“AMA SAR ‘PENTRU ‘TRANSPORTURI Intocuieste : Ee: APE $i AETE Activin Ayr. NAUTICE} srag Nay Acénenrs POUR TRANS- PORTS PAR VOIE D'EAU. ET POUR ‘AUTRES ACTIVITES NAUEIQUES “Terminologte HOTO TPAHCMOPTA pasonOraT TPMcHOcoBABHMA Ts Bale i BOMHEIX, [BATE aOCrER ert, dagelor do, Stat, te urmaliia conto. let! -Repreduicerea ‘wecesigeigea | Stie 'BTMS 3378-68 ‘SPAS 4580-67. SEAS 8284-68" “BRAS: 6039-69 ‘TAS “9061-74 69, “chine. ditentade-apienre ‘Present standard stabileste dotiniiile prinoipalilét termeni SHARES; heh pian ‘renportarle ‘pe sh halle activitai nie a? a Pee a crNBRAMTTATT pout tuansportirl po api, se injolage complexul de luoriri, construc, tia je ay Mdrpeulttye necosare efosealat ‘operafiilor prin caro se asiguré desfiigurares, 2 tanepenfaniior maritiine, Huviale st po’ canale interioare. disporifia “general 7 = explostarea. portuari "5 aaspostitesportilor maritime ; oo construc de ‘acostare; . — constructii. si reparafii navale; \ = smondjareaeiilor navigabile intorioare ; © intréjinerea adinoimit navignbile. Jn legituri cu preventul standard sint: ey, @ ’ Hidrotehnica. Terminclogio’ ¥; © Ubaerti. do: tmbunstifirl funciare. Terminologio Gorectares torerffilor gt arucliorarea silviel a terenurilor degra- date: ‘Permtinologie. ", : ‘Hidrologie. Termipologie fete Hidraulies. Termindlogio, simboluri, unitifi de misuri Iiuorisi portage. Plan general Instalafii de ridieat. Tipuri. Terminologie Contaixiere. Terminclogio Paloto. do transport, ‘Terminologie “ROMAN -DE-STANDARDIZARE Elaborat inigial tn 1968 Data intriii in vigoare : S24: BUCUREST revisit tn“ 2080 1961-04-01DEAS SuULEL 2 TERMINOLOGIB 119 Wr. ert. ‘Termen Definifie 1 Amenajfiri_portuare 11" Disporitie generals 11a — | Coasts Figie de uscat de lafime variabils influenfatti de mediul ae Sinonim : litoral marin aa 11.2 _| Litoral evi nr, ort. 11.4 113 | pin Figie do teren de Vitime variabil& pe care se face contac- ee = “tui intre maro gl useat iH 114 | Fale Parte inalté si abruptis a coastei, en baza deasupra Timitei acfinnii valurilor Tis Plajé, “Parte joasi a armului cu inclinare mic& spre mare, | Tneint&t portuart Zonii preportuaré | Radi _| rit portuare aledtuita in general din material granular (nisip, pie- ‘trig, galpfi) gi care poate fi acoperita de valuri pe toatt Infimen saw partial Zoni amenajaté do useat si de api destinatd asigu- Miril unel legéturi cit mai directe intre clile de trans- port pe api si cele de useat sau intre cele maritime gi cole fluviale, in scopul tranzitului mérfurilor, edli- torilor sau animalelor vii, de la transportul terestru Is. trangportul pe api in ‘general si invers, sau de la transportul_maritim la cel fluvial Suprafati maxim de api gi useat, destinath exploa- ‘Suprafaja de useat in afara incintel portware si in apro- pierea acesteia, destinat& amenajirilor edilitare gi social-culturale ‘pentru persoanele eu activitate logatt de port, ee ‘Suprafa{i de ap din apropierea unui port sau punet goografic, adiipostita natural sau deschisi, unde navele pot astepta la, aneor’sau in deriv, inttarea in port sau plecarea in voiaj, alimbarea, sau alte operapil pregi- toare voinjulul sau escalei 1.10 ALL “Avanport | Alimbare Sinoniia : bazinet Suprafayi de api din fafa intririi in port, adiipostita | parfial, unde navele stafioneazt temporar, agteptind | intrarea in port sau pleeaea dupé linigtirea unef tartuni | paterni : | Operatic de desedircare parjial’ a unei nave mari fa j site nave, on seopul ds ai micyorapostajal, spre a putea int in barine portuare ev, adineimi miei, precum §1 operatin inversé de completare a incdrestuvit Spatin liber pentru navigatie, de lungime reduss, din dispozitivul de delimitare a gevatoriului portuar,” des: tinati