Sunteți pe pagina 1din 23

ANALIZA MEDILUI DE

MARKETING A
SUPERMARKETULUI BILLA
Prezentarea supermarketului BILLA
1.1. Scurt istoric al Lantului EuroBILLA
n decembrie 1953 pianistul de numai 36 de ani Karl Wlaschek deschidea in Viena primul magazin de produse
cosmetice in regim discount.
Astfel, intr-un spatiu de vanzare de numai 40 mp, clientilor li se oferea posibilitatea de a achizitiona produse de marca la
preturi extrem de avantajoase.
Aceasta politica de preturi s-a impus in scurt timp, succesul avut ducand la deschiderea si altor filiale n Viena. In
1960 numarul magazinelor ajunsese deja la 45, strategia de discount fiind ulterior aplicata si in sectorul alimentar. In 1961
firma primea numele BILLA, nsemnand n limba germana "magazin ieftin" (Billiger Laden), strategia clara a preturilor
avantajoase ducand la pozitia de cel mai de succes lant de supermagazine n Austria de astazi. De aceea, expansiunea a
continuat intr-un ritm accelerat. Astazi firma face parte din concernul german REWE, numarnd in Austria aproximativ
1000 de magazine, iar Eurobilla este prezenta in diverse tari precum Italia, Cehia, Slovacia, Romania, Croatia, Ucraina,
Bulgaria
si
Rusia
In Romnia, EUROBILLA este reprezentata de lantul de supermagazine BILLA, lider al pietei romnesti en detail
de

produse

alimentare

si

de

larg

consum [1].

Din februarie 1999, cnd a avut loc deschiderea primului supermagazin n Bucuresti, BILLA s-a straduit in
permanenta sa satisfaca cele mai exigente c 727f59h erinte ale clientilor sai. Prin utilizarea unei tehnologii moderne si a
unei organizari riguroase, BILLA reuseste sa atinga un volum mare de vanzari, sa isi asigure in permanenta o buna cota
de piata si sa se dezvolte permanent.
n anul 2001, Rewe a adus n tara si lantul Selgros Cash&Carry, prin deschiderea primului magazin la Brasov,
unde se afla si sediul administratiei centrale, iar din 2005 a fost extinsa si reteaua de discount Penny Market.
REWE Romnia opereaza n prezent 33 de supermarketuri Billa, 51 de magazine de discount Penny Market, 6
magazine de discount Penny Market XXL si 17 magazine cash & carry Selgros. n anul 2007 vnzarile din Romnia au fost
de peste 1 miliard de euro fiind al doilea jucator pe piata romneasca de retail dupa Metro Romnia.

1.2. Elemente de caracterizare a


supermarket-ului BILLA

Din februarie 1999, cand a avut loc deschiderea primului supermagazin n Bucuresti, BILLA s-a straduit in
permanenta sa satisfaca cele mai exigente cerinte ale clientilor sai.
BILLA are ca principal obiect de activitate comertul cu produse alimentare si ca obiectiv secundar productia de
produse CLEVER.
BILLA se doreste a fi simbolul cumparaturilor de calitate la preturi convenabile, iar ca obiectiv principal are
scaderea preturilor pentru a facilita achizitionarea de produse ntr-o gama larga. BILLA are n vedere satisfacerea tuturor
gusturilor prin produse de calitate, preturi avantajoase, marci binecunoscute si marca proprie si binenteles prin promotii
atractive.
O oferta bogata la cele mai avantajoase preturi.[2] Billa reprezinta simbolul cumparaturilor de buna calitate la cel
mai avantajos pret, obiectivul central al firmei fiind acela de a scadea in permanenta preturile, astfel incat procurarea alimentelor si
bunurilor de larg consum sa nu mai constituie o problema pentru consumatorul romn. Politica BILLA este aceea de a satisface toate
gusturile, printr-o gama variata de produse la preturi fara concurenta. Printr-o organizare eficienta a muncii, precum si datorita marii
cantitati de produse achizitionate, BILLA este in masura sa ofere clientilor sai o mare diversitate de articole de marca, produse
proaspete si toate articolele din necesarul zilnic.
Prospetime. Unul din avantajele cu care BILLA intelege sa vina in intampinarea dorintelor clientilor sai este prospetimea
articolelor. In fiecare filiala BILLA exista raioane specializate menite a satisface toate preferintele si exigentele de calitate ale clientilor
nostri. Astfel, in carmangeriile specializate, carnea proaspata, atent selectionata de la furnizori, este transata la fata locului si ambalata
in conditii de maxima igiena. La raionul Delicatese, clientii vor gasi un sortiment bogat de mezeluri, salate, brnzeturi, mancaruri gata
preparate sau delicioase specialitati de panificatie. Nu in ultimul rand, raionul de Legume&Fructe va intampina in fiecare filiala cu
produse atat de provenienta autohtona ct si de import, atributul comun fiind calitate la cele mai bune preturi.
Calitate. Billa ofera atat articole ale unor marci binecunoscute, ct si articole marca proprie, la fel de bine cotate din punct
de vedere calitativ ca si cele ale unor marci renumite.
Servicii. Gama larga de servicii puse la dispozitia clientilor face dinBILLA locul unde
cumparaturile zilnice pot deveni o adevarata placere, de la carucioare pentru copii, pna la facilitatile oferite
clientilor pentru plata produselor achizitionate.
In prezent reteaua de supermagazine BILLA numara 33 filiale in intreaga tara. Fiecare
supermagazin are o suprafata de vanzare intre 1000 si 2400 mp, intre 100 si 200 locuri de parcare,
peste 10.000 de produse si ofera locuitorilor din Bucuresti, Ploiesti, Arad, Timisoara, Cluj, Deva,
Constanta, Galati, Craiova, Iasi, Braila, Sf. Gheorghe, Satu Mare, Bacau, Rmnicu Valcea, Baia
Mare, Medias, Giurgiu, Reghin, Sibiu, Slatina, Tulcea si Suceava, posibilitatea de a-si face
cumparaturile zilnice intr-un supermagazin civilizat de talie europeana, la preturi foarte avantajoase.

Capitolul 2.

