia pemru
control asupra Icritoriului a dural
mull limp. La incepulul secolului
XIX, Statele Unite au ocupat

Colorado iar in 1876 acesta a

devenit al ueizcci $i oplulea stat al
SUA.

in

aoul 1913. un nor\egian

Ie-a deschis locuitorilor statului

apctilUl pcntru schi. Dc atunci.
Colorado $i-a consolidat pazilia de
ccnlru principal al .,rcbuniei albc".
Ccva mai devrcme, in anii '70 ai
sccolului XIX. cautatorii de aur
$i-au facul aparit1a in regiur, edam
eu aparilia caii ferate. in treeut.
Colorado Cily se numea ..EI
Dorado".

(4,WI) m)

PE SCURT
Al treizeci $i optulca stat al SUA
(din 1876)
Granilc cu statele Wyoming.
l\ebraska. Kansas. Oklahoma. New
Mc:'tico, Arizona. Utah
Capitala: Dcmer (aprm.5OO.000
de locuilori. aglomeralia urbana
nutrWll:U milioarr de Iocuilori)
Limba; engleza
MOB.'da; doland american
Rcligia: cn$nism
Celc mai Importante~:
Colorado Springs. Lakewood,
Boulder. Pueblo, Aurom
Ape: Colorado. Arkansas, South
Platte, Rio Grande
Mun\i: Front Range, Park Range.
Snwateh. San Juan

in p:m:urile narionale din st:Jtul Colorado natura ~i.a Strot caracrerul sa/baric.

CE TREBUIE sA $TITI
I. "Colorado" inscamn! in spaniols "coloral. nuantat".
2. lntre anii 1858 ~i 1860, capitala statului Colorado. Denver, s--a numit
Aumria.
3. In apropicrc de Colorado Springs se and Air Force Academy. una dintrc
cdc mai imponante ~eoli militarc de avialie din Statcle Unile.
4. 'in jurul anului 1890, peste 10.000 de oameni cllprin~i de "rcbra aurului"
~i.all diutat norocul la vesl de Colorado Springs.

SUA 143

COLORADO
HARTA FlZICA

WYOMING

NEBRASKA

,~.

Gf"'-v

-.

,.'

- -.

.
II"

,I'

--

........ .

---i

"

"z
0
N

"'N' W

""'" > <

1 L~A
a

HOM A

MEXICO

"

TeXAS

-~
~

Ceea ce alrage imedial alentia eiiJ1d privim harta slawIui

Colorado sunt numeroaseJe intinderi muntoase care fae
parle din sislemul Muntilor Sliinco~i. Nu e a coineidenlii
flJptu} ca iubitorii sporturilor de iama din Statele Unite $i
de peste hotarc 1$; dau fnla/nire (oema; aiei, pc partiile din
slatiunile IIlpine a$ezale la pOll/e/e nwnlilor.

~ 250.000 clio IDe.

p.-100.000_1De.

PM'" 50.000 dltlDe.

tub 50,000 de toe.

__

drurTui~

.........

~ ~delndlenl

1500 2000 3000 m

SUAJM===== COLORADO
Tinutul
crestelor muntoase
,
La 0 prima impresie, statui Colorado este alcatuit in intregime din stanci ~i munp.

rn

realitate, aici se regiisesc numeroase atracpi dintre cele mai diverse.

CE MERITA VAzUT
f-on Morgan. La \k.. .a Verde,
Fort Collin... Trinidad, Parr.:ul
'\ntionnl nl Mun\ilor SlliIlCll~i.
mimi de aur abandonula din
apropkrc de DCll\Cr. t\""pcn.
(\llonuJo City.

ea mai mare parte a Slatului

Colorado se ana pc lcriloriul

Muntilor Stancosi care

ronncaz3 grani13 c1imalcrica inlrc

statclc \'cstice (California. Utah Si

cvada), centrul Si cstul Statclor

Unite. Unul dintre celc dOu3 lanturi

care striioot tinutul de 1a nord 13 sud,
Muntii Sawatch. scparti bazircle
hidrografice ale Pacificului Si ale

Atlanticului. Cel mai inalt varf din

Colorado cstc Elbert (4.399 m).

Partca eslica a SI31ului cstc aldituitii
mai mult din zon:: de

~s.

Aiei sc

cresc vile Si sc extrag, la scam

industrialii, li\ci, gaze naturale, aur,
zinc. plumb. molibdcn. carburc $i
argint. in apropicre de Colorado
Springs i$i au sediile companiile din
industria c1cctronica $i infonnatica.
in Colorado. turismul joaca un rol
esenlial. Aspen, situat la 250 de
kilometri sud-\'cst de Denver. este
cunoscUl iubitorilor sponurilor de
iama din lumea intreaga. Cei puternici $i bogali viziteazli statiUJ'Ca in
fiecare an ca sa schiele $i sa pootli fi
admirati.
Langa Colorado Springs
se ana .,Grfidina Zeilor":
fonnaliuni stfincoase din

grcsii imprfi$tiate printre chip..l~ii

batriini. Acestea alcatuiesc un pcisaj
imprcsionant, mai ales la n'isarit.
Colorado City merita, la r-indul sau.
o vizit:i.
Aici a fast rcstaurata 0 vcchc
a$Czarc conslruita din lemn care
arata pardi desprinsa dintr-un western. Parcul National Mesa Verde,
care face pane din Patrimoniul
Mondial Cultural $i
atural
ESCO. trcbuie $i el vizitat. Aici,
turistul. poote regasi unnele arneologice ale primilor locuitori ai
accstor tinuturi, indienii Anasazi.

Munpi din apropierea

or3$ufui Aspen sunt focuf
idcal pentru rei care dorcsc
sj-~; pclreaC<i HJCan(a in $3.

lrig.1rea ex/clls/V:;

tcrenurilor in Cofotrldo.
liard de Dcm'cr

13

LAS VEGAS
Paradisul joeurilor de noroe

Las Vegas se paate mandri cu faptul cii adiipaste$te nauii dintre cele mai mari zece
hateluri din lume. Ora$ul se afJii in cantinuii transfarmare: de-a IUllgul celebrulu;
bulevard The Strip au fast canstruite in u/timii ani hateluri de lux ill fannii de
piramide egiptene $i de castele de pe vremea regelui Arthur.

De la

SUA 146

ora~-fantoma,

la metropola

Las Vegas este ol"llljul eel moo insorit

~i

eel mai bogat.

CE MERITA V'fiZUT
Capdl:lc tic Cii..... lorii {fII..~tc 30t
ca.-inourilc ~I hoh::lurik. \CI:hlUl
fon al rnMIJl(lnJ!or \1UJcul de

Arta.

cokc~

de autotun..m... din
Pal3l:c \uto (olk'Clion.
llucul de 1"'00'" 'atunllA.

Im~nill

camcrdc C4SI00-( cnt<.=r

~rcunk

Stnp.

imprcJ" . "Ie

~l

The

naliC"13k din

,,'J

"- n

anul 1830. pc locul unde se

ridica lliltazi Las Vegas. locuiau
nu mai mult de 50 de pcrsparc.

au lransfonnal acesI; mic

petie de d~ intr-Q
; ...

Coloni~ii

oaza. in 1850 aici s-a

stabilit William Bringhurst, discipolul lide

rului
spirirual
al
monnonilor. Brigham
Young. Monnonii nu
au reU$il insfi s{i dcz-

volle a~czarca:

pana 1a

Cine {Ire sulicicnt dc mulri ban; $i nervi sulicient

de tari i$i ponte pctrecc noaptea inccrclindu-$i
lIorocul 1:1 Z:lmri

inccputul
sC{;olului
Xx. aiei sc ana doar
un fon.

ECONOMIA
Turism: cazinouri, hotcluri. centre
de conferiolc

STATISTICA
Poputapa:

~ii5_QiJ

(al:;lomcr.l'la

de loculluri

umlna numJr.i

I.MfI.t>7] d... k":U1wri)

umlru1 de ~ti:
apw\.. I:! mlhoan: anllal
Incasirile din turism,
apn'\., 4 miliardc LSD
NumIrul de cls!torii tncbeiate:
60.01'10 anual

NumIrul camerelor de hotel:

(,00"0

~a

cum s-a intamplm cu multe aile

ora~e din Vest'll I Mijlociu american,
de ..bia conslruirca c<iii ferate a sti
mulat dezvoltarca rcgiunii. Las
Vegas a inccput sa se dClvohc la
inccpurul secolului xx. cand compania Union Pacific Ro..1.d a montat
~irelc de cale ferma in direclia
coastei de vest. in 1936. pc mul
Colorado, aflat la 48 de kilomctri

sud de Las Vegas, a fost construit

barajul Hoover, care a condus la for
marca lacului Mead. in accasta
pcrioodii, a fost creat un plan de dezvohare a ora~ului. Faima ora~ului
Las Vegas de paradis al jocurilor de
noroc a loat n~tere in 1946, odata cu
construirea primului hotel inter
national pc The Strip.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Initial numelc Las Vegas (in spaniol! ..preerie-) se referca la grupul de

inoate naturale care aldituiau un loe coO\:enabil pe traseul Old Spanish
Trail. ce leaga Sail Lake City de Los Angeles.
2. Tirerele cupluri din $tatele Unite se ciisitoresc cu bucurie in Las Vegas
pentru ca sunt convinse cli Ie aduce noroe.
3. Las Vegas atrage nu numai indragosllili - esle Si orasul in care di\"ortul este
floare la ureche datorita proccdurilor legale simplificate.

SUA 147

LAS VEGAS
PLANVL ORA$ULVl

_.
i --

.--

VALEA PARAOiSULUI

Las Vegas s-a transformat in SCllrt timp dintr-lln fort nesemnificativ, intr-o lIria$ii
metropolii. Ora$lIl i$i datoreazii infJorirea rapidii barajlllui Hoover construit in apropiere,
care genereazii cantitiili uria$e de apii $i de energie electricii ieftinii $i mulfumitii ciiruia
orii$elul pe cale de a se extinde a obpnut subvenlii de la guvemuJ federal.
AI doilea element important in dezvoltarea Las Vegas-ului a survenit in 1931 prin
legaJizarea jocurilor de noroc: cazinourile $i hotelurile $i-au fiicut aparilia in timp record.

SUA 148

LAS VEGAS
Soare, nisip $i jetoane

Milionarii ~i aventurierii se indreaptii spre Las

Vegas, in apropiere de Valea Morpi, in speranta cli
noroculle va suriide. Existenta o~ului este
guvernatii de ciiqile de joe ~i de jetoanele colorate.
Las Vegas este
din de~ertul
Mojave. Turi~tii, insa, nu
Yin aici de dragul nalurii. Ceca ce ii
atrage este lumen artificiala a cazinourilor ~i a cluburilor de noaplc ell
lumini in mii de culori. F0n11Cle
rantasticc trasate de rcoarc ~i
masivitatea c1adirilor cc pOI fi
admirate deja din avion ii famlcca
pc vizitatori ~i atrag mii de c1ienti
di.lre cazinouri ~i localurile de distraqie. Sc cstimcaza cii eei aproximariv 12 milioan,~ de vizilatori care
trec prin Las Vegas anual lasa in
"paradisul jocurilor de noroe"
aproape 4 miliarde de dolari.
Las Vegas nu doanne niciodatii,
cazinourilc sunt deschise zi $1

e fOpl,

ora~uloaza

noapte iar intrarca cstc gratuita.

Distractia incepe in junll orei 20.00
cu a~a-numitlll "dinrershow", iar
punctele de infonnatii ofen"! detalii
despre toate atractiile din ora~.
Clicn\ii cazinourilor i~i pot incerca
noroclil la automate, videopoker.
blackjack. bacam $i ruleta sau pot.
pur ~i simplu, sa ii unm'ireasca pe
juciitori. Clllbllrile de noapte ofera
alt gen de atraclii celor care nu sunt
mari amatori de jocllri de noroc.
Cluburile sunt, ill primul rand,
faimoasc "gentlemen's clubs", Cll
personal feminin sumar imbracat.
Las Vegas este ~i ora~ul cabaretelor
(numite aid "eomedy clubs") ~i al
duzinilor de c1uburi de mllzidi. in

PE SCURT
Cel mai marc o~ din statui
Nevada
Limba: cnglczii
Morcela: dolarul american
Cartiere: Casino Center,
Downtown, The Strip

Aeroponuri: McCarran
Intemational Airport

CLiMA
Tropicalii d~erticii. NOPli reci.
Veri foarte fierbin\i, temperaturi
moderate tOll1nnu

(lntre +20C

~i

~i

primavara

+25C).

Temperatura medie atinge + 10C

in innuaric

~i

+40"C in iulie.

tiecare dintre acestea orchestra

dinta live un all gen dc muzica penlru
amuzamentul
clientilor.
Barurile de noapte i~i atrag
mu~terii in modurile ecle mai
diverse. Urele recomanda speetacolclc arti~tilor lor, allele se lauda
eu bogata ofcrta de coctciluri la
gheata, eu numarul mare de mese
de biliard ~i eu canale TV de sport.

SUA 149
50

LOS ANGELES
Ora~-1egendii

a1 Americii

in comparalie cu New York-ul, in Los Angeles sUnl pUlini zgiirie-nori.

Ace~tia sunt situa!i in special in centrul ora~ului - Downtown. Cu/remurele frecvente
de piimiint care zguduie metropola califomianii nu pennit cons/Illirea de c/iidiri inal/e.

SUA 150

Un conglomerat de culturi

Dad! vreo metropola merita denumirea de "ora~ al lurnii"

- cu siguranlli acesta este Los Angeles. In acest creuzet multina\ional
sunt probabil reprezentate toate grupele etnice din lume.
Fire~te, acest fapt produce ~i problerne.

ECONOMIA
Industria: fannnccutica. chimicli,

pctwchllnica. ch..'<:lronic:i
(productie de microprocesoare),
de 3.ulomobilc, cosmica.

cin:Tl13lof!1'3 fica.
Servicii: turism

5te foorte posibil ca in scurt

timp, in eel mai mare ora~ din

Statele Unite ca inlindere.

majoritatea locuilorilor sa vorbeasc5 spaniol5 in lac de englez5.

Ilispanicii, majorilalca de origire
mexicana. reprezintii 38% din populalie ~i 43% din gospodiirii. in plus.
sporul natural 31 hispanicilor estc
mult mai ridical decal eel 31 (ocui-

lorilor albi ~i de culoore. Los Angeles este un o~ multicultural: aiei

PE SCURT
Cel mai marc ora~ din
Califomia, 31 doilC3 en manmc
din SI:lIc!e Unite (primul en
suprafalii)
Divizat in cillCi districte (Los
Angeles, Orange. Riverside, San
Bemhardino, Ventura) ~i 94 de
"villes"
Limbi: engJeza, spaniolii.
ReLigie: in majorilale confesiuni
c~tire

Molda: dolarul american

Cartierelc principalc:
Downtown, Iiollywood, Beverly
Hills, Westwood. Snnta Monica.
Venice
Principalii masivi munto~i : San
Gabriel, Santa Monica
Aeroport: Aeroportul
Intemalional Los Angeles

Magazinul Hulgari de pe Rodeo IJri~e in Be~my Hills. Los Angeles.

nisuna ootaile tobelor afrieare. in

Little Tokyo se desf5.~arii feslivalul

japorez iar in Centrul evreiesc din
apropiere de Beverly Hills se afla
Muzeul Tolcranlci Scit HaShoa.
Din pacatc. nu lipsesc conlliclelc pc
fond etnic. in aprilie 1992. atacu[
unui polilisl alb asupra locuitorului
de culoare Roomy King a declan~t
un val uria$ de lulburan in ghelourile populatiei de euloare. in cartierul Soulh Central. politia (LArD) a

pierdut de mult conlrolul asuprn siluatiei; oondele de minori agresivi $i

inannati fae Icgea aici.

CE TREBUIE

CUMA
Medilerarcana: iemi blande. veri
fierbinli ~i uscate. Temperaturile
medii: in ianuarie intte 7 ~i 18'C.
in iulie intre 17 ~i 24"C.

sA $TI I

I. in studiourile easei de film Universal se pol admira decorurile originale

folosite in filme celebre precum "Falci" sau "Psycho".
2. intre slrnzile Gower ~i Sycamore se intinde faimosului pasaj Hollywood
Walk of Fame. care omagia71i celebrit51i din lumea filmului, tcleviziunii ~i
muzicii.
3. Rodeo Drive din Beverly Hills este una dintre cdc mai scumpe str3zi
comerciale din Iwne.
4. Nu departe de Los Angeles sc afla Disreyland, eel mai faimos pare de
distrnqii din lwne.

SUA 151
su'

LOS ANGELES
PLANUL ORASULUI

.'\."";h
VERa! "GO

.'i4'HiABR1EL

\fTS

,rrs.

.......

GLENDAlE

tt\IAFAD
HII./I

J
\

M'i'NrS

, SANTA MONICA

...

,-Sanla MonIca

Bay

..

CenlruJ Los Ange/esuJui (Downtown), briizdat de 0 rerea complicatii de striizi,

se poate vizita pe jos fiirii dificuJrii{i. La Vest de cenlru, in direc{ia coastei,
se intinde 0 fii~ie de aproape 40 de kilometri ce cuprinde carriere celebre: incepiind
cu "fabrica de vise", adicii Hollywood, continuiind cu exclusivistul Beverly Hills
~i tenniniind cu plaje/e insorite din Santa Monica ~i Venice.

LOS ANGELES

SUA 152

eel mai neobi~nuit ora~ din lume

ire vrea

~i

Los Angeles nn seamanii deloc en un Ora obi~nuit.

Este mai degrabii 0 legendii ~i un magnet pentru creatori
"spiritele libere". Majoritatea acestora locui~ in Hollywood.

sa

aibii

imagire

completii a Los Angelesului

trebuie sa se aliiture In sffif$it
de sapt5.mana coloorei de m3$ini
care inainteaza lara gmba pc
Mulholland Drive, in dircclia dcatunlor J-1oI1ywoodului. Dc pc cuI me,
o privcli$tc minunata se dcsra~ar.i

in fain ochilor: 13 nord se inlinde

San Fernando Valley, la sud, Ilolly-

wood $i Downtown. I)e versantul

CE MERITA VAzUT
(c:nlrul (l..\ \1useum of
Conl~mporary Art, Union Sirttl.
Broad\\3) Sl.J1:et). Hollyv.ood
(\bnn's Chirrse Tht:ater.
sludiourile de film Unj\crsal).
Bc\c:rl} Hills. La Bria Tar Pits
(lbsilc:). plajde Santa Monica $i
VenIce. mu/cul GeHy_

estic al Hollywood Ilills troreaza

impresionant5. inscriplie de 15 mctri

lungime, vizibila de dcparte, $i care
a devenit un sinonim al ci~mato
grafiei: "Hollywood". IJe dealurile
de pc l:illga Sunset Boulevard
(bulevardul Soarcilli Apll~) in
West Hollywood se aOa vilelc creatori lor de lilm, ale elilei intelecttuale ~i ale stelclor de ci~ma. Pc
trotuarele blllcvardului ml~una
impcl1urb.'lbili agenlii de film ~i tcalru, alaluri de reprezentanlii massmedia. Aglomernlia este ~i mai mare pc Venice Beach, cea mai "~bu
05." plaja americana: pol Ii intiilnili
aici amatori de skateboard, culturi~ti, iDghililori de nacari. ghicitoare
~i stele de ci~ma pc care nu Ie cu~te (inca) nimcni. Atrnclia principala 0 constituie celehrul Boardwalk: aici se gasesc crnme. chi~
curi ~i barnri. au loe spectacole stm

dale iar in week-end aglomernlia

dcvi~ de ~suportat. Loeuitorii Los
Angelesului se tern de un singur
lucru: de clitremurele de pamanl
care pot dislruge accasta frumoasa
regilllle.

STATISTICA
s~ 1.:!15
m~rallc

km linlf\.'aga agiourbana acopera (i.OO(j km )

Populalia

J.i milioare

aglofllcralia urbana nUll'Ur:i 14.6

milioan: de locuitori - 4111\to alt;.i.
~~', hl!'opanlCI. 11 0 0 lk "."uloarc)
~~
l'ul
UQJll,ltarea ~.I~h"
~C1" ..
_"

1000uilori km
Cel mai inalt virf \Ioun! Lult.-r1S
II 5N 111)

Altitudioea medie: S4 In
Re)eaua de autostr.1zi: 1.~) km
Luogimea coastei: 65 km

SUA 197
@J

NASHVILLE
Muzicii country $i oameni cu glugii

Capilala stalL/lui 8111erican Tennessee este Mecca de necol1testat a muzicii country,

rapt de care loeuitori; ora$u/ui sunt {oane mandri.

Drumurile Ku Klux Klan-ului

In SUA, lumea aproape uitase de oamenii cu glugi albe, dar ace~tia au
revoltat din nou opinia publica la s~itul secolului xx.

"

n 1867, mai muhe grupari care

luasera na~tcrc anterior in
numeroasc o~c1c din Slatcle
ashville.
sudice s-au rcunit la
Imcnliilc Klanului erau aparent
nobile. Se vorbea dcspre .. prolejarea eclar revinov3li ~i lipsiti de
aparare" $i despre .,ajutorarea eclor
oprimati", Dc la bun ineeput, insa,
au exislat clemente alarmame:
organizalia se autointilula Statui

Cizme/cdc
CO" boy in eu/on
stndenre sum
indisolubil legate
de muzica counoy.

Ccremonie a Ku Klu,\ KJanului in

Sratele Unite ale Amcric:;;. iluSl13,ie

de Achille BcJlrame in Domcnica del

Invizibil aOat sub Conduccrea

Corriere (CuriemJ de Duminica) din

Marelui Vr.ijitor.

1920

Klan-ul ii considcra pc albi mai

buni dedit restul socictiitii. A~dar,
nu esle de mirare eli acc$li
cxtrcmi$li, care visau sa "vindcce
lumea", nll au PUIUI accepts faptul
ca, in unna Riizboiului dc
Seeesiure, fO$tii sclavi dcvcniscrii
eetiileni eu drepturi cgalc ai
Statelor Unile. Mcmbrii Klanului,
purtand pc cap glugi albc eu varful
aseulit. eu doua desehizaturi miei
penlrU oehi, $i eu torte aprinsc in
maini, au invadat satelc $i ora$clc
statelor sudiee. Ei au tartural, au
ucis $i au ineendial a$cziiri fani a
suferi nicia pedeapsii. Aetclc de

CE TREBUIE sA $TITI
I. in 1969. legendarul Johnny Cash a susfinul un concert in inehisoarea San
Quentin. Albumul ..At San Quentin'" inregistrat eu aeeast3 ocazie, cste eel
mai mare succcs din cariera inlcrprelUlui.
.,5lccl.gultar" este un rei de lauta electric!, care produce un
Sllrellinguil caractcrislic. Aceasta nu li~te din nicio inregistrare de
muzic! country care se respect!.
3. Denwnirea de Ku Klux Klan se trage de la euvanlul grecesc ,.k:ykJos", care
inseamn! ,.cere".
4. Nashville tsle un nod de comunicatic importanl in acest puncl se intilresc
cinci autostnll.i amcricare.
2.

~.numila

violentii au seapal, intr-un final,

de sub control $i
au escaladat in
asemerea masurii
inCal
Marcie
Vriijitor din acea
perioada a dizolvat oficial Klan-ul. in anul 1869.
Numeroase grupari locale nu au
incctat insa sa tcronzeze populatia
de culoare, iar in 1915 Klan-ul a
fost reactivat in statui Georgia.
Cci suspeetati de liberalism cadeau
victima tcrorii Ku Klux Klan-ului
$i primeau 0 avertizare sub fonna
Ulei uria$e cruci in Okan. Dupa
dizolvarca oficiala a arganizatici,
in 1944, Klan-ul s-a reactivat din
nou la mijlocul anilar '90 $i a
inccput sa incendieze bisericile
populalici de euloare, dar activitalile sale au aVUl numai un caraetcr
local.

cuM}.
Tcmpcrau umcda. Veri fierbinti ~i
umcde. Temperatura medie: +3'C
in ianuaric. ---:!7C in iulie.
Canlitatea medic anuala de
prccipitatii ~Ie de 1.101 mm.

CE MERITA VAzUT
('api!,"".~ S!;JtUJUI. PaJ,co','
GaklJ3 Sh:ld ,r \luzu.:.' C :,.100;.,

rcconstiluita dm
po:noada lnfiinliril or.l,ulUi
ash\ 11k. .\Udltoriul Rymar::

a~7an:a

SUA 199

NASHVILLE
PLANUL ORASULUl

_.
Nashville a fosl infiinlat in /779, in limpu/ Riizboiu/ui de /ndependel1lii a1 State/or
Unite. NumeJe ora$uJui a fost dat in 0110area genera/ulu; Francis Nash, care murise
eu do; ani inainte, in bala/ia de la Germantown. Dupa U11irea eu comitatul Davidson
la inceputu} ani/or '60, Nashville a devcnit unul dilJtre cele mai mar; Or8$e din tara.

NASHVILLE

SUA200

Chitare eJectrice $i baJade sentimentaJe

Aproape toate stelele muzicii country sunt legate intr-un fel sau altul de
Nashville: Hank Williams, Johnny Cash ~i mulp, mulp altii.
UZica counl!)'. numiHi ~i
bluesul omului alb, i~i arc
originilc in muzica popu-

Statele Unite de imigrantii britanici,

auzului ia incanlat pc amcricani, iar

cand ~i-a tacut aparilia radioul. hillbilly a putut fi ascultata in intreaga
America, din New York pana in San
Francisco.

la incepulUl secolului XX. Pe baza

accsteia s-a dczvoltat, in anii '20.

in

lam englcza si irlandeza, adus3 in

stilul hillbilly.

umcle se rcfcrn nu

numai 1a modul in care suna melodiile ci Si la intcrprcli, desemnu\i in

mod ironic cu porccla de "oamcni
simpli". Accasla llluzicfi pl5cuta

ECONOMIA
usoarn

Industria: 3\ ialic:i.
(tc\;.tila). d~ ma~tni e1cctrice.
alimcntarii. poligmfica (case de
di.scuri~. Turi m. Banei Si

timpul celui dc-al Doilca Riilboi

Mondial. ccntrul principal al
muzicii hillbilly a fost ofa$ul
Nashville. in aceasta perioada,
Hank Williams, Roy Acun' ~i dintareala Kitty Wclls cmu considcrali
cclc mai mari stcle alc gCllulul.
Tcxtcle baladelor compuse de
aC~lia vorbcau despre dorul ~i singumtatea oamcnilor care stmbat lara
in cautare dc munca; clc reflcctau
exact sentimcntele cclor carom
soarta nu Ie sur5sese inca.

in anii '50. cand ~i-a ffieut aparilia

muzica rock and roll, interprctii de
hillbilly au inlocuit banjoul cu chitara electrica. iar casele de di!>Curi au
lansal noile denumiri de "western"
~i "country", in Nashville, au coneertat Roy Orbison ~i Jeny Lee
Lewis (care reprezinta stilul country
numit rockabilly) precum $i Loretta
Lynn, Willie Nelson ~i Dolly Parton.
Dar titlul dc cea mai marc stca a
muzicii counlry i-a revcnit lui
Johnny Cash, eel vC$nic imbmcal in
regru. Accsta a devenit idolul subculturii amerieare, ca artist angajat
in lupta pcntru dreplUrile amcrindicnilar ~i ale ahor brrupuri sociale care
sufem de pc urma discriminarii.

socictati de a~iguro.ri.

