Boala ca ,,sansa de maturizare

Conceptul de boala este utilizat,in cadrul abordarii transgenerationale,pe de o parte in

sensul strict al diferitelor afectiuni pe care are o persoana,ca rezultat al unui tip specific de
raspuns in cadrul interectiunilor sale cu familia de origine,si pe de alta parte intr-un sens
metaforic,ca expresie a unei mitologii si simbolistici specifice asociate bolii psihice,somatice sau
psihosomatice in cadrul familial.
Boala si confruntarea cu experienta traversarii bolii si cu decriptarea semnifactiilor ei
poate reprezenta o ,,sansa de maturizare.Cei afectati au observat ca boala dificila ii poate pune
in contact cu nevoi neglijate pana in acel moment ,ii poate pune in contact cu ei insisi. Ii
,,trezeste la ceea ce sunt cu adevarat.Abordarea psihogenealogica pare sa fie din ce in ce mai
mult inevitabila atunci cand pornim pe drumul intelegerii si asistarii complicate dezvoltari a
umanului.Poate fi o poarta de acces catre o cunoastere mai extinsa sau mai adanca a fenomenelor
psihologice si sociale.Poate si mai profitabila in planul evolutiei.
Boala,indiferent de natura sau de gravitatea ei,produce un dezechilibru atat la nivel fizic
cat mai ales psihic.Din propria experienta,boala are consecinte nu numai la nivel propriu cat si la
nivel de familie ,a activitatilor,a visurilor pe care le ai si a idealurilor pe care ti le propui.Iti
schimba viziunea a tot ce ti-ai dorit pentru ca te face sa privesti prin prisma ei si prin prisma
momentelor prin care treci.Un exemplu este astmul. In momentul in care aveam crizele de
astm,ma gandeam ca va trebui sa nu mai ies de frica ca le voi face in prezenta prietenilor sau in
momentul unor activitati importante. Am inceput sa ma izolez si sa imi accept soarta
,,bolnava.Cel mai mult ma speria faptul ca aceste crize aveau o frecventa de cateva ori pe zi si
deja se dezvoltase si o anxietate ,iar panica imi accentua mai mult momentul in care desi treceau
cateva minute cand ramaneam fara aer, pentru mine si subconstientul meu erau interpretate de
infinit de ori mai profund. Am inceput sa imi modific si planurile de viitor,gandindu- ma ca
viitorul meu copil poate mosteni boala si poate face atacuri chiar de cand se naste. Boala
aceasta,surprinzator,a aparut pe neasteptate si din motive total necunoscut,nimeni din familie sau
din gena familiei, neavand vreodata vreo problema cu respiratia. Insa faptul ca sunt o persoana
mai sensibila si pe un fond stresant precum si a unor factori de natura fizica ,adica mucegaiul la
care eram alergica,au dus catre nasterea acesteia. Insa dupa un an,am scapat de inhalator,de crize
si de tratament,iar faptul ca in mometul respectiv totul reprezenta un chin,acum privind
retrospectiv,realizez ca a contribuit foarte mult la dezvoltarea mea personala. M-a ajutat sa ma
cunosc pe mine in momentele de cumpana si m-a invatat cum sa imi gestionez frica si sa o pot
manipula eu pe ea. Cred ca fiecare lucru care ne este dat ,nu este intamplator. Insa este foarte
important din ce punct il privim. Il putem privi ca o sansa catre o autodezvoltare ,crestere si
intarire din punct de vedere psihic sau putem privi conceptul de boala ca atare si sa nu extragem
niciun inteles din manifestarea ei.

Mitologiile familiale si mitologiile comunitare

n practic mitologiile familiale se refer la modalitaile transmise de fiecare familie de a
fi n lume ca femeie, ca brbat, ca i cuplu cstorit, precum cele de referin la sexualitate.
Vorbind despre miturile lumii moderne Mircea Eliade se refer la mituri ca la ...expresia unui
mod de a fi n lume... (Eliade, 1991 apud Godeanu, 2008).Comunitatea i familia proprie
particip la crearea unei poveti care pe lng scenariul personal de via ne aresteaz ntr-o
matrice din care uneori s-ar putea s nu ieim niciodat.Anne Teachworth (2006) vorbete despre
efectul posthipnotic care ne ghideaz alegerile profesionale, parteneriale i de alt natur.
Singurul loc n care te simi fericit, mplinit, parte integrant a unui ntreg este familia.
Aici tu ai un rol bine definit, eti iubit i iubeti la rndul tu. n mijlocul familiei nu exist, eu,
tu, exist doar noi. Putem afirma c familia este nucleul societii, pentru c fr familie,
societatea nu ar putea exista. De-a lungul anilor, familia a nsemnat totul. Ea a fost rezervorul
uman al societii, a fost sperana viitorului i cea care a dat stabilitate. Afirmm, de multe ori, c
n familie ne gsim refugiul, pacea, linitea i armonia.
Totul se ncepe i se nva mai nti n familie. Dac copilul nu nva s iubeasc n
familie, de la prinii si, unde va nva s iubeasc? Dac nu s-a deprins nc din copilrie s
caute fericirea tocmai n fericirea reciproc, n ce porniri rele i vicioase o va cuta cnd va
ajunge la vrsta maturitii? Copiii preiau totul i imit totul
Acordurile i contractele familiale contiente i incontiente construiesc legturile
familiale (Decherf, 2005).Mitul familial este prezervat cu ajutorul memoriei familiale. Memoria
familial ca orice tip de memorie, conjug cele trei dimenisuni n care se desfoar viaa unui
individ: trecut, prezent, viitor. Faptul c cineva i aduce aminte de ceea ce a trit el sau mai cu
seam de ceva trit de antecesorii lui i povestit celor din familie, este tocmai expresia unor
legturi de filiaie, a apartenenei individului la grupul social din care face parte, la familia din
care provine. Individul se identific cu modelele, cu valorile i evenimentele care au constituit
viaa familiei din care provine. Acestea reprezint zestrea generaional cu care fiecare
pornete n via i totodat perceptele pe care se construiete prezentul. Aadar nu trim ntr-un
prezent rupt de trecut aa cum nu trim n viitor fr s ne sprijinim pe ceea ce cunoatem despre
noi i cei din mediul n care provenim.

Gheorghe Cristiana
Seria II,Grupa7