Auditul de marketing al supermarket-ului


BILLA
Piata bunurilor de larg consum din Romnia este evaluata pentru 2008 la 29 miliarde de euro. Aceasta piata a
suferit numeroase modificari structurale si de volum in ultimii 3 ani, schimbari de clasamente si implicari ale statului pentru
pentru protectia mediului si a sanatatii. Anul acesta s-a caracterizat si printr-o crestere a competitiei, prin intrarea de noi
jucatori pe piata, prin expansiunea marilor retaileri (magazinele de tip discount fiindcel mai dinamic sector al
pietei).
Numarul total de magazine din retailul modern era de 396 unitati, n iulie 2008, conform unui studiu al companiei
Nielsen. Numarul de hipermarketuri din tara a ajuns la 38 de unitati din care Carrefour detine 15 unitati, Cora trei unitati,
Real 15 unitati, iar Auchan cinci unitati. Tot la aceasta data, numarul de supermarketuri era de 123 magazine, cele mai
extinse retele fiind Billa cu 30 unitati si Mega Image cu 24 unitati. Pe formatul de discount, numarul de magazine s-a situat
la 195 magazine, cele mai multe unitati fiind operate de retelele Penny Market si Plus Discount. Pe segmentul de
cash&carry au ramas tot cei doi jucatori Metro si Selgros cu un total de 40 de magazine.
Tendinte. Potrivit unei analize recente realizata de Planet Retail, anul acesta liderul pietei romnesti de retail va fi
Metro Group cu vnzari estimate la 2,68 miliarde euro si o cota de 8%, urmat de grupul Rewe cu vnzari de 1,84 miliarde
euro si o cota de piata de 6,5% si de Carrefour cu vnzari de 1,44 miliarde euro si o cota de 4,3%.
Segmentul de discount va avea in continuare cea mai accelerata crestere datorita preturilor foarte mici de la raft.
Ba mai mult, vom asista la o migrare a fluxului de cumparatori dinspre hipermarket catre magazinele de discount.
Criza economica nu va duce la scaderea numarului de clienti in 2009, ci eventual la temperarea cresterii acestuia,
concomitent insa cu majorarea cosului mediu de consum (bonul mediu de la casa), ca urmare a reducerii frecventei de
cumparaturi.
Piata romneasca de retail este "uriasa", motiv pentru care va avea mereu o atractivitate crescuta pentru
retailerii internationali. Cel mai concludent exemplu este grupul Schwarz care si-ar putea aduce n viitorul apropiat si
divizia de discount Lidl, desi este prezent deja pe piata prin lantul de magazine Kaufland.
Intrarea de noi jucatori pe piata se va face mai degraba prin achizitii sau fuziuni dect prin crestere organica si
se va ntmpla pe termen mediu si lung.Totusi, expansiunea rapida a retailerilor deja exitenti va duce n ctiva ani la
consolidarea pietei.
Billa Romnia a inregistrat n 2007 o crestere a vnzarilor de 32% fata de 2006, ajungand la circa
400 mil. Euro (fata de 321 mil euro n 2006). Pentru anul 2008, BILLA estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 472
mil.euro, nregistrnd o usoara scadere pe fondul expansiunii retelelor de tip discount.

Profitul net raportat de companie la Ministerul de Finante pe 2007 a fost de 35,1 mil.lei (10,5 mil.
euro), la o cifra de afaceri de circa un miliard de lei (322 mil. euro).

In plan teritorial, Billa a ajuns in 2008 la un ritm de expansiune de zece magazine noi pe an, fata de
una-doua unitati in primii ani de activitate. Compania a deschis anul trecut opt magazine, in urma unor investitii de 60
milioane de euro, existnd n prezent pe piata romneasca 34 de supermarket-uri Billa.

Billa are o cota de piata de aproximativ 9% n totalul vnzarilor de larg consum din Romnia [3].
Pentru aplicarea matricii BCG n stabilirea strategiei, supermarketul Billa analizeaza produsele cele
mai reprezentative pe care le comercializeaza, rata de crestere si pozitia relativa pe piata a acestora. Aceasta va depinde
att de pozitia obiectiva ce rezulta din analiza portofoliului de afaceri, ct si de viziunea manageriala, nclinatia spre risc a

managerilor sau alti factori subiectivi. Produsele marci proprii, ce reprezinta obiectul studiului sunt reprezentate n cadranul
matricii, n functie de cele doua caracteristici.
Produsele Clever (marca privata Billa), Frieslander Foods, Dero se ncadreaza n categoria stelelor cu un
segment de piata important, fiind oportunitati pentru investitii. Necesita nsa un transfer important de resurse financiare
pentru sustinerea pozitiei competitionale si vor genera venituri nete cnd rata de crestere se va diminua si nu va mai fi
necesara reinvestitia. Strategia recomandata acestor produse este cea de crestere materializata n investitii n capacitati
de productie. Pentru produsele din categoria vaci de muls, Carmangeria Billa, Brutaria Billa se recomanda strategii
neutrale, prin care se dreneaza surplusul de resurse financiare si se mbunatateste productivitatea.

Stele
Semne de
ntrebare

Vaci de muls
Cini

Pozitia relativa pe piata


Clever (produse alimentare - nealimentare)

Burger (bauturi)

Frieslander Foods(alimentare)

Scandia (alimentare)

Dero (menaj)

Chef Menu(alimentare)

Carmangeria Billa

Bellinda (textile)

Brutaria Billa

Daewoo (electrocasnice)

Tratarea semnelor de ntrebare, a produselor Chef Menu, Daewoo, Belinda este mai dificila pentru ca, fiind
produse n lansare, unele sunt sortite sa devina stele, iar altele sunt sortite esecului. Cinii, conservele Scandia si berea
Burger, reprezinta produse n declin ce impun strategii de restrngere, nsa acestea pot fi profitabile pentru firma ntr-un
mediu de piata stabil si predictibil.

Pozitionarea n cadrul pietei a supermarketului Billa

Conform poligonului competitivitatii, supermarketul Billa detine o pozitie excelenta (locul doi) n acdrul pietei
avnd n vedere variabile considerate ca fiind avantaje competive ale supermarketului precum preturi, calitate, ambient,
proximitate, varietate. Firma concurent principal Carrefour detine pozitia de lider pe piata de retail, dat fiind faptul ca
hypermarketul s-a lansat ntr-o actiune de amploare pe plan investitional, de natura sa conduca la schimbarea, si mai mult
n favoarea sa, a ierarhiei concurentiale. Firma cu pozitia a treia, Real beneficiaza de o buna pozitionare pe piata,
nregistreaza performante mai modeste, realizeaza un slab program investitional si, drept urmare, sunt create premisele
pentru o semnificativa pierdere de viteza din partea acesteia n cmpul concurential. (Analiza a fost realizata prin
acordarea unui punctaj fiecarui operator de retail n functie de variabila avuta n vedere. S-a acordat nota 1 celei mai bune
caracteristice, 2 celei aflate pe locul secund,..., 5 celei mai slabe caracteristici).

Capitolul 3.

MIXUL DE MARKETING AL
SUPERMARKETULUI BILLA
3.1. Politica de produs
Elementul de produs in supermarketul Billa este unul foarte complex, pentru ca Billa nu se bazeaza numai pe
produsul propriu-zis, ci si pe serviciile aferente vnzarii acestuia. Pe de alta parte, produsul oferit trebuie analizat att din
pesrpectiva ofertei de bunuri necesare satisfacerii nevoii de consum sau cumparare, ct si din perspectiva imaginii,
ambientului, etc. De fapt, tendinta pe acesta piata este de a oferi cat mai multe avantaje consumatorilor, acestea implicnd
desigur servicii nainte de si n timpul vnzarii (ambient, consultanta, ncredere), ct si servicii postvnzare menite sa
satisfaca intr-o masura cat mai mare asteptarile clientilor si sa intareasca increderea acestora in ceea ce inseamna
brandul Billa.
3.1.1. Oferta de produse si servicii
Din acest punct de vedere, Billa dispune de o gama de produse-servicii
foarte inovatoare si foarte atragatoare pentru clienti, ct si o serie de programe, ce
stau la baza dezvoltarii retelei retail. In oferta magazinelor BILLA Romnia intra peste
5000 de produse.
Gama de produse este cat se poate de variata si diversificata, pentru a acoperi cerintele unei plaje cat mai
extinse de consumatori: produse alimentare, produse decorative, confectii si textile (imbracaminte, incaltaminte, genti,
lenjerii,etc), papetarie si birotica, uz casnic (vesela, tacmuri, etc.), produse pentru menaj, pentru igiena, produse
electronice si electrocasnice, produse pentru autoturisme, articole de parfumerie, produse pentru animalele, bautri
alcoolice si nonalcoolice, s.a.
Pentru a se diferentia de concurenta si a-si spori
competitivitatea, Billa a introdus pe piata din Romania si cateva marci
proprii:

CLEVER

FII ISTE,
CUMPR CLEVER
Sortimentul cuprinde peste 300 de articole din cele mai
variate categorii: alimente de baza, conserve, mezeluri, bauturi,
articole de igiena si cosmetice, articole de menaj si multe altele.
Produsele marca Clever detin aproximativ 20% din totalul
vanzarilor in magazinele Billa.
Chef Menu a ramas, pentru Billa, un brand dezvoltat doar la raionul de delicatese si
produse proaspete.
Printre sortimentele proprii pe care Billa le pune la dispozitia clientilor
sai se numara si:
Carmangeria
variate, fiecare client avnd

Billa - Diversele sortimente de carne sunt amabalate in pachete de dimensiuni


posibilitatea de a gasi exact pachetul cu greutatea dorita.

Brutaria Billa - La BILLA painea si multe alte specialitati de panificatie va asteapta calde la orice ora din zi, pentru ca
fiecare supermagazin BILLA este dotat cu un cuptor propriu.
Delicatese Epress- La raionul Delicatese din BILLA clientii pot descperi o bogata
sotimentatie de mezeluri, brnzeturi, salate, dar si mancaruri gata preparate in regim de servire asistata.
In concluzie, politica de produs la Billa este una bazata pe oferirea de produse de calitate.
Putem vorbi de un mix in cadrul politicii de produs, explicabil prin faptul ca pe piata de retail nu
se ofera numai si numai produsul, ci o solutie integrata. Serviciul cel mai important de care se
bucura clientii Billa este posibilitatea cumpararii in rate cu cardul Estima Bonus a absolut oricarui produs, fapt ce
reprezinta pentru consumatorii cu venituri reduse un avantaj extraordinar. Disponibil tuturor celor ce au vechime mai mare
de trei luni la actualul loc de munca, noul card Estima Bonus se poate obtine depunnd o cerere la birourile Estima din
magazinele Billa. Plata cumparaturilor poate fi esalonata n 60 de rate, iar pentru platile facute prin card clientii vor primi
bonusuri substantiale.
Sistemul de servicii. Printre serviciile unice pe care Billa le ofera consumatorilor sai se afla Billa Client Fidel, un
card care transforma cumparaturile n puncte pe care clientul le poate schimba pentru produsele din catalogul Billa Client
Fidel.
Alte servicii oferite de Billa clientilor sai:
Schimbarea
produsului
Daca clientul nu este multumit de calitatea unui articol achizitionat, prezentand bonul de cumparare va primi
imediat un alt articol la schimb sau contravaloarea produsului.
Garantie 24

luni
Pentru toate produsele electrocasnice achizitionate in Billa, clientii beneficiaza de 24 luni
garantie.

Bancomat
In toate magazinele BILLA exista un bancomat cu ajutorul caruia problema banilor cash va
disparea.
Urna de sugestii si reclamatii
Parerea clientilor
in care
clientii

este importanta pentru Billa, de aceea in fiecare magazin este amplasata o urna
sunt invitati sa depuna propunerile lor.

Carucioare
pentru
copii
Cumparaturile la BILLA pot fi si pentru copii o bucurie. In timp ce micutul conduce caruciorul prin magazin, dumneavoastra puteti
alege in liniste.
Plata

Bonuri valorice

electronica
La fiecare casa clientii au posibilitatea de a achita contravaloarea cumparaturilor cu ajutorul
cardului electronic.
BILLA
Contra sumei de 50 lei sau 100 lei clientii pot achizitiona oricnd bonuri valorice BILLA sau

tichete de masa.
Billa Divertisment

Pe www.billa.ro clientii si vizitatorii sitului pot descoperi o oaza de


divertisment prin jocuri, glume, horoscop, s.a.
3.1.2. Analiza ambientului supermarketului BILLA
Ambientul supermarketului Billa va fi analizat avnd n vedere patru aspecte fundamentale: exteriorul, interiorul,
amplasarea si afisajul.
Design-ul exterior - trebuie sa aiba un impact puternic asupra
imaginii Billa
Fatadele magazinelor Billa sunt singulare de la locatie la locatie, zona la zona,
avnd o arhitectura impozanta, moderna, atractiva.
Sigla Billa este usor de retinut, majusculele de culoare galbena pe fond
rosu reusesc sa acapareze atentia oricarui individ.De altfel, sigla corespunde
cu imaginea pe care comerciantul doreste sa o comunice clientilor sai.

Design-ul interior Incepnd cu partea constructiva, pardoseala este din gresie de


dimensiuni mari pentru ca in astfel de spatii este strict necesara, aplicata intr-un mod profesional
este cea mai buna alegere. Culoare este deschisa pentru ca astfel creeaza impresia de spatiu si
confera un design placut supermarket-ului.
Culorile luminoase, intense contribuie la crearea unei imagini clare asupra produselor si
intregului spatiu.
Personalul este n general, politicos, pregatit si informat tocmai pentru a crea o imagine
pozitiva n mintea consumatorilor.
n supermagazinele Billa primeaza curatenia, impecabilitate, deoarece orict de impresionant
ar arata interiorul si exteriorul, un magazin nentretinut va fi perceput ca necorespunzator.
Amplasament-ul rafturilor in magazin, vitrinelor frigorifice, caselor de
marcat - Suprafata libera este mare fiind obligatorie, zonele vizate sunt usor accesibile, de
exemplu culoarele dintre rafturi sunt mari permitand astfel circulatia clientilor cu
carucioarele pentru cumparaturi, multor clienti simultan cu sau sau fara carucioare. Aleele
principale cum sunt cele de la intarea in supermarket sunt iarasi special gandite pentru un flux
continuu al clientilor , spatiile de acces sunt mari si de o usoara accesibilitate pentru ca acesta
este si principiul, intr-un supermarket este inadmisibil ca spatiul sa fie mic, evitand astfel
imbulzeala si neplacerea de a sta la cozi interminabile avand in vedere numarul mare al clientilor.
Depozitul este amplasat in aceeasi cladire, undeva in spatele ultimelor randuri de rafturi
astfel fiind usor accesibil de catre angajatii care in permanenta expun marfa pe rafturile
supermarket-ului. Este spatiul special amenajat pt depozitarea marfurilor destinate spre vanzare,
( bax-uri, marfuri importate care necesita etichetare in limba romana, si marfuri amplasate pe
paleti si rafturi speciale).