PESCURT
Capilala statutui Tcnrcssce:

Limba: cnglcza
Religie: baptism. mctodism.
catolicism
Aeroport: \1cllOpOlimn ~ash"illc
Airport (in afam har1ii)

STATISTICA
Suprafa.ta: I.:!:!6 kill
Populatia: ~71.()O(J loco
lag.lomcralia urbana numaril ~stc
1 mil. Il'lC, I
Densiwea populatici: -166 loc. km
Grupuri etnice: albi (0"'10 ).
afro-amcncani (~5.9"0).
hi,panicl I-I.ti.I. 3'iatici (~.3"0)
Altitudinea medic: 13-1 m
Centrol comercial OpryJand din Nashville.

{eerie de lumini fii de culori.

SUA 205
@l

NEVADA
Statui de argint

ill area/ele de~ertice dill statui Nevada apa este 0 IRritate. Lacul Humboldt de la
poalcle MUIl/i/or Star Peak aJimellteazii cu apii ulla dilltre pUfillele regiuni feltile de
aiel.

De la febra aurului la epoea joeurilor de noroe

De pe vremea misionarilor spanioli, Nevada ~i-a ineeput transfonnarea in
patria joeurilor de nome ~i a sumelor fabuloase de bani.

ECONOMIA
Turism. Jocuri de nome (peste
4()OIo din vcniturilc 5Ialului).
Industria: mctalurgicii. a
lcmnului. a sticlci. extmctivii.
(argint, aur, cupro, zinc. plumb,
\itci), crcrgcticii (hidroccntrnlc).
Baze militare. Agricultura:

crc$tcrca vitclor In scam marc.

ud-vestul
Statelor
Unite
(unde se ana situata ~i
Nevada) a fosl descoperit de
spanioli. in 1776, potccilc pietroase
ale Nevadei au fost bat ute de
misionarul Francisco Garces, plecat in cautarca unui drum illire
iU/cziirile spaniole din California ~i
din New Mexico. Cu toatc accslca,
de ubia John Charles Fremont a
explorat siSlcmatic Nevada, in
numeroaselc sale expedilii. EI a
lllfiintat primele a~ezari ~i a trasat
primeJe harti.

Pana la Razboiul Mcxieano-Ameriean

18471848, Nevada a apaJ1inut
Mexieului. Dupa ee a pierdut
riizboiul, Mexic a eedal-o Statelor

Unite. De abia in 1864, Nevada a

devenit stat federal cu drepturi
deplire. in seeolul XIX, multi
cautatori de aur care nu ~i-au gasit
noroeul in Califomia, au inceput sa
eaute metalul pretios in Nevada. Ei
au fficut rapid avere, dar la fel de
rapid all dar faliment, dcoareee
zacamintcle de aur s-au dovedit
saraee. Ora$ele abandonate, risipite
pc intreaga suprafat5. a starului,
raman dovada trccerii febrei aurului pc aceste locuri. in prezent,
Nevada traie$te mai ales din
jocurile de noroe, estc ullul dintre
putirelc state din SUA in care
poeherul, ruleta $i Black Jack-ul
sunt legale.

Din fericire au trccut deja vre

ciind,
in
dc~crturile
murilc
Nevadei, Statele Unite organizau
teste nuelcare. Dupa oprirea eursei
inannarilor, poligOIlUI experimental Mercury a incetat sa mai fie
rcccsar.

CE TREBUIE

Las Vegas (ca7inourile. capelele

de ca~iitorii), BarajuJ Hoover,
Valea MOI1ii (Ia granilu eu
Califomia), Reno, Lacul Tahoe.
ora.sclc ahandonate (Bodie.
Victoria City). Pareul 'Jalional
Great Basin, pc~tcrile htalactite ~i
stalagmite).

sA ~TITI

I. in Las Vegas dom~se jocurile de nome ~i au loe coneursuri sportive

prcstigioase: de decenii, cei mai buni boxeri din lume In eategoria grca
lupt3 pcntru vietorie in hotelul Caesar's Palace,
2. Autostrada 50, care porre~te din Utah, trece prin Nevada ~i ajunge palla in
Califomia, este eonsiderata ecl mai solitar drum din Statele Unite.
3. Terenurile Ncvadei de astiizi au fost populate initial de amerindienii din
tribul Shoshorc. in seeolul xrx, aee~tia au fost stramutati in rczcrvalii.
4. Las Vegas este unuJ dintre eele mai populare locuri din lume in eeea ce
prive~te ineheierca easatoriilor. De-a lungul bulevardului Strip se afla
numcroase capclc ~i birouri unde, rara intirziere, amatorii i~i pot jura
"fidelitate pana la moartc".

SUA 207
(jJs

NEVADA
HARTA FIZICA

,,..

D e e r t JlX1

".

".

OREGON

j
J

114'

IDAHO

_..r..":,,

'l,.~

.-

.VI .......

8 / a c k
R 0 , k Winnemucca

!Iller. , LIt~ $rOIl'

.,..,'"

Pod. MareJI~

~
-& ~

VI's-- ' -

an.

YL....

_..

Mou\lIIIn

:rtfl '"

.-

-A/ElkO

't:::

B (l z j

''''11 "'

...... .
"

...... -..
'..... ---
....
_.

.~.

.lm ..

UTAH

eE'ureh

<C:"

It. . .

. , ...

E1V.~

"l

0-

L Wit/kilT

,~.

-'"

~,.

...

';"

Piocl,e

CeoIieme

~)

peste 100.000 Ioe.

lntre50.000-100000loc.)

lntrel0.000-50.000Ioc.

sub 10.lIlIlIloc.

".

CALIFORNIA

ARIZONA
Mojavt:

'000 2000 3000 m

100 km

Situata in sud-vestul SUA, Nevada este concomitent un stat a1 de~erlurilor $i al

munriJor. De aceea, in afara de Las Vegas ~i de Reno, aici 11ll exista mari melropole.
Compenseazii insa peisajele minunate $; suprare!ele intinse unde natura a ramas
neintinata de mana omuJui.

NEVADA

SUA20S

Oaza joeuri/or de nome din defjert

Nevada este ooul dintre statele eele mai slab populate din SUA. Aiei
Wiese mai putin de doua milioane de oameni. Anual, aiei sosese
aproximativ 30 de milioane de turi~ti. Aee~tia soot mai ales oaspep.i
eazinourilor din Las Vegas.

ad nu nrexisla Black Jack,

supranumit ~i Banditul

Ciung, sau rulctclc din

marilc cazinouri ale Las Vcgasului,
turi~tii ar oeoli Nevada ~i s-ar

ingnlm<1di

in

aILe

regiuni

din

sud-vcstul Statelor Unile. eu toatc

acestca, in Nevada, la granila ell

California, sc

ana

Lacul Tahoe,

CLiMA
Sub-tropicald in sud; tcmpcratcontircntald in nord. Temperatura
medic in Las Vegas: -4C in
ianuaric ~i +32C in iulie.

STATISTICA
Suprafata: 2R6.367 km
Populapa: :2 Tl1ilioar..~ locuilori
Densitatea populapei: 71oc.ikm

Cel mai inalt virf:

vr. Boundary (4.000 Ill)
Granite: ell Califomia. Ari70na.
Utah. Idaho ~i Oregon

----

unul dintrc celc mai rrumoase

lacuri din SUA. Demnc de admiral
sunt !$i asprele regiuni IllUlllOaSe,
unde cresc pelinul ~i tufelc de ereozOI, precum ~i ora~ele abandonate,
intemeiate de diutatorii de aUf. Aici
sau pastrat cele mai numeroase
unne din vrcmea pionierilor
coloni~ti plecali in Vestul Salbalie,
in cautarea aventurii ~i a bogatiei.
La granita eu California sc illlinde
ocobi~nuitlll lanl muntos Sierra
Nevada. Pe coastele sale vest ice se
opresc norii care plutesc deasllpra
continentului
dinspre
Oeeanul
Pacific, ceca ce face ea regiunea si
tuata la est de Sierra Nevada sa fie
cea mai sccetoasa din Stalele Unite.
Aici raurile Sllnt foarte putin
numeroase, iar majoritatea se eva
pora inainte de a ajunge la ocean.
Cel mai important esle nllviul
Colorado, pc care sc ana barajul
Hoover.
sitllat
in
sud-est'lll
Ncvadei. la granila Cll Arizona.
Mull timp. acesta a fast eel mai
marc baraj din lume. Nu departe, se

ana Las Vegas, eel mai marc ora~ al

Nevadei ~i pcrsonifiearea visului
american despre EI Dorado. in
fiecare an, hotelurile -$i cazinollrile
de pc Strip, bulcvardul principal
din Las Vegas, sunt vizilate de milioare de jucalori de noroc.

PE SCURT
Al treizeci ~i ~lelI SUlt al SUA

(din 1864)
Porccla: ,.statui de argint" ~i "statui

pclin"
Structura administrativa: 16
comitate (counties) ~i Carson City
Capitala: Carson City (56. 146 loc.)
Limba: cnglczii
Morcda: doland american
Rcligia: cre!j:tinism
Cele mai importanlc ora~: Las
Vegas. Reno
Ccle mai imponanlc lacuri:
Pyramid. Tahoe
Cclc mai importanlc rauri:
Colorado, Humboldt
Acroporturi: Las Vegas, Reno

L,IS VCg,1S este centrol ;ntcnJ.1/;OIJ.1f 81 jocun"lor de nofOC. FaimotlseJc rcelt/me lum;noase ale cazinourilor sunt vizibi/e de fa

lIlar; departari. din

dc~crt.

SUA 217

'"

NEW YORK
Capitala Lumii

New York esle 11// adel'(lral conglomerat de popoare --8.000.000 de locuiloricare comunicii i111re ei in /imba engle=ii. In inferiorul diverse/or comunitii(i elnice

se vorbesc peste 80 de /imbi. Manhallan -Iocllit 10 incepllt de indienii din triblll

Algonkin, colonioat de olandezi ~i cllceril de englezi- gazdllie~te toale elniile
~i CIII/Ilrile. Aici. India. Haiti ~i China se oj/ala 0 dislanla de cateva alei
IIna jala de 0110.

NEW YORK - intruparea visului american

New York este considerat centrullumii,
simbolul libertiitii

ECONOMIA
Port. industr'ic na\alA. ccntru pes.
caresc. Capuala ecQIlI.lmica)1 comcrcial:\ a SUA

u exisla in lume ora~ care in

diteva secole s."t fi fost corclat

Cll alalea vise. l11'zuintc ~i

~peranle.

care soseau in

ora~

pc ap:!.. Nu e

dcloc neobi~nuil ca in New York

$i-au <!at intalnire mai loatc culturile
lumii $i oameni de toote etniile.

CE MERITA VAzUT
\1,FCc.:: \1welll tiC \rt
hldcrn
(\t f.\) \1U7c.:ut \ktropohlan lie
\rtA, \lw....'\I1 Guggenheim CO]CQI3

Frid.
( IAdirik impunatoarc' fmpire State
Chl)~lcr

Building

Time Square. Fifth \\enUl" Bn:xld

way, Railer)' Park. Central Park.
..l.11UHl LiJxrtlijii. \1agaJ'inc giganticc:
~1acy'~. Bloomingd11c. Bmok~ Oro-

thers.

al tuturor posibilitiiti1or

Cwnparal de la amerindicni eu podoabe

in valoarc de 60 de

guldeni. astAzi New

Yorl: eslC o~ul dolarilor. triumfului
eapilalismului ~i al
eerului bri1zdat de
zg5.rie-nori,

Statuia Libcrti1\ii, inalta

de 46 de melfi. a urm bun venit

zccilor de milioanc de il11igmnti

Building.

~i

~i

in domcniul
eulturii, om~t11 New
York ocupa primul
loe in lume, De
ascmenea, este pc
pnmul loe in eome'1ul eu opere de
ana, fiind unul din locurilc undc
se gasesc muzce de mng mondial
(Muzeul Guggenheim. Muzeul de
Artii Modcmi1. Muzeul Metropolitan
de AnA). ew York este ~i centrul
industriei de divertisment ~i al
induSlriei muziealc populare in
loata lumea, u 0 singura cancra
muzieala a inecput pc Broadway
sau in Manhallan. Jan-ul, venit din
sudul Sialclor Unite, abia In New
York a fosl rceunOSClil universal.
New York este 0 lume intreagi1
intHIn singur ora~.

Ne turk se
prr-intc; ca 0 tablti
de ~ah organi=atti
in /1 bulevarde
arenllC's- pe ara
nore/-slld. brccclatl;
cle slIIe de !;{rtidll/e
-strcets- pe am
e."H'est. Onqlll
e.~te {{iim in cIolU;
cle Bulemrdul Ill:
5-Fifth AI'wlle $1
de Celltral Pork.

Oce.nul AtlantiC

CE TREBUIE sA ~TITI
I. in semn de prietenie Fran13 a da
mit Statelor Unite, la 100 de ani
d< b tkclamtia d< lndependenl!,
Slatuia Libertlitii, opera lui
Banholdi. care este inallA de 46,S
m ~i grea de 225 tone.
2, Caraclerislice pemru New York
sum taxiunlc galbenc. Numai in
Manhattan sunt in jur dc 11.000.
3. Pcntru mullA vremc, ce1e doua
clAdiri ale World Trade Cemcr au
fost cele mai malte din Iwne. Pe
II scptembrie 200 I, ca unnarc
a ataeului terorist (avioane de
pasageri au fast detumate spre
aceslea), ambele cUldiri s-au
dArimal. Cllidirile aveau peste
110 etaje ~i 0 inaJ\ime de 411 m.
4, II noiembrie este ""sMbaloarea"
naliona1li a tilharilor. Pe II noicmbr1e 1965, in o~1 locuil de
30 de milioane de locuilori. s-a
intrerupl energia electric! timp
de 13 ore. 0 alta avaric e1eclrica
ascmlinliloare s-a produs ~i in iulie 1977 ~i la 14 augusI2003.

NEW YORK
PLANUL ORA~VLUI

Insula ell

supra/alii de catel'O ::eci de /..7/omerri patroli, S;IUOla 10 conjluen{o rQurilor

HlIdson $i East Rive/; este principallli cartier 01 New York-lIll1i. De 10 inceplltlll existen/ei
o,.a~lIll1i j s-a atribuit iJlsulei 0 mare impOrIOn(ii. Aici domnesc zgarie-norii, re(eouQ de
s/rii::; esle loane densii, singura 00::(; de vert/earc; fUnd Ce1l1ral Park.

NEW YORK

SUA 220

poarta lumii noi

Statuia Libertatii a urat bun venit

numero~i1or imigranti

care,

la ineeputul seeolului al XIX-lea, i~i eautau fericirea in Lumea Noua.

Chiar ~i astazi, aeeasta Batralla doamna este simbolul
Statelor Unite ale Americii.

ew York -eel mal mare

ora~ al Statelor Unite- este
a~ezat pc doua insule: Manhattan ~i Long Island. in nord-cst
ocupa Peninsula Bronx. iar in sudvest 0 Irelme din Staten Island.
Anal pc malul slang al niului
Hudson, New York-ul se bucura
de 0 pozilie exceplionaUi: trei insule sunt adevaratc aparl\loarc oa

turate ale golfuJui, barajul astfcl

fannat separJnd portul de Oceanul
Atlantic.

PE SCURT
Ccntrol economic ~i industrial at Statc10r Unite
Organizaf in cinci caniere: Manhattan, Queens, Statcn Island, Brooklyn ~i
Bronx
Limba oficiala: cngleza
Moncda: dolaml american (USD)
Rcligia: protestantli. catolie!i. iudaicll
SediulONU
Zonele principale ale Manhananului: Midtown, Greenwich Village, Downtown. Soho, East Village. Upper East Side. West Side, Harlem, Chinatown,
Battery Park. Bowcry Litlle Italy, Tribeca.
Metroul: circulll 24 de orc, in afam Manhattan-ului ~i a pAJ1ilor nesigure ale
o~ului.

in anul 1614, olandezii au pllS

bazele unui pUllet comercial in
Manhallan. Cand in 1625 imprcjurimilc s-au dezvoltat, I-all numil
New Amsterdam. in anti! 1664 englezii all cllcerit New Amsterdam
~i colonia New Nederland, pe care
Ie-au uumit New York. in cinstea
prinluilli de York. Dupa Declaralia
de Independenta, New York a fost
prima eapitala a Confederatiei
State lor Americallc. La sffir~itul
secolului aI XVIII-lea a inceput
realizarea planului urbanistic in
re!ca al ora~llilli, in principal in

Acroporturi intemalionale: J.F. Kennedy (26 km de centrol ora~ului), Newark

(statui New Jersey. IS km de centrul ora~ului), La Guardia (In nord de Queens)
Ponurilc sum legate de Marile Lacuri, primr-o puzdcrie de canalc, ~i raul Sf.
Laurenliu

Manhattan. Toemai de aeeea astlizi

nu putem concepe New York-ul
rara Manhattan. in prezent, Manhattan are palrtl zone: Uptown (de
loellintc).llarlem. Midtown (ora~ul
de mijloc) $i Downtown (ccntrtll
comercial).

CUMA
Tempcraruri medii: in ianuarie ()OC.
jar in iulie 25C.

STATISTICA
Suprafala: 787 k11l 2. 0 cincimc

o rcprcLint1l. 'paliilc \ cui

PoPuh1lil': 8 mil. (zonG
costllopolifGnl'l 21.2 mil.)
Densilatea populalici: peste
10.000 loc. km 2
Populalia: caucatiana 49"0.
de culoarc 25 ... lalin(\ 20 0 "...
a:\iatic1i 60
l\lanh.ollan: 24 km lungimc.
4km 1:1limc

I J seplembrie 200 I --cea lila; in/lmecarii =i din iSlOria New York-I/Illi- dOl/ii dinrre
cele ilia; impwultoar(' cllIdiri ale sale {III 10s1 disll'lm' iiI alaclllierorisi. ingropiind
slib /'/Iil/ele lor Z. 750 de vicrime.

COM 1

AFRICA

INSULELE
COMORE
Foe fji apa

ArhipelaguJ vu/eRnie al insulelor Comore s-a fmiltat din ocean aeum ciiteva miJioane
de ani jar wwl dintrc vulcani; sa; este Inca activo

COM 2

o cerere de ajutor ~i consecintele sale

La inceputul secolului XIX, cand sultanii din eomore au solicitat protecpa

Frantei impotriva expedipilor de jaf ale locuitorilor Madagascarului,
ace~tia nu au anticipat care vor fi consecintele rugiiminpi lor.
celor mai rccente informa!ii, primii care ~i~au fficut
aparilia
in
Arhipclagul
eomore au fost pe~ii, in preajma
anului 975. Timp de secole dupa
aceea, insulele S-3U anat sub influcnla pcrsana ~i arabii. Portughezii,
olandezii ~i francczii, care au dcschis
facloni in insulc in sccolul XVI, nu
au putut schimba aceasta stare de
fapt. Coastele insulelor au fost ocupate de sultanii arabi iar liimnii localniei au fost revoiti sa se rClTaga spre
munti. Comorele au dcvenit ccntrul
comcrtului est-african ell sclavi, care
a Sporil considerabil averea sultanilor. Bogiitia insulelor ntl a ramas
muh limp un secret pentru vecini.
01riVil

PESCURT
Dcnwnirca oficialii: UniUIl':a

Insulclor Comorc (pana in 2002,

Republica Fcdcral3 Islamicli a
Comorelor)
Capitula: Moroni (40.000 de loc.)
Sistem politic: republica fcderala
Insule: Grande Comore (1.148
km'). Mwali (290 km 1), Nzwani
(424 km')
Limbi: francc7...a. aruba (Iimbii
oficiata), comonana (pentnl uzul
gerernl)
Religia: islamidi
Moreda: fmne comonan
Cele mai man Offi$C: Mutsamlldll,
Domoni, Fomboni

ECONOMIA
Agrieultura: cullUri de cocotieri.
de orez, de manioc, de rnirodenii
(piper. ghimbcr). de vanilie, de
ylang-ylang. Distilllrea uleiurilor.
Pcscuit. Turism.

ill eomore. cCTClIlonia

nuntii ;Iduna O.1sfJCti
imbriictlli in slmic

Imditionalc.

I>cnnarcntelc lncurslunt
care avcau drept scop
jaful ~i vcrcau mai alcs
dinspre Madagascar, au
detenninat autoritatile din
eomore
solicite ajutornl Frantei. Aeeasta a
inlervenit eu plaeerc iarin
anul 1886 a transfonnat
Comorelc in protC{;lorat
franeez. Franla a fost de
acord
reeunoasea inde~
pendent<'l insulelor proclamata in 1975. eu conditia
ca fiC{;are insula s:i-~i
cxprimc individual OPliurea. Rezullalul referendumului a fost rea~tcptat:
Mayotte a decis
ri'imana alaturi de Franta. Pana in
momentul de ralii, locuitorii insulei
au statui de cetAleni Francezi din
departamenlclc exlerre.

sa

sa

sa

CE TREBUIE

CE MERITA VAzUT
Moroni. \ ulcanul Karthala.
planta\iile de mirudenii ~i do: llori
dcstiniltc proJuqiei de parfumuri.
r~cifurilc coralil'rc . .tung1a
tropicalii.

sA $TITI

I. in anul 1938. in lorgul coastelor Afrieii de Sud a fast pescuit pentru prima
data celacantul, specie de ~Ie despre care se erezuse ca dispiiruse in umla
eu 70 de miljoare de ani. Evenimcntul a fileut senzalie printre oamenii de
ljitiinla. Alte 200 de specii de pe~te au fost pcscuite in ape[e Arhipclagului
Insulclor eomore.
2. Dc la proclamarca indepcndcntei in 1975, in Comore au avut loe numeroase
puciuri ~i rebeliuni.
3. Insulele Comore au fost descopenlc de portughezi in anul 1503. Majoritatea
populoliei este olciiruilii din unnoljii oi arabi lor omestecali eu reprezentanti oi
populolii1or Malgasy ~i Bantu.
4. Numai in Insulele Comorc lr3.ic~tc specia de maimute cunoscula sub munele
de lemur ~ mangusta.

COM 3

AFRICA

'M

INSULELE COMORE
HARTA FIZICA

OCEANUL
loca'la\i

Jll'511l10.ooodeloc

JII'518 5 000 de loc.

sub 5.000 de loc,

INOIAN
500 1000 2000 m

,-

~'

...r~..

Grande eomore

MORONI
'000

Nzwam;
Mwali

c o

Canaful

Mozambic

"'m

Trei dintre primele patm insule ca marime din Ar!JipelaguJ eomorelor

alcatuiesc un stat independent, care mai cuprinde cateva zeci de insuJife.
Locuitorii celei de a patra insule, Mayotte, au ales sa ramana alfituri de

Franta.

INSULELE eOMORE

STATISTICA
Suprafata: 2 PO km (lara \I;)~ oltel
Populatia: /;\% mii de I(lCullon

Varfuri de vu1cani
1a suprafata oceanu1ui

Densitatea populatici:
eel mai tnalt vicf:

)/;\0 kll,;.

km

Knnhala (2..161 Ill)

Cele patru insule s-au format la distanta de mii de ani

una fata de cealalUi. Probabil, astfel se explica ~i
caracterullor foarte diferit.

"

n dccursul a milioare de ani.

paint insule vulcanicc sau
in51tat din Oceanul Atlantic, 13
nord de Madagascar: Grande
eomore, Mwali, Mayoue (Mahorc)
~i Nzwami. Dou:l dintrc ce1c mai
vechi insule. Mayone $i Mwali,
paslrcaza putire unne ale originilor
lor vulcanice: etl limpul, vart'uritc
abruptc ale munlilor s-au locit $i nu

ies in evident;} in pcisajul deluros.

Insula Nzwami eslc eea mai pito-

reasca. Rcsturile cralcrclor sale vuleunice sunt inconjuralc de podi$uri

acopcrilc de vcgct3tic eXOIica,

cuM,!.
Tropical! oceanicA, foane umcda.

presaratc din Joe in loe etl laeun $i

cascade.
Pc cea rnai marc insulli, Grande
eomore, se ana Kanhala - ultimu!
vulcan aCliv din arhipclag. Erupliile
sale afccteaza insula 13 intervale de
5-10 ani. Dc aceea. aspcctul urei
mati pfu1i a insulci amint~te de un
peisaj sclenar. in timpul erup\iilor,
rnuri de lava de euloarea fierului
topil acopern dimpurile $i satele iar
apoi se revarsa in marc, ~uicrnnd
infrico~1tor. Locuitorii triiicsc intr-o
rclini~tc continua, dcoarcce dircctia
r.iurilor de lava nu poole fi pre-

Temperntunl medic e<;te de -15-C

in ianuarie ~i +21"C in iulic.
Precipituliilc anuale: intrc 1.100 f$i
2.600 mm
"32um: ureori, aeestea se indreapla
eiitre sud, spre aeropon, alteori,
catre vest, in direqia capitalei
Moroni. in Insulele eomore circula
pov~ti minunate dcspre mistcTiosui vulcan. Raspfuldirea acestora
este sprijinit.ii $i de natura: varful
vulcanului Karlhala (2.361 Ill) estc
aproape in pcnnarcnlii invaluit de
noTi de ploaic.

