_Gestiune beneerd. Culegere do apices rispundesi aiguritorlu este mai mic de un an, insiujia de exedit ‘webuie 8 faci ajustiri corespunzitoare, care’ sh reflecte riscul apropieii de momentl incetsi ispundertasigurtoruui, moment previzut in poli, ajustarea va fide 100% in eazul Tn care interval precizat anterior este de 90 le sau mai putin Povrvit Regulamentului BNR nr. 24 din 14 decembrie 2006 privind riscul operational, reducerea cerinfei de capital pentru riscul operational rezltatl ca urmare a recunoasteriefectulu tuturor tehiclor de diminuare a riscului operational nu poate depisi 20% din cernta de capital pentru riscul ‘operajional determinath anterior recunoasteri tehniclor de diminuare a riscl Capitolul 4 Riscul de lichiditate 41. Notunea de rise de lichictate gi cauzeleacestuia Lichiditate activelor financiare este © proprietate generala a acestora, ‘eprimind capacitatea acestora de a se transforma rapid si eu o cheltualé ‘minim in moneda chia (numerer,disponibilitii in cont curnt), Lichiditaten bancari este o problema de gestune a atvelor si pasivelor ‘bancare care au grade dferite de lichiditat gi ara capacitatea une bine de a finanja operiunile bancare curente, In cal in care exist o probabiltate ea ceast capacitate si fe pierdtd,apare risul de lihiditate Riscul de lchditate ceprezinté riscul neindeplininitobligafilor de plat 4e cre baned, urmarea mai multor factor. print cre * dependenla finaniri bincii de finanjaea pe termen scurt (de cexemplu, depozte ares dela client pe termen de sub gase luni), ‘+ dependenja finanjirt bincii de depocite individuale mari (de exempla, depocite atase de binci de Ja clieni mari compani) Accesul la resurse variate de finanjae imbundtieste flexiblitates atragerit de fondus, limiteaza dependent fi de un singur tip de finanjare side o singuri categorie de cen, conducdnd la o scidere ‘general costurilor implicate deatragerea de fondu, * Gependentabinci fai de un dbitor sau un grup de debit; + credtarea excesiva de citre bancd pe termen lung, in conditile existentei depoitelor deponentilr pe termen scut, * ipsa de tncredere sau diminuarea inederi in banea din partea ator bc din sistem gisau din partea clientilor, rezultind incusiv ea Uurmare a deterorii imaginii Danci fn cadrul sistemilui bancar, + necorelarea pe benzi de seaden a intrailr gi isirilor de lchiditate baneara,cm __Geatiune barcard, Culegere do spheafi * inrautjiree conjunctuii economice, rezultind cresterea creditelor restante gi prin urmare, banca are dificult la unele retrager:posbile de depocite, + inTuenja mass-media poste genera panicd in randul deponenilr in situatilen care unele binci au mii probleme de lchditate Riscul de lichiitate poate s& apart atunci cind depozitele clentilor sung la seadenta, iar suri acestora solicit icidazea depocitelor gna sunt Inlocuite cu depovite noi. In acete cazur, poate s& apar’ probabilitatea ca rambursarea creditelor de la debtor! si nu acopere difereniaiesiilor de resurse si, in aceste condi, pentrsrezolvarea problemelor de lichidiate bancar, banca trebuie si pliteasea o dobindé mai mare pent a atrage noi deporite i s8 vind® ative (posbil chiar in pierdere) sau s8 reduc stocul de active lchie disponibile spre vinzare ‘Managementl Iichditatit bancare are ca obioctiv principal asiguarea fonurilorlchide corespunzatoare pentru acoperirea obligatilorfinanciare pe care le inregistreazi