Atat sectorul alimentar cat si cel nealimentar au o structura clara, bine definita ce permite
trafic fluid si vizibilitate, dar si confort pentru efectuarea rapida a cumparaturilor adresate intregii
familii. Accentul este pus pe calitatea produselor proaspete, legume, verdeturi si fructe, produse
de patiserie, cofetarie si brutarie din productie proprie, carne si preparate din care, mezeluri
branzeturi etc intr-o gama deosebit de variata adresata tuturor gusturilor.
Sectoarele sunt foarte bine concepute si ca in orice supermarket, fluxul este orientat strategic, incepand cu ofertele
promotionale si apoi cele de interes alimentar si nealimentar.
n concluzie, politica de produs la Billa este foarte client focused, fapt ce a si asigurat succesul de care se
bucura acum compania.
3.2. Politica de Pret a supermarketului Billa
Pentru Billa, pretul reprezinta unul dintre principalele avantaje competitionale, fiind si motorul ce a generat
cresterea spectaculoasa a companiei in ultimii 3 ani. De altfel, insusi unul dintre sloganele companiei Billa, Cel mai bun
pentru tine te duce cu gandul la politica de pret practicata, care are la baza gasirea de solutii pentru a oferi consumatorilor
aceleasi produse sau unele mai performante decat concurenta, la preturi cat mai mici si in conditii de achizitionare cat mai
convenabile pentru clienti. Politica de pret este strans legata de politica de produs.
Putem vorbi de o mobilitate destul de ridicata a preturilor, motivata prin multiplele promotii si oferte pe acre Billa
le ofera. Per total, Billa adopta strategia preturilor scazute. Billa foloseste, de asemenea ceea ce in literatura de
specialitate se numeste preturi psihologice (de tipul 9,99 lei ) pentru a influenta consumatorii la alegerea produselor. n
acelasi timp, Billa apeleaza la mai multe categorii de preturi menite sa fie atractive pentru fiecare client.
PRET DE PROMOTIE
Oferte senzationale n fiecare saptamana pentru produse proaspete si alte articole de marca! Preturi
incredibil de mici si cea mai buna calitate numai in promotia Billa!

Peste
O
oferta

PRET
Cumpara
100

istet:

Preturile

minimale

articole
larga de produse la cele mai mici preturi

de

MINIMAL
Billa
calitate

CLEVER
Exclusiv la Billa: Cumpara istet la cel mai bun pret!
BILLA
PLUS
Primesti
mai
mult,
platesti
mai
putin!
Ai garantia unor oferte senzationale la un pret avantajos. Cumperi pentru ntreaga familie si
economisesti!
3.3. Politica de Distributie a

Supermarketului Billa

Billa este cea mai mare retea de


de orase din intreaga tara

supermarket-uri, cu 34 de magazine in mai mult de 25

Billa are o retea de distributie extraordinar de bine dezvoltata, s-a extins in toata tara, iar la momentul actual
detine n unele orase 2-3 pna la 6 magazine. Billa a avut si va avea o foarte buna distributie dat fiind faptul ca pietele

vizate sunt orasele cu mai putin de 100.000 de locuitori (neignornd nsa n unele cazuri nici marile orase) spre deosebire
de retaileri precum Carrefour sau Real care au ncercat sa patrunda doar n orasele foarte mari. n cele mai multe orase,
Billa a avut rolul de pionerat, fiind primul retailer care introducea magazine de mari dimensiuni.

Magazinele Billa au fost plasate in locuri strategice, urmarindu-se asigurarea unui flux cat mai mare de clienti din
toate segmentele vizate de companie. Supermarket-urile au fost amplasate numai in mediul urban, insa se pare ca exista
potential de dezvoltare si in zonele rurale, intrucat pe masura ce ne departam de centrele urbane cu atat mai mult
consumatorii stiu sa aprecieze faptul ca au in proximitatea lor un loc de unde sa isi cumpere snacks-uri sau bauturi cand
ies din casa. Billa va lua in considerare posibilitatea extinderii si pe plan rural, urmarind piata respectiva si tendintele
acesteia.
Deoarece se afla pe un trend ascendent, Billa va continua dezvoltarea la nivel national si va incerca si pietele
rurale. Lantul de supermarketuri Billa va ajunge la cel putin 50 unitati la finele anului 2010, moment in care va incepe si
expansiunea, speram, n mediul rural. n prezent, Billa are in proiect deschiderea a cate 10 unitati in fiecare an, fiind vizate
orasele cu o populatie de mai putin de 200.000 de locuitori.
3.4. Politica de promovare a supermarketului Billa

Identitatea de brand a Billa a capatat in ultimii ani valoare prin eforturile


accentuate pe linia promovarii si a orientarii spre client.
Culorile rosu cu galben au inceput sa sugereze consumatorilor brandul Billa,
iar sloganurile alese persista in mintea clientilor: Billa, Cel mai bun pentru tine! si
Billa, zilnic!
Privind din alta perspectiva, Billa sta prost la capitolul promovare prin
publicitate TV, radio, elemente care ar putea genera o recunoastere si constientizare
mult mai facila n rndul publicului.
Pe linia fidelizarii Billa a actionat introducand cardul de fidelitate Billa
Client Fidel. Cardul este valabil pentru orice tip de achizitie si este oferit pe loc in
magazin, in momentul in care clientul completeaza un formular de nscriere. De
fiecare data cnd face cumparaturi din reteaua magazinelor Billa clientul prezinta
cardul si acumuleaza puncte de loialitate pe care le poate schimba ntr-unul din ofertele catalogului Billa. De asemenea,
posesorii acesztor carduri pot beneficia de preturi speciale, evidentiate cu etichete albastre. n cadrul programului se
organizeaza promotii, concursuri si tombole speciale doar pentru titularii de card.
"Puncte Billa valoroase pentru mese sanatoase!", o campanie promotionala de fidelizare a consumatorilor.
Campania s-a desfasurat n perioada 30 octombrie 2008 31 ianuarie 2009 in toate magazinele retelei si a avut urmatorul
mecanism: cumparaturile din magazinele Billa se transforma in puncte bonus. Pentru fiecare 10 RON din valoarea bonului
de casa, consumatorul a primit un punct bonus. Odata ce se acumuleaza mai multe puncte se poate achizitiona un articol
din gama de vase Simax, participante la promotie, cu o reducere substantiala. Promotia a fost sustinuta de o campanie de
comunicare pe radio, presa, internet, pe site-ul www.billa.ro si la punctele de vanzare ale Billa Romania SRL prin materiale
promotionale specifice.
La Billa promovarea vnzarilor este la zi, lunar existnd promotii la peste 100 de produse. Spre exemplu,
in decembrie 2008 Billa a aplicat reduceri de pret de pna la 30%.
De asemenea, posesorii cardurilor Billa Client Fidel pot beneficia de preturi speciale,
evidentiate cu etichete albastre.
Vnzarile grupate de tipul Primesti mai mult, platesti mai putin reprezinta puntul de atractie al
supermarketului Billa, acesta cuprinznd n oferta sa o gama foarte variata de articole la care clientul fie primeste un
produs bonus, cadou sau gratis, fie poate achizitiona pentru diverse pachete promotionale de genul aragaz + hota cu
o reducere de 20%.
n ceea ce priveste publicitatea, Billa apeleaza ndeosebi la posturi de radio si presa specifice zonei n care
activeaza. Totodata, Billa apeleaza si lapublicitatea pe site-uri web prin intermediul banere-lor animate care vor fi inserate
pe pagini cu un numar ridicat de accesari, dar si la publicitatea outdoor care ofera o mai buna vizibilitate si recunoastere
marcii Billa, utilizand ca si suport promotionale banerele stradale.
Relatiile cu mass-media se concretizeaza in comunicate de presa, conferinte de presa la inaugurarea unui nou
supermarket, interviuri. O actiune de aceasta natura a avut loc n 2005 cnd Billa Romnia a primit Distinctia de
Excelenta n Afaceri n cadrul Galei Excelentei n Afaceri, eveniment organizat de Camera de Comert si Industrie a
Romniei. Distinctia de Excelenta se acorda firmelor care s-au pozitionat in ultimii 3 ani pe locul I in Topul National al
firmelor.

n ceea ce priveste forta de vnzare, la Billa personalul aflat in contact direct cu


clientul este pregatit din mai multe puncte de vedere de catre companie pentru a asigura o
buna relatie cu clientii. Se fac traininguri de specialitate si se educa personalul in chestiuni
ce tin de comportament si de persuadare a clientului.