Mursamudu - o~ul principal de pc Insula Nzwami.

,.

EGY 1

AFR1<tl

EGIPT
Taramullaraonilor

....... ?4

in de~erl, /anga Gioa, in apropiere de Cairo, se ina/rei cele lIIai fail/lOose lIIorlllinle
din/ume: piramidele. Piramida lui Cheops esle una dinlre "cele $aple minuni
ale lumii" all/ice, care poale fi vi::iwtli $i in ::iIele /1oastre.

In regatul Zeului Soarelui

EGY2

Piramidele de la Giza sunt marturia gradului avansat al vechii culturi

egiptene. Cu toate acestea, identitatea culturala contemporana
a Egiptului se bazeaza pe turnurile din lumea arabii. Arabii trateaza
Egiptul ca negociator principal, ~i inca din perioada pre~edintelui
Sadat, ca un mijloc de interes intre lumea araba ~i Vest.

ECONOMIA
Tu.-ismul. I '\tragerca 1I1ciului
~i a g:uclor naturale. produqia
cncrgici ek-clricc. Industria: de
aUlo\chiculc. annamcnl. le'til~ ';>1

eul soarclui Ra sirnbolizeaLti pc.

rioada de inOorire a rninunatei
culturi cgiptcne din anii 26402160 iH. AIWlCi. in tirnpul dornniei
faraonilor Djoser. Snofiu $i Koops. au
fost inaltnte piramidele $i templele.

format Ilosni Mubarak. Cu limpul,

Egiptul $ia recaplUat locul in Liga
ArabA $i $i-a doOOndil chiar presligiu
ca intermediar in negocieri.

alimentara. Sc artie! 1a.~C 13 rolo~lrca

Canalului
cre~lerea

\gricullura:
gmului. a porumbulUl. a
SUCi'

orcLu!U1 si a bumbacului

Pimmiddc ~l Slin\u\, \'aka RcgiloT

(morrnamul lUi Tuthankamon).
Luxor. KamaL.. h:mplul \bu
Simbel.

PE SCURT
Dcnumirca statului: Republica
Araba Fgipi (din antll (953)
Structuro: 26 de pro\"incii. opt
regiun! CCOllOrnlCC

Capitala: Cairo (15 mil

Contaclclc cornerciale intcml\ionale

au adus conducatorilor Egiptului
bogalii incxprirnabile. in Egiptul
de astiizi nu rnai estc vorba de 0
gramada de am $i arginl. AccaslA lam
indeplin~te functia de intennediere
intre zona de vest $i lumen araba.
Tocmai de accea. limp de douazeci de
ani, Egiptul a fost nevoit sa plateasca
un mare prel: atunei cind in anul
1979 p~intele Sadat a semnat
la Camp David aeordul de pace eu
Israclul, lArile arabe invecinate au
pedepsit Egiptul prin excomunicare.
~i in interioml tarii JX)lilica dcschis.."t
a intftmpinut re7istcnla.
Dupa asasinarca pre~edintelui Sadal.
unnallii strategici sale moderalc au

flieroglifele SWI/ ideogrllme core

injiif1fe(CtJ Ollnreni, Ollinlllle $i
e\'enimenre dill exislenlll cotidiami.

locuilori)

Llmoo: arnba (oficialli)

M0ned3: I lilt egipteaoo =- 100
pi~lri

Rcligia: musulman~itd (9()0 0).

CTl.":$liro de rit coplic (9-100 i)
Lacun: Rczcrvorul Naser (6.500

km J )
Fluvii: Niltll, 6.671 km. hingli
AStinn ell 0 IlI.lime de 200 m
Celc mai impor1nnte o~:
Giza, AJcxandria. Suez, POr1ul

Said
Aeropor1urile: Kair-Helwpolis,
Ale:{andria., Asuan

CE TREBUIE
I. Piatra de la Rosetta (un

sA ~TITI

o~1 la est de Alexandria) n de\'enit cunoscutA

pe:ntru inscriptiile trilingve. care in anul 1822 au inlcsnit descifmrea de cAire
arheologul francez Champollion n scrierii hieroglifice.
2. in anul 1988, Premiul Nobel pcntru Lileratur'i a fost acordat scriitorului
egiptean Najib Mahfuz. Actiunea romanelor sale se pctreee la Cairo, o~ul
in care sa ni\scul. in anu! 1994, a suferit rAni grove in atacul condus dc
islami~li fanatici.
3. Printre marile figuri istoriee ale Egiplului se deosebc$te Gamal Abde! Naser
(191870). Din anul 1943 s-au grupat in jurul sllu ofiteri care im~~au
acce~i crcdinla; eu ajutorul accstora a organizat in anul 1952 un alae de Sial
~i I-a delmnat pc regele Faruk I. in anul 1953. Farulc a fugit peste grani{A.
iar Naser a proclamat republica.

EGY3

AFRI~

EGIPT
HARTA FIZICA

1
1

.... '"""'".
IH:)IUU.
II~IM

_.

\,

'"

Tobo ...,;', ........

HI"'"

11....(;11.1111

~-

_....
Localltiti

peste 1.000.000 de Iocuilori

1oo.0()().1.ooo.ooo
5O.0()().1oo.ooo
sub 50.000

'---'--------------~--___1

drumuri mai importante

100 200 50lI m

Door 4% dill supra/ala Egipllllui es/e loclli/a sail clii/im/a. ViOla es/e cOllcen/ra/a

in cOleva oaze, dar mai ales in valea Nilului. De acesl Jluviu a depins eXiSlen(a
domniei !araoniI01; ~i 101 de acesla depi"de ~i (inulul de aSla::i.

EGIPT

EGY4

Pe malul jluviului datator de viala

Aproape intreg teritoriul Egiplului se afla in zona tropical uscata. Dar nu inlreg
teritoriul estc pustiu: aceasta se datoreazi'i Nilului, eel mai mare nuviu al Africii.

in pm"tea de $11$ a Niluilli 1Ia1;ghea::ii

feillca.

/1/1

celebrll \'a.\' egi/Jtean: lI!ce

pe lallga Va/eo RegilOl: illconjl/lYlul

de sriim:i.

eritOriUl Egiptului cste alcatuit

din milioane de kilometri
patrati. tOlu~i daar palm 1.1 sum
din acesta cste construibil ~i locuibil.
Acesl vast {inUI african, intinzandu-se
din Peninsula Sinai

pana in Asia. esle

aeopen! aproape in intregime de d~ert

~i semide$eT1.

Miezul Egiptului este

Nilul care curge dea
lungul \<1rii pc 0 lungimc
de 1.550kilometri;larmul
acestuia este 0 vasta 007..a.
Apele datatoare de viala
ale fluviului formeaza
la gura de scurgere in
Marea Mediteranl1 0
delta ramificata. Aici
sunt situate cele mai mari
ora~ ale Egiptului -printre accslca se
numruii eapilala \Arii eu 15 milioane de
locuilori- Cairo.

Cea mai mare parte a populaliei

Egiptului uaiC!j:tc din agricultura inca
de la construirca Barajului de la Asuan
rccoltele sunt mai u~r de prev8zul.
iar eonditiile de viatfj pe valC'd Nilului
s-au imbwllitiltit considerabi1. Barajul
colosal actionem ca Ull regulator al
inundatiilor $i directionea7.1'i surplusu]
apclor caire Lacul Naser.
in decursul a 30 de ani, popu1atia
Egiptului a suferil consccinlele razboiului. Prin llnnarc, a crescul nevoia
de alimente.

CLiMA
Cea mai mare parte a populajiei
Egiptului trJi~te pe leritoriul ingust,
dar foarte fertil al Nilului. in perioada
anuala de prosperi tate (augustscplembrie) fluviul inunda valea in
apropiere de Asuan ell 8.500 metri
cubi de apa pe secunda, ceea ce face
posibili'i cultivarea plantetor fllrajere ~i
a recoltelor pentru iam:'i..

Pc t.:1rmul mcditcrnnean estc calda

~i

bland1i (fluCtU3\ii redusc de temperatura: in ianunrie +13,5cC. in

august +26C). in intcrioml \lirii
este foane fierbime 11i uscat~ (celc
mai ridicate tcmpcraturi dcpa~sc
+4 1C). Fununi de nisip. primavara.
obi11nuitii: limp de doua ore temperntura poate ntinge 20 e.

--.,..,,-...

STATISTICA
Suprafalll: 1.001,4 mii km!

Populatia: 7~,7 mil (eslc n doua

lar1l. durll Nig.:ria en llumll.r de [0cuitori din Ali-ieu)
D('nsitatel! populalid: 75 roc km~
(pc \alca Nilului: 1.300 loc.'km 1 )

Rcligin principah\: islami<;mul

(94 0 o. in principal sunniti).mcmbri'i
a biscricii COp\l(,~c. bisericii de vest
~i catolidi (60)
Cclmai lnalf \ arf: \1unlcle Sfin-

tei Ecmerilla (in peninsula Sinai)

2.642 111
Granite: eu Sudan, Libia

~i

Israel
Sia/uill lui

RlIllle.~

lilli-lea di" celehrele mine de III Luxor.

EGY 5

AFRI

CAIRO
Centrullumii arabe

Pia/a Salah el-Din $i Moscheea Sultanului Hassan (constmita intre anii 1356-1363),
vedere dinspre citadela. in panea dreapta, Moscheea AI Rifai din anu11869.

EGY 6

Intre islamism

~i

societatea de consum

Importanta ~i bunlistarea o~u1ui Cairo au fost determinate de ~ezarea sa

strategicii la riiscrucea unor importante drumuri comerciale, in iuima lumii
arabe.
in 002<11111 din
Cairo po/i

CE MERITA VAzUT

eump:Jro eelc m.1i

exotice /Tuete $i
legume.

Cairo musulman cu Citadela sa.

Cairo crqtin cu bisericile copte.
Muzeul Egiptean care asc:unde

comorile lui Tutankamon.

Piramidele din Gi7.a atlate in

apropiere. Memphis.

PESCURT
Capitala Egiptului
Limbi: aruba (limbi'l. oliciald),
engJeza. dialecte locale
Moreda: lira cgiptcanii
Re1igic: isllllnism (92%), ~Iinism

de oncnlare copla
Fluviu: Nil

MelrOu
Acroport intcma\ional: Hcliopolis

ECONOMIA
IndU~lria: mClalurgicll. de m3~ini
ck'Clricc (mijloacc de transport).
chimicii (productia de cauciuc),
alimcntar:i (tutun). Servicii
(comert-. administralic. finan\c).

airo nu a fost construit din

intamplare pe malul Nilului,
IOClll pe care II ocupa astazi,
la inaltimea insulelor Gezira ~i
Roda, faciliteaza traversarea rara
problcmc a fluviului. Conducalorul
arab Amr rbn-el-As a cucerit
cetatea bizantina ridicatfi. aici in
anul 642. Tabara sa militam s-a
transfonnat treptat in noua capitala
a ,arii deja arabizate ~i a primit
numele de Al-Fustat (in prczent
Vcchiul Cairo). Cuceritorul a construit aiei prima mosehec din Egipt.
in seeolcle care au unnat,
alltorita!ile din Cairo, in [runte Cll
dinastiile Ayyubizilor ~i Mamclucilor, au acordat 0 deosebitii
atcnlie dezvoltarii ~i infloririi
ora~ului. in seeolul XIV, Cairo
emana 0 frumuse!e irezislibila pen-

CLiMA
~i

secCloasc, ell Icmpcraturi care

variaza in iulie intrc 24C ~i 41C.
lemi bliinde ;.i insorite eu
prccipitaJii rcdusc. Temperatura
medic in ianunrie varinzii

intre 9C !Ii 19e.

Vechiului $i Noului Cairo.

tru intelectualii ~i pc arti~tii din

lumen intreagii. inca de pc atunci,
aeesta era un marc ora~, imbogatit
de pc unna eomcJ1Ullii cu miradenii ~i presarat ell mosehei ~i
palate oplilente.
Islamul continua sa Joace un ral
decisiv in Egipt, dar lara ~i capitala
sa se deschid tol mai mult catrc
Ves\. Calatorul nu poate sa nu
observe imediat contrastele puternice care domresc in Cairo: aici
lumea araba se int5lne~te Cll innucntele apuscne.

CE TREBUIE
1.

Tropicali'l.. Veri ficrbinli

Citade1a ofem 0 vcdere idealii asupm

sA $TITI

in amichilatc. eel mai important ora~ din Egiptul de Jos era Memphis.

infiinlat in milcniul III i.Ch. Ruirelc sale transfonnate in muzeu in acr libcr
se aOa la numai 24 de kilomctri la sud de Cairo.
2. Pentru a ob\ire 0 diploma eliberatii de Universitatea Islamica de pc langi'i
Moscheea Al-Azhar trebuie sa studiezi 17 ani.
3. La infiinlarc, Cairo a primit numele de ,.AI-Qahirnh". adicll. .,invingatorul".
4. Descopcririle arheologice din 1980 au demonstrnl faptul eli. cgiptenii
cun~teau tehnica tip.1rului inca de pc vremea Dinastiei Fatimizilor, cu
4000 de ani inaintea europcnilor.

Ami

CAIRO
PLANUL ORASULUI

DDH.I

,-De$i tradiliile sale nu dateazii din antiehitatea ale eiirei vestigii suJJf omniprezente in Egipt,
eea mai mare metropolii a Afrieii $i a Orientll/ui Apropiat riimane, de seeo/e, eentrul
cultural, $i nu numai, alfum;i arabe. Piramidele dil1 Giza, care, imprewu'i eu ora$ul Cairo,
fOllneazii un uria$ organism urban, exponatele din Muzeul Cairo $i statllia lui Ramses din
fala Garii Centrale stall miirturie a striilueirii vremurilor demult apuse. jn sehimb,
mosehei/e, bazare/e $i zgfJrie-tJorii modemi de pe malul Nilului aleiituiese 11L/nea arabii
contemporana.

CAIRO

EG II

eel mai islamic dintre orafjele arabe

Frumusetea o~u1ui Cairo a atras laudele ciiliitorilor de cateva secole, cand ace~tia il
numeau ,,mama lumii". De atunci, el a suferit numeroase scbimbiiri: suprapopularea,
poluarea ~i constructille haotice au marcat profund 0 . Din fericire, striilucirea
timpurilor trecute nu a dispiirut cu totul.
airo cslc cclmai mare ora~ al
Africii. POlrivit cstimJirilor,
aid locuicsc peste 16 mil ide locuitori, iar numfuul accs-

OOr

lora se dubleaza In fiecarc 10 ani. Sa

nu uit5rn: Cairo nu este numa; un
"colas al Lumii a Trcia", ci ~i ofa$ul

in care au lual n~tere. intre 13821517, cclebrelc pov~ti .. 1001 de

napli n .
inccp<ind din secolul X, Cairo a fast
principalul ccnlru al islamului. in
972 a fost conslnJitii moscheea AI-

Azhar, iar in 988. Universitatea care

apartin:: de aceaSla. Moscheea cste,
de peste 1000 de ani, cenlru] spiritual pcntru studiul $i intcrprctarea
islamului. prccum $i eel rnai imporlam loc~ de invati\mant al lumii
arabc.

In Cairo exist;) peste 500 de

moschei. Cele mai remarcabilc din
Ire aCCSlca sunt Moscheea AI
Azhar,
AI
Rifai,
Moschcca
Sultanului Hassan precum ~i eea a
lui Mchmct Ali (supranul11ita
Moscheca dc Alabastru) din
Citadela. Poposind in Cairo, nu este

suficient sa vizitczi monumcntclc.

Turistul trebuic sa se lase patruns de
aunosfera ora~ului ~i sa-~i pctrcaea
noaptca prin ba7.arul din eal1ierul
Chan al-Chalili. Aiei, vizit3torii se

pot relaxa in fala urei eafele ~i a urci

narghilelc, in cafen:aua AI Fisha, al
carui oaspete constant a fost scriitorul egiptean, Naguib Mahfouz..
distins cu premiul Nobel.

STATISTICA
Supraf8Ja; 453 kill

Popu1apa: '''.1 nnl. loe,

(aglomcrdlia urbana num;irU 16..:!
mil.llx.)
Sporul natural: 1.~Ho,o
Densitatea populatiei:
I7.XXO ',Ie 1m (num;li in ora.!jl

Dis...!" falii de M.... MediteraD4:

.:!OO km

Anubis. expomJt in forma de $<1clJ/, apaI1inand lcz:JUru/ui lui Tutankttmon dm

Valc:1 Rcgilor. civiliznlic cgiprc.1nfi din sccolul XIII.

MUS 1

AFRICA

....

MAURITIUS

Griidina Raiului

Plaje de vis inconjurate de palmieri $i ape de cristal - a$a arata insula Mauritius
denumita de poetul francez Baudelaire "Griidina Raiului".

MUS 2

Faima datorata unei

gre~eli

Numele Mauritius este universal cunoscut datorita celui mai

celebru timbru po~tal din lume. Trebuie menlionat ~i faptul
ca insula insa~i este un adevarat paradis in oceanul Indian.

ECONOMIA

,MaM

Agricuhura: 94 n0 din ",uprofa!;)

insulei eslC acopcrita de culturi de
trestie de r.lhiir. ceai. orez. fruch~.
rutun. C~erea animale10c bo"ll'l:'
Industria: fannar.."\.'ulici.. Turism

Amironle

ANZANIA

Seychelles
A/dabra

Comore

nsula Mauritius a devenit celc-

INDIAN

"

MAGADASCAR
Cana/u/
Mozambic

Reunion

CE MERITA VAzUT
Pon Loui~ (pialo). Curepipc
(cliidirile din epoca coloni313.).
ntdierele d~ arti7.anat (~Ii.
IllOUS5CS (grAdill3 hoUnic3.).
Casela lre....'T\alia de p3sari).
cascada Roche~ter. plajde albe.

OCEANUL

.,

MOZAMBtC

brilanica, in 1847. Paoa astazi s-au

pastrat daar 12 cxcmplare estimate
de co1eclionari en fiind cele mai valoroase din lume. Faima se datoreaz.ii ~Iii gravorului: in limp cc
grava placilc. Joseph Barnard avea
in fata ochilor sigla alamal:'i deasupm oficiului po~la1. Astfel, in loe de

bijutcrii. imbracaminte). Pample-

Mayolte '
(fr.)

bra datonta unui timbru ~tal.

la care viSC3/.ii fiecarc filatclist
din lume. Timbrul numit "Mauritius
albaslru" a fost em is in fOSUl colonic

farquhar

Rodrigues
MAURITIUS

(~)

Tropicu/ CaPriccmu/ui

500km

cuvintcle "Post paid" (franco) a aplicat pc timbru inscriptia "Post Officc". AstiiZi locuitorii insulei ii sunt
recunoscatori grnvorului dislrat. Datmila lui, timbrclc cu digia rcgirei

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. eel mni indmgit dans popular din insula Mauritius este "siga", adus de

sclavii din Africa.

2. De Maurilius se leagli povestea uoci perc<:hi de emi romantici: Paul ~i
Virginia. ISloria lor emolionant3 vorbc~le desprc noblelea drngostei in
acest pamdis neatins de civilizalie.
3. in anii 1891. 1893 ~i 1899 pe insula au izoocnil epidemii de bolera care
au decimal populalia.
4. Din puncl de vedere a1 industrializarii. Mauritius se situeaza pc locul 4
inlre cele 52 de liri afri~.

britanice Victoria au mcut insula

celebra.
Frumusctea acestei insulite din
largul coastelor cstice ale Africii din
Oceanul Indian a fost s15.vita de
scriilori renumiti, cum ar fi Charles
Baudelaire $i Mark Twain. eel din
unna avca sa spuna ci'i Dumrczcu a
creat in Mauritius al doilea rai.
intr-adevar, insula este de vis: soare,
nisipuri albe, lagurc limpezi ca de
cristal, plaje minunatc care se inlind
pc kilolllctri intregi $i p5.duri de palmieri. I:>l.~i accstc atuuri ale insulei
nu mai sunt de rnult un secret.
pcnlru mornenl, Mauritius este ocolit de invazia turi~tilor.

MUS 3

AFRICA

MAURITIUS

HARTA

FIZrcA
Flat I.

Gunners Quoin

OCEANUL INDIAN

Peste 100000 de Ioc.

...........

Cap MalheufBUx
"

Pes'e 50000 de Ioc,

Sub 50000 de Ioc.

- - Drumuri irnportante

..E

Recdul de corah

200

,..,.

---....

" ....

500 1000 m

..OCEANUL INDIAN

Cea mai mare parte din podi$urile din Mauritius este destinata culturilor,
in special de trestie de zahiir, care au inJocuit flora originaro. Aceasta
nu ji deranjeazii insti pe turi~ti, care continua sa viziteze insula cu pJacere.

MAURITIUS

MUS4

Un curcubeu de culturi
Atmosfera specifica a insulei esle rezultatul unei 1ini~ti suflete~ti tipic asiatice ~i a
stilului de vialii frantuzesc. Ironic, sleagul britanic a flutural deasupra insulei un limp
mull mai indelungal decal cel francez.

Sfon3 insulei Mauritius estc istoria cuceririlor coloniale europereo Primii sositi au fost na\liga-

torii pollughezi. in unul 1507. Au

denumil-o "'nsula Lebam", dup..i 0

specie (acum disparuta) de p:ls:iri
ascmanaloore lebcdelof. 0 suli) de

STATISTICA
Suprafata: :U)40 kmPopulapa: 1..2 milioone(68""dc
origin: indiana .27"0 creola. ]""
chirc....1. 2". I:uro~ana).
Densitatea populapei: 569

"m

hx:uitori
Cel mai inalt virf:
Pilon de l:l Pl.'lltl.' Ri\ i"!re 'oire

1827 m)
Lungimea coastci: .217 "m
De \bunliu~ .lpar1U-c msul:l
Rodri!:!ul.'~ (500 kill la est) ell ()
suprat:11;i de 110 "m

ani mai larziu au ajuns aici cortibiile

Companiei Indiilor de Est. in oooarea gU\;emalorului Moritz von N3Ssau olandezii au numit insula "Mauritius". Dopa explootarca inlensi\l3 a

padurilor

uri~

de abanos. olande-

zii au parnsil Mauritius in 1970.

Cinci ani mai tarziu insula a intrat

sub silipanirca francezilor care iOIC-

nlionau St1 deschidii aici 0 ba7;:i destinatii luplci pentru starpirca piratilor din Occanullndian. Penlru francezi, Mauritius a devenit "Insula
Fran!ei" ("lie de France"). Sub conducerea lor, mii de sclavi cultivau
aid trestic de zahiir. Abolirea definitiva a sclaviei a avut loe abia in
perioada britanica. in 1835. Insula a
ob!inut indcpendenla in cadrul Co-mmonwcalth-ului britanic in 1968.
Populalia illsulci a mmas ins,'i credincioas,'i limbii franceze ~i stilului
de vialii francez iar Parisul c consider:ll de autohtoni drept "buricui pamantului".
in prezent. Mauritius este un curcubeu de culturi ~i
grupuri elnice de
origire indiana,
creola, fmncczli ~i
chilrza. 0 dovada
in acest sens este
steagul nalional
in 4 culori (~u,
albastru, galbcn ~i
verde).

PE SCURT

Insul~

la oceaDullndian (880
Ion la Est de Madagascar)
Independentli din 12 manic
1968. Membra a Commonwealth
-ului britanie
Capitala: Port Louis (145.000

de locuitori)
imp.'I.'1itii in cinci districte:
Plnires*Wilhelms, Mokll*Flacq,
Pamplcmousses-Riviere du
Rempart ~i Grand-Port-Savane
Limoo : englcza (limba
administrntiva), rranceza.
creola, bhoJpuri (dialect indian)
Religie: hinduism 5()O/
e~tinism 310/. . islamism 160/

budism 3%
Moncda: rupia mauritana
V:irrurile principale: POlICe,

Picter Both, Mone Brab..1nt

Ora~elc principale: !)ort Louis,
Grande Baie, Pamplemousscs.
Beau Bassin, Mahl1bourg,
Souillac, B5nares. Curepipe
Aeroporturi: Plaisance
International Airport

CUMA
Sublropicalii. Din noiembrie p:ina
in aprilie estc posibitl1 ap.1rilia
ciclO..1foclor. Temperatura aerului In
lJinn: din ianuarie pana in aprilic
30'C. din iulie p:iml in scptembrie
(periooda rece) intre 14 ~i n"e.

Floro in Mauri/ius csu: e:arem de:

V.1zuf

di~ersifiC3rii.

Curcubcuf

aiei po.1tC Ii simbo/ul muJticulturolismului de pc insu/J

TeD 1

AFRICA

CIAD
De 1a Muntii
, Tibesti la Lacu1 Ciad

in inima continennlJui african, departe de mari $; oceane, se afJa Republica Ciad.

RegiuIJile IJordice alc larii SUIJI locuite de arabi, iar regiuIJile sudice, de populalia de
culoare. eel mai IJumeros grup etIJic este reprczeIJtat de populalia Sara, care se
indeletnice$te mai ales ell agr;cu/lllra.