la un moment dat. 42, Mésurara isculu de ichiditate “Masurarea rsculi de lchiitate bancart se realizeaz8 de banc pe baza urmitoilor indicator 1. gaps de lchiitate, 2 indicatorul de lchiditate {n scopul determiniri celor doi indicatori de mai sus, bincile grupeaz sctivele,datoile gi elementele din afara bilangulii in intra i ies) de Hichiditae ate intr de lchiditate ~ active + dobinzi de incasat + angajamente primite de banc’ gi evidentat in afar bilanfuli sume de incasat din instrument fnanciare derivate, iegiridelichiditate = datori + dobénci de plait + angajamente date de anc dentin aia * sme de lat aie insrumetlor inanciare derivate Gruparea se relizeazA pe benz de scadentrezduala (imast) stabilite e banciinfunete de obiectivel analize ici bancare Potrivit Normelor Bineii Naionale a Roméniei ne 1 din 09.04 2001 privind lchiditatea bancilor, cu moditicarile ulterioae, benzile de scadenté ecidalé sunt (0 luni-t lund), (1 tund-3 ini), (3 Tani bun, 6 Tani an, peste un an Capitol 4 isc de icra 6 Exemplu de grupare pe benzi de scadenti a nctivelor saw datorilor bincilor Si se grupeze pe benzile de seadent (0-1 luni, (1-3 luni), (3-6 luni), (unit an}, peste un an urmatoaele clement de ative si datori banca: 4) un depozt la teen al une persoane fizice de 10.000 lei consitit pe ase luni Ia o ratd a dobanzit de 7%. Pind la scadenti mai sunt cine Lun Reragerea depozituli si dabinzlor se face la scadents ‘Are loco igi de lichiditate reprezentata de dobdnds total entra cele se ln de maturtate + suma total a depozitului. Asfl ieir de lchditate = 10.000 + 10.000 « 0,07 » 6/12 = 10.380 lei. Aceast este are loc dupa cine luni, adil pea TH-a bands de seadent a [Fa [Sano Tata Pesca S10 50 'b) un credit hancer acordat unui agent economic care mai are cine luni pind Ia maturitate, pentra care rata dabdnzii este fixi la 10%, dobiinda se teste lunar, iar principalul total fa valoare de 12.000 lei se rambutscad la rmaturitate (scadeni) Dobinda lunar = 12,000 0,10/ 12 = 100 lei Init de ichiditaterezlate in rarbursarea ceili sunt dabiada de 100 lei pe prima band de scadena, dou doin lunar de 2 100)= 200 ei pea Tea bands de scaden, iar pea Ila banda de scadenta douk dbinzi (pentru lunilerimase 4 gi 's) + principalul total de 12.000, adie8 in tot 2 100 + 12.000 = 12200 ei at [1a | Sa Ta we [e200 [T1330 «) soldul total al comturilorcurente ale clientele! nebancare in valoare de 5.000.000 lei, daca, in ura unei analize statsice pe 0 perionda de timp suficfent de lung (tei-cnei ani) a rezultat & parca sabia (Sold total constant dea lungul timpului datorit feptlui ci retragerliplaile unor elenji sunt compensate de depunerileincasirile altor client) este de 75%. Rezultd ch parieastabild este de 0,75 x 5.000.000 ~ 3.750.000 lei. Restul de 25% x 5.000.000 ~ 1.250.000 lei este parte volatilé Parteavolail se incadreazh pe prima band de scadenf, iar cea stabila pe a V-a band& de seadeng, ambele Pari roprezentind ies de ichidtate pena banc, Tat [The Ta a Sa 2S00 SISOGesture bancard, Queer de act 4) un tila de stat acizitionat de banc, prejul de 90% (din valoares nominal), valoarea nominal de 20.000 lei, ata de dob a cuponulu fix, de 8%, cupoane platibile trimestial gi la jase luni pind la maturitate, in uurmitosrele dou situa 411) ttl de stat este considera tlu de tranzactonare ~ intrare de lichiditate. Avind lchiiteteridicts, acest itu de stat aduce o