Capitolul 4.

Elaborarea planului de afaceri


4.1. Stabilirea obiectivelor strategice
BILLA are o conceptie de marketing bazata pe comert, considernd ca potentialii clienti doresc produse de calitate
si cele mai bune preturi, dorind pe termen lung, fidelizarea clientelei, extinderea n marile orase ale tarii si acapararea unei
cote de piata ct mai mari.
Pornind de la conceptia de marketing se pleaca de la piata, iar concentrarile vor fi nevoile consumatorilor, mijlocul
fiind ntreaga activitate de marketing, scopul fiind maximizarea profitului si n acelasi timp, satisfacerea consumatorilor.
Deci, obiectivul fundamental l reprezinta satisfacerea clientilor, att prin produsele puse in vnzare, ct si prin
serviciile oferite de angajati.
Obiective pe termen lung. Axndu-se pe strategia de dezvoltare, se doreste fidelizarea clientilor, att datorita
calitatii produselor si serviciilor, ct si prin programe promotionale.
Billa si va concentra atentia asupra unei publicitati permanente, n conditiile n care economia romneasca se afla
ntr-o stare de incertitudine.
Obiectivele pe termen scurt (1-3 ani) se concretizeaza n:
extinderea retelei de supermarketuri si n orasele mici astfel nct sa se atinga pragul minim de 50 magazine
Billa n 2010
penetrarea pietei;
dezvoltarea notorietatii marcii;
cresterea cotei de piata la 25%;
cresterea profitului cu 30% anual;
satisfacerea ct mai nalta a clientilor;

4.2. Alternative strategice ale dezvoltarii supermarketului Billa


Din pozitia sa de lider pe segmentul supermarket, Billa poate adopta urmatoarele strategii:
n functie de dinamica pietei, se vizeaza adoptarea unei strategii de crestere, Billa facnd publice nca de la
sfrsitul anului 2007 intentiile sale de extindere la nivel national, prin construirea de noi unitati n toate orasele mari din
tara.
nsa pe fondul intensificarii concurentei pe segmentul supermarketurilor, a expansiunii discounterilor si ca urmare a
succesului nregistrat de acestia prin penetrarea pietelor mici, strategia Billa ar trebui sa aiba n vedere patrundrea si
acapararea acestor piete care i-ar aduce un cstig garantat.

Noile deschideri presupun constructia de magazine prin investitii greenfield, cumpararea de spatii in cladiri deja
construite, inchirierea de spatii comerciale, precum si deschiderea de magazine in cadrul unor centre comerciale, astfel ca
flexibilitatea in ceea ce priveste spatiile de vanzare sa fie una foarte mare. In aceste conditii, spatiile de vanzare ale
viitoarelor unitati Billa ar putea fi mai mici, adaptate in functie de amplasamentul magazinului.
Nu este exclusa nici extinderea prin achizitia unor magazine locale. De altfel, Billa nu s-ar afla la primul exercitiu
de acest gen, avnd n vedere achizitia n 2006 a doua magazine Hofer din Baia Mare. Totodata, sunt facute publice
intentiile operatorului de a achizitiona reteaua de magazine din Bucuresti Mega Image apartinnd grupului Delhaize,
urmarind astfel adoptarea unei strategii de proximitate
n privinta exigentelor, Billa foloseste strategia exigentelor ridicate, asigurand pentru clienti nu numai produse de
buna calitate, ci si servicii aferente acestora cat mai performante. Preocuparea pentru atingerea unor standarde de
satisfacere superioara a consumatorului a stat la baza cresterii organizatiei. Supermarketul Billa si propune sa
devina magazinul preferat pentru cumparaturile zilnice sau saptamanale, unde clientii vor gasi produse de calitate la
preturi mici, precum si o gama mult mai larga decat in magazinele de proximitate. nsa satisfacerea clientilor trebuie sa
vizeze si o atitudine orientata catre client prin instruirea personalului pentru a avea un comportament care sa satisfaca si
cele mai exigente cerinte ale consumatorilor. De asemenea, ambianta magazinului - utilizarea n decorarea magazinului a
unor culori ct mai potivite, muzica sa fie ct mai placuta, iar ergonomia spatiului ct mai adecvata joaca un rol n
satisfactia clientilor.
Pe fondul intensificarii competitiei pe anumite piete, prin deschiderea unor magazine precum Carrefour, Cora sau
Auchan vnzarile Billa ar putea fi afectate, avnd n vedere existenta unor locatii Billa mai vechi cum ar fi cele din Cluj,
Craiova, Sibiu. n aceste conditii se impun realizarea unor investitii pentru reamenajrea si modernizarea acestor locatii,
cunoscndu-se rolul major pe care l joaca ambientul n atragerea clientilor, si prin urmare n cresterea vnzarilor.
Magazinele vor fi reamenajate in spritul conceptelor arhitecturale noi, vor beneficia de echipamente, instalatii si
finisaje moderne. In acelasi timp, noul format de magazin are la baza un plan de mercantizare adaptat clientului modern si
pune accent pe complementaritate mai buna a categoriilor adiacente si pe directionarea controlata a fluxurilor de clienti in
interiorul magazinului.
n functie de schimbarile pietei, Billa va adopta strategia activa, ofensiva prin toate mijloacele care o pot diferentia
de competitie pe piata: prezenta insistenta att n plan fizic, ct si pe plan mediatic, viznd tot ceea ce inseamna oferte
promotionale, reduceri de pret, servicii oferite, etc. Previzionarea schimbarilor pietei si actionarea in consecinta reprezinta
singura modalitate care poate asigura succesul pe piata. Anticiparea momentelor dificile si a celor favorabile este
primordiala pentru luarea deciziilor.
Billa si-a dezvoltat si propria marca de produse, Clever, una dintre cele mai cunoscute trei marci proprii de pe piata
locala (potrivit unui studiu al AC Nielsen din 2006), in conditiile in care aproape toate lanturile mari de retail au mers pe
aceasta strategie, fiecare detinnd n portofoliul de produse cel putin 2 marci private pentru a se diferentia de restul
jucatorilor. Acest tip de folosire al produsului si de etichetare a lui sub marca proprie, i permite firmei sa practice preturi
mai mici, la produse cu o calitate la fel de buna cu a produselor nregistrate sub marci proprii ale diferitelor firme
producatoare. Tocmai acest tip de produse, de marci proprii reprezinta punctul spre care se va axa firma n viitor. Din
aceasta perspectiva ideal ar fi ca Billa sa si dezvolte si un brand propriu omonim BILLA - pentru care se va impune
colaboarea cu producatori romni si care spre deosebire de Clever care este o marca de tip prim pret, sa fie clasificata
pe segmentul mediu.
Lansarea unei agentii de turism n cadrul Billa, cunoscut fiind faptul ca Grupul Rewe are mai multe divizii printre
care si o divizie de turism Rewe Touristik, cel de-al doilea segment economic al grupului. Rewe Turistik activeaza deja pe
piata din Romnia prin intermediul agentiei de turism Dertour, una dintre cele mai mari agentii de turism touroperatoare din
tara, si al doilea touroperator european dupa TUI. n prezent, Deltour activeaza doar n Bucuresti, nsa supermarketurile