Antagonismele dintre nord

Teo 2

~i

sud

Francezii, care au trasat granitele statuiui Ciad la inceputui secolului xx,

nu au urmat niciun criteriu logic. Consecintele acestui fapt sunt
conflictele etnice perpetuate panii in momentui de fata inlre nordul arab ~i
sudul dominat de locuitorii de culoare.
a sra~ilul sccolului XIX,
statele ambe sub stapanirca
dirora se ana Ciadul de peste
un mileniu s-au dcs1.Jfunat. Profitand
de ocazie, francczii au arexat acest
terilariu Africii Centrale, pc care 0
controlau deja. Gad a raffias parte

intcgranta a coloniei francczc

paoli

In dobandirca independcn\ci, in
1960. Tara era dominatii de tribu!
Sara, atal din punet de vcdcrc ec0nomic. cal ~i din puncl de vedere
politic. Regiunile nordice ale statului
emu ocupate de arnbi. La numai doi
ani dupa c~tigarea indcpcndcntci,
~lau
fficut apantin connictele

STATISTICA
Suprafata:

I.~X

mrhoare km

Populapa: 9.1\ mllio.nr do: lllCultori

Densltatea populapei: 7 IlX km
PopuJapa urbanA: 25 0
Speranta medic de viall: 50 de ani
~ntru fo:mei ~i -47 de ani pcnlru
h.irhap
eel mai inalt virf: I"mi Kou......i

IJAI5

m)

PE SCURT
Dcnumirea aliciala: Republica Gad

Struetura administrativa: 14
prefceturi
Capitala: N'Djamena (721.000 de
loc.)
Limbi: fronccz.'1. nrabli (limbi
oficia1c), limbi tribale
Vnluta: francul CFA
Re1igie: animism. islam, ~ism
Cele mai Iungi rauri: Chari. Logore
Aeroport: N'Djamena

Produclia
de eercaJe
cSle

suficicntiJ

doarpcntro
nc\oile
mtcmeale

rarii.
sociale pc fond elnic. in 1963, au
avut loe primele aCliuni anliguvcmamenta Ie. Rebelii musulrnani nu au
re~it
sa
rastoarre guvemul
p~inlclui Tombalbaye. Cu ajutorul Parisului, acesta s-a mcnlinut la
pUlere p3na in 1975, c;ind a avulloc
o lovitura de stat militarii, unnat5. de
un riizboi deschis inlre FronlUl de
Elibcrore Nalionala a Ciadlilui
(Frolinat), reprezentantul nordului
musulman, ~i sudul cTC!j:tin-animist
care dominase in trccul tara.
in 1978, dupa mulre runde de
rcgocieri, a fOSI creat un guvern
provizoriu. Sarcina acestuia era C<.11marea conflictclor tribale
~i
obtircrea uniwlii nationale. La conducerea noului cabirct s-au allal doi

dintre liderii FroHnal - f-1isserc

Ilabre ~i
Goukouni Oucddei.
Rivalitatea dinlre ac~tia a condus la
dcslriimarca Frontului ~i la ciidcrea
guvemului. Libia s-a amestecal ~i ea
in conflict. de partea lui Oueddei.
Kaddafi conta pc vicloric ~i unn.5.rca
unirea teritoriilor Ciadului ~i Libiei
sub conduccrca sa. Oucddci a
rcfuzat, insfi, sa colaborcze. Ilabre a
folosit confliclul in folooul sau. Cu
ajutor militar din panca SUA ~i a
Frantei, el a intrat in capitahi, in iunic
1982, ~i s-a proclamat p~inte.
Anii '80 au decurs sub scmnlll conniclelor interrc ~i intemationale. in
1994, annele au fOSI, intr-un final,
predate.

CE TREBUIE SA $TITI
I. in secolul LX, triburile arabc controlau regiurea dinjurul Lacului Cind. in
perioada de innorire a sl....tului KalK:m, Ciadul a fost parte integranll\ a unuia
dintrc cele mai mari imperii ale Africii.
2. Dcprcsiurea Ciadului estc una dintre cele mai adlinci din Africa. Aceasla
cuprinde ~i terenurilc de dincolo de granitelc Ciadului (mai ales la est. in
Sudan)
3. Populalia Ciadului rolosqtc peste 120 de Iimbi ii dialecte diferitc.

Teo 3

AFRICA

CIAD

HARTA FIZICA

I 8

I A

"">m

I'"'

N I G E R
t.

..

..

,--

BORKOU,'

--,F~

BOOL

, ,
," '

-'-, it,:.

CNNf;Dl

,,

Mirodenii 5; legume

in piala din Chadrn..

LocalitalJ

peste 100.000 loc.

intra 50.000 - 100.000 loc.

intre 10.000 - 50.000 kx:.

sub 10.000 Ioc.

- - drumuri pnnopa1e

rezervapi naturale
dune de nisip

500 1 000 1 500 m

REPUBLICA
CENTRAFRICANA.

cuMA
Clima tropicahl d~rtic:\ 18 nord ~i

DC$crtulla nord, savana Ja sud. Acesta estc numai unul

dinlre criteriilc care divizc(1za rara in doua zone. AIle
eriterii sunt clima di(eritii, vegelatia $i populatia, arabi! /a
nord $i de eu/oare la Slid.

tropicalii In sud. Temperatura

medie in N'Djamena \'ariazA iOlre
+24 Iii +39"'C. Cantitatca de
prccipil31ii anualc variaza intrc 20
~i 750 mm.

CIAD

TCD4
A

In ,tjnutul secetej
Razboiul civil indelungat, seceta urmatii de inunda\ii ~i, in final, invazia lacustelor
au aruncat populapa Ciadului intr-o samcie lucie ~i au flicut tara dependentii de
ajutorul extern.

iadU! CSIC un exemplu lipie

in

Slatul eu 0 supraful.3 de

de tara slab dezvoltam. Doar

25% din popuJatie locui~tc

in o~. Jumalatc din cetiiteni nu au

implinil inca 15 ani. iar spcranta
medic de viata este de door 47 de
ani.

calcva on mai marc dedit cca a

ROffianici locuiesc doar9,8 milioare
de aameni. Ciadul estc foarte in::gnl
populaL Majoriultca locuitorilor

sau stabili! in Dcprcsiurea Ciadului

$i pc malurile rftului Chari. La nord,

populalia se conccntreaza in jurul

oazelor sau duce 0 vialii nomada.

Baza economici esle reprezenlalfi de

culrurilc agricolc pnmiti\ic, mai ales
de manioc. mei, trestie de zahar ~i
alure. Locuilorii rcgiunilor nordicc
ale larii se ocupa in princip..11 eu
crc~lcrea vitclor. in zorele mai fertile din preajma lacului Gad sc cultivu bumbacul. Vcnilurile din Vflll-

zarca bumbacului rcprezinla 40 %

din \'aloorea exportului. AccaSla
dependenla a economiei de 0 sursa
unicii de valula a condus de multe
ori in istoria Ciadului la crize finaneiare, provocate de pnib~irea prelUlui bumbacului pc pia~ mondiala.
Prin Lacul Ciad trece grnnila cu
Nigeria, Cll Camerunul $i cu
Nigeml. in apropiere de v5rsarea
raului Chari in lac se ana eapitala
Ciadului, N'Djamena (foslul Fort
Lamy). Pescuilul este un clement
important al cconomiei in aecstc Jinuturl. In pcrioada ploilor. Lacul
Ciad se revarsa in mod regula!. Pc
timp de seecla. dimensiunile lacului
se injumi'iti'itcsc in comparatie eu
periooda prccipilatii1or.
in nordul Ciadului se ana regiunile
de~rtice ale Saharei acopcrite de

ECONOMIA
Agncultura: cuhuri de bumhac.
mci. manioc. trestie de 7..a.hJr.
alurr de pamalll. c~taca \ itclor,
Pc~uitu1. lndustrie slab
dc..\oltalu,

ierburi surace sau tOlal lipsite de

vegetatic. Doar in masivul Tibesti
(eel mai inalt munle din lara) poate
fi inlalnita 0 nolii eeva mai bogatii,
eu vcgctatie meditct"llmani'i. Mai
sprc sud, sc intind savarclc ell baobabi ~i salcami. Cu cat sc inaintcazil
mai ad:inc in inima ~i, ell atit vcgetatia savarci devire mai abundenta. in rcgiurea care cuprinde
Deprcsiurca Bodelc tniiesc elefanli.
girnfe, rinoceri ~i lei. Aiei sc ana
majoritatca (><Ircurilor nalionalc ~i a
rczcrvaliilor naturale.

~ICA

TUN 1

TUNISIA
Balconul Africii

--

.,

PrilJ regiulJile pustii ale TUlJisiei, la sud de MUIJ!ii Dahar, se eiiliitore$te de seeole eu
ajutorul eiimilelor.

Patria lui Hannibal

WN2

1n apropiere de Tunis se afla ruinele Cartaginei. 1n perioada antica,

aceasta a fost centrul unuia dintre cele mai mari imperii din bazinul Miirii
Mediterane. Pe vremea lui Hannibal, Cartagina aproape a invins
atotputernica Roma.

"

n preajma anului 1.100 "Ch.,

pc coasta TUllisiei au debarcat fenicienii, originari din
zona Libanului de astazi, $i
cUl10scuti ea 0 semintie de
negustori. in anul 814 i.Ch., au
pus temeliile Cartaginei, care a
devcnit capitala posesiunilor lor
apusene. La scnrt limp, ora$ul a
capatat statutul de important
centru militar $i comercial in

rcgiuooa

sudica a
Marii
Medilcrare. Datorita situarii
geogratice, Cartagina a avu! $i
ral de aparare a ora$c1or fen iciere

in apropiata
Sicilie. Influcnta Cartagirei a
cupfins coastele nord ice ale

La incepuruJ seco/ului XX. oro.:>ul de provincie AJ-Hammamal. pc coasra de

nord-cst a Tunisiei. a conSli/lli/ 0 surs5 de inspirolie penfIlJ multi arli.:>/i.

ridicale

Africii $i a ajuns
$i Sardinia.

palla in Spallia

Cartagina a intrat in conflict ell

Roma antica. Rivalitatea dintre
cele doua puteri pentru suprematia asupra lumii ant ice a
provocat trei razboaie. in timpul

cuMA
Mcdilerareana la nord ~i tropicala
secetoasa la sud. in Tunis,
temperatura medie atingc + IO"C
in ianuarie ~i +26C in iulie.

primului razboi punic (264-241

Leh.), Cartagina a pierdul
aproape inlreaga Sicilie in
favoarea Romei. Treizeci de ani
mai tarziu, aceasta aproape ~i-a
distrlls redutabilul du~man. AI
doilea nizboi punic a incepul
eand Hannibal a traversat
granita de pc raul Ebro in Spania
~i a pomit mar~ul spre Roma.
Annata lui Hannibal numara
38.000 de pedestrali, 8.000 de
ciilareti ~i 37 de c1cfanti.
Celebrul slrateg ~i-a condus
armata mai int5i peste Pirinei,
apoi
peste Alpi, cauzand
pierderi importante unitatilor

romane,
eu
mult
mai
nllmeroase. in anul 212 LCh.,
ea.nd Roma supusese deja
numcroase popoare rebele, la
ponile ora~ului a aparut
Hannibal - eveniment unie in
iSloria imperiului. Acesta nu s-a
deeis insa sa atace ora~ul.
Annata eartagineza a fost
respinsa iar in 202 i.Ch. a primit
lovitura de gratic in apropiere
de Zama, in Tunisia de ast3zi.
Hannibal a fllgit in Siria iar in
timpul eelui de-al treilea razboi
punic (146 i.Ch.) Cartagina a
distmsa
~i
supusa
fost
Imperiului Roman.

CE TREBUIE sA ~TITI
ECONOMIA
Turism. Mil'crit: fosforilc, petrol.
zi'tc5mime de fier. Agricultum:
culturi de maslini, vita de vic,
dtrke. cunnale. Pcseuit.
Industria: u~oarii (textUa), a
lemnului (hunie). Ateliere de
ani7.amlt.

I. Granila dintre Tunisia ~i Libia a fost stabilita definitiv de abia in 1982.

Conflictul indelungat dintre cele douA lari vecirc a fost trnn~..1t de scntin!a
definitiva emisa de Tribunalul International de 13 Haga.
2. Kairouan este unul dintre ora~e1e slime ale musulmanilor, al patrulea ca
importanta. Aid se gase;;te 0 mare ~i celebra moschee (Sidi Uqba).
3. Ini!ial, Tunisia a fost patTin populaliei herbere a d~erturilor, care, mai l.1.rL.iU
sa arnestecat cu arabii. tn prezent, aid triliesc pUlire triburi curat herbere.
4. Guvcmul Tunisici conduce 0 carnpanie extinsa pe tema planificarii
familiale, cauzata de suprapopularea liirii.

GRC 3

EUROPA

CENTRALA
~I

DE SUO

GRECIA
HARTA FIZICA
r

BULGARIA

FY.R.OM.

ALBANIA

1.K.u.

' ' ' '")

TURCIA

IOHICE

t. Zakinlhos

MAREA
IONICA

--

(l(lADUE

..

...........

,""....

. """"'"

.Kithira

_lolIllID._
....... ,--

...

_ 1 _ _. -

lolI _ _ ODD

---

_,GIll ...

-.

<

.......

,.

Cea mai sudicii insulii a arhipelagului Cicladelar es/e Insula Thira sau San/orin. Insula
este vizilala de luri$li din loala /zllnea, atra~i de Jrumusefea peisajelor -$; a arhitecturii.

nou

MO~TENIRE

GREA

Raiul torturat de mulfimea

turi~tilor

Crecia lasa impresia en estc creatia naturii capricioase: in nord se prezinta ea un

teritoriu unitar, continental european; in sud, iusa, teritoriul ei estc impra$tiat
In apele marilor. Dad ar Ii sa credem In mitnri, Crecia ar Ii rezultatul dragostei
tradate dintre zeita recoltei, Demeter, ~i zeul marilor, Poseidon.
infieca,e:.i ru;nele de pe tcrapo/e
I

i:jt"te de Iff;; de

\Utll

'"ri)';

recia sc intinde in
sudul Peninsulei

Balcanice. Tarmul ei

estc br.iZda1 de numeroase

golfuri. Golful Carint

despartc parte<l continentala

a larii de Peloponcz. care estc
legal de Grecia continentala

numai printr-() ffi$ie ingusti

de pamfult. in aces! loe ingusl
a fost sapal (in 1893) Canalul
COIinI.

Greciei ii apal1in 1.300 de insule.

dintre care numai 250 sum locuilc.
Ele pot fi contemplate din vapoarclc
de vacanll'J, care plulesc mai 101
timpul pc apa :llbastrJ: a marilor.
Puzdcria de insule, alaturi de faladele albe ale caselor. tavcmclc ~i
speciali13lile culillare grec~ti sunl
motive pentru oricine sa considcrc

Grecia 0 dcstinalie perfcctfl pentru

vacant:i.
in ultimii ani. grecii sunt din ce in
ee mai eon~licnli Cl'j aceslc aiuliri
turislicc sunt. de asemCl1ca. ~i ntlluri
comerciale. in 1952. lara "zeilor" a
fost vizilata de 52.000 de luri~ti. in
1969 - de 1.000.000. pentru ca. in
1998, sa fie \izitata deja de peste
10.000.000 de turi~ti. Pe Acropole
se \-and in fiecare an 2.000.000
de bilele de intrare. iar Palatul

Suprafata: 1.119:'" ~m

(in,ulde: .:!:",noo ~m: lim care

.:!Y" ~m: ndu.:uili)

CE MERITA VAzUT

LocuilOrii: 10.9 mil

Densilalen IlOpulJllici: Rl 10l.. km\'iirfurile IlIUlllOaSC eek IlIlli Inalle:

Olimp 2.91' m

Tarmuri: 1:".0:;0 ~m
(din care 4.0011 lm
I:mlUrlo,:nult)

\r1'

granil! eu: -\lhania. Bulgana, Tut-

cia ,i F\ R"'."'O"'.,;.;,

nou

.....

in nord: Mll.n:htirea Meleor

Ddfi. Atena, Aeropole eu Panenonui. Odeon. Stadionul Olimple.
Muzeul "'aliona! de Arheologic.
Capul Sunion. Pelopone.. eu Micene. Epidaur. Olimpia o;;i \tl"trn.
Cidadde: Dcl<h $i Santorin.
Rhodo-.. Creta $i Corfu

Regelui Minos este vizitat aoual de

pesle 700.000 de ruri~li. in ultimele
decenii. oaspelii de pesle hotare
"au invadaC insulele din Marea
lonica $i Marea Egee, p:ina nu de
mull obieclive turislicc pcrirerice
ale Grecici. S-au conSlruit hotel uri
chiar $i in !ocuri altadala nelocuile.
au ap:'i.rut p!aje permanent pline de
ruri~lii veniti in vacanl.1i.
Totu$i. acest regat al soarclui ~i al
turi~lilor nu se compune door din
ruine antice ~i plaje albe. Grecia
are $i s<'ne inghesuite in Munlii
Peloponezului. Alena este acoperita
de lin smog dens ~i galbcn. iar
pcscarii. in ciuda progrcslIlui ~i a
vcnillirilor ob\inule din turism. nu
vor sa rcnllnte la viala traditionala
$i lini$lita pe care 0 due.

TUNISIA
HARTA FIZICA

....

.,.
."

"
.~.

~ \ t~

.----, .

'".,.

'-

".

PMl8 250 OlIO IDe:.

InIte 100 aoo - 250 000 fix;.

INre 50 000 - 100 000 Ioc

_50000b:

-~.

_K_
_..-

-~
ALGERIA

100

. "...

2l1li

!iOO' IIlIO '"

LIBIA

Tunisia este cea mai mica lara dintre {iirile desemI1ate tradi{ional sub denumirea de
Maghreb (maghreb desemneaza in limba arabi! locu/unde apune soarele). Aceslmlme a
fast dat larilor arabe din Africa de Nord siluate la vest de Peninsula Arabica.

TUN 4=======::::J TUNISIA

Poarta lumii arabe
in Tunisia, europenilor Ie vine mai ~r sa se obiI1uiasci cu lumea arabii. Capitala
\lirii, Tunis, este puteruic europeuizatii iar pe coastii vin multi turi~ti, d~i viata este
piitrunsii de spiritul islamului.
unisia este situata in Africa de
Nord,
langa
Marca
Mcditerana. Pc l<lnnul ei
crcsc slcjari de pluta, llliislini ~i
tufi~uri de mamcini. Agricultura este

c1ementul de bazii al cconomiei

tunisiere. Culturile ocupa terenurilc
fertile de langa mare ~i rcgiunilc de
pc malul raului Medjerda, unica 3pa
curgaloare din tarn care nu seaca in

timpul anului .$i este folosita pcntru

irigatii. Tunisia ocup3 locul doi in

PESCURT
Denwnirea oftciall: Republica
Tunisiana
SlJUClUrn administmtiva: 24 de

gmcmoratc
Capitala: Tunis (1.9 milioare de

locuitori)
Limbi: araba (limb..'1 oficinlli).
fmncc:rii

Rcligia: islam

Cele mai man OI'a.$C: Sfa:<. Soussc.

Bizcrta
Cel mai mare lac: MarcIe Sol
eel mai lung r.iu: Medjcrda

Acropon: TunisLe-Carthagc

STATISTICA
Suprafap: 1MAl R km
PopuIAfia: 10 milioare locullori
Densitatea populaJiei:
60 toe 'km
Sporul natunLI: o.~o
Cel mai inalt virf: Jebel Chambi
(1544m)

Granite: CII Algeria ~i ell Libia

(in lotnl I A~4 kill)
Lungimea j:irmului: I. 148 km

lume ca exportator de ulei de maslire. Extraclia de fosforitc ~i turismul

aduc ~i ele conlribu\ii importante la
bugetul tarii. Pcste doua trcimi din
populatia Tunisiei lraiesc in regiunile de langa marc. in de*rturi, la
sud de mun\ii de calcar Az-Zahr, se
aventureaz.ii numai caravarele de
nomazi. Panea nordica a tfuii
cuprinde lanlUrilc muntoase ale
Atlasului ~i ale Saharei. Ambcle
regiuni sunt separate de un lant de
lacuri sarale numite ~lUri; eel mai
mare dintre acestea este Marele Sot.

nuitc ~i farmecul culturii ambe

actionau asupra acestora ca un magI'CL Aici au piclat, printre a1lii, Paul
Klcc, Louis MoiJIie! ~i August
Macke.

CE MERITA VAzUT
1 um Imoscheea Ka"hba, medma.
\1arca \h~hcc, \1U7CUI .311\mal
Bardo), Cartagina (\.tuzeul
awmal de Arheologie. Pan:ul
'\rhoologil.: I,:U Tcrmdc lui

Aceasta tara micutii inghcsuita imre

\nlol1lu), .\I+Hammamal.
doi mati vecini - Algeria la vest ~i
Kairown I ml,hl.:hcca)
Libia la nord- CSIC pcrccputa
ca fiind tara cea mai
deschis.."i spre Jume dintre
statelc arabc. in capitaJa se
obselVa imbinarca originaJa
dintre lumea Occidentul11i ~i
cea
a
Oricnllllui:
in
carticrelc
rnoderrc
ale
of3.$ului doml~tc 0 almosfera franccza, in limp cc in
bazare ~i in labirintul de
striidule din vechiul o~
(medina) se simtc fannecul
lumii
ambe.
Datorita
apropierii Vechiului Conti~nl ~i a burei organi:mri a
plajelor ~i a insulelor mediterareere (dinlTC care cea
mai mare esle Djerba),
Tunisia eslc vizitatfi de
multi curopcni. De aceea,
primul p~inte al 13rii,
Habib Burguiba, a numil-o
"balconul Africii".
La inccputlll SCCOllilui XX
Tunisia a alms pictori de Unul di/lfrc cclc mai frum08SC monu/llcnre ale
renume: pc:isajclc rcobi~- arhirectun'i arobc cstc moscheea din Kairouan.

ZAF 1

AFRICA

REPUBLICA
AFRICA DE SUD
De 1a apartheid 1a ega1itatea in drepturi

Peisajul slJanili al provineiei Transvaal aseunde eele mai imporlante resurse naturale
ale Afrieij de Sud. Pe aeeste teritorii, in seeolul al XIX-lea, s-au stabilit burii,
urma!j apoi de nou-veni!ii din toate eol{Urile Afrieii.

Nelson Mandela: omul care a redat speranta

"Promontoriului Africii"
Timp de 80 de ani Republica Africa de Sud a fost lara apartheidului,
in care populalia indigenii a fost constant supusii discriminiirilor.
De la abolirea apartheridului In 1991, liderii politici In frunte cu
Nelson Mandela depun eforturi in vederea integriirii populaliei
albe ~i a celei de culoare.

ECONOMIA
Resursc naturale: aur Cede mai mari zacaminte din lume. :H~. din produclia
mondialal. platina (cele mai man zacfunime diD lume. 7~. din produclia
mondiala). carbu.-.=. licr. crom. mang.m. diamanle. g:ve naturale. Agricultura:
culti\area poNmbului. a cartofilor. a trestici de zahar. a \itei de \ic (Iocul
~pte in lume). Crc~lerc3 oilor, pisciculturo. lndustric: alimentaci. tcxtilii.
metalufica ~l chimica. Export: metalc prelioose, diamanle $1 c;'irbur:.

010ni$lii stabili\i in teriloriile

din imprcjurimile ora~ului

Cape Town (Iotemeiat in

1652) erau in majoritate de origilr
olandeza. S-au numit bun rtarani")
~i au creal 0 limba proprie. numila
"afrikaans". in 1795. au sosit aici
britanicii ~i au transfonnat tara in
colonie. in 1836. mii de buri au
piirasil lara ~i au incepul "marelc
ma~" in c:iutare de noi a~ezari pcntm a scapa de sub dominatia britanic5. Dupa numcroase connicte, in
1899 a izbucnit R5zboiul Burilor,
incheiat in 1902 cu victoria britanicilor. Cu timpul. lot mai multe republici bure au fosl arex.ale de britanici iar in 1910 au fost grupatc in
Uniurea Africii de Sud cu statUI de
dominion in cadml Impcriului Brit..-mic.

+cLlMA
in intcriorul l1\rii. dim3 cstc
tropical contirentnUi. cu diferenlc
mari de temperatura de la 0 luna In
alta: pc coasta Sud..estica - dima
este tropical occamc3-.

Din 1911. in noua provincic a Coroarei Brilanice a incepul introducerea sislemului de segregare rasia15: populalia de culoare nu avea
drepl de vOl ~i nu pulen detire in
proprielale p..'imant in afara reLervnliilor; relaliile inlre oameni cu piele
de culoare diferita erau pedepsile cu
incrusoarea.
incep..1nd din 1989. guvemul prc~
dintelui de Klerk a incepul 5<1 se disocieze de segrcgarea rasiala care a
fost abolit5 in 1991. Nelson Mandela,
lideml Congrcsuiui Nalional African (CNA). care pctrecusc 26 de ani
in inchisoarc. a c,*ligat primcle ale-

Sun'c3/ii tr.Iiesc in stcpele $/ semide

~r1urilc din Afn'ca de Sud. in C.1Z de
primejdie. acc$fia scot ni$tc sonNe
ascuritt" prin care avcrtizem~n ill1ftw;a
colonie c.; dU$lIl.1Jwl este in .1propicre.
geri libere la care au participal toti
locuitorii rcpubiicii.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. in 1997 e1son Mandela a demisionat din funclia de lider al CNA iar Thabo
Mbeki a devcnit noul ~inle al tfuii.
2. Vechca mina de diamante "Big Iiole" esLC cca mai adanca "groapa" s.'ipat5.
de Imina omului. Se ~te la Vest de Bloemfontcin, in apropicre de
Kimberly ~i are diametrul de 463 m. circumferinln de 1.600 m $i actancimca
de J.ll2 m.
3. In limb.1 bantu Africa de Sud se num~te "Azani".
4. eel mai sudic punel al contil'L"'Tltului african este Capul Acclor. Aiei se
gfuiqle un far maritim construit in 1849 ~ 0 t5.bliJ<i cu inscripfia : "eel mai
sudie punct aI Africii".

ZAF 3

AFRICA

lA

REPUBLICA
AFRICA DE SUD
HARTA FIZICA

ZIMBABWE

BOTSWANA

- ...-

-.

NAMIBIA

-::::o:::~ ~ .--..~

MOZAMBIC

--

PRE'TQRIA

--<,'-'I~

,- -....-, , -

'"

"r'~,
_ :~
.'~"';:;;.9i:;;
I
A ....

, ,,,"';

-,-

,--

...........,f

'\,
OCEANUL
ATLANTIC

--

'--

OCEANUL
INDIAN

..-.
Ocupiind extremitatea sudicii a continentului,
Republica Africa de Sud este 0 lara cu un peisaj extrem
de variat. De asemenea, condi{iiJe cljmaterice sunt
schimbiitoare: de la de$erturile Kalahari panii la clima
de tip mediteranean pe coasteJe sudjce.

p.- 1 ...... ~1ooA:wl

500 000 I OlIO OlIO

10(1000- 500000

Sub '00000

........