intrarii_si_iesirii_navelor Suprafafé de ap’ in incints unui port, destinat, statio: nirii navelor pentru incdreare, descireare si alimentare (bazin de operatii) sau manevrelor Ia intrarea gi lesirea, navelor din port (bazin de manevri) Bazin mic cu intrare strimta, situat in interio: +, destinat,stafionivii_navelor mi aNr. ort. ‘Termen Definitie 1.1.17 | Distanj% de orientare | Distan{’ minim& pe drumul parours de nave pe directia intraril in bazinul de manevr al unui port, asigurind ‘trecerea corecté prin gura de intrare 11.18 | Distant de decelerare | Distan{ minim’ pe drumul pareurs de nave in bazinul de manevri, dup’ trecerea prin gura de intrare, in care Se reduce vitesa pind la 3 Ndjh 11.19 . | Peseaj Diferenf& de nivel intre planul inferior al chilei gi planul liniei de plutire a navel 1.1.20 | Pescaj maxim Pescajul in situatia navei cu inciredturé complet 1121 | Rul Osellajia navei in jurul axei longitudinale, ou efect do afundare si _ridicare alternativ’ a bordurilor 11.22 | Tangaj Oscilayia navei in jurul axei transversale, ou efect de afundare si,ridicare alternativé a provei si pupei 1.1.23 | Abatere Oscilajia navei in jurul axei verticale datorité valuri- Sinonim: ambardeo | lor gi curentilor 1.1.24 | Ambardee Vezi nr. ert. 1.1.23 1.1.25 | Balans ‘Totalitatea oscilafiilor combinate ale navel in jurul celor __| trei axe 1.1.26 | Rezerva de adineime | Distanfa minim’, care trebuie si rimin& intro chila Sinonim: rezerva | unei nave gi fundul efii navigabile, constind din : pilotului — rezerva de viteai pentru afundarea provei sau pupel \ | navel in timpul navigafiel ; — reserva de valuri pentru aofundarea unei parti a navei din cauza ruliulni sau tangajului; —rezervii pentru depuneri de aluviuni; ~ | = grosimea stratului de api care trebuie 8% rimini obli- gatoriu sub chila navei in situatia cea mai defavora- bili de afundare, cind toate celelalte rezerve au fost consumate 1127 _| Rezerva pilotulut Veni nr, ert. 1.1.26 1.1.28 | Adincime navigabilé | Adineime egal cu pescajul maxim al navei plus rezerva pilotului 11.29 | Acostaro Asezarea stabil a unei nave cu un boid la un chen, peren, geamandurd, dalbi ete. 1.1.80 | Amarare (in Asigurarea stafionirii unei nave prin legarea ei cu amenajiri portuare) | parime de puncte fixe pe useat sau pe api 1.1.31 | Amarare (in Operafia de fixare a inciredturii gi a obiectelor mobile navigatie) de la bordul navei pentru a mu se deplasa 11,89 | Dezamarare Operatic inversis amarérit 1.1.83 | Largare (de chen) Indepirtare lateral la oarecare distanfi de cheu a ‘ unei nave acostate, fri a so desprinde parimele, in vederea asiguririi ‘adincimii de plutire 11.54 | Largare (in Operatiune de slébire a legSturilor navei pentru execu- navigatio) tarea unei manevre 1.1.38 | Front de acostare Conturul mai multor construcfii hidrotehnice la care acosteanis nava 1136 | Dans Porfiune dintr-un front de acostare, delimitaté si nume- rotata conventional, avind o lurfgime convenabilé pentru acostarea wnei naveSTAS 8202-81 Nr. ert. ‘Termen Definigie 1137 | Schels 1.1.38 _| Teritoria portuar 1.1.39 | Chea portuar Punct de incireare a navelor, nedotat cu utilaje sta- Dile, comportind un egafodaj nepermanent, on punte de circulatie pentru aducerea si incrcarea mirfurilor 1a bord Suprafata totalé do uscat din incinta unui port Front do acostare gi suprafafi de exploatare amena- jat pe Istura unui bazin portuar 1.1.40 | Platform portuaré 1141 _| Debarcader ‘Porfiune amenajati din teritoriul portuar, dostinats operatiilor portuare Cheu_specializat_pentrn_pasageri 1.1.42 | Apuntament 11.43 | Mol 1444 | Pier 1.1.45 | Dispozitiv feroviar portuar 1.1.46 | Refea ratiers Chen on o singuré dani, specializat pentru un anumit sortiment