Billa trebuie vazute ca o oportunitate de a profita de fluxul de turisti din magazine avnd n vedere strategiile Billa de a se
extinde si n orasele mici.
nfiintarea unei centrale de achizitii comune pentru Billa, Penny Market si Selgros care sa aiba n vedere
stabilirea coordonatelor de negociere cu furnizorii comuni ale celor 3 divizii Rewe privind conditiile comerciale si nu numai.
nfiintarea unor depozite de fructe si legume Billa, un concept nou pentru retailerii internationali, care sa se
adreseze att magazinelor proprii ct si marilor lanturi deja existente pe piata din Romnia. Aceste depozite se doresc a fi
cele mai mari din Romnia, respectiv de aproximativ 5000mp si cu o capacitate de 2000 tone iar functionalitatea
depozitului va fi data de echipamente si tehnologii de ultima ora n domeniul stocarii, ambalarii si livrarii de fructe si
legume, n conditii optime astfel nct sa acopere tot necesarul din tara.
nfiintarea unui Billa Shopping Center n orasele unde intrarea supermarketului pe piata nu ar fi profitabila (cum
este cazul orasului Brasov). Billa Shopping Center va cuprinde un supermarket de 8000mp, dar si o galerie comerciala de
2000mp. Noua locatie va aduce ceva n plus fata de celelalte supermarketuri din retea. Este vorba de produsele
gastronomice proprii, nsa accentul va cadea pe partea de servicii, n principal solutii de petrecere a timpului liber (coffe
bar, bowling, biliard, s.a.), dar si salaone de nfrumusetare, unitati bancare, s.a desfasurate pe o suprafata de 2000mp.
Intrarea retailerului Billa si pe segmentul hypermarket urmarindu-se astfel oferirea unor servicii integrate dincolo
de oferta de produse, respectiv unitati farmaceutice, bancare si de asigurari, spatii supravegheate de joaca pentru copii,
fast food precum si birouri de relatii cu clientii.
Pe linia promovarii se impune lansarea unei campanii publicitare care sa vizeze cu precadere reclame tv, dat fiind faptul ca
un procentaj foarte mare al populatiei nu stie de existenta supermarketurilor Billa pe piata din Romnia, datorita promovarii acestora
exclusiv n zonele n care activeaza, absenteismul din campaniile sociale, din actiuni caritabile sau sponsorizari la nivel national.
Promov fy local
n continuare voi incerca elaborarea dataliata a uneia dintre variantele strategice propuse mai sus.
4.3. Elaborarea ideii de afacere.
Inaugurarea unui Billa Shopping Center n Brasov
Un centru comercial este o cladire sau un grup de cladiri, mpreuna cu caile de acces si spatiile de parcare
aferente, n care si desfasoara activitatea mai multe unitati de desfacere ce comercializeaza o gama larga de produse si
servicii. Un termen sinonim folosit frecvent n ultimii ani este shopping mall sau, prescurtat,mall.[4]
Tipul de magazine incluse intr-un mall este dat de conceptul mall-ului. Dezvoltatorul alege chiriasii in functie de
locatie, piata tinta si concept. Intr-un mall bine gandit de la inceput, magazinele ar trebui sa functioneze. Esecurile au loc
din cauza conceptelor gresite (nepliate pe locatie si piata tinta) si a politicii comerciale a magazinelor neadaptate cererii
consumatorilor. Cu toate acestea, interesul investitorilor, atat locali cat si straini, s-a manifestat si pana in prezent.
Potentialul comercial al Brasovului a fost pana acum testat doar de cateva dezvoltari mici si medii. Orasul are un
singur centru comercial care atinge 20.000 mp suprafata inchiriabila. Totusi, Brasovul este deschis initiativelor si asteapta sa
ofere locuitorilor sai noi alternative pentru shopping, motiv pentru care consider oportuna pozitionarea unui centru comercial
Billa pe aceasta piata.
Produsul oferit de catre Billa Shopping Center. Centrul comercial va fi construit n zona Noua, pe o suprafata
de 30.000 de mp. Investitia va fi finalizata la nceputul anului viitor. Noua unitate este cea mai mare din reteaua Billa, iar

planurile arhitecturale o vor face si cea mai spectaculoasa din Brasov. Constructia n sine va inspira ideea de lux accesibil,
comuna tuturor magazinelor Billa.
Billa Shopping Center va nsemna calitate, valoare, surpriza, noutate, muzica si distractie, cuprinzand o zona
dedicata evenimentelor, organizarii de expozitii sau alte actiuni socio-culturale.
Billa Shopping Center pe lnga supermarketul cu acelasi nume, va oferi vizitatorilor sai o gama larga de
magazine specializate pentru toate gusturile: imbracaminte, incaltaminte, electronice, suveniruri, florariei, s.a.
Ca o completare la toate alternativele de shopping si de petrecere a timpului liber propuse de Billa, vizitatorii
complexului comercial vor beneficia de servicii specializate, cum ar fi: agentii de turism, servicii financiar-bancare, gsm,
servicii farmaceutice, de consultanta, imobiliare, curatatorie, coafor, catering si multe altele.
Zona dedicata restaurantelor si centrelor de distractie si relaxare va satisface toate gusturile amatorilor de arta
culinara, amuzament si rasfat. Astfel, vizitatorii viitorului centru comercial se pot bucura de fast food-uri cu meniuri dintre
cele mai variate, restaurante clasice, cafenele sic, centre de spa si de nfrumusetare.
Zona de distractie va include, printre alte interesante moduri de petrecere a timpului liber, o sala de bowling,
tenis de masa, fitness, aerobic, un casino.
Elementul de noutate va fi dat de un centru de bussines adresat ndeosebi ntlnirilor de afaceri relaxate si centru
de joaca pentru copii.
Caracteristici principale:
Subsol parcare subterana
Parter Supermarket Billa , cadouri , cosmetice, sticlarie, bijuterii, carti, jucarii, produse si accesorii
GSM, produse farmaceutice,banci,oficii de schimb valutar, tutun si bauturi alcoolice, cafenea.
Etajul 1 - Imbracaminte, lenjerie intima, incaltaminte de dama
Etajul 2 - Imbracaminte, lenjerie intima, incaltaminte, articole sport pentru barbati, magazine pentru
barbati si copii.
Etajul 3 - Electronice, instalatii sanitare, aparate de aer conditionat, mobila de bucatarie cu produse
electrocasnice incorporate, echipament de fitness, mobila si decoratiuni interioare, centru de joaca pentru copii.
Etajul 4 - Zona de distractie, restaurante, casino, spa, business center, s.a.
Conjuncturile pietei privind dezvoltarea noului concept Billa Shopping Center pe piata de retail brasoveana pot
fi clasificate astfel:
Oportunitatile pietei
criza mondiala va duce la ntarzierea proiectelor anuntate ale retailerilor in proportie de 20-30% , fapt ce
poate fi privit ca o oportunitate pentru dezvoltarea mall-ului Billa;
consumatorii vor opta pentru branduri renumite, varietate, concepte noi, oportunitati de divertisment.
retailerii vor fi mai atenti la politica de extindere;
acces direct si rapid la o diversitate de mijloace de transport de suprafata - autobuze, taxi, alaturi de spatii de
parcare limitrofe;
potential de dezvoltare turistica a zonei Noua (aria aleasa pentru amplasarea viitorului mall)
profilului predominanant turistic al orasului Brasov si apropierea de cteva puncte de atractie turistica, motiv
pentru care Billa Shopping Center va viza un tip de turist- consumator dornic sa descopere noi solutii pentru shopping si
distractie.

