Sunteți pe pagina 1din 3

Latinitatea si dacismul

Limba romn este limba latin vorbit nentrerupt n partea oriental a


Imperiului Roman cuprinznd provinciile dunrene (Dacia, Panonia de Sud,
Dardania, Moesia Superioar si Moesia Inferioar), din momentul ptrunderii
limbii latine n aceste provincii si pn n zilele noastre.
Latinitatea i dacismul sunt concepte care desemneaz dou curente de idei
ce strbat cultura i literatura romn.
Dacismul este un curent n istoriografie, afirmat la jumatatea secolului al XIXlea, prin absolutizarea (mitizarea) contributiei dacilor la formarea poporului
romn.
Acesta si face simtita prezenta odata cu interesul romanticilor pentru
etnogeneza si pentru mitologia din spatiul traco-dac. Se contureaza ca un curent
de idei, mai mult sau mai putin unitar, mai ales n perioada interbelica, de multe
ori fiind asimilat cu orientarea traditionalista.

Latinitate este un termen care denumeste actiunea de impunere a limbii latine


si a civilizatiei latine n urma cuceririi Daciei de catre romani.
Ideea de latinitate ncepe sa fie afirmata la noi de generatia cronicarilor-secolele
XVI- XVIII (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), apoi de stolnicul Constantin
Cantacuzino si de Dimitrie Cantemir.
Originea latina ce atrage prin prestigiul istoric al Imperiului Roman si care
compenseaza o serie de complexe de inferioritate fata de puterile din jur?

SAU

Originea daca a carei popularitate se explica prin misterul unei civilizatii prea
putin cunoscute dar si prin fascinatia arhaicului?
Astazi se accepta n general ca istoria veche a romnilor este expresia unui
proces de sinteza daco-romana a unui proces adiacent de integrare si de
asimilare a elementului migrator. Potrivit majoritatii cercetatorilor (istorici,
lingvisti, etnologi etc.), limba romna este rezultatul actiunii conjugate a mai
multor straturi : elementul dac, roman si migrator.
Originea limbii romne este legata de originea poporului si a unitatii limbii
romne n diverse zone n care se vorbeste pna astazi. Limba romna s-a format
din limba latina populara adusa n Dacia si dezvoltata pna n zilele noastre.
Latina s-a impus n Dacia n urma colonizarii, dupa cucerirea Daciei de catre
romani n urma razboiului din 105-106. Latina s-a impus rapid deoarece

romanizarea a fost un proces intens, viu, dinamic; bastinasii erau interesati sa


nvete acest idiom pentru ca limba latina era limba oficiala. Romanii erau
interesati ca localnicii sa stie limba latina pentru a putea stapni.
Limba dacilor nu ni s-a pastrat. Nu stim cum vorbeau dacii. Nu avem nicio
propozitie. A fost descoperita o inscriptie n 1912 pe inelul de la Iezerov (inel cu
un disc); pe patru rnduri sunt 76 de litere grecesti; nu sunt semne ntre cuvinte;
nu stim de unde ncepe si unde sfrseste cuvntul.
S-a pastrat din daca o lista de nume de plante, nume de persoane, nume de
locuri, nume de ape (Dunare, Olt, Arges, Buzau, Prut, Nistru, Cerna, Siret, Somes,
Cris, Timis, Motru, Jiu etc).
Cele doua mituri fondatoare
" Dochia si Traian" povesteste despre formarea poporului romn: unirea dacilor
cu romanii, Dochia fiind o frumoasa fata pe care mparatul roman voia sa o ia de
sotie.
Sustinatori ai latinitaii
Letopisetele lui Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce.
Hronicul vechimii a romano-moldo vlahilor de Dimitrie Cantemir[] a Dachii
adevarati mostenitori i-au pus si cu curat sngele fiilor sai, pre Dachia, care mai
denainte varvara iera, au evghenisit-o.
Sustinatori ai dacismului
Lucian Blaga prin articolul Revolta fondului nostru nelatii din revista Zamolxe.

Avem nsa si un bogat fond slavo-trac, exuberant si vital, care, orict ne-am
mpotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului rasarind puternic n
constiinte.

Etnogeneza romna a fost una dintre preocuparile majore ale primilor nostri
cronicari, Grigore Ureche notnd n
Letopisetul Tarii Moldovei
: Rumanii, cti sa afla locuitori n Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramorosu,
de la un loc sntu cu moldovenii si toti de la Rm se trag .
Aceasta glorificare a latinitatii noastre a devenit, dupa Grigore Ureche, un
adevarat laitmotiv n cultura romna, fiind ntlnit la Miron Costin, la stolnicul
Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, Samuil Micu, la Gheorghe Sincai si la
altii.
n perioada interbelica, cele doua curente de idei sunt percepute de pe pozitii
adesea opuse, aflndu-se n confruntare directa si sunt folosite, direct sau
indirect, ca suport argumentativ pentru diferite antinomii: traditie-modernitate,
spirit national- cosmopolitism.
Concluzie

Limba romna provine din limba latina vorbita n partile de est ale Imperiului
Roman, dar nu continua direct limba latina clasica, ci latina populara. Ea face
parte din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi nationale,
altele au ramas limbi regionale sau chiar au disparut. n timp, limbile se modifica,
iar cnd se acumuleaza modificari ale limbii, astfel nct varianta de origine nu
mai e nteleasa de vorbitori, se poate vorbi de o limba noua. Deci limba romna
vorbita azi este rezultatul modificarii, limbii latine vulgare n decursul anilor ce
autrecut, este o limba vie ce va suferi modificari si n anii ce vor urma, dar
originea sa va ramne ntotdeauna limba latina populara.