~\*IIUU.-"'"

""""'"'

500 1000 1500 250D m

ZAF4

REPUBLICA AFRICA DE SUD

Continentul african in miniaturii
Din punct de vedere geografic, Republica Africa de Sud
este reflexia intregului continent african: peisajele sunt diverse,
clima trece de la mediteraneanii la tropicaiii.
ascmerea. de fauna urucii in lume.
in cele zece parcuri na~ion3le - eel
mai mare eSle Parcul Nalional
Kruger din Transvaal cu 0 suprafa~
de 20.000 km' - triiiesc elefanli, diferite specii de anlilope, hiere. hip<>POlami ~i crocodili, in Mountain
Zebra National Park s-a rcu~it rcintroducerea in habilalul natural a zcbrelor de munlc amenin!atc cu dis-

Un sat Zulu din S/wk:ll.1nd

ea mai mare parte a RAS

este alciituita din podi~uri:
un platou cu inallimi intre

1.000 ~i J.400 de merri. Coaslele sale cOOOara abrupt spre tann iar in
centrul prii se odica din el piscuri

parilia, in limp ce rinocerii regri ~i

albi sun protejali in Parcul National
I-Iluhluwe.

o vizitii in Republica Africa de Sud

trebuie sa includii o,,*ul Cape Town.
Aici oceanul Atlantic se intal~te
cu oceanul Indian de secolc acest
punci incitii fantezia marinarilor ~i a
ciiliitorilor.

CE MERITA VAzUT
Johanrcsburg (Oricnul Plaza. Jlillbro\\. Samo\\n Cit). Golden ReefCily).
Pretoria (monumenlul Voonrekker. Union Buildings). Kimberley (Big Holel.
Durban (Golden Mile. Canierullndian). Cape To\\-" (Grndina Bo13nid. Table
\1ounlainl. Bophuthalsv.ana. Three Rondaveb (BI)de Ri.. er Can)on.
Trans..aal). cascada Augrnbie. \'alea celor 0 mie de dcaluri (. alaI)

izolate ~i culmi prclungi.

Vegetatia candva bogaUi a RAS a
suferil cumplil ca urmare a pfl:?unatului excesiv $i a incendierii piidllrilor ~i pamanlurilor. in prezenl, doar
3% din suprafala liirii este acopcrila
de paduri iar plaloul central esle
fonnal in principal din stcpc. Nume
~ii turi~li care vizitcaza RAS dupa

caderea apan.hedului sunt

at~i.

de

STATISTICA
Suprafata: J,219mii~m
Populafia: 4~.7 ll1ilio':l1~
(de culoare 77"0. albi 11%.
mulatri 9"0, ;Isiatici J%)
Dcnsitatea popuJapei:
.l5 locuitori km
Cel mai inalt ..:irf
Injasuli (J,446 m)
Granite: (;u \1t1l3mhlwl. S\\37i.
Zunroh\\c. UOb\\31l3. '\amihla.

enda.. 3 l C'sotho

in parcul na//Onal Addo Elephanl. imag;nea ce a/atur:J un e/efant unui automobil

nu surprind.: pc nimen;.

AFGANISTAN
Razboiul tara star~it de 1a poa1ele Munti10r Hindu Kush

Chipul serios al acestei fete din celebra fotografie; premiatii la concursul World Press
Photo, riil1ulne un comentariu actual asupra situatiei instabjle din aceasta lara.

Urmele Hisate de comet1 pe campul de lupta

Din trecut, puterile striiine

~i-au

indreptat privirile lacame asupra

defileului Munjilar Hindu Kush, in speranta unar c~tiguri ~aare.
riVind din avian. sc OOscrvii

piscurile munloasc maccesibilc

ale AfganislaJlu)ui, 1l'3versate
de val adanci. care fae apro..1pe
imposibil penlru vrcun intrus sa
pauundfi in aceasti lume reospitalier;i.
Insii, istoria arum cii un astfel de lucru

eslc totu~i posibil: purerile stri'iire au

inlcrvcni' aici reincctal. Mai iomi, au
sosit pellii, apoi Alexandru eel Mare
~i annatele sale, seleucizii, ambii, brilanicii ~i ~ii, iar in prezent, uupele
NATO.
Motivul

principal

al

intcresului

deosebit
mamfestal rati de
aceasti tarii Il'.-,xi-

mitoare

~i

mooimpor-

,/

Afganistanului.
Toole caravarele

Multi mujahedin; 8U
IUptaf e<i/ore impotri\7J
OCupanliior. Fdul in
core au reDstat
{Otfclor mil;t1JrC a

care punau spre

trez;( admiral;a JumH

Europa

intreg;.

loasa esle

tanlfj strntegic:i a

piebe

prelioase, matase
$i mirodenii erau

revoitc

sa

sc strecoare prin dcfilcul

Muntilor Hindu Kush. dadi dorcnu sfi

cvilc primejdioasa calc maritima.
Putcrilc straire emu atra5e de pcrspa;
liva controlului comc'1ului Si de

CE MERITA VAzUT
K.~hlli. \l.wtr+c

Shari!: Balkh.
Band....: Amir. \aka
PanJsha. Kandahar in momo.:nlul
de f..,1. cal.lfuriile in .\fgamstan
nu !;,unl rccllmandalc,
L~1.I1

CLIMA
Sublropicalii uscata ~i Icmperata.
Temperatura medic in Kabul
(nordul Afganistanului) variOlA
inlre loC in ianuaric Si +23C in
augusL

~tigurile
imcnsc gercrate de
coleclarca t.1.xclor. Din aceslc motive,
Ahmad Shah Durrnni a infiintat aid un
stal independent Si sa proclamat ~h
ahia in 1747.

in secolul XIX, afganii au rew;;it sa iSi

apere indepcndcnta in fata pcrsiJor, a
britanidlor Si a rusi1or. Statutul de

~-tampon,

care si-a rnent1nut reu

traJitalca inlre eele doua
imperiL
eel ruscsc Si eel britanic, a aparat
Afganistanul mult mai bire dedi.t a
putut sa 0 faca armata sa inadccval
dolata. Yn 1973, statuI a devcnit republica. Rw;;ii au acccptat acesl statUI
pana in 1979, c:ind au recurs In violClllii pcntru a sprijini guvemul-mnrioreta de la Kabul, supus Uniunii
Sovicticc. in 1992, mujahcdinii au
prcluat pulerea in Afganistan. Doi ani
mai tiirziu, pe arena polilicA si-au fiicut
aparilia talibanii, grupare fundamentalism islamica. in 1996, 3Cf$ia au
cuccnt Kabulul, iar in 1999 ajunsesera
sa oontroleze peste 75% din suprafata

man

t:irii.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Unul dintre cclc mai frumoase monumenle ale aC~lci lfui. doua statui
uri~ reprezentfuldu.1 pe Buddha, eu ina1limi de 55 ~i m.pccti... de 38 de
mem, au fost distrusc de talibani sub pretext eA erau 0 iosultii la adrcsa
adeplilor islamului ortodox.
2. in perioada rdzhoiului civil afgan, o~ul pakislarcz de granitA Peshawar a
devenit un infloritor centru de trafie eu anne.
3. Afganistan cste unul dintre centrcle mondiale ale culturii de mac, foloslt in
producJia opiurnului.
4. Tn Afganistan, exista doua autoturisme la mia de locuitori ~i nu ex islA HoH
de cale femla.

AFG 3

AFGANISTAN
HARTA FIZICA
KAAGHIZSTAN
UZBEKISTAN

L...r---rc H I N A
TADJIKISTAN

TURKMENISTAN

.
Malar-i
Sharif
Bagh,."
Pol.eKhomn"

... ",---..-,
,

,,,

".....

INDIA

Ot."r"'!

Rtg;"""

--

PAKISTAN

fUlv'

~ l0000llIDc

"*- 30 000 - 100 000 IDe.

IIUt> 30 000 Ioc.

1000 \500 3000 m

iRAN

.....

Cea mai mare parte a teritoriului Afganistanului este ocupara de lanfuri muntoase
impunfitoare $; de dC$crturi intinse care alcatuicsc partea de nord-est a Podi$u/uj
Iranian Direclia urowta de drumurile din Aiganistanul contemporan corespunde in
general vechilor drum uri istorice. Calea care incepe fa granifa cu lranul, trecand prin
Hernr, Kandahar, Kabul ~i apoi continuand ciitre Pakistan. face parte din ~oseaua
panasiaticii. $oseaua care une~re MazariSharif de orn~uf Kabul trnverseazii masivul
Hindukush ~i atinge altitudinea de 3.360 de metri in dreptul pasufui Salang.

AFGANISTAN

AFG4

Va domni oare pacea?

Dopa ani indelungap de tuple,

tara complet distrusa

poale Ii reconstruitii numai datoritii ajutorului oferit

de comunitatea intemaponala.

a nord de Kabul sc

ana

Munlii Hindukush care lraversea7..a

dc~erturi

semide~erturi ~i

~i

aling altitudini de
peste 7.000 de metri. Pu\ini sunt

STATISTICA
SuprafaJa: 647,500 km

Populafia: J I mil. toe

(.L '. pa~lum. :""" lal.hicl. ()C
011'-..:1.:1. ::;0 haz.arahl)
Oensiwea popu1a;jei: 4. I()( km
eel mai inaJt virf:
()",~h:ll. '4S5 ml
Granite: l,;U Imn. TurkmcOi tan.
LJ'bd ~n. ladjili,mn. (hina.
Palo'lan

Analfabetism: 71""
Spenmta medic de viall:
+l do: ani ~ntru rcm~i ~i ..
p.:ntru h:irbali

c. de: '1l1i

PE SCURT
Dcnumirca oficiala: Republica
Islamic:i Afganislall
Sistcm politic: republid islamid
Suuctura administrativli: 31 de
rro\UlCII

Capilala: Kabul
Lmlba: pashru (afgana). dari
("""",,'J
Moreda: afgani

Rcligia: islamism
Cdc mai mari ~: Kandahar,

Ilerat, Mazar-i-Sharif, Jalalabad.

Qonduz. Baghlan
Celc mai lungi r..iuri: Ilclmand,
Harirud, Amudaria, Murgab
Acropon: Kabul

nomazii care, imprcumi cu lunnele

lor de dimile sau de oi, sc incumcta
sa puna picioml in acest tinut
rcprimitor ~i s(,,-cctos, in cautare de
surse de apa, alai de rarc aicL
Nomazii stiipalCSC la perfeclie atta
mOlltarii ~i dcmontarii corturilor
intr-o fractiurc de sccunda. Viata
Ie-a oferit cateva Icclii valoroase.
In Afganistan, luptclc continua de
peste 20 de ani. in astfel de
condilii. supravietuirea depinde de
capacitatea de a fi gata in orice
moment de a fugi cat mai departe
de conflictclc militare.
Afganistan este tara stani de
urgcnla. Acesl stal mumos nu a mai
cunoscul pacea de dnd annatele
sovietice i-au trecut gran ita in
1979, in ciuda protcstelor internationale. Zece ani mai tarLiu, cand
invadalorii au Irebuit sa se
recunoasca invin~i ~i sa paraseasdi
acest pamant inospit.1Iicr, rczistenla

ECONOMIA
Agricultura: se CUlti\3 griiul.
orczul. cartofii. porumbul.
bumbacul. rructcle.legumclc. \lla
de \ ic; l;~tcrea camilclor.
caprelor. oilor. Bogalii naturale:
carnure. gale naturale. uraniu,
aur. cupru. fier, azhl..--st. larorit.
cram, Atdiere de arti7..anat
bijulerii,

impotriva ocupantului s-a transformat jnlr-un rnzboi sfmgcros intre

clanurilc de mujahcdini. Din 1997,
balanta a inceput sa se inclirc in
favoarea talibanilor care, pc langa
capitala Kabul, controlau intinsc
rcgiuni ale tarii. Militiile fundamentali$tilor au reu$it sa il infriingli
pc eel mai putemic adversar al lor,
Gcrcralul Dostuma, in 1997. La 0
luna dupa atacul tcrorist asupra
World Trade Center din New York,
care a avut loe in II septembrie
200 I. fOl1ele ATO, sprijinite de
americani $i de brilarlici, au atacat
poziliilc talibanilor, au cucerit
M:v.ar-i-Sharif $i apoi au intrat in
Kabul. ISloria razboiului civil din
Afganistan a intors 0 nouli pagina.
insa, fOl1cle guvemamcnlale controlcaza Ilumai capital a Kabul $i
ora$clc mai mari, iar in munlii inaccontinua
luptcle
cu
cesibili
grupurile de talibani resupuse inca.

AUSTRALIA
$1 OCEANIA

..

AUS 1

AUSTRALIA
Modernitate in Tara Cangurilor

Boga(ii naturate, agriculture; dezvoltata ~'i popula(ie Cll 0 educalie fna/ta sunt criterii/e
care au cOn/ribuit 10 bunastarea Australiei. Atribulele tehnologiilor 1I1oderne
$i bunastarea unei societii{i industria/e au ocolit fnsii pe aborigenii "contine111uluiJericit",
Aborigenii ;$i conservii lleill1rentpt \'echile trodi(ii $i obiceiuri de acum 50000 de ani,

De la colonia condamnatilor
la tara
industrializata
,
,
Dupa 130 de ani de domina~ie eoloniala a Angliei, provinciile
australiene s-au unit in 1901 ~i dupa eel de-al doilea razboi mondial
~i-au ea~tigat independen~a na~ionala.

"

n anul 1770, pc ,annul rnsarilcan

al Ausrraliei ancora navigalorul
englez James Cook. Dupa. ce
Statele Unite ale Amcricii $i-au
declarat independenla, Anglia nu
mai avea niei 0 colonie unde sa-$i
izoleze rauf.cAtorii $1, astfe!, a decis
sli-$I trimitA condamnalii depanc, in
Pacific. Primul transport ell 1.500 de
condamJ1U\i a ajuns in Australia in
anul 1788. Dc atunei, localoleii au
ineeput s!i fie impio$i din teritoriile
fertile spre cele neprielnice din
interiorul Im-ii. Descoperirea aurului
in anul 1851 a provocat un exod
spre continentul australian. A$<l a
incepul construclia rapida de o~e
en Sidney, Melbourne, Hoban. in
timpul celui de-al doilea rl'izboi
mondial, Auslralia a incetat sa
mai fie izolata ~i a imral in razboi
impotriva Japoniei. fiind de pmtca
aliatilor occidentali.

PE SCURT
Denumirca oficiaill.: Commonwealth of Austl"dlia (Fcdcra\ia Australiani'l).
Rcgimul politic: monamie constilU\ionalli. membra a comunitlitii statclor britanice.
Conducdtorul statului: monarhul brilanic. reprezentat in Australia printr-un
guvemator.
impil'1irea administrativlt Sase state ~i doua lerilorii fcderale, in afara aces
tora existl\ ~i a~-nul11itelc leritorii de peste mare.
Capitala: Canberra.
Limba: englezA.
Moncda: I dolar australian '= 100 cell\i.
Religia: catolica 29%, anglicanl\ 24%. alte religii cre~tine 36"",.
Cele mai mari ora~: Adelaide, Brisbane, Melboume, Penh, Sidney.
Cei mai inalti munti: Alpii Australien; (varful Ko~ciuszki 2228m), MUIllii
Marii Cumpcne de Apli.
Celemailunginu\.ii: Murray, Gascoync, Flinders.
Bogatc izvoarc subtcranc: MarcIe Ba:.tin Artezian.

CE MERITA VAzUT
Sidney (Opera, Podul PortO,
The Rocks), Melboume, \1arca
Barierd de Corali (comli, Insula
Bedarra). Atherton. Tablelands
(junglal. minclc de aur din
Chartcrs Towers. ora!iul mOrt
Cooigardie. Parcul Nalional
Kakadu. Ayers Rock - nu departe
de Alice Springs. Tasmania:
Ilobart (Battery Point c:mierul
din perioada coloniaIll.. precuOl !ii
\'cchea tcmni!:i din Port Arthur).

Cliidirell Operei dill Sidney. proieetara ill anu/ /956 de arhileetlll danez J. Ut=Ofl, a
del'enil marca me/lvpolei 1lIIs/m/iene. Alll//a vremc "Aussies ", cllm S;/Igll"; i$i spun
locllirorii din Sidlley. all privil ell re:en'(lla aeeos/a ckldire al'{mgarrlisla.

ECONOMIA
Agricullu ra: cre~terea \itelor ~i a oilor (este tara care are cea mai mare produclie de liinli din lume). viladc\iie ~i ccrealcle.
Bogiilii nat urate: huilli ~i carbune brun (pondcrea cea mai mare la expot1), cupru, baux.itii (eel mai marc CXport.1Ior). uralliu.
tilei. gaze naturale, aur, argillt diamanle.
TurislTlul.

AUS 3

AUSTRALIA
$1 OCEANIA

AUSTRALIA
HARTA FIZIC,\

IHOONEll"

_
.....-_.
-.----

MAREA ARAFURA

MAREA TIMOR

...........

-.

--OCEANUl

oceAHUl

PACifiC

MAREA

DECORALI

, N 0 I A H

0e$ertuI Gibson

"-'0'

Mueh Golf
AUHtllhn

"""'"

pnle I OOOOOOdelo<lMOI'i

lOOOOO - 1000 000

100000 - 'iODOOO

sub lOO.(lOlldelo<uot""

MAREA
TASMANIANA

.w

Ciiltilorulu; ajlat i" vi::itii ii vine greu sli-~i imagineze supra/ora imensa a conlinentului
australian. Cele mai inlinse sunl de~erlllrile ~i semide$erturile. teritoriile nelocuite "din
centrul ro$U". A$e:arile se of/a 10 distante mari ul1ele de altele. 10 kilometri departare.
precum ora$ele Australiei il1 care loclliesc il1tre 9.000.000 $i 10.000.000 de locuilori.

'A

AUSTRALIA
Terra australis, adica "teritoriul sudic"

Australia esle singura taril care in acela~i limp cslc ~i continent.

Australia se afla pozitionata in intregimc in emisfera sudica,
fiind consideralil eel mai billran, mic, pial ~i mai putin populal conlinenl.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Din 1992 obtinerea cet31cnici aUSlmliene nu mai cstc

condilionata de jurli.mantul de credintl'i rata de Coroana

BritanicA.
2. Statui Queensland estc cunoscut ea Tara Oilor. Aiei se
glisesc cele mai numcroase tunne de oi din Illme.
3. in 2000, a avul loe Olimpiada de In Sidney.
4. in 1996, Curtea Suprema a acordat drcptul de proprietatc
aborigenilor pentru p.'\manturile pe care Ie arendau de la
stat. Astfel, aborigenii au primi! 8% din teritoriul tarii,
12% din teritoriu fiind proprietate privata, iar restul

apartintind Coroanei Marii Britanii (in jur de 80'%).

Primii loel/irori ai Allsrraliei (aborigeniij reprezinta asta:!i
doar (I1JI"OX. 1% din popllla(ia (arii.

ustralia este eel mai mic

dintre continentcle ]ocuite,

dar ea slat estc al

~aselca

in lume. Nu arc un peisaj variat,

dcoarcce doua lreimi din teriloriu
sunt reprezcntate de Podi~ul
Occidental (scut cristalin) ~i de~er
lurilc intinse.

Artezian. Datorita apei subleranc

~i a apei Ouviului Murray, acesta
estc cel mai marc bazin dc apa al
Australiei.

De-a lungul tannulu! rasarilcan. de

la Capul York ~i pana in Tasmania,
sc intind Munlii Marei Cumpene de
Ape. Prelungirea lor ajunge pan1\
La rasarit de accste podi~lIri ~i
in provincia Noua Scolie de Sud.
de~crturi, inlrc Golful Carpentaria "Eastern Highlands" unde se afla ~i
lacul Eyre, se gaSC$IC Marcie Bazin
eel mai inalt varr al aeestor mtlll!i,
viirrul Koseiuszki (2228
m). Pc ra~ia ingllsla a
p.rmului sud-eslic
loeuie~te aproximativ
90% din toala populalia
-OCI'"~"'C"'C _
Australiei.

-._----

- - -.-- -- -- ----.
-- -..-.
- --- -,"b"l~,zJ.

'u,'o,,,.

--

~i

flora Australici sunl

neobi~nuile dalorita departirii de
eelelalte eOlllinenle. Aiei eresc plante
un ice, lraiesc animale specifiee.
preeum canguml, emu ~i koala.

STATISTICA
Suprafata: 7.7 mil. km 2
Loeuilori: 19.7 mil.

(aborigclli 10 0)
Densilalea populatil'i: 2,6 loc. km:!
InallimiJe eele llIai inaltl': Viirrul

Koseiuszki (2228 m)
Cel mai jo~ pUllel: laeul l:-.yrc-12m
Lungimca tiirmului: 36.735 kill

-~

'-

Fauna

---

-~

"'

,.

+cLlMA
in nord este clima tropicall\ ~i subtropicalli. veri umede (temperatura
medic in ianuarie +290 C , in iulie +25 0 C) . fn sud clima temperata,
iemi umede (temperatura medic in ianuarie +17 0 C. in iulie +8 C).
in interiorul lani clima este de~enicl'i.

CHN 5

PEKIN
Inima Statului Central

in aeeas/a capilalti imperia/ii. cenlrul istoric 01 Chinei, se aflii legendarul

Ora~' intezis. in pre=enl acesla indeplil1e~/e fimc/ia
unu; muzeu ~i esle accesibil vizilQfOrilor.

Re~edinta

CHN 6

de Nord

Pekin a constituit centrul uneia dintre cele mai vechi civilizatii

din lume. Si astiizi la fiecare pas se pot intalni aici

urme ale trecutului istoric al Chinei.

CE MERITA VAzUT
Tcmplul Ccrului, OrJ:;.ul lnlcrzis,
Om~ul imparatu]ui. Pagoda Albll.
Palatul de Va~ al impitrulUlui; in

afarJ om;mlui: monnimele din3slici \1ing. Zidul chinClcsc

~ul a fost infiintat in jUll.ll

secolului XII iH. in epoca
imparalilor Lupla-tori (475-221
iJ-l.) aceasta a fost capitala principatului
Van. in secolul X a indeplinil accasti'i
functie in statui Qidan ~i a purtal
denumirea Van-jingo A fost ioel! 0
d:1L:'1 avansat.a la rangul de capitala
in anul 1153 - de aceastA dala ell
denumirea Zhongdu. in anul 1215
hoardele mongole sub conducerea lui
Czyngis-chan au eueen! o"*ul. in
anul 1275 Pekin a fost descoperit de
Marco Polo, a caroi relatie ell o~ul

Biciclela a fast

~'i

e.\'/e prillcipalul mijloc de IronspoY/ 01 chinezi/or.

frumos ~i boga! a produs impresii

putemice europenilor.
Din anlll 1421, J}ckin a fost capitala
impari'tliei Chinei. $i s-a anal sub
conducerea a doua dinastii: Ming
(1368-1644) li Qing (1644-1911).
in 1Oat3o splcndoarea Ora.!1ului
imparatului guvernul a hotanit
proc1amarea republicii in anul
1911. in anul 1927 capitala s-a
transferal de la Pekin la Nankin.

STATISTICA
Suprafata: 16800 km 2
I\urnarul de locuilori: 13J~ miL
Drnsitalca populUlici:
821Ioc-km:'

in anii 1937-1945, Pekin a fost

OCUpal de japonczi. Vcchiul statut
de capitala i-a fost relumat ora.!1u!ui
abia in anul 1949 cfind comuni.!1tii,
sub conducerea lui Mao Zedong,
au proc1amat Republica Populara
Chinezli.
Ora.!1ul contemporan Pekin estc
un centru international comercialfinanciar, marc centru industrial $i
cuhural-.!1tiinlific allarii.

CLiMA
Foartc rccc ~i ploiom.a iama, Cll
vanturi adusc din Mongolia: veri

ficrbinli. Temperatura medic in

ianuaric _6 0 C. in iulic +25 0 C.

CHN 7

PEKIN
PLANUL ORA$ULUI

'\

Peste dOUG 'reimi din supra/ala Pekinului all coracler J111111/0S, insii eel mai vechi centru
este sill/at in zona depresionarti. Acesta se intinde pe aproape 80 km 2, dar reprezinlii obio
0,5% din teriloriul actual 01 ora~ului

PEKIN

CHN 8

In jurul ora$ului interzis

in mel un alt loc din China tradiria ~i modernitatea nu realizeaza
un contrast mai puternic ea in Pekin. in jurul istoricului "Palat
at Impiiratului" se ridicii zgarie-nori ~i multe fabrici de productie.

PE SCURT
Religia: budismul. taOismul. confucinnismul
Lil11ba: chineza putonghua
Moncda: yuan
Carlic,-c principale: Ora$ul
Inler,ds, Ora~ul impliratului,
Ora~ul

Interior (Tiltar). O~l

ExIL'tior (Marele ~ Chinczcsc)
Aeropo,-t: Tong Xian

ekin (dupa tcnncnul chinezesc Beijing. literal ..ora~ul

de nord") esle situal in nordul
Chinei. al treilea ea marime din
Jumc $i se ana. illire r.iurilc Peh He
$i Yunting He. Pekin cstc (annat
din patm man cartiere. in ccntrul
capitalci sc ana Om$ullntcrzis. De
cinei sccolc nlei un ffillritor IlU a
avul acces ta c1adirile lllinunatc $i
s."ililc spalioase ale impiiratului, in
aram .,Fiului lui Niebos", so\iilor $i
scrvitorilor sai,
Portilc palatului. indrepl31c sprc
palru pa'1i ale lumii, conduc spre

Templll' Cernlll;
din Or~ul
Imer-is. fool!
de rogiKjllne 01

imparow",i.
Ora~ul imparatului. Aici au locuil
servitorii dc la curtc ~i mC$tc$ugarii,
au fost siluate grajduri Ie imparale~ti,
mari gradini ~i parcuri precurn
~i hambarc dc ccreale. in centrul
complexullii palatuilli se anau trei
sali denumitc ,.I lolurile Armaniei",
unde se aficiau ccrcmanii de stat.
in prezent. palalul din Pekin estc
unul dinLre celc mai mari muzee

CE TREBUIE

sA ~TITI

I, Piata Tlan-anmen (Piata POCii C~) cu 0 suprafa~ de aprox. 40 ha este rea

mai mare piatA din lume.
2. China. dcci ~i Pekin, au dc\cnil accesibilc turi~tilor abia dill momcntul des
chiderii acesteia c4tre Ves! in anul 1977,0 data. eu inceputul conducerii lui
Deng Xiaoping.
3. Una dinlre cele mai CW1O$Culc fonne de opera a Statului Central --opera
lraditionalA ~i coloralA din Pckin- a fost denumitd dupA capitala Chinei. Mai
multA vreme s-a subordonat ccnzurii stricte comunislc. in prezcnt s-a intors la
fonna sa de la origini.

din lume, ~i in acel~i limp manorul

minunatiei stalului chinezesc
condus de dinastia imperial;}.
in fala palatului, se anA mausoleul
Mao Zedong. Piata a primil 0
faima negativa in anul 1989, dnd
din ordinlll partiduilli comunist
au avul lac masacre sangeroase
ale opol.iliei demonstral1(c pentru
libcrtate ~i democralie.
in arara zonci Ora~ului implratului
se ridica Dealul de pialr:\ Fasonat;},
de unde se dezvaluie vederca
intregului Ora~ Interior (cunoscut ~i
sub denumirea Ora~ului TAtarilor).
Aici sc ana Sffinta Lama, unul
dintrc cele mai bine paslratc obi~te
de cult budiste din lume. precum $i
$<;oola Superioara ImperialA - in
prczcnt biblioteca ora~ului. La sud
sc inlindc Ora~ul Exterior, centrol
cconomic ~i cOlllcrcial at Chinci,
care este dovada bunci conjuncrori
cconomicc a lurii.