apropierea zonei Noua de orasul Sacele si de alte localitati.


Amenintarile pietei
nivelul chiriilor din zona va scadea usor si se va stabiliza la circa 20 euro/mp/luna
cresterea ratei somajului;
reducerea veniturilor pe gospodarie;
clientii vor fi mai atenti la ce cumpara,
nasprirea conditiilor de creditare.
Optiunea privind amplasarea Billa Shopping Center n orasul Brasov si implicit alegerea zonei Noua ca si locatie este
fundamenmtata si de urmatoarele analizereferitoare la:
gravitatia comerciala sau Legea gravitatiei comerciale elaborata de Reilly cu ajutorul careia am determinat
gradul de atractie al ariilor comrerciale avute n vedere - Noua si Bartolomeu - rerspectiv masura n care acestea reusesc
sa atraga cumparatorii dintr-o anumita zona.

Variantele de pozitionare au fost:

Ca - cartierul Noua 17.171 locuitori


Cb - cartierul Bartolomeu 30.085 locuitori
Ct - cartierul Astra 50.670 locuitori
distanta ntre Bartolomeu si Astra este de 8 km, iar ntre Astra si Noua de 4 km.

Astfel 31% dintre cumparaturi sunt atrase de cartierul Bartolomeu, si 69% dintre cumparatorii cartierului Astra sunt atrasi
de cartierul Noua.
Ariile de atractie comerciala sau Legea lui Converse
Pentru calculul acestui indicator ma voi raporta la datele considerate n analiza de mai sus.

rezulta Db= 6,8 km si Da=(Da+Db) Db=5,2 km

Adica, aria comerciala a zonei Noua este de 6,8 km, iar aria comerciala a zonei Bartolomeu de 5,2 km.
Concurenta. n prezent, piata centrelor comerciale din Brasov este disputata ntre 4 jucatori: Eliana Mall,
Macromall, Unirea Shopping Center si My Place fiecare fiind amplasat n arii comerciale distincte (exceptie facnd ultimele
doua mall-uri).

Nu pot fi excluse nici influentele exercitate de catre marii retaileri, micii comercianti, magazinele universale sau
de catre ofertantii de servicii alternative de agrement si petrecere a timpului liber, motiv pentru care Billa Shopping Center
trebuie sa vina cu un element de noutuate creativ, ingenios, atractiv.
Clientii. Billa Shopping Center se va adresa persoanelor de toate vrstele, inclusive copii, att femei ct si
barbati, familisti sau nefamilisti, cu activitate profesionala diversa, cu venituri medii spre mari. Prin intermediul
supermarketului, Billa se va orienta i catre publicul cu venituri mai mici.
Publicul tinta l constituie publicul romn, ndeosebi cei rezidenti n municipiul Brasov, dar sunt vizati si turistii
straini dornici de a -i petrece timpul i de a face shopping ntr-unul din mallurile romneti.
Bugetul alocat investitiei
Investitiile vor fi finanate de catre Rewe Group i se vor ridica la 30 milioane de euro, pentru o suprafaa utila
de 30.000 mp, din care 7000 mp vor fi ocupai supermarketul Billa iar 15.000 mp vor fi chiriabili.
Bugetul estimativ esalonat - cheltuieli totale previzionate 25 milioane euro
Terenul 5 milioane euro
Cheltuieli acte, cari funciare, plan urbanistic 25.000 euro
Cheltuieli privind constructii branamente instalaii - 8 milioane euro
Cheltuieli amenajare exterioar-interioara, inclusiv parcare - 11 milioane euro
Cheltuieli promovare - 50.0000 euro

Cheltuieli cu remunerarea personalului de ntreinere i paza 50.000

euro

Previzionari. se anticipeaza amortizarea investitiei in termen de 5 ani corespunzator unui flux mediu zilnic de 10.000 de
vizitatori, i a unei cifre de afaceri medii anuale de 1,5 miliarde euro constituita din veniturile generate de propriul
supermarket Billa i din chiriile i alte taxe percepute comercianilor.
Alaturi de chiria propriu-zisa, managementul Billa Shopping Center va percepe i o serie de alte taxe, exprimate la
fel ca valoarea chiriei, in euro/mp/luna.
n plus, pentru inchirierea spatiului este necesara si o scrisoare de garantie sau crearea unui depozit bancar.
Contractele de chirie sunt vizate de banci, si, in general, se semneaza pe o durata de cel putin cinci ani.
Totodata, se va percepe o taxa unica de 3/mp, legata de marketingul si promovarea centrului comercial, inainte
de lansarea acestuia. Taxa este menita sa acopere cheltuielile legate de publicitate si de evenimentele organizate la
deschiderea oficiala.Chiriasii care semneaza contracte dupa ce mall-ul a fost deja lansat, nu mai sunt obligati sa plateasca
aceasta taxa. Insa, toti chiriasii (atat cei care s-au mutat inainte de lansare, cat si cei care au venit dupa acest moment),
sunt nevoiti sa plateasca o taxa anuala de marketing de 2/mp/ lunar, pentru promovarea continua a centrului comercial.
Indiferent de momentul inchirierii, toti comerciantii trebuie sa plateasca si o serie de taxe legate de intretinerea
spatiilor comune, parcarilor, exteriorului centrului comercial. La acestea se adauga costurile legate de curatenie,
electricitate, apa etc.

Etapele inchirierii. Spatiile din centrul comercial se vor inchiria mai intai marilor operatori - principalele magazine de moda
etc. la o valoare a chiriei de 25 /mp/luna, abia dupa ce sunt stabiliti chiriasii principali (ancorele - marcile importante care
genereaza un trafic mare de clienti), se trece la inchirierea spatiilor ramase la o valoare situata ntre 17-20 / luna.
Pentru a pastra o coerenta, magazinele nu pot sa isi aleaga un spatiu oriunde in centrul comercial. De exemplu, nu
poti deschide un magazin cu produse sportive pentru motociclisti in zona unde sunt magazinele pentru nou-nascuti.
Retailerii sunt grupati in functie de target-ul vizat, astfel incat, clientii sa gaseasca tot ce au nevoie dintr-o anumita categorie,
in aceeasi zona din mall.