de mérfuri Porfiune proeminenté din teritorinl portului, care se ‘afla in acvatoriul portuar gi este marginité de cheuri sau alte amenajiri destinate operafillor portuare Construcfie ingusté care inainteacé in acvatoriul por- taar avind deo parte gi de alta cheuri portuare firi platform’ ‘Totalitatea liniilor de oale feraté din ineinta portuars Totalitatea drumurilor din incinta portuari, cuprinzind portuaré drumuri de acces in port, drumuri magistrale gi dramuri aa de acces 1a cheuri 1.1.47 | Rarier’ pneumatics | Perdea de aer comprimat emis de Ja o instalajie ajezath pe fundul apei, destinati impiediciri propagirii {n aevatoriu a unei pelicule de hidrocarburi, eventual ineendiaté si 9 valurilor de miei amplitudine 12 Exploatare portuarit 12.1 | Trafic portuar Cantitatea de mirfuri, in tone, gi numirul de pasageri sau animale vii, care tree prin port, intr-o unitate de timp 1.2.2 | Copacitatea de ‘Trafieul posibil a se derula intr-un port ‘ratio a portului 12.3 | Sector portuar Porfiune dintr-un port —‘teritoriu si aevatoriu —, des- ‘inaté derulirii traficului de uo anumit sortiment de Ee [marfuri re 12.4 | Docher ‘Muneitor specializat pentru manipularea maérfurilor in incinta portuaré, la chouri, la bordul navelor, in depo- __| ite gi in mijloace de transport terestru 1.2.5. | Depozit Suprafafi din teritoriul portuar destinat® stafionarii de duratd limitata a marfurilor in trecere prin port Depozitul poate fi constituit po platforma portuar’, in | magazii, tn silozuri, in rezervoare, in frigorifere ete. Via | Antroposit Depozit in care stapionarea mirfurilor este de duraté mare, efectuindu-se uneori sortiri, ambaliri, prelucriiri 12.7 | Hambar (cali, ‘Spafiul de sub puntea principals a unei nave, in care se magazie) depozitearsi mirfurile inekreate 12.8 | Bocaport Capae care acoperé deschiderea existent’ in puntea unei nave pentra introducerea mérfurilor in hambar alDefinifie 1.2.10 1241 12.19 1.2.13 1244 1.2.92 1.2.23 Banda Asietii Canarisire Rujare Plas de ridicare Platforms de ridicare ‘Traverse de susfinere Graifer Operafii de repartizare si ayozare compacts si ordonaté, 9 marfurilor in calé si pe puntea unei nave, astfel inoit navigatia si decurg’ in deplind siguran{a’ Pozitie a unei nave in plan longitudinal, definita fie prin unghinl de inelinare al ehilei faja de planul de bazs ori- zontal fic prin diferenta intre pescajul PUPA si pesca- jul PROVA. Asieti negativd, navi aprovaté, oind pescajul PROV. este mai mare docit peseajal PUPA. Asieti pozitiva, navé apupati, cid peseajul PUPA este mai mare ‘ca pescajul PROVA Inclinarea transversali temporaria navel datorita valurilor, vintului, unei ineiroiri asimetrice sau punerii pe _useat’ iia Inclinarea transversalis a navei, eorespunzind unei porifii “eebilibru stabil, ew caracter de duratt 7 Manipulare a mirfurilor in yroc din cala unei nave in scopul nivelérii inciredturii si umplerii tuturor spafiilor Aispouibile, sau a deselireirii in totalitate a matfurilor Grinda portsareind tubulard sau din profilo, component a unui utilaj de incircare-desefireare In bordul navelor, montaté oblic si avind migedri in toate planurile prin legituri de manevre fixe sau mobile Macara cu coloand fix’ pi bray rotitor, montaté la bor- dul navelor, servind la operafii de ineireare-deseireare aacestora Cantitatea de marfi constituind surcina uniter’ ce se manipuleazi la 0 singuré manevri cu utilajele portului sau ale navei Parima sau ching’ toxtili, cablu sau lant de ofel des- thaté incingerii mai multor piese (saci, baloturi, zi, butonie, scinduri, laminate ete.) ca formeazt o eofada | Dispozitiv format din confectii de fibre vegotale sau sintetice cu ajutorul cdruia se pot pachetiza (slingui) marfurile in unititi de 1... 