intrare de lichi- ditate pe prima banda de scadenf,intrare egal cu 0,90 x 20.000 = 18.000 lei [rant [75 | Saat [~~ Pese onan (Zuxowo it 14.2) tude stat este considera ilu de inves ~itrare de lichiditae, {in acest caz, banca i mentne in activ pnd la scadena ttului. Au loc dous intrsi de lichiditate: dobinda de 20.000 x 0,08/4~ 400 lei pe banda de cadena 1-3 luni, iar pe banda de scadent 3-6 luni intraea de lichditate este reprezenati de dobinds + principal total = 400 + 20.000 = 20.400 lei Ta [13 mel [Fs Tae Resemna + 1. GAP-ul de lichiditate, Banca detemmind gap-ul de ichiditate pe benz de seadents Fie banda de scadent unde aparjne mullimi formate din umatoarele imtervale de scadent (0-1 lund, (1-3 luni, (3-6 luni, (6 linil an, >1 an, Atunei gap-ul de lichditate pe banda de scadenté reste gap de lichiditate (0) total intr de lchditate pe banda de seadent pe banda t total isi de lichiditate pe banda De asemenea, banca mai poate determina gap-ul cumulat de lichiditate pe banda t= gap cunlat de lchditate (1) + gap de lichiditate Objectivul urmavit de baned ete: gap-uleumulat de Hichiditae €)> = 0, pe fiecare dintre benzile¢ Este dif! de obyinut un gap de lchiditate povitiv e fiecare banda de scadent f irk a realiza o cumulare a lichidiatis net (8 ‘ap-ului de lchditate pe fieare banda de scaden) 21 I de lichiditate. Potivit Normelor Baneii Najionale a Rominiei nr. 1 din 09,04 2001 privin lichiditatea bineilor, eu modificiile ulteroar, insttjile de creit din Romania trebuie sb calcleze lihiditatea feiiva necesar indicator de ichidtate Indicatrul de lchiditate (1) se determin asf i= tide focivs LE ‘Sidtatenowsard LN Capiot §,Riscul de irate @ Obiectvul urmart de banca este ea Himita minim pent acest indicator de lichcitate si fe de 1 (IL. 1, pe fecare band de scadenf), in condipile in care indicator de lichditat, lichiditate efectva si lichiditateanecesar se ‘determin pe benzi de scadentsreziduall! Exist urmbtoarele benz de scaden rzidual 1D seluni, 2) (ound, 3 luni), 3) G luni, 6luni, 4) luni, 12 uni 5) >12uni, anus exteme Cun ¢ med ee Lu LE se determing prin insumarea, pe fiecare bands de seadentreiduals, 1 actvelor bilaniere ale bincii si angajamentele primite de banch §) evidentat in afara bilanulu LN se determind, pe fiecare banda de scadenl reriduala, prin insumarea cbligailorbilaniee sa angajamentelor date de banca gi evident fn afara bilanqul act pe una dine berzle de scadent reziduala (dea | pn la 4inclusv) ‘exist un excedent de lchditate, atunc acest excedent de lichidtate al acest benci de seadenttrezidula se transfera pe banda de scadenareiduala urmatoare, adiugindu-se a nivelu chi efective de pe aceast din rm band Excedentl/eficiul de lichiditate reprezints diferenja poztivinegativa inte lichcitateaefectva si ichiditatea neces Ticatorl de iciditae se transmit lunar Bancli Nationale « Romfnel. ‘recizisi principale refritoae a indicator de lichiditate + active se diminueaz, dupa az, cu provizioanee constitute; "Sexe werd podes ald scum in scat nal8 Gesture bancar’, Cuegar de apioati + tiduile cu venit varabil inscrise la cota bursei de valor din ti din categoria A (Jiri dezvoltae) sau Romnia inregistrate la tur de tranzacfe sau plasament sunt insrise In prima band de scadenta la 50% din valoarea contabilédiminuat cu provizioenele consi; + ‘idurle cu venit fix cu scadenja mai mare de un an emise stu garantate de organele