Spaiile
comerciale

Suprafaa
nchiriata mp

Chirii

Suprafaa
depozit mp

/mp/luna

Chirie depozit
/mp/luna

Parter

5300

22

200

Etaj 1

4000

25

300

Etaj 2

3800

23

150

Etaj 3

3600

20

150

Etaj 4

4000

22

100

TOTAL

20700

112

900

34

Veniturile lunare din chirii ale centrului comercial pot fi estimate la 2.349.000 euro, rezulta asadar un nivel al
veniturilor anuale din chirii de 28.188.000 euro.
Cifra de afaceri a supermarketului Billa Romania s-a situat n 2008 la valoarea de 685 milioane de euro, motiv
pentru care putem aprecia un nivel pozitiv al rezultatelor viitorului supermarket.
Elaborarea planului de implementare a strategiei
n vederea lansarii si promovarii Billa shopping Center pe piata, acesta si propune derularea unor
actiuni mpreuna cu toti factorii care vor fi implicati n elaborarea acestei afaceri.
A.

Analiza detaliata a pietii de retail existenta in oras/regiune i Studiul obiceiurilor de achiziie al


consumatorilor

B.

Identificarea potenialelor locaii

C.

Identificarea ariei comerciale favorabile

D. Selectarea terenurilor
E.

Identificarea, selectarea i negocierea cu compania de construcii Avantgarde

F.

Formalitaile de obinere a autorizaiilor de construcie, de mediu, sanatate publica, .a.

G. nceperea executarii lucrarilor de construcie


H. Contractarea companiei de design interior Nova
I.

Contractarea companiei de advertising Art Design

J.

Amenajarea parcarii

K. Negocierea cu potenialii comerciani (chiriasi) i ncheierea contractelor cu acetia


L.

Recrutarea fortei de munca prin intermediul agentiei Human Synergetics

M. Inaugurarea Billa Shopping Center


Diagrama Gannt

Activitati

Feb
.

Analiza detaliata a
pietii de retail
existenta in
oras/regiune

Studiul obiceiurilor de
achiziie al
consumatorilor

Identificarea
potenialelor locaii
(terenuri) i alegerea
terenului

Identificarea ariei

Mar.

Apr.

Mai.

Iun

Iul.

Aug.

Sep.

Oct.

Nov.

Dec.

Ian.

Feb.

comerciale favorabile

Identificarea,selectarea
i negocierea cu
compania de
construcii

nceperea executarii
lucrarilor de
construcie

Formalitaile de
obinere a
autorizaiilor de
construcie, de mediu,
sanatate publica, .a.

nceperea lucrarilor de
amenajare, design

Realizarea unei
campanii promotionale

Negocierea
cu
potenialii chiriai

Recrutarea forei de
munca

Inaugurarea
Billa
Shopping Center

Evaluare si control
Monitorizarea si evaluarea activitatii constituie o etapa necesara pentru orice firma, avantajul principal al sistemului
de evaluare si control fiind acela camanagementul Billa va sti din timp daca lucrurile nu merg bine si va putea ntreprinde
actiuni corective imediate. Controlul trebuie efectuat chiar din momentul elaborarii ideii de afacere.
Cu alte cuvinte, se urmareste sau se verifica concordanta ntre obiective si misiunea firmei, daca strategiile de piaa i de
marketing elaborate sunt fezabile si asigurarealizarea intelor propuse. De asemenea, se monitorizeaza si modul de

implementare a strategiilor, daca acestea sunt finalizate la termenele stabilite si/sau daca sunt depasite sumele alocate
definitivarii fiecarei actiuni.
n cazul n care n urma controlului efectuat apar neconcordante se vor stabili corectiile necesare, acestea putnd
viza fie modificarea strategiilor sau a resurselor necesare, fie suplimentarea numarului de persoane responsabile cu
realizarea actiunilor sau chiar modificarea obiectivelor de marketing sau a volumului vnzarilor estimate.
Prin evaluarea activitatilor si rezultatelor obtinute se va ncerca sa se afle daca s-au atins obiectivele scontate
analiznd urmatoarele aspecte:
analiza cotei de piata;
analiza cifrei de afaceri;
analiza raportului dintre cheltuielile de marketing si vnzari;
analiza profitabilitatii;
analiza eficientei campaniei publicitare;
analiza financiara;
analiza gradului de satisfactie a clientului;
analiza nivelului calitativ al produselor.
Cota de piata va indica daca centrul comercial este performant n competitie cu alte mall-uri similare. Cota de
piata, practic, ajuta la orientarea tuturor actiunilor astfel nct acestea sa devina competitive, eficiente.
Volumul vnzarilor pentru un un produs sau a unui comerciant va indica modul n care evolueaza vnzarile pentru
produsul sau magazinul respectiv, care are cea mai mare profitabilitate, cum sunt apreciate produsele de catre clienti,
eventualele mbunatatiri reclamate. Analiza vnzarilor va trebui sa fie urmata de masuri concrete n vederea cresterii
acestora pe piata, pe fiecare preparat culinar.
n ceea ce priveste analiza raportului dintre cheltuielile de marketing si vnzari, masurarea efectului pe care o
campanie de publicitate l produce asupra vnzarilor este o operatiune dificila. Pe lnga publicitate, desfacerile
sau ncercarile sunt influentate de numerosi alti factori, cum ar fi : caracteristicile, pretul si disponibiliatea produsului, si
modul n care este perceput produsul de catre client. n acest sens se va efectua o comparatie desfacerilor cu cheltuielile
publicitare din trecut.
Controlul eficientei actiunilor de marketing are n vedere n ce masura campania publicitara a contribuit la
cresterea gradului de cunoastere a centrului comercial Billa Nature sau a influentat nivelul de ntelegere, opiniile,
preferintele ori intentiile de cumparare ale consumatorilor vizavi de marca respectiva. Atitudinea consumatorilor fata marca
(alimentatia bazata pe produse naturale) este identificata dupa derularea campaniei. Publicitatea de informare permite
consumatorilor sa afle mai multe lucruri despre avantajele produsului. Daca reclama este orientata necorespunzator,
mesajul sau va fi indezirabil sau neconvingator, iar consumatorii vor manifesta antipatie la adresa restaurantului respectiv. Ei
nu se vor simti atrasi n nici un fel de produsul n cauza .

Pentru stabilirea gradului de satisfactie a clientului, se va lua n consideratie fidelitatea acestuia fata de
restaurantul Nature, analizndu-se, n acest sens, numarul celor care repeta actul de cumparare a produselor Nature
raportat la numarul consumatorilor restaurantului ntr-o perioada de timp.
n cazul n care consumatorul este satisfacut de produsul achizitionat, el ar urma sa repete De asemenea se mai
impune si o examinare cuprinzatoare, sistematica si periodica a mediului de marketing, a obiectivelor si strategiilor centrului
comercial cu scopul de a determina amenintarile si oportunitatile si de planifica un plan de actiune menit
sa mbunatateasca performantele restaurantului Nature.