8 t, penten a fi manipulate emijloace mecanizate Element de incingere gi prindore a diferitelor incredturi la citligul macaralelor Plasi confeofionaté din fringhii textile sau cabluri de fel subfiri ale ere! colturi siat prinse ou zbiruri la cirligul ‘macaralelor. Serveste la manipulates mar- furilor in colete mici rezistente la strivire sau @ anima- | lelor vii Piatforma din lemn sau metal, prinsi in zbiruri ta elr- ligul macaralelor, pentru ineitearea-desoirearea miirfu- rilor grele si yoluminoase, care nu pot fi manipulate eu Aispozitive obignnite a Grinzi de ofel atinate cu abiruri ta cfrligu! macaralelor gi prevéizute ou mai multe cirligo pentru manipularea, pieselor fungi Dispositiv cu ajutoral cdiruia sint manipulate cu macarale inirfuri in vrac. Este aleiituit din doud cupe sau din dou parti (filei) cu mai multe gheare, care se inchid sise deschid cu ajutorul unor cabluri actionate de troliile macaralelor sau prin acfionare electrics, hidranlie’ ori preumatio’Nr. ert. ‘Termen Detinigie 1.2.24 | Cupt Recipient metalic deschis previizut cu dinfi sau lame din ofel rezistent la uzuri, servind la manipularea mate- riglelor in vrae eu exeavatorul sau ineredtorul frontal 12.25 | Electromagnet ozitiy atagat 1a macarale in locul eirligului, atri- ridiedtor Zod magus mass iemartale maguesieots kate ras: nipukirit 12.26 | Portainer Utilaj mobil pe cale de rulare in Iungul unui chen, cu ajutorul ciruia sint manipulate containere de pe cheu ‘pe nave gi invers 1.2.21 | Spreder Dispozitiv folosit pentru prinderea containerelor in tim- pul manipulirii. Comporté un cadra metalic de dimen- siunile containerelor, echipat eu elemente de zévorire actionate electro-hidraulic, cu comanda din eabina con- ducitorului 1.2.28 | Transtainer Utilaj mobil pe calo de rularo in lungul unui depozit de containere, comportind un portal sub care se exeeutis ciroulagia feroviars gi ratierl. Pe rigla superioar’ a portalutui se deplaseazs ciruciorul ou spreder. Serveste Ja, desedroarea-incirearea containerelor din — in vagoane do cale feratd sau mijloace de transport rutier, pe plat- forma portuars 13.20 | Pod descirestor Utilaj mobil pe cale de rulare in lungul unui cheu, cu ajutorul eruia sint desodreate mirfuri in vrae din nave. Comporté un portal sub care sint instalate benzi trans- portoare si uneori linii de cale feratd, preeum gi un pod ea console pe care se deplaseazd un cdrucior ou graifer. La uncle poduri desedrcarea deourge in flux continuy cu ajutoral unei rofi eu cupe, care transfers marfa ce © scoate din navi pe o band’ transportoare instalatd pe pod. Sub pod sint previzuto buncire simple sau cu cintar, din care marfa curge po bands transportoare sau_in_vagoane de eale ferati 12.30 | Pod de predare | Utilaj mobil pe cale do rulare in lungul unui cheu, eu | ajutorul cdruia sint inedreate mirfuri in vrac in nave. Comporti un esafodaj cu consol telescopic’, pe care este instalaté 0 band’ transportoare si un dispozitiv de intereepfie a benzii transportoare pe care soseste marta, 12.31 | Portie ew tuburi Utilaj fix sau mobil pe cale de ralare in Tungul unui cheu flexibile eu ajutorul edruia stat manipulate tuburile flexibilepentra desedrcarea sau incdroarea marfurilor lichide. Comportis portieul propriu-zis si braf ridieitor 1.2.32 | Instalatie pneuma- | Utilaj mobil pe cale de ralare, in Iungul unui cheu, ou ties de chen | ajutorul eiruia sint manipulate pneumatie cereale ‘sau alte mirfuri in vrac ou granulatie miei, pentra a fi des- ciireate din nave si incircate in mijloace de transport terestru sau in depozit si invers 1.2.33 | Cutbutor ‘Utilaj 1a punet tix en eare se efectueazds risturnarea unui vagon, fie transversal,’ fie longitudinal, pentru