adminisrayiei centrale din fai din categoria A, Sunt inserise pe prima banda de scadenta lao valoare ajustatt reprezentind 90% din valoarea contabil8 diminuat, dupa caz, ca provizioanele constiite, + creditelerestante (pn la 30 de zie inclusv) vor i inscrse pe prima andi de scadenti la o valoare ajustath objinuté prin aplicares la valoarea contbild diminuati eu provizioanele consiite a coeficientului de sjustare (I-k). Coefiientul & se determina prin raportarea soldululcreditelor restamte aferente clentelei nebancare existente in sold la total crete existente in sold la sfiyitul uni Pentru care se face raportarea. in flulacesta, sunt penalizatecreitele restante prin impunerea unui grad redus de lichidtate. Cu cit cteitele restante cresc, coeficientul de sjustare eres, ceea oe Face ‘a restl crediteloe restate s fe considerate eu lichidtate redust cu fect asupra indicatorulu de ichditate al bani ‘Avand in vedere modaltatea de determinare a gap-ului de lichiditate, reaulth ci lichiditatea efectiva este reprezentath de total intirilor de lichiditate penta prima banda de scadent (= lund, iar pentru fecare dintre lurmbtoarele patra benzi de scaden( lchditateaefectvi este egal ca gap-ul cumulat de lchiitate (1-1) + itil de lichiitateaferente benz de sadn dac8 gap-ul cumulat de ichiditate (1-1) este poztv. Dac gap-ulcumulat de lichiitate (1) este negativ, atunci penta fiecare dintre ultimele painu benz de scadena,lichiditaten efectivi esto egald cu inrrle de lchiditate de pe bands de scadenté 1, Lichiditates necesard este egal cu tocaluliefirilor de liciditate pe fecare bands de scadena cemph Cunoscindu-se elementelebilaniore bancare din tabelul de mai jos, sh se determine gap-ul de lichiditate pe benzi de scadente, gap-l cumulat de Hchidtate, lichiditatea efectva, lichiditatea necesari. si indicatorul de Tichidtate” SW se precizeze masuri pe care banca trebuie s le ia astfel ined fie indepliniteobiectivele urmrte in privita lichidiayit baneare é Capitol 4 isc do iti 8 Ree nae) ens] | ST aa Beanies | — aa] oa sere = 1 7 7 | | Setesere seems —| ran} —sa0| 330} zo} oa Seow [aaa aoe ‘=| a} | [ag ioe nae 2 ) fieeetes im | [see st — se} a] mr] | ttn esc ——| ~aars aus |—stor] ane aa (eterna et ) [beewencomaaa 3} 3] a}. a}. > Be Secon naeaa eas | Tm | rrr] ra} —a ) eater a i. a tawevesiaanondban Saar eT oT Teal Kaennicarna @| ors] eun| oro] ao] su Siac) |—fa7| —“a-} S59 —taeg| — $88 Castes) —|—Pa8}| ia} "a9 en] — 22 ‘Bau ceaa Pil Bra peo h dn ei anera penises = Beh tap amton Se was sera pe cps | (Serres sos| ss0|_sao| 2mm] an tain ET] —| S| ta — op — to Tncatons do ihidtate = (OME) | 1.63 14 os cx 4 (| ‘Banca are excedent de lchditate pe bene 0-1 lund, 1-3 luni fan, sate deficit de lihidtate pe benzile 3-6 unis 6 unin an Banca trebuie s4 acopere defictal de lichditate pe cele dou benzi eficitare prin cregtti de active sau reducer de dato. Astfl, pe benzile de scadenga unde se fegistreazA un gap de ichiditate nepativ (constants c& sctvele sunt insuficiente pentru onoraea integrals. a obligailor banc) peste unn Gesture banca, Cegere oo apicapi pentru acoperirea lips de resurse se recurge la suse financareimediate cura 2 fi imprumuturile pe pina interbancara,lchidarea inante de termien a nor active din postofoiu, imprumuturile aceesate dela bance central, desfinjarea inte de termen & unor active lichide (de exemplu: vinzarea pe pisla