JOR3

ORIENTUL
APROPlAT

IORDANIA
HARTA FIZICA

llBAN
SlR1A

I RA K

DC!jRT

....REA
MEDITERANA

SIR/AN

ISRAEL

IQROANJA

ARABIA

SAUOITA

E G I P T

..._-.....

'

po.- 500 000 ... loa-.

100 000 - 5llO 000

:.

Cea mai mare partc a tcriroriului lordaniei este acoperita

de dC$crturi. Numai terenurile din vestul farii, vizitate de
ploi, pot fi fo/ositc pCllIru culturi agricole. Cele mai
fhlll108se recolte cresc fn valea lordanului,

__ _

_.__

(1949)

N"'~.IDalU(IIlSJ')j

-~..-

200 1000 1000 m

JOR 1

ORIENTUL
APROPIAT

IORDANIA
GiuvaeruJ de$ertuJui

Un beduin in ve$minte traditionale, pe fimdaJul ora$ului Petra, situat in inima de$ertului.

Acest centru comerciaJ populat inca din alw! J.200 reb. este unul dintre ce/e mai
{;1scinante loellr; pentru arheologi $; reprezintii principala lItractie turistica a lordaniei.

o pace indelung a~teptata

Timp de cateva secole, Iordania s-a aflat sub dominatie colonialii. De la
dobiindirea independentei, regatul face eforturi pentru mentifierea piicii,
mai ales in regiunea Orientului Mijlociu.

ielD tarot din lume

IllI

s-a

crarc. Aparilia Slatului autonolll

Israel. in 1948, a dus la izbucnirea
primului razboi arabo-israelian,
cand annatclc arabe au 3tacat noul
stat. Transiordania controla malul
vestic al lordanului $i lerusalimul
de Est iar dupa semnarea
annisti\iului, in anul 1949. aceasta
$I-a schimbat dcnumirca in
lordania.
SU\

anat sub dommatic straina

un limp atal de indclungal

en 3ceaSIa mica tara, situata In

granila dintre Orient ~i Occident.
Teritoriul sau de pe malul
lordanului a fost ocupal. pc rand, de
israelieni, de grcci, de romani, de
pc~i, de Bizanl. de arabi (califatclc
Umayyad ~i Abasid) iar in secolul
XVI. de suhanii
Impcriului

epotul lui Abdullah, Hussein, a

prelua! ptltcrca in stat la varst3 de
numai 17 ani. incepand astrcl 0
cariera
politica
stralucitoarc.
Figura noului conducator a de\-'enit
aproapc Icgendara, accsta scapand
cu viala din rcnumaratc atcntatc.

OlDman. in timpul Primului Rilzboi

Mondial, Hussein Ibn Ali, cmirul
Mcccai ~i regetc Hijazului. a luptat
de parten englczilor ~i impolriv3
lurcilor, care OCUp3U pc atunei
lordania. Hussein era reml convins
ca, datorita ajulorului britanic. va
putea uni popoarele din lam sa ~i
ulterior va pUlen prclu3 conlfoluJ
aSlipra lumii ambc.

Leg;ontJr ;oro:m;:m de garcia in postul

s:iu din

d~ert.

Teritoriul creat in anul 1920 sub

numele de Transiordania ern. in
rcalitate, controlat de Regalul Unit.
De abia in 1946 liul lui Hussein,
Abdullah. a devenit regcle Ulei tan

Pc \<remuri. lordama ; rc,st cucenrj d.'

romani. care au l;}sat numeroase
monufflCnrc de amllt:'Cfur:i. pn:cum acest
amtitcatru.

CE MERITA VAzUT
Ruin:k <,r~I,JIUl Jcra: h Jin epo.:a
mmarul. Petro Illr~ul ..apat ;n
piaml1. Illltul Ash-Shawbak din
fX'rioada eNCI3lklot. \mman
tmu.r...'UI.utk....lkJgIC ~ll:anienJl

b<v.arclor). celalca Qalaat ar-Rabadh

din limpullui Saladin. IllOZ<licurilc
de pe munlele cbo. \I-Aqaha ~i
\1area RO':'le. tk.~rtul & Jllatra \\a.Ji
Rum.

u trchuie uita! faptu! ca peste

jumatatc din populatia lordanici cste
fonnata din pa!cstinicni, ceca cc
conduce adesca la situalii de conflict
in politica regiunii. In 1999, inaintc
de a muri, Hussein I-a dcsemnat
drcpt lIrma~ !a tron pc riul sau cel
mai marc. Abdullah.

CE TREBUIE sA $TITI
I. Faimoasa legiure arnba a fost infiinlarn in anul 1921 Uhlmul comandant
britanic al acestcia a fost maiorul J.B. Glubb. supranumit de bcduinii Glubb
Pa~.

2. Dupii fuga din Egipl, Moise $i-a eondus poporul pc muntclc Nebo, de unde
PUlca fi
Pamimul Fiigaduinl-Ci. Potri\lil Bibliei. Moise a murit inaime

zanl

de a ajunge Bcolo.
3. LocaiitatC3 israclianA Eil31, situala pc li1rmul Mdrii R~ii. sc afld la numai
doi kilometri distantll. de slal;urca AI-Aqaba. Timp de 45 de ani cele doua
orase au triit in izolare. De abia in 1994 dcsehidcrca unui punct de frontiem
a f'3cut posibilA reluarea contaclclor,
4. La 10 mai 1948.0 mare personalitate deghizlna in beduin a \ izitat o~ul
Amman. Este vorba dcspre Golda Mcir. care a\lea sa dcvina mai mrziu
prim-minislru allsraelului. EIIa vizitat in secrel pc rcgelc lordaniei.
Abdullah. eu patm lilc inainte ca statui evreu sa i$i declare independen13.
Doamna Me;r a incereat sa it convinga pc rege sa nu alaCC Israelul.lnsa.
misiul'l:'a sa nu a fost incununata de succes.

IORDANIA
Regatul beduinilor
In trecutul indepiirtat, dinastiile H~emitii ~i Sauditii s-au luptat pentru suprematie in
Peninsula Arabii. Dupii infiiingere, cea dintiii a trebuit sa se multumeascii cu micUfa
Iordanie. In prezent, aceastii tara indeplin~te un rol de tampon din punct de vedere
politic ~i geografic.
ordania este situata la CSt de
Israel
~i
de
tcritoriilc
Autonomici Palestinicnc ~i
ocupa partea eslica a ullui fin de
mari dimcnsiuni. striib:ituta de niul
lordan. Vestul tarii cuprindc plalolll
dc~crlic ~i lunluri munloasc din
\inuturilc biblice Moab. Edam $i
Ammon.

Rcgiunile muntoasc

dcpa~csc.

pc

malul lordanului sunt considerate

cele mai fertile. dC$i prccipitatiile
cad din abundcnt5 ~i in munti.
Valea lordanului cste centrul
economic 31 lllicului regal. Mal
departe, sprc est, se illlilld rcgiunile
de~ertice ale lordaniei. Dc~i clima
estc reobi~nuil de calda ~i de uscala
aici, triburile de bcduini migratori
roloscsc accsle tercnun pe POSI de
pii~uni.

alocuri, inaltimea de 1.700 de

mctri. in limp cc valea lordanului
cste 0 deprcsiure tcclonica. ce
atingc adancimi de 400 de mctri
sub ni,"clul mani. Tercnurile de pc

lordania
sufcrfi
dill
pnclIla
numarului IIlsuficicnl de roun ~i
rezen.e de 3pj. Singurul curs de apj
este lordanul iar singurullac - Marea
Moartii, cca sarata. Pc coasta de
sud-vest a lord.lnici sc ana sta!iurea
AI-Aqaba.

PESCURT
DCllumirca oficiala: Regatul
'Iu!jcmit allordanici
Slruelurn administrnti\'a: 12
muhnrazal (provincii)
Capitula: Amman
Limba: araba
MOI'I,.--da: dinarul iordaninn
Religia: mu:.ulmani 920, c~lini
6.
Celc mai mari o~: A7-Zarqa,
Imid. Al-Aqabah
Cci mai inalli munli:
Jabal ash-Sharnh
Cele mai lungi ciuri: Jonlan ~i
afluenlul sau Yannouk:
Aeroponuri: Amman. Az-Zarqa.
AIAqaba

CLiMA
Clima sublropical:'i uscata.
Tcmpcraturilc l1lc.-dii: In Amman.
+7.2T in innuaric ~i . 25.4'C in
iulie (c3mitatc:! anuulil de
precipitapi utingc ~65 mm); in

AI-Aqaba. . I~,Q C in iUlluarie $i

+33"(' in iulie (eantitutea allualii de
precipitatii alingc 35 mm).

STATISTICA
Suprafa~ SQ.::! I.l km
Populatia: 5Ah ml\J,lun: d..:

klCUlton l::!nH::!)
Densitatea populatiei: h::! kM.: km'

Cet mai inalt virf:

Jabal Ram f 1.7.l4 m)
eel mai de jos punet:
malul \JI:1rii M~l;u1";. ell U
dcprcsiUll: cc llllhonn:\ 413 ll1ctri
sub niH:lullTl[lril

Oimilc1l. ii insolcsc}i as/liz, pc

JOt'tlltorii din dC$cfttlriJc lord.1nll,,/,

ISRS

ORIENTUL

APROPIAT

I~-

IERUSALIM
Centrul reJigios al marilor culte

in partea veche a ora$uJui lerusalim, fiecare denomin8Jie reJigioasii arc propriuJ

earlier. Moscheea Qubbat as-Sakhra, cu cupola sa de aur, se ami in partea de est a

lerusalimului, In cartieruJ 111l1sulman. Aceasta a fost construitii pc fuincle tcmpJuJui

biblic al regelui Solomon.

Ora~ul

sfant

Ierusalimul este un o~ slant pentru evrei, musulmani ~i cre~tini. Pelerini

din intreaga lume sosesc la sinagogile, moscheile ~i bisericile din Or~ul
Vechi.

CE MERITA VAzUT
Locurilc Sfintc. rnomlanlUl
rcgelui Irod. canicrul cHcilor
ortodoqi Mea Sharim. Yad
\'a~h~rn (loeul de CQlTlcmorarc a
\ ictimdor nalismului).
parlamclltul (Kres~ct).

Plimbare
pc
strazilc
Icrusalimului
estc
0
expcrienll1 la rei de rasci
nanta pcntru un crc~tin, ea ~i
pentru un musulman sau
pcntru un cvrcu. Dc veacuri,

aceste trei culluri alcatuiesc

impreuna imagirea ora~ului.
Ora~ul Vechi estc inconjural
de ziduri putemice ell opt
portio Dincolo de accstca sc
aOa biserica mcdievali'i a
Sfintci Ana, dcalul Golgotei
ell

Evrci ill rugaciune langii Zidu/ PJangerii. UIIU/ dilltre

Jocurilc slime din lerosa/im. Acest zid estc tot ce a mai
nimas din zidul de ap;imre construit in jurul lcmplului
ill secolu/f I.Ch.. fa ordillul regclui /rod.

Bazilica Sffintu[ui Mar

PanoruJ1la
Om$ului Srullt
Cslc dominm.i
de lIe/lll/mimtc
Icmplc :;i
Iiic.1$Uri de cull.

manto urcul Ecce Homo, car

lien.l armcrcsc ell biscrica
Slanlu]ui lacob, citadela ~i
biserica ]ulerana a Mfin~
luitorului, de unde sc poate
admira priveli~tea minunata
a ora~ului.
in partea musulrnana. pc Munlclc
Ternplului. poate fi vizitata rnos~
cheea Qubbal as-$akhra. Zidul
Pl<'lllgcrii, ruina a templului distrus

in anul 70 de romani, eSIC dcstinatia

pelerinajull1i evreilor din lumea
intreaga. MOnllanlul rcgelui David
se ana in partea vestici1 a ora~ullii.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Manuscriscle de la Marca Moarta sUn! serieri lasate de esenieni 0

eomunit8lc cre~tina timpurie. in anii 1947-1956 au fast gasite pesle 500 de
astfel de manuscrisc in pe~tcrile de la Marea Moarta. Acestea SUllt pastrate
in prezent in Muzeul Israclului.
2. Statui evreu Israel a fast proclamat. in anul 1948, de David Ben Gurion
(1886-1973), care a fast intiiiul sau prim-minislru.
3. Via Dolorosa strilbnte intrcgul Icrusalim. Aeestn estc drumul pe care
Christos a purtat erueea sus, pc Oolgola.
4. Numele arab al lerusalimutui - ,.AI-Qudus" inscamna ,.Iocul sffint"".

ECONOMIA
Aproapc 75%, din locuitorii
lerusalimului lucrcll7.a in dorncniul
serviciilor. in imali'imant lj;i in
scclOrulmedical. Ramurile
economice prillcipale sunt
lurismul, cullivarea citricelor $i
plantclor illduSlrialc, conslrllqiile
de ma~illi.

PESCURT
in unul 1967, statui Israel a
proclamat ora~ul lerusalim
capituUi a ,arii (olicial, in 1980),
in ciuda deciziei contrnre a ONU.
Limbi: ebraicii, arabit idi~
Morcda: shekel nou
Religic: iudaism (majoritar),
islamism, cre$linism
Aeroportul Ben Gurian deserv~te
simultan Tel Avivul $i
lerusalimul.

ISR 7

ORIENTUL

APROPtAT

II,

IERUSALIM
PLANUL ORASULUI

./

~
1

lllEK REf'IIII

lerusalimuJ are

""m

semnjficafie deosebita pentru adept;; eelaT Irei mar; reJigii: cre$tiJlism,

isJamism, judaism. in perimetrul restnins aJ Ora$uJui Vechi, se ridica, una langei alta,

biserici $i moschei iar sub Zidul Plaugerii se adlluii evreii. JlImiitlitile de vest $i de est ale
ora$ullli, pauli Ull dcmlllt separate de grauita de stat diutre Israel $i lordauia, $i-all
mentinul pana aslazi caracterul distinct,

IERUSALIM
Focarul conflictelor din Orientul Apropiat
Datoritli importantei sale strategice ~i religioase, Ierusalimul este de veacuri teatrul
luptelor annate. ~u1, vechi de 3.000 de ani, a avut stlipani diferip, pana cilnd a
devenit capitaIa nou-lnfiintatulni stat israelian, In 1948.

o iJlIstratic veche de presti inflitj~eazii

conf1icrcJe dincrc ortodoqi ~i

Multi evrei s-all stabilit in Palestina

in prima jumatale a secoluilli XX
iar statui cvreu Israel $i-a dobandit
indepcndcnJa dupa primul razboi
arabo-israclian, in anul 1948.
lerusalimul a fosl divizal in doua
parti. Jumalalea estica, eu Ora~ul
Veehi, a lost luala in slapanire de
lordania iar jumalatca vcstic5 a
devenit parte a Israelului, in 1950.
in timpul Razboiului de 6 zilc,
israelienii au ataeal partea estiea a
lerusalimului $i au rcunifieat
Ora$ul SUint. In anul 1980,
parlamenlul israelian, Kressel, a
proclamat
lerusalimul
drept
capitala indivizibila $i clcrna a
Israelului.

CUMA
Clim;i meditcran::ana.
Tcmpcraturilc medii aling in
iumHlrie +7"C iar in iulie +23C.

in prezcnt, lerusalimul csle cenlrul

politic. cultural $i religios al
statu lui Israel. Convieluirea a
450.000 dc evrei $i a 100.000 de
arabi ridica mari problclllc:
fanaticii musulmani organizeaza
regula! alacuri cu bomba, pentru a
impiedica orice acord arahoisrael ian.

(mnciscani. care tllJ ,Wilt loe ill

fernsafim.

erusalimul este siluat 1a 0

altitudire de aproximativ 800
de metfi. A$czat dcasupra

ni.ului stant al lordanului, ora.$ul

ocupa 0 pozitie strategica, de unde

sc pot conlrola u~or vaile vecire.

inca de pc vrcmca rcgelui David
(ell 0 mic de ani inaintc de
Chrislos), lenlsalimu[ a fast
capitala slatului iudeu. Mai tarziu,
ora.$ul a fosl ocupat de babilonicni,

de cgipteni, de romani, de cruciali

.$i de turcii otomani. in anii 19201948. Palestina .$i capitula sa,
lerusalimul, au fast supuse
conducerii Marii Britanii.

STATISTICA
Populapa: 685.000 de locuitori

/dinlre care
arabi)

pCl,IC

100.000 sum

Densitatea populapei: aproximaliv

6.JOO loe.km'

MoscIJee.1 Qubbat as-Sakftrn (Cupola de pc St.incfi) esfe ridicata pc st,inca pc care

sc cOllsidcrii ell Abrall.1l1l s-a prcgiitif s.1-1 jertre.1sc.i lui Dwnnezcu pc fiul s,iu
lsa.1c. Mufti oanJl:n; considenl aceSl Joe. SilUflt pc I'arrul dClllu/ui Morill. drcpl
buricuJ p<imiintului.

JPN 1

ORtENTUL
iNDEPARTAT

JAPONIA
lara cirqilor fnjlorili $i a... tehnicii

Fuji, munlele ,janl al Japoniei, domina maiesluos peisajul. Fuji esle simbolul
peisajului mon/an al Japoniei, fiind considerat cel mai spec/aculos vulcan allwnii.

JPN 2

Ultimul imperiu al lumii

Japonia a primit cu spaima vestea din 1945, cand, pentru

prima data, japonezii au au zit la radio vocea imparatului Hirohito,
anun~andu-~i poporul ca a capitulat in fa~a americanilor.
Pentru japonezi nu a insemnat numai srar~itul celui de-al doilea
razboi mondial, datorita caruia suferisera efectele bombei atomice de
la Hiroshima ~i Nagasaki, ci a insemnat ~i srar~itul mitului imperial.

+cuMA
Foane diversli. umeda si ploioasli..
Trci sfere climmice: Icmpcmtl\,
sublropicalll si tropieall't.
Temperaturi medii la Tokio: in
ianuarie dc la +2 0 C la +8 0 C. in
august de la + 22 0 C - la +30 0 C.
inca de la ;"ceplllill secollllili 01
XX-lea, pe srra=ile ora~elor nipone
:Je pI/leal/ \'edeo mici negllsrori
I'(jll=iilldl/-~; marfa.

ilUl casci imperiale japoneze i~i are incepUlul 0

data ell imparatul Jimmu,
care, a~a cum spline legenda. a fost
incoronat in aoul 600 iH de ditre
zeila Amaterasu.
Unna~ii lui Jimmu au c1adil Kioto,
ora~ul tcmplelor. Timp de peste
1.000 de ani, Kioto a fost capitala
~i re~edinla imperiala, in perioada
medievala bucuriindu-se de multii
bogalie ~i fast. in schimb, restul
tarii. care u-aia, in principal, din
agricuhura, saracea, fiind linula din
seun de catre armata. Conducatori i
acestei amlale, samuraii, au preluat
Ireptal controlul statului, in limp

CE MERITA VAzUT
Fuji, ora~ul imperial Kiolo. Tokio,
terenurile de schi din Sapporo.
izvoarele caldc Beppu

ce imparatul era izolat la Kioto,

ca intr-o colivie auritA. Samuraii
~i conducatorul lor, shogunul,
au reu~it sa apere Japonia de
influentele din exterior. Abia in anul
1854, 0 cscadrila a flotci amcricanc
a reu~it sA deschidA acest stat ciilre

!ume. iar, 14 ani mai t<lrziu, in

favoarea imparatului de numai
15 ani, Mutsushito, adica ultimul
shogun. Era momentu! rena~tcrii
Japoniei modeme. imparatu! de
astazi, Akishito, este strnnepotullui
Mutsushito ~i indepline~te numai
funqia reprezentativa in stat, in
ciuda titulaturii care il nume~te fiu!
cerurilor.

CE TREBUIE

sA $TITI

t. Sportul tradilional in Japonia esle sumo, un tip de luple care se desfll.~oara:

dupa. reguli stricte. Conditia panicipli.rii la aceste lupte cste grcutatea

corporal!, care nu trcbuie sa fie mai micA de 170 kg.
2. La 9 august 1945, ol'a$ul Nagasaki a fosl distrus de bomba atomicli americanll.
eu trei zilc inainte, accl~i destin il avusese Si orasull-liroshima. Atacul atomic
asupra ol'a$ului Nagasaki a mcut 80.000 de victlme, iar Japonia a fosl obligata.
sa: capituleze.
3. Limba japonez!J. extrem de dificilll, are trei forme scrise: katakama (scricrea
cuvinlelor straine sau a denumirilor strnine), hiragana Si chinezA, pictograficli,
care cuprinde peste 1.850 de semllC.
4. in Japonia, in teatrol traditional. numit kabuki. toatc rolurile, inclusiv cclc
feminine, sunt jucate de bAmali. Actorul care joacA rol feminin este numit in
Japonia onnagata.

JPN 3

QRIENTUL
iNOEPARTAT

JAPONIA
HARTAFIZICA

-"-

-.

R USIA

MAREA
OHOTSK

Hokkaido

CHINA

MA R EA

CORE,.

DE NORD

JAPONIEI

Honsiu

1.ou1~1Il;

peste S 000 000 <R locuttorl

de III 1000 000 pIN If, 5 000 000 locunon

<R III SOD 000 pIN II 1000 000 ~

It. III 100000 pIN II SODOOO""""'"

_ _ eN,...; mpon.u druI'oun

200

500

OCEANUL

Sikoku
PACIFIC

Insolt~ AnI.Ikos

Kiusiu

Arhipelaglll illsl/lelor Ilipolle se ill/illde pe 0 dis/OI1{ii de 2.200 km, Ill/mara

in}l/r de 4.000 de insIde $i cliprillde trei sJere de c1imii: tempera/ii,

subll'opicalii ~'i tropicalc'.

1000 1500m

JAPONIA

JPN 4

Tara Soarelui Rasare

Japonia este tara conlrastelor: in mare parte inca virgina, uode lumea Iini~tita
a munti10r se implete~te eu viata trepidant;; a marilor ora~e industriale. Japonia
este a doua tara ea importanta industriala in lume.

Ghei~'e1e primesc

oaspe,ii ell dijerile

oca=ii

prill cOf/l'erso/ii illleligeme,

dOl/sur;

~i

plimbari. Tinerele jete SI/I11

preglilire penlru aces'e sarcini in ~'colj

!>pecilile.

riCine poate invidia pasagerii care survolcaza

insulele JapQJ1iei ~i care,
privind prin ferestrele avionului.
vlid, pc suprafata limpede a
Oceanului Pacific, harta laponiei,
care cllprinde palru mari insule:
Hokkaido, Honsiu, Sikoku ~i
Kiusiu. De sus tolul se vcdc foarte
bine. laponia este un teritoriu
impadurit, munlos, tara a peste
200 de vulcani, dintre care 0
palrime sunt inca activi. De~i stal
insular, laponia este pozitionata
intre Bazinul Filipinelor ~i Bazinul
Pacificului. La prima vedere,
pare 0 pozitie geografica I1clllrfi.
in rcalitate. insa. laponia se ana
inlro zona tectonica ne[ini~tita.
in fiecare an, aici au [oc 1.500
de cutremure. Unele dinlre cle nu
sunt sesizabile, allele produc insa
catastrofe. in 1995, un cutremur
puternic a adus groaza in ora~ul
industrial Kobe, unde 250.000 de
oameni au ramas tara acoperi~.
Cand cumparam 0 noua camera
video sau aparalura
clectronid, deseori
alcgem produse din
Tara Soarelui Ra
sare. in laponia toale
inlreprinderile de
produejie au sediul
in centre plliernic
dezvoltate induslrial,
iar trei patrimi din
populatie locuie~te la
ora~. Mllnlii ne[ocuiti
Slint prefera!i numai
de calugarii blldi~ti
~i de capelanii sinto.
penlru ca japonezul
4

PE SCURT
Dcnumirea st..1.tului: Ninon
(Nippon)

Capitala: Tokio, peste 8 mil., zona

mClrOpolitana. cca. 12 mil.
Rcligia: ~intoismul $i budismul
Limba: japoncz.'\
Moneda: yenul
Celc nUli man o~: Yokohama,
Osaka, Kobe, Nagoya, Sapporo.
Kyoto

STATISTICA
Suprafala: 377.765 J..m2
Populalia: 126 milioane locuitori
Densitall~a populatici: 335 loc.
km2 (1997)
eel mlli inlill mUllt': Fujiyama.
3.776 m

de rand Ie considcra adevarate

pustietati.

Templul dill KiolO. Aces! ora~' I'echi.

l'eche re~edinla a impiirollli//;, ahlllll/(i
ill opere de arrci $i esre consideral
..eel ma; japone=" prill aglomera(ia
urbana.

MNG 1

'""'

MONGOLIA
Tara stepelor nesmnjite

in stepele nesfiJr$ite ale Mongoliei mai traiesc inca numero$i umJa$i ai nOlllazilor.
Sursa principaJa de venitun' a acestora 0 constitue cre$terea cai/or ~i a ai/or. VanturiJe
putemice $i persistente pustiesc stepeJe, fngreuniind via/a oamenilor fji a anima/elor.