descir- catea mirfurilor in vrac in bunedre, de unde sint preluate prin_intermediul unor benzi_transportoare 12.34 | levator Utilaj plutitor sau pe cheu, dotat eu lanp cu cupe, cw ajutoral edruia ccroalelo sau alte méirfuri in vrao sint seoase din nave pe vertical gi transferate in depozite ori in mijloace de transport terestra sau navalNr. ort. ‘Termen Detinigie 1.2.85 1.2.36 1.2.37 1.2.38 1.2.39 1.2.40 12.41 1.2.42 Stocher Reclaimer Autostivuitor Autoineirestor Autotransportor ‘Pransportor gravitational Banda transportoare Paletizare Utilaj. mobil pe cale de rulare, in Iungul unui depozit, Pentmn predares in flux continu a mirfurlor in vrae, mports un dispozitiv pentru interceptarea benzii transportoare pe care soseste marfa si rispindirea aces- teia cu ajutorul unei benzi transportoare instalaté pe un brat Totitor Utilaj mobil pe cale de rulare in lungul unui depozit pentru preluarea in flux continuu a marfurilor in vrac. Comporta o roati cu oupe instalata la capital unui brag rotitor gi ridicitor previzut cuo bandi transportoare. Marfa extras din depozit curge pe o band transpor- toare instalat in Iungul depozitului, prin intermedinl unai_bunelir Utilaj mobil pe roti previzut cu catarg frontal sau”| lateral, pe care se ridic& gi coboar’é dowi furci, eu ajuto-" rul eérora sint manipulate de regul palete. Serveste la; transportul marfurilor pe platforma portuara gi stivuirea’ lor in depozite, pe puntea si in cala navelor, in vagoane si In containere. i Dup’ modal actionarii, so denumese motostivuitor gi’ electrostivuitor Utilaj mobil pe roti previut cu brat ridiciitor si cup’,| cu care se manipuleazi mirfuri in vrac in depozite, pentru ineérearea lor in mijloace de transport terestre, sau in cala navelor, pentru dislocarea marfii gi aduna-,| rea ei in zona activé a graiferului pentru descdrcaro’| Portal mobil pe rofi cu ajutorul chiruia sint ridicate si} ‘transportate containere, din deposit, Ia cheu gi inversi| Dispozitiv eu role cuprinse intr-un plan inclinat sau intr-o suprafafi.curb& riglati in pant, cu ajutoral caruia marfuri generale ambalate in saci, baloturi, colete sau in alte elemente deform’ regulati sint transportate gravitafional pe distanf’i mic, la descireare din mijloace de transport terestru sau de’ ineireare in nave ‘Mecanism montat la sol, pe estacadi sau pe diverse,| utilaje cu flux continun, care realizeaz’ transportul pe‘| orizontalis sau in pant’ mick a mérfurilor granulare sau ambalate in saci, baloturi, ori colete mici, prin purtarea Jor pe o banda flexibili in continua migcare “Sistem de manipulate si transport al mirfurilor prin folo- Ysirea paletelor pe tot parcursul, de la produeditor la benoficiar 1.2.43 Roll on-roll off Sistem de transport al m&rfurilor pe orizontalé in vehi- cule sau containere imbareate pe nave, caracterizat prin aceea cf vehiculele intr’ si ies de pe nave in flux continua prin proprillo lor mijloaes de propulsio sau remorcate 1244 L245 Stafionarea unei nave intr-un port pentra incircare- Gescireare, aprovizionare si_operagii_comerciale ‘Termen care, aplicat unor miirfuri intr-o anumit’ situatie,} arati of nu mai sint de plitit cheltuieli ficute anterior cu_ambalarea, transportul, manipularea ete. 12.47 1248 Navlu Inifialele cuvintelor din limba englezi Free on boards (iber la bord), aritind ci pentru mirfurile inedreate | po o navi nn mai sint de plitit cheltaieli feute anterior Preful_transportului_po api al unor mérfuriWr. ett, ‘Tormen Definifie 1948 | CLF. Inifialele cuvintelor din limba englezi ,,Coast, insu- rance, freight” (cost, asigurare si navlu) aritind od in plata marfii s-a inelug, pe lingi valoarea mirfii, asigu- ___| farea gi transportul 1.2.49 | Navlosire “Angajare a unei