secundar a titlrilor de sta, desfinarea unoe deposit plaste la alte bine inainte de scaden) in cazul excedentului de lichiditaesituat mult peste limita admis (mult, peste indicatorul de lichidtate de 1), banca il poate diminua pin restructurarea activelor si pasivelor bancare pe benzile de scadenflgilsau ‘resterea/diminuarea pasivelor/ctvelorbancare, 43. Masur de diminuare sau eliminareariscull de lichictate Diminuarea sau climinarea riscului de lchiditate la © banca se poate realiza prin urmtoarele modaliii ‘+ diversificatearesutslorpasive ale Dini si minimizarea gradului de concentrare aumai Ia 0 singurh categorie de clieni, astel inet Solicitrle simultane de retrageri anticipate si fie cit mai ugor estionate; ‘+ minimizarea gradului de incredre si dependent de fondurile objnute de pe pia interbancari (caractrizate prin volaiitatea idicat® uncer); menginerea unui nivel corespunziter de active lchide; asiguratea depozitelor in sistemul bancar, corelarea, pe eat posibil, a scadenfloractivelor si pasvelorbancare, modificarea volumului de crete acordte clientele’ nebancare si 56 realizeze pe cit posiil in acelag rtm eu modificarea depozitelor tase de a clentla nebancar, * atragerea depoztelor de la populaie i companii, ca resurst pasivl Pentru menjinerea unei mase de lichditate rela sigure. In cazl Aeporitelor arase de la populate, se impune ce banca si dein’ cit ‘mai multe unitji bancare deschise in tritoriu, in scopul arageil Alieritelorcategri de client persoane fice; n aeste candi, banca ltebuie sh gestioneze ficient i risul reputational, + necestatea definerii unor depozte stable. Din punet de vedere al Tentablitii, depozitele sable aduc mai putin profit binci, ins diminueazAyiscul de lchiditate, de asemenes,aceste depocite permit banci st fud investi pe termen mediv gi lang. Depozitele stabile se ‘Pot constitu inclusiv prin promovaresunor produte bancare de ‘economisire pe termen media lung: re a 7 imajorarea fondurilor props i ofer banc posibilitatea de & face investi pe termen mediu si lung si spoese lichdiates si puterea financiar8 a acestia, efinerea unor tur de erean (tur de stat de exemply) care st Permit aajarea acestora in scopulobfinri unor lichidti de urgen& (Gn principal de la banca central) Aiversificarea portofoiuli de imprumturi: ‘menginerearezervei minime obligatori a nivel cert prezenfa activi a bincii pe piafa monetarh interbancart. Bincile twebuie si manifeste sutiienti Aexibiltate pe pista interbancacd entra ca, In az de nevoie, cerinele temporare de lichditii x8 fie site relativ usor la alte Bnei din sistem: ‘elaile bani cu clientela ese caracterizeze, tn cele mal multe cami, Prin sliitate si cunoatere adecvatd. Banca trbuie sh studeze com Portamentl cienilor debtor si ereitori isi evite fenomenul de neineredere reciprocd si retrageri anticipate de resure in. mod nejustfeat. Asifel, bincle webuie si depund efortrsusfinute in ‘comunicare gist cate si asiguretransparena in relate cu cleni lor, realizarea unorprevziun cu privie la intitle gi iesiriledelchiditate pe diverse crizonturi de timp (scurt, medi, lng); previzionarea unor posible evenimente viioare, pe baza unorscenarit alternative constuite pe baza comportamentului Muxurilor de rumerarssfeptate In conti normale de activitte, dar 5 in condi de iad, Aispunerea de procedus si norme interme bine pus la punct cu privire Ia monitoviarealchiditaitbancare