Patria lui Gingis Han

1n secolu1 XIII, statuI mongol a atins dezvoltarea sa maxima.
Sub conducerea lui Gingis Han i a urmai1or acestuia, mongolii
au cucerit teritorii intinse din Asia i au ajuns chiar pana in Europa.

CE MERITA VAzUT
capllala Karakorum. Ulan
Bator (MuLeul 'Jalional. Palatul
BogJo. \1;1n:btirea Gandnngl.

fllC\la

umCle sau adevarat era

Diemuzheng. in
1206,
dupa unificarea triburilor
mongole ~i dupa apararca t3rii de
invazia chireza dinspre sud, ~i-a
luat numele de Gingis Han. A fost

un bun conducator, un judecator

~i un straleg talcnlat. A constmit un imperiu care s-a intins de
la Marea Galbena pana in cstul
Europei, iar unn~ii sa:i au domnit
timp de peste 150 de ani asupra
dropt

lnstanraneu din viata in Mongolia

pUlcmicului stat al Chi rei.

ca~tige

Dupa moartea lui Gingis Han,

imperiul mongol a fost impa'1it
inlTe fii acestuia. Suncle astfel
rezuhate au ramas unite prin legaturi putemice timp indelungat.
TOlu~i, imperiul
sa destramat
datorita conflictclor ~i luptelor.
Dupa mularea capita lei la Pekin, in
1264, Mongolia a devenit 0 provincie de importanta secundara $i ~ia
picrdut indepcndenta pcntru 600 de
ani. Doar sJabirea Impcriului
Chirez ~i abdiearea ultimului
imparat in 1911 au creal condiliile
recesare pcntru ca Mongolia
Exterioara sa se separe ~i sa i~i

CLiW.
Chrna ternper.u-contircntala. cu
icmi lungi ~i aspre. Ternperalurile
medii: intrc -1 0 ~i -35"C in
innuarie, intre +18 ~i +26C;n
iulie.

autonomia. 0 parte a tarii,

Mongolia Intcrioara. ramare pana
aSlazi 0 provincie din nordul
Chirei.

Mongolia s-a transformat intr-o

tara dcmocratiea.

in 1924, Mongolia, sub eonducerea

revolutionarului Suhe Bator. a format al doilea stat socialist din lume,
dupa URSS. Acesta s-a mentinUl
pana in manic 1990, clod guvemul
comunisl a predat puterea, iar

CE TREBUIE

ECONOMIA
Crc~tcrca

animalelor. ovinc,
bovirc. cai. ca.mile. Bogiitii
naturale: cupro. molibdcn.
.... olfram. Industria: alimcntarn.
u~ani (textil5 ~i de picliiric).
metalurgidi..

sA ~TITI

I. Lamaismul cste religia tea mai rnspindilA in Mongolia \a momentul aelUa!.

Nici macar pcr.;ccutiile crancere din partca comuni$tilor DU Iau ~tcrs din
viata poporului. Aceastii varianta a budismului. al c8tti cooouciilor spiritual
este Dalai Lama, c~tiga tot mai mulli adepli.
2. Mongolii suot ma~lri ai tragerii cu arcul. Aliiluri de tmnle. acesta esle cel
mai popular spon al tArii.
3. lurta cstc locuinta traditionala a nomazilor. Pc schelctul circular u~r se
intind rll$ii de pasla, iar ventilalia se fnce prinlr-o gaum in acoperi~.
4. Urga, fasta dcnumire a capitalei Ulan Balor, este ~i lillul unuia dintre
filmelc celebrolui regizor rus Nikita Mihnlkov. Pe1icula prezinlll viata
locuilorilor stepci.

MNG3

ORIENTUL

''''TAT

MONGOLIA
HARTA FIZICA
(

-- --

--

c-...

'*" 1011000 IDe.

- ..-

"., ",

-'50.000-100.000loc:

10.000 _ 50000 leo:.

10.lIDO ""'-

dIt4eI1Uri niIip>ue

dr\.mur1 principMI

1000 1500 2500 :lOlXI m

1loIIa$

RU S I A

.-CHI

.....
-

MONGOLIA

-..~

.-'

INTERIOARA

.....
Aceaslli {ara uria$Ii, al carei semn dislincliv sunt regiunile nesfijr$ite de stepe, de
semide$enuri $i de de$enuri, a f:1scinal intotdeauna prin diversitatea sa. Majoritatea
JocuitoriJor sai traic$te in continuare viala grea, dar pJina de cuJoare a nomazi/or,
ocupiindu-se in principal cu Cre$lerea animalelor. in apropierca ora$elor, mai pot fi
intii/nile $i in prczcnt grllpllri de iurte (conllri), care constiluie de secole e/ementll/
intrinsec aJ peisajuJui mongol.

MONGOLIA
De la De$ertul Gobi la Munfii Altai
Mongolia este 0 tarli de podi~ foarte slab populata, situatii intre Siberia ~i China.
Practic, intreaga sa suprafata este ocupatii de stepe ~i de de~erturi.

STATISTICA
Suprafata: 1.7 milioafC km"

Populapa: 2.7 milioarc de locuitori

Deositatea populapei:
1loc. km
eel mai inalt viirf: Nairnmdaluul
(4.374 m)

Granite: 4.613 km ell China.

.l4X5 km ell Ru"i;l
ongolia pare rcsfiif$ita.
Cu cal re aventuriim mai
adanc in i!lima stepelor,
eu atal linia orizontului pare mai
indepartata. Monolonia peisajului
ars de vanturi estc rar intrerupta de
semre de vial5: herghelii de cai 551batici sau locuintc mobile ale
nomazilor. numite iurtc.

Mongolia este 0 lura inghesuit5

iOlre dOlla puteri mondialc: Rusia
In nord ~i China la sud. De~i
suprafata sa estc de peste ~ase ori
mai marc dedit cea a Romaniei,
esle locuiHi de numai doua milioare
Tim:rc mongole in slmie fradiliollale
de siirbiitoore

lnlrarea '-/1 MJn,istirea Galldamcgehin/cn Khiid din capita/a Mongolici,

Ulan Bator.

de oameni. Mongolia cste un linul

de podi!iuri !ii de munli, cea mai
mare parte a tarii anandu-se la 0
altitudire de peste 1.500 de metri.
Peisajul cste marcal din loe in loe
de lanluri muntoasc impunatoare,
precum Munlii Altai. al caror varf
principal masoara 4.374 de metri
ina1limc.
Majoritatca
raurilor
Mongoliei IlU se varsa in marc.
Ur~le dintre acestea se varsa in
lacurilc din valea din nord-vestul
Muntilor Ahai. Apa din aceste rezervoarc arc 0 salinitate foarte ridicata. Rclicful Mongolici de nord,
langa granita cu Rusia, cstc dominal de taiga. insprc sud, aceaSla se
transfonna in stepa, iar langa
gran ita cu China, in DC!icrtul Gobi.
Doar I % din suprafata agricola
poate fi folosila pentn! Cliituri.
Crc$terea cailor, a oilor, a vitclor ~i
a dimilelor
reprezinta
baza
economici mongole. Peste jumatate
din popliialia tarii traiqte din astfel
dc activitali. Mongolia este asoeiata cu imagirca nomazilor care
cresc cai !ii loeuicsc in iurtc.
AceaSlfi perceplie nu estc inlru

totul confonna eu realitatea.

Aeeasta lara dispure de bogatii naturale imense: ziidiminte de dirbUll::, de eupn!, de molibden !ii de
petrol, acesla din umla recenl
descoperil. Poale dalorila aeeslora,
Mongolia va reeupera indelungata
intarziere in dezvoltarea ceonomica.

PE SCURT
Dcnumirea oficialii: Mongolia
Sislem politic: republica
parlamcntarii
Capitnla: Ulan BatorlUlaan Bantor
(819.000 loe.)

Limbi: mongolii (limba oficiala),

cazaca
Valuta: lugrug
Religie: lamaism, rcligii ~manicc,
islam
Cele mai mari o~: Darbnn,
ErdClct

Cele mai mari lacun:

Ubsu Nul' (3.350 Jon'),
Ilovsgol (2.620 Janl)
Celc mai lungi rnuri: Sclenga,
Orhon, Kcrulcn

NZL 1

AUSTRALIA

$1 OCEANIA

NOVA '"'

ZEELANDA
"Poligonul" lui Dumnezeu

}t
~

CantJi vulcanic al MUJ1telui Egmont de langa New Plymouth din Noua ZeelaJ1da

In tinutul populatiei Maori

Maori este populapa b~tin~a a NOll Zeelande. 0 perioadii indelungam,
dezvoltarea culturii lor a fost impiedicatii de coloni~tii britanici.
prezent, situapa s-a imbunatiipt.

rn

e Insula de Nord a
oii
Zeelande este imposibil sa nu
observi casele de intalnire ale
populat1ci Maori, proaspal vopsite ~i
renovate, oogot impodobilc cu

Virfi.ujle fDzIpezite $i pi$unile verz:i

runt 0 priveli$te des intalniti in Noua ZeeJandB.

basoreliefuri omamentale. Accstea

reprezint! spiritul noilor vremuri,
traite acum de primii locuitorii ai
acestor
pamanturi. in Noua

Zeelanda, dupa ani lungi de domi

natic a culturii britanice, revire in
atentic populatia Maori, care constituie J5% din populalia fArii. MOlivul
este simplu: spornl natural al aceslcia esle de doua on
mai ridical decat eel
al locuilorilor de
origire anglo-saxona.
pavaza. in decursul a doua rfu.boaic
(1845-1846 ,i 1860-1872), Maori
au incercat, rani succes, sa i~i
recucereasca leritoriile. invin~i ~i
inghcsuiti in cateva regiuni reduse
ca dimensiuni $i potential, ac~tia au
inceput in scurt timp sa se stinga.

in secolul IX, Maori

au inceput sa sosea-

Un pcisaj monran
tipic pc Insula de
Sud.

PE SCURT
Dcnumirca oficiala: Noua Zeclanda
Capitala.: Wellington (168.000 de
Iocuitori. ag.Iomentlia urbana
numam 348.000 de locuitori)
Sistcm politic: monarhie
constitutIOnal!, $eful Slatului cste
regina Elisabcta a II-a reprezenUlti
de un guvcmalor gcreral
Religia: in majoritalc proIcstanti
Moroda: doland reozeelandez
Limbi: cnglczn, maori

Teritorii dcpcndente: I-Ie Cook,

il)C (263 Icnr, 3.000 de kJcuitori),
I-Ie Tokelau (10 kID l , 1.700 de
locuilori)

Cde mai importanle orasc:

Auckland, Christchurch, I:>un:din

sca in Noua Zeelanda din Polirezia.

Pana in secolul XVIII, insulelc leau
aparfinut in intregimc. Apoi, a unnal
anuxul dinamic al britanicilor.
Maori nu au avul nici 0 ~sa in confnmtarea cu nou-venifii. Numai
credinta in zeii pe care I'i vercrnscri'i
inainla.'$ii lor Ie putea sluji de

Cu trccerea vrcmii, coloni~tji albi au

inccput sa se intereseze de cultura
originani a noii lor patrii, care a
putul aSlfcl sa renasca. Limba varbita: in prezent de Maori esle 0
cngleza pestrit-d in care sc regascsc
mulle cuvintc strliire precum $i
sun:tc din lumea animala.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. in 1642. navigalorul olandc7 Abel Janszoon Tasman a fosl primul care a

ajuns in NOlla Zeeland~ venind de pe Vechiul Conlirenl.
2. Pll53.rea nalionala a Noii Zeelande esle kiwi. AceastA pasate rczburiUoorc
duce 0 viatA nOCluma

~i

eslC regina fiord urilor reozeelandezc.

~i-a inccpul cxpedilia spre
Polul Sud din ora~ut rcozcelandcz Chrislchurch.
4. in sccolul XVlll, populalia Maori a exlcnninat pasdrile moo ascm3n~toarc
slrulilor, apartinand c1asci Acarinalclor. Aceslea pUleau alcrga fcane rcpcde
~i alingcau 3 melri ina1limc.

3. Roben Seolt, exploratorul englcz al Antarcticii,

NZL 3

AUSTRALIA

}t~

$1 OCEANIA
~

NOVA ZEELANDA

HARTA FIZICA

".

,. G,...., &om..,

Insula de Nord
MAREA TASMAN
G<JJM HIIwtft

Napier
Hastings

w_.

.,wElliNGTON
Blenheim

Insula de Sud

OCEANUL

--

PA CIFIC

Golfu/
TImllflJ

Canterbury

Dunedin

<SI', Fo"".
1. Stewart
"'+
I. BootN/y

PopuJaria Maori, primii stiipani ai acestor piin1iintlJri, au nunlit Noua ZeeJandii:

Aotearoa, Tara Norului Lung ~i Alb. Afluxul ulterior de

fiicut ca

SllPll~ii

coloni~ti

din Marea Britanie a

coroanei sa ;~i impunii aici voinra un timp fndehmgat. $i astiizi se

spune cii neozeeJandezii SUIlt mai engJezi chi81 deciit engJezii.

...,

NOVA ZEELANDA
o lume 111 mi11iatura
Tara cu cele mai variate forme de relief din lume.

ECONOMIA
Crc~terca animalclor: 56 de
milioane de oi, Agricultura:
cultivarea cerealelor $i a fructelor
(kiwi). Pcscuil. Industria:
extracliva, mcmlurgicit a
Icmnului. Turbm.

STATISTICA
Suprafata: .268.680 killPopulapa: 4,0l{ milioalk:: locuilOri.
dinlrc care. majorilatca traic'iC pe
In,uln de t\ord. mni rcdu:>a en
dimcnsiuni.
Densitatea populapei: 15 loco km'
Rata ~omajului: 5'lo

Lungimea l!rmului: 15.000 km

Illsu/c/c neozee/andcze sum {oarte atrifgiIt08re pcntnJ navigator; ~i pelltru il/birori;

sporruri/or nauticc.
Zeelanda cuprindc 0
rcmaipomenit5 varietate de
peisaje: fiorduri virgin::,
ghct<'lri. pa~uni verzi ell (unne de oi
care pase la poalele munlilor
aeaperi!! de zapada, lacuri ell apa
cristalin5, vulcani ~i gheizcrc. Nu
din intamplare, tara a devenit
decorul filmului "SHipanu]
irclelor", a canli aCliurc se

Olla

desra~oara

intr-o lume de

basm. Circva spurca odala,

pe drept cuvant, eii NOlia
Zcclandii cstc 0 imrcaga lume
in minialura. Tara estc coltul
lumii eel mai indeparl3t de
Europa Ccmrala ~i de Slid, iar
calaloria ell avionul din
Romania dureaza peste 30 de
ore. Da1oril5 depiirtarii mari
de Europa, Noua Zcclanda a
fost ferita de furtunile istoriei.
Soana a fost blanda cu
reozeclandezii, de~i majoritatea acestora sufem. de un
complex de provincialism.
Fam. motiv, caci aceasti'i lara
de la amipozi poale servi
drept cxemplu pcnlnl restul

lumii, din multe punctc de vedcre.

Aici a fost introdus pcntru prima
data principiul cgalit<1\ii in drepluri
intre populalia b5~tina~a ~i cea imigranta, ~i tol aici, femeile au
obtinut ccl mai dcvreme dreptul de
vot.

Cel mai inalt van:

Vf. Cook 0.764 m)
Cele mai lungi rauri:
Waikalo (4.25 kill). Clutha.
Wangallui
eel mai mare lac: Taupo (606 km )
Infrastructura: 9.2.000 km de
dnunuri. J.900 km de cale fcrnla

CLiMA
Temperal oceanica; tempcratii
ealda in Insula de Sud.
Tcmperalurile medii: in iulie lntre
+5 $i + 11C, in ianuarie illlre .... 15
~i + 20C. Cantilatea medic de
prccipitatii anualc: lnlre 400 mm $i
6.500 mOl (coastele sud-vCSlice ale
Alpilor de Sud).

CE MERITA VAzUT
Auckland (Muzcul Memorial al
RIl7:boiului cu colccliile sale
illleresante de arta Maori, Parcul
Alberta, a~ezarca primilor
coloni~li. Gri'idina Zoological.
cascada \Vairoa, pC!;lcrilc
Waitomo. ora$clc populatiei
Maori din Insula de Nord. plajelc
Sunshirc Coas( (Insula de Sud),
ghetarii $i rcgiunile muntoasc.

PNG 1

AUSTRALIA 51
OCEANIA

PAPUA
NOUAGUINEE
~

Intre epoca de piatra $i modemitate

Papua Noua Guinee - Provincia nua lrIanda - Baiat din lnsulele Noua lrlanda
$i Nona Hannvrii.

""

Un mozaic de minoritati, etnice

Papua Noua Guinee este 0 tara bogata, cu mari perspective de viiOOr.
Problema sa principalii este fragmentarea etnicii ~i multitudinea
de limbi vorbite.
c aproapc 40.000 de ani,
acest arhipelag, situat 1a
nord de Australia. este lammul nou-veni\ilor: primele ~i-au
fficut apariria triburile de pigmei din

Asia de sud-cst, iar 5.000 de ani mai

taniu, aoostea au fosl unnaLe de

papua~i. Cu vremea, lot mai muhe
popularii din sudul Pacificului s-au
a~czat in aceste insule, in cautarea
urei noi patrii. MI~tinile repri-

clenoase :;;i munlii nu au pemlis

triburilor de origire diferita sa se

amestece:;;i astrel, fiecarc grup ctnic

PE SCURT
Dcnumirca oficiala: StatuI
Independent Papua Noua Guiree
Sistcm politic: manurhic
constitu\ionalii
Membra a Commonweahh-ului
brilanic
Capitala: POIt Moresby
(337.900 loc.)
Limbi: englcza (limba olicialii),
vcrsiurca melarc:ziaml a limbii
pidgin (auxiliari), apro)';. 620 de
Iimbi papu~
Religic: c~linism (calolid ~i
protcstanti), variantc locale ale
animismului
Moreda: kina
Cel mai inah punet: Muntcle
Wilhelm (4.506 m)
Munti: M-\ii Centmli, M-lii Owen
Stanley, M-\ii Bismarck
Rauri: Scpik, Fly, Ramu
Ccl mai marc lac: Murray
Celc mai importante ora~: Lac,
Madang, Rabaul, Wewak, Arawa,
Mount Hagcn
Porturi: Port Moresby, Madang,

Lac
Aeroporturi: Jackson (Port
Moresby), Mount Hagen

a fosl fortat sa triiiasca in propria sa

regiurc. in consccinta, diversitatca
eulturalfi s-a mcntinut pana in
prezent in Papua Noua Guircc.
Numarol limbilor papua~e esle cstimat la 620,
a pure la socoteala
dialectelc. Acesla stare dc fapt nu
faciliteaza eonsolidarca unui stat
modem. in ultimii ani, au avut loe
numeroase eonFnmtari annale intre
diferitele grupuri elnice. Sprc cxem
plu, populatia de pc Insula
Bougainvil1e, siluata la est de Noua
Guiree, i~i solieita cu ineapatanare
suvcranilatca inca din 1989. Pana nu
demult, astfel de situatii erau
folosite
ezitare de putetilc
strairl:. Dupa perioada de instabilitate a cpocii colonia Ie, intre anii
1905 ~i 1973, regiurea s-a atlat sub

ram

dominatia Australiei. Papua Noua

Guiree ~i-a ca~tigal indepcndenla in
anul 1975. in prezent, aeeasta este 0
tarn cu fatctc multiple: locuitorii
capitalci, Port Moresby, muncesc in
fata eomputerelor, in zgane-notii
dotali cu aer conditionat, in rimp ee,
in multe alte colfUri ale arhipelagului, in care via\<! este aceea~i de mii
de ani, triburile continua sa faca
legca.

ram

CE MERITA VAzUT
Rabaul. Pan Moresby. Sepik.
Parcurilc I'alionalc Variamta ~i
McAdam, ,"ukanii. plajclc ~j
rccifele de corali din ~udcst.
dansurile in limpul sarbalorilor
lradilionalc.

ECONOMIA

Progresul inseamnii ;nainfe de foole

asimi/lirea cllcen'rilor civilizariei

vcslicc...

CE TREBUIE

Bogalii nalurale: cupro. aur.

urgint, petrol. un marc potelliial
hidrocrcrgctic refolosit.
Agrieultura: culturi de sago,
cocos. trcstie dc zahiir, cafea,
tutun; Avicullllra. Crc~tcrcu
porcilor ~i a vitelor: peseuit;
silvicultunl. Industria:
mClulurgica, chimicii (calleiuc).
Turism.

sA ~TITI

I. Spaniolul Ortiz de Retes a dat insulei numele de .,Nolla Guinee" in allul

1545. Aeesta era convins c3 ba~lin~ii de aid au multe in comun eu
locuitorii Guineei, din vestul Africii.
2. Denumirile geografice, ea de e)';emplu Munrii Bismarck sau Munlele
Hagen, amintesc de faptul ca Papua Noua Guiree a fost candva colonic
gennana.
3. Puna nu dcmu1t, numeroase tribllri din Papua Noua Guiree prcg31cau
capctele mortilor din dorinta de a Ie pistra pcntru unna~i.
4. Triburilc papu~e sunt foarte pricepute la cioplirea ~i la pictarea unor
frumoase ma~ti din lemn, folosite in limpul ccrcmoniilor religioose.

PNG 3

~I

AUSTRAL

OCEANIA

PAPUA
NOUAGUINEE
HARTA FIZICA

165'

150'

lU'

.-..

---

~~

I-Ie

.. ,-

BISMARCK

"'" l00.OlXIIoc.

200 500

MAREA

PMlt 100000 loc.

...... -""'.,."..;

/-Ie AmlraJlljrJ1
f. Manll$

l000m

o
c
I. NOlln

MAREA SOLOMON

Kiu",f
ON

5' .. .

Torres
00

!,,, ..,~

."tIl
.:..
.
, .

Arhipelagul Louis;Qde

..... ... ~I

'"
"
,. ,
:

;
,

\.

~ ~

Q.

C'l

PACIFIC

AUSTRALIA

.
~

Noua Guince a ramas Inuit (imp un fercn neexplorat, datoritii situiirii sale intr-U11 climal
tropical, in care temperaturile se menrin tot a/lul in jurul valorii de +30 De, aeru/ este
foane U111Cd, far piidurile dese $; lerenuri/e l11untoase ocupii partea interioarii a insuJei.
Dupii {DImarea unui stat independent in paI1ea de est a Noii Guinee $i dupii "sa/tul"
acestuia spre modernitate, S-8U mcn{inut contrastele uria~e dintre capita/ii, un ora$ tot
mal l11odenl, $; satele inaccesibiJe, ascul1se In adal1cul insulei $1 protejate de paduff.

"

JIlG'2L-_

PAPUA NOUA GUINEE

Arhipelagul celor patruzeci de vulcani

in ciuda plajelor de vis, a superbelor recife de corali ~i a bogapei neobi~nuite a faunei

~i

a florei, Papua Noua Guinee este vizitata de pupm turi~ti.

criloriUI statu lui Papua Noufl

Guirce cuprindc aproape
600 de insulc de dimensiuni
reduse. prccum ~i partea de est a
Noii Guircc, a doua insula din lume
en marime. Masivul ffiuntos central
se intinde de la vest [a est ~i cste
prcsarat din loe in loc ell vulcani,
unii aClivi, altii slin~i. Varfurile
accslora sunt acoperitc de zapad5.
lot timpul anului. Urcle cratcrc
depa~esc inal\imea de 4.000 de
melri. in aceasta regiur-c existfl
aproximativ patruzeci de vulcan.
inca activi, iar cutremure de pamant
de intensitate lsemnificalivi'i au
loe aproapc lunar. Dc jurimprcjurul
masivului muntos sc ana tcrcnuri
rnHi$linoase care coboara spre tiirmuri. unde se tranSfOnllUln plaje eu
nisipuri albc.
in accst arhipelag dc la margirca
lumii, flora ~i fauna s-au Illcll\inut

cuMA
Tropicalii foarte tllnedii.
Precipita\iile Stint disuibuite in
mod proporJional tot timpul anului
(1.200 mm la Pon Moresby,
6.000 mm in mUllli). Temperatura
medic atingc +28C in ianuaric
+26C in august.

~i

STATISTICA
Suprafata: 462.840 km
Lungimea limei flrmului:
5.152km

Populatia: 5.5 mil. loc. (84/0

15% mclarc/icni. 1%
rninorit:ip etllice rCpre7enlntc de

papua~i.

polirczicni. microrczicni. pigmei.

europcni ~i asiatici)
Densitatea populatiei: 12 loc./km

Cos/ulIJuf impulliitor~; t.1/uaje/e nIzboinicilor papua~i sunt menirc sa provolJce

respcctul ~i .1dmimlia membrilor lribului, precum ~; retlllla tldw.:rsariJor.

intr-o stare excclenla. Cea mal mare

parte a suprafetci li'uii csle acoperita de paduri tropicale ve~nic ver.ti,
In care tri'iiesc numeroase specii
endcmicc de animale ~i plante, cnre
nu mai exisla nicaieri altundeva in
lume. Sc apreciaza ca aici cresc
peste 2.000 dc specii de orhidee. jn
padurile desc sc
ascllnd specii rare
de canguri de copac,
de arici cu doe, de
pasari paradis ~i de
pasari lira. Giuvaeml acestor regiuni
csle cazuarlll cu
coi r. 0 pasarc rczbur:ltoare foarte Illarc
~i foarte timida.
Acest coli de rai s-u
conservat datorila

slabei popuHiri, inapoierii economicc a rcgiunii ... ~i lipsei uoci baze

turisticc. lnfrastmclura lasa mull de
dorit, iar hotelurile, pUlin llumcroase sunt relativ scumpc.

...,======,-",""==""",.,,,...""',,..,"""

. . AnUllll(e cantere dill Pon Mo~ y uu

~

0.\( {'omtruJC

la'b"lll 1agullc;, pc: sUiJpi de "'mn.

ORIEN1tIl
lNllEPAATAT

PRK 1

COREEA

DE NORD
Dinc%

de Cortina de Fier

TempluJ budisr Pulguk-Sa, Coreea de Nord.

...

Marele conduditor iubit

PRK 2

Kim Ir Sen a condus necontestat Coreea de Nord timp de 50 de ani. EI a

implementat in mod coosecvent 0 politic! a izolatiei exteme i a cultului unitiitii.
Dupa moartea condueatomlui, in 1994, iliiiele guvemului au fost preluate de tiul
sail, Kim Jon-i!.
iiod in anii '50. s-a pr.lbu~il
coalilia dintre COl'CC3 de
Nord, China ~i URSS. Kim Ir

Sen s-a decis

sa-~i

Coreca de Nord C:'>fI..' unul dlntrc

ultime/e stare comun",tt' din Jume.

unncze propriul

drum. A pus bazele ideologici numite

"ciuce" $i a izolat \ara de rcslullumii.
Baza autoritlilij sale a constiluit-o
tn cadrul noului sistem,
oamcnilor Ie-au fast gnramate
locuinlc grmuitc. ~oli $i asis1cntft
medical:i. Din 1974. celalcnii Coreci
de ord nu platesc taxe. Un limp

fOI1a annata.

indclungal, Jam nu S-3 confnmL.'l1 ell

problemcle ell care trebuie sa luptc
alte state din Orientul indepfutat,
prostitutia $i criminalitatea. Aile

plagi lipice ale secolului XX, precum

haosul Slrndal. nu afecteaza nlei ele
Corcea.
u eslc de mirare din
moment ce posesia de automobile
cstc interzisa in accst stat. Pc strazilc
din Phcnian. banda marcala eu linii
galbcrc eslc rezervalij limuzirclor
guvemamcntrtle. Aceasla eSle numai
una dinlrc manifestiirile eiudatului
cult al unit:itii, in care s-a invaluit
timp de peste 10 ani Kim Ir Sen.
Acesta revendica de la corccni 0 adoralie rccondilionatii: chipul conduc5torului, adesea in marime supranatu
rala.. fficea pane din motivelc obliga
torii ale picturii nord.-eorccrr.
Pictrelc pc care a stat candva marcle
conducator sunt destinatia favoritii a
pclcrinajclor nord.-eorccnilor. Ae~tia
tree drept oameni credinci~i. mandri
~i scmimentali. Kim Ir Sen s--a Colosit
cu succes de aeeste auibute ale

cuMA
Clim3 temperatii musonicli. cald3
la sud ~i reee la nord. in
Pyongyang (Phenian). temperatura
medic lllinge -SoC in ianuarie ~i
24C in iulie.

poporului 5<.1U. Dupa moanea conducatorului au avulloc mari manifeslalii furcrarc. Mii de oameni prada
isteriei au ie~it in strada, iar reporterii
staliei de Icleviziure (de stat,
birrinleles) au avut, in sffu1;it, ocazia
sa ia cuvantul. Dupa moanea
COndUc3lorului lubit. !ideml Corcci
de ord a dcvcnit fiullui Kim Lr Sen.
Kim Jon-if. A~hia nu a sarit dcparte

de trunchi. Kim Jon-il. ale carui

aparitii publiee sunt mai degrab~ mrc,
cere poporului sa if adore ea pc
"Soarcle Viilorului". in ultima
vrcme, Coreea de Nord estc suspcctala cil incearca sa produca amle
alomice, iar aUloritiitile rcfu.za constant sa pcnnitii accesul inspcctorilor
intcmationali la faciLitalile sale
nuclearc.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. in timpul JUzboiului Coreean, Pyongyang (Phenian) a fost aproape eomplet

distrus. tn eapitala reconstruita domina zgirie-norii ~i parcurile intinse.
Dalorita accslom, Phenian a ei1.p3tat porecla de ..omsul gradiniJor".
2. ~intele Stalelor Unite, George W. Bush a inclus Coreen de ord.
allituri de Iran ~i lrak in "axa raului", tari eare sprijina terorismul ~i ineearcli
sa produei1. anne nucleare.
3. Spre deosebire de veeina sa de la sud, Coreen de Nord a men\inUI vechiul
alfabet corcean, hanja, fonnat din 24 de litere.
4. La mijlocul anilor '90, Corcea de Nord a fost afeetata de 0 foarnele
cumplitii.

PRK3

ORlENTUL
1NDEPARTAT

COREEA DE NORD
HARTA FIZICA

CHI

~l,OOOOOOIgc
1nn1250.IIlIO .. , 000 000 Icc.

"*" 100,000 "250,000 be.

lUll '00.000 Icc.

sao

1000 2llllO ...

MARfA
Golful

Cor.,; de Vet'

MAREA

ALBENA

Golful
COf"; de Est

"'""'"

JAPDNIEI

......~.... ~~

~~-:::-.....,,,",,

COAEEA
DES U 0

De multi ani exisla semna/e ca in Coreea de Nord domnesc foametea ~i 0 saracie

inimaginabila, dar nu se $tie ell sigurant8 daca ajutom! imema/ional ajunge /a cei care
au nevoie sau este acaparat pentru neccsaruJ armatei, una dintre ceJe rna; putemice de
pe continentuJ asiatic. Se pare cii Mun/ii de Diamant, uni; dintre cei rna; frumo~i mUDt;
din lume, ~i ce/e/alte atrac!ii luristice din nordul Pcninsu/ei Coreea vor mai a~tepta
inca mU!1 limp vizilcJe oaspe!ilor de peste hOlare.

COREEA DE NORD

PRK4

Razboi fa parafefa 38
La cinci ani dupa incheierea celui de al DoiJea Razboi Mondial, in 1950, in
Peninsula Coreea a reizbucnit conflictul militar. ~-numitul Razboi Coreean s-a
incheiat in 1953 cu infiintarea a douii stale coreene.

ECONOMIA
Agricultura: culturi de Ofa :ii
porumb; crc$lcrca vicnllilordc
miita~c: pcscuit. Induslria:
alimcntara. de ma;;im clcetricc.
cxtrncti\;}. en::rgctica.

c dunna Confcrintei de la laha

~i celei de 13 Potsdam. aliatii
au carol de aeord sa ii in

Japoniei Peninsula Coreea

~i

sa ii

rcdea Corcci suveranitatea. Dupa

infcingerea Japoniei in 1945, Coreca

~i-a rcc~tigat independenta, dar (3ra
a fost divizat.ii in dow parti: cea de
nord. aOat'i sub ocupalie sovictica. $i
cea de sud, controlatii de amcricani.
Paralcla de 38 rcprczcnta linia de
dcmarcatic dintrc celc doua pi1rti.
S-n decis ea in 1947 sfi sc organizczc

alcgcri
lntrcaga

libere

parlOlllcntarc

Coreea de Nord in sccolul XX: la sosirea sa in capitala Phenjan (Pyongyang)

(5 rna; 1978). primlll-m;nisfnJ chincz. Hua Koo-Fcng. sir3nge mana p~intcJui
corccan. Kim If Sung.

in scurt timp lrupclc 5ud-<::oreere,

bire preg5.tite. dar luate prin
surprinderc de atae. in numai diteva
zile, ora~lll Selll 3 fost eueeril.

in

tam.

Din pac3tc. inainte de alcgcri,

sovlcllClI au creat, in Nord, un
guvern eomunist ~i i-au prcdal
puterea. in 1950, Kim Ir Sen a
eomandal annatei sa invadezc
jum5.tatca sudica a prii. El a invins
Portlll Chongjin Ia M;uea Japonjei.

GNU a reaclionat foarte rapid,

lrimiland in Corcca forte militaTe
multinationale, fonmlle mai ales din
soldali americani. in scplembrie
1950. annalele nord-coreere au
inecpUl sa sc rctraga ~i s-au oprit in
apropiere de granita cu China. care a
venil in ajutorul .Jralilor sociali~tj"
~i a preluat eonlraofensiva. Forta sa
de alae i-a impins din nou pe
oporenli pana in dreplUl paralelei
38. cgocicrile dificilc de paee s-au
inchcial eu scmnarca. in 1953. a
Acordului de la Panmunjon, prin
care
s-a
infiinlat
0
zona
dcmilitari7..3t5.. dc-a lunbrul aeestei
paralele, conlrolala de fOr\c1e
inlcmalionale de lllcnlircre a pacii.

STATISTICA
Suprafal8: I~0.540 km
Populapa: 22.9 mili~lan; !ocuitori
Densilalea populapei:
190 1<'C

~m

eel mai inaJl van:

Padi,tu-.an (2 744 ml
PopuJatia urbani; (> I
Granite: ell RU...I.l , 19 km I. cu
ChinaI1416km))lCUCOrcc de
Sud 1~1S km)

PE SCURT
Dcnumirca oficialA: Republica

Populara Dcmocra13 CoreeanA

Capitala: Phenian (Pyongyang)
(3.13 mil. loc.)
Limba: coreeana
Morcda: wonul
Celc mai man o~: Hamhung,
Chongjin. Kaesong

THA 1

ASIA DE SUD
$1 SUDEST

TH

Tinutul
celor 0 mie de culori
,

Ora~/Il

regilor Bangkok, capitola larii inca din 011111 1782, esle asta=i cel mai
importanl pori al Thai/andei, sediul glfl'ernului. ~i cel1lru cullural $i religios.

THAILANDA - candva Regatul Siamului

Caracteristice pentru istoria Thailandei sunt indelungatele cODflicte
militare interne intre printii Siamului precum ~i riizboaiele cu vecinii:
Birma, Cambogia ~i Laos.

ECONOMIA
\gricultura: culti'arca OTI.'J'ului.
~i rruclelor lropicalc.
Pollluri (de Ick). cre;.terea .. itclor
~i pcscuitul. Bogatii nalUralc
(cositor ~i .... olrram). Industria
11.':<11111. ~i a .lahtirului. Turismul

bumbacului

oporul thailandez eSlc originar

din provincia Jun3n situ3ta illIre Tibet, Wielnam $i Binna.

$i apartinand astazi Chinei. in se

colul VIII thailandezii s-au mulal
pc vti.ile $i muntii de pe actualul
terltoriu al Thalandei. Primul rege
al Siamului a vcnil pe tron in seeolu! XIII. in limpul prnb~irii pu
Pentru Ihaifande=i. ca 1i penlnl aIle popoal! asiatiee. eel rnai important mijlDC de
transport eSle bicicleta,

CE MERITA VAzUT
\juuhaja(ora~ulrcgilorin po.:rillada
1350-17671. Lop Buri lwchca
re~cdinlil regalll in anolimpul

ploiosl. Bankok (\1arck Palat

Regal. piClclc plutilOarc). plnjclc
eu ni~lp de pc insulele tmpicalc
Ku Sam..' t ~i Ko Samui. triburilc
primitiH~ din imprejurimile lui
Chang \1aj.

lemicului stat ..11 Khmerilor. inci.\

din secolul XVIII cxploratorii au
fost uluifi de bogi.\{ia Siamului ~i a
eapitalei sale Ajullhaja: pagodclc
eu aeoperi~uri aurite ~i peste 200
de statucte allrilc inlruchipandu-I
pc Budha. in antll 1896, Siamul
a devenit Sial-tampon la rascrucea
dintre dOlia regiuni de eolonii:
eea franceza din Indochina ~i eea
englcza din Brima. in anul 1932,

CE TREBUIE

sA ~TITI

Tumat dupA operela lui Rodgen $i Hammerstein. filmul de la Hollywood

.Anna $i regelc" reda istoria conducAtorului thailandcz (in rolul principal 2.
Yuli Brynner), care a fost prolcctorul anei poetice a Siamului.
2. Autorul care a scris in anul 1927 romanul Budha tra:i~le~. Paul Morand,
a locuit ceva vreme in Bankok. $i ofcm mulle infonnatii despre viata
spiritual3 $i culturah'i. a thailandezilor.
3. Culonle nalionale: ~u. azur $i alb, simbolizand poporul (r~u). purilalea
rcligiei budhistc (albul) ~i cunca rcgala. (azurul).
4. in Thailanda existll pesle 27 000 de tcmple ~i manllStiri. in hmba thailandczA
llccstca sunt denumitc "wm".

monarhia absoluta s-a transfonnat in

monarhie constitutional:\. iar in annl
1939, numclcdc Thailanda a inlocuit
denumirca anterioam a Siamului.
Din anul 1946, statui cste eondus de
regelc Rama a[ IX-lea (Bhumiphol).
care rcprezinta garantia stabilitatii ~i
a dczvoltilrii Thailandei.

CLiMA
Tropical musonica.
in .. ud. chma ecuatoriala cstc
ume<:U. Anotimpul ploiOl> (muwnul
~ud-\c tic) dureaza din iunic
p;inA in octombric. La Bankok sc
inregi~trcaLA Icmper3luri medii
intrc t10 C ~l +31"C in ianuaric
~i intrc "14 C ~i B20C in augu~t.
DatontA umiditAtii aerului.
tcmpcraturilc mai redusc sunt grcu
de suponat. La nord. umiditatca
ncmlui cstc considerabil mai
rcdu<;A. iar clirna mai blandll.

THA3

ASIA DE SUD
~I SUDEST

THAILANDA
HARTAFIZICA
. , l M ...

-Localitati

peste 5.000.000 de Iocuitori

, 00.000-5.000.000

30.000-100.000
sub 30.000 de kx:uitOfi
drumuri mai importante
200 500 UOlm

...,,

VIETNAM

"

"
<

.w~'l~

c "'101;1 lit till)

......'0

". '.

'-,

' -",

MALAUIA

Ce deosebefle Thailanda de mulle aile liiri asialice esle nil'elul inall de educalie.
Doar 7% din popa/alia {iirii care are peste /5 ani este forma/a din analfabe{i.

Plaje de nisip si temple

Regatul Thailandei, situat in partea de sud a Asiei de Sud-Est,
este condus de spiritullui Budha. Rcligia este nationala
~i omniprezenHi - atat in viata spirituala cat ~i in cea cotidiana.

hailand1 de nord cstc ramificatia

lantuJui !nulllos Himalaia.
La 0 inliltimc de 1.700 melri

se regascsc planlatii de ceai, aici

cresc specii valoroose de arbori ca

de e."(emp!u arborele de Lek. Oazele

zonelor de campic cenlrala sunt udale
de fluviul datator de viatft Menam.
Cat ve-n cu ochii, sc intind aici cfunpii
fertile de orez.. iar W;mii adlffiA recoha
de doua on pc an. Partea de rasanl. dar
mai ales campia Koral, se deosebc$te
de cenlrul tillii prin vcgctalia sl'imed. in
limp ce partca tropicatfi din sud acopcrli
jungla tropicalli de nepatruns, care a
supravietuit lanlurilor munloase $i este
inconjurata de plajc

pit~.

Aici se

rezcn,c naturale: arOOrcle de

b'llOl3.. palmicrii de cocos $i zinc. eu
toate acesrea, mediul natural al 3CCSIci
regiuni este amenintat de ~.

legetatie f"XlIr;atllo pe (o,"lIIllhaifande::: palmieri, fer;gi ~; cuftllr; lroplw/e.

economid. Capltala Bankok $i imprejurimile accstcia asigurn astazl peste

jUlTlfitaic din productia industrial~ a

inca din periooda dcstabili:mrii pc

piclcle Oricntului iooepartat, Thailanilil
a Iravers.11 0 pcrioadii de prosperitalc

PE SCURT
Forma de

gtL\Cfnare:

rnonarllie

constitu~

Bankok
Religia: budhismul (95;0>, islamismul ~ ttt:$tinismul (5~0)
Limba: siaJ1'lCZfl
Moncda: baht 100 satangi
Cdc mai man~: Ratczasima,
Songkhla. Cziang Maj
Celc mai lWlgi r:iuri: Mcnam

lfuii. iar turismul manifestA 0 tendmta

de ~tere intr-un riun uimitor. Multe
dintre insulele lhailandezc atrng turi$li
insetati de soore. prin plajcle superbe
ale acestora. Ramura economic~ import:ultA tradilionala in Thailanda cstc
pescuitul. Produselc principalc sunt
sepia $i cmpul. Pana in zilelc no<'lStrc.
~o dintre lhailandczi sunt angaja!i
in agricultum, iar in zooelc ruralc ind
mai dom~e s.'i.r.kia extrertJa $i lipsa
Jocurilor de munca.

eap;~

STATISTICA
Supraralll: <; I J. mi km
POpUI3!ia:
Oen~i1ltICli

nul
IlOpul:l!il'i:

115 10": km
Crllllitc: cu Cambogia. l.ao~.
Binna ~i \1.llaicLia (imprcuna
:\.120 km)
Cel mai ina II ,:in: DOL lnthanon

(cunoscut ~i sub denumirea Chao

Pbrnya), Mekong
Munli: lan)U1 Dongrak. Sang
Kam pcng ~i Tanen Taunggyi

h4.~

Teatm/ tradifiol/a/thai/al/de: iI/COl/to

prill ",agia <:IIJorilor.

l~.fi()()

ml

VNM 1

ASIA DE SUD

$1 DE SUD-EST

""

VIETNAM
Tara dragonului

Viinziitoarea suriiziicoare de legume ~i fruete i~i prezinta marfa in coata boga{ia sa.
Legumele ~i fruelele sum folosile masiv in budlaria vietnamezii ~i in COale bueatariile
din {arile Asiei de Sud - sl.

Tara
in dramatica schimbare
,
Razboiul vietnamez a fost eauza distrugerii tfuii, contribuind ootodata la
dep~irea mareantelor diferente sociale. In eiuda poverilor trecutului,
astazi, Vietnamul are OOate motivele sa priveasea spre viioor eu optimism.

ECONOMIA
in apeJc din
apropicrea {iimlUJui
\7etnamez pol Ii
fumJmle b.in:ilc
trad;,ionaJe Cll
fWJdul pIal numilC
,.samp:lII, pnxum
aici, in GoJfuJ
Tonkin,

imp de treizeci de ani,

europenii au considcrat
Vietnamul ea pe simbolul
r.izboiului ~i al suferintei. intre anii
1945 ~i 1975, comuni~tii $i nationali$tii vietnamezi au lupt3t mai
intiii cu puterea coloniala a Frantei,
$i apoi Cll SUA.

(staria r.izboaielor din aceasta 13ra

nu acopera numai seco1ul XX. Deja

in secolul III LCh. regatul cvasilegendar Van Lang a fost infr5nt de
Thuc Phan. Apoi. in sccolele III-II
LCh. a incepul invazia chireza.
Vietnamul a IUpt3t mult limp
impotriva invadatorilor. Tara S-3
eliberat de sub QCupalia chireza de
abia in unna revoltclor din anii
1418-1427. De$i razboaielc anterioare fusesera purtate intotdeauna
pentru 3pararea independentei $i a
unitlitii tani, Vietnamul s-a rupt in
doua la eumpana dinlre seeolele
XVI ~i XVII. Dinastia Trinh a preluat controlul in nord, iar dinastia
guyen in sud. Reunificarea a avut
loe in 1778, iar 0 suta de ani mai
taniu tara a fost colonizata de
Franla. in 1945, opozilia fatii de
ocupant s-a rransfonnat in Primul
Riizboi Vietnamez, incheiat la 7
mai 1954 cu infrfmgcrca annatci
francczc langa Dien Bien Phu.

LupIa impotriva puterii coloniale

s-a desra~urat sub eonduccrca lui
Ho Chi Minh, fondatorul Partidului
Comunist Viclnamez. Acesta a
proclamat in nord infiintarca unui
stat ale ciirui tcluri (riispandirea
comunismului in intrcaga tara) se
deosebcau fundamental de cele ale
Vietnamului de Sud, orientat spre
Occident. A doua parte a r<izboiului
a inceput in 1954, Statele Unite
lu;ind locul Frantci, cu intentia de a
preveni raspandirea "valului ro~u'.
SUA a bombardat masiv Vietnamul
de Nord. Lipsa rezultatelor $i
protestele cresdinde impotriva
r<izboiului au condus la rctragerea
annatelor americare in 1973. in
1975, annata Vietnamului de Nord

Agriculturn: culturi de orez. ceaL

ananas. carea ~i tulun, Pcs.cuil.

lndu,>lria; metalurgid1. te"tila.
Bogalii naturale: zadminte d...
metal. caroune. petrOl ~I gale
naturale.

a ocupat Vietnamul de Sud. iar in

1976 a fost proclamara unificarea
tarii sub denumirea de Republica
Socialista Vietnam. Pana la
sffiT$ilul ani lor '80, statui a fost izolat aproape tOlal de restullumii. La
inceputul ani lor '90, a avul loe 0
imbunatatire a relatiilor cu China $i
cu SUA, care a ridicat embargoul
comercial asupra Victnamului in
1994.

CE TREBUIE

CE MERITA VAzUT
Gollul Tonklll. Hue (lo~la
n:~l'<.tintii imperiaI3). arhilcctura
din pcrioada wlonia1:l in Hanlli.
numcrooselc temple dm o~ul
110 Chi 'hnb, l:at1icrul Sholon
dill l:apllala lIocuil in majontatc
de chirezi).

sA $TITI

izvorii~te din Podi~ul Tibetului de Esl. Arc 4.180 kilometri

lungime: travcrseazii 0 mare parte a Tibetului, sepal! apoi Laos de
Thailanda, fenilizcazi Oimpia Cambodgici ~i se rcv~ in mare prinlr-o
deltA lalA, la sud de Ho Chi Minh.
2. Tet este numele eelei mai pito~ $i mai popularc sarMtori vietnamcze.
3. Golful Tonkin din nordul Vielnamului este eonsiderat a opta minure a
lumiL AeeSla este situat la 160 kilomctri est de Hanoi. Din apele de
smarald se ridica peste 3.000 de insule ~i insuliJe.
4. Situarea geograficA a Vietnamului $i istoria sa au tacUI ca arta acestei t!ri sa
fie rrobi$nuit de di..'ersA, dezvoltandu-se mult! vreme sub influenl3
culturiJor chira=ze, indiere, indoreziene $i curopere.

1. Fluviul Mekong

ASIA oesuo
DE SUD-EST

VNM3

~I

VIETNAM
HARTA FIZICA

".CHINA

Golful

Tonbn

Vietnllmeza in SCJ1J;C tnfdiponalc:

,.

THAILANOA

pamaloni $; pa/lirie conica.

LocalitA\1

peste 1.000.000 Ioc.

5(1).000 ~ 1.000.000 Ioc.

100.000 - 500.000 Ioc.
50.000 -100.000 Ioc.

sub 50.000 Ioc.

drumuri principale

200

MARfA
Golful

500 1 000 m

CHINEI DE SUD

ThBilande/

CLiMA
Vietnamul oeupa 0 fii~ie ingusta de teren pe {annul estie al
Peninsulei Indochina, caracterizala printr-o diversitate
deosebita a peisajelor naturale. De aceea, lara ..$arpelui eel
Lung" este una dintre eele rnai atraetive lari din regiune
pentru turi~ti.

ClimA musonici, tropical! in nord

~i subecuatoriali in sud.
Temperalurile medii in Hanoi
variazl intre +13 Si +20"C in
ianuarie. Si inm: +26 Si +32C in
august.

VIETNAM
intre Mekong fji Fluviul ROfju
Piina in 1954, Vietnam impreuna eu Laosul ~i Cambodgia au fuut parte
din Indochina Franeeza. Dupa riizboiul care a durat 20 de ani dintre Nordul
eomunist ~i Sudul sustinut de State1e Unite, tara a fost reunificatli in iulie 1976.

ictnamUI, una dinlrc celc

mai caplivamc tari ale

Asici. estc silllal intrc plaje

minunate ~i mun!i invaluiti de nori.
Acesta se intinde pe tamlU] Marii
Chimi de Sud, de In Golful
Thailandei in sud, pana In Golful
Tonkin in nord.

~i

ocup5. toatil

pal1ea de est a Peninsulci

Indochina. ,.~arpele eel Lung",
dupa cum este Durnil ViClnamul, arc
1.500 kilometri lungime, iar hilimea
variaza intre 50 $i 600 kilomctri.
Tara se impartc in lrei man rcgiuni:
Sac Bo la nord. Trung Bo in cClllru
$i am Bo in sud.
La gmoila Cll China, iotr-un decor
mUllIOS, se ridica Fan 5i I)an, eel
mai inalt munte al Viclnarnului.
Accsla masoara 3.143 mctri. Mai
departe. in eslu] provincici Bac Bo
sc dcschide spre mare intinsa delta a
Ro~u.
Pc
aceaSla
Fluviului
suprafala. densitatea populatici
almgc 1.000 de locuilon pc
kllomctru patrat.

STATISTIC'&'
Suprafata: J~9.="Ml km
Populalia: :-0.5 milio::ln: .k

Pfi!jrii/c ascu{i/c sun! un acopcr.imtim at capului. lipic pcmru victnamczi.

Provincia Tnmg Bo din ccntrul15rii

eSle 0 dhnpic ingusta care ocupa
zona dintre tann $i lantul muntilor
Annam. in schimb, in sud, delta
Mekongului a crC::lt 0 rcgime cu
mal fcrtil, de dimensiurea Austriei
(75.000 km').
Vielnamul
ramare
0
tara
preponderent agricola. Peste 700/0
din
populatie
trai~te
din
agricuhura. Drewl ocup5. locul trei
la produsele de export, dupa petrol
Si peste.

locution
Densitatca populatici: ~5' loc km
Granite: Cll lao~. China ~i
( amlx~la
Lungimea coastelor: 3.440 kill
Cel mai 1na1t virf:
hln Sl Pan (3.143 m)

in
1994.
dupa
ridicarea
embargoului comcrcial de caire
SUA. Viclnamll[ a dcvenit lara
favorila a invcslitorilor. Aici se
gaSC$IC forta dc munc5 din bel$ug,
costurile sunl mici, iar refomla
economica a lini$lit temerile legate

dc 0 potentiala interven\ic a
..republicii socialistc". Dcschiderca
mmarc insa mai mult simbolica:
Vietnamul cstc in continuare un stat
guvcmat de comuniSli cu 0 mana de
fier.

PE SCURT
Sistemul politic: republica socialisli
Capitala: Hanoi
Rcligie: domina budismul (670;')
Limba: \-"ictnaJnez3
Mon:da: dong
Celc mai man ~; Ho Chi Minh
(foslul Saigon). Haifong. Da !\jang,
Nha Trang, Qui Nhon. Hue

Rauri: Fluviul

Ro~u,

Mekong. Raul

NcB'"
Masivele muntoase: Hoang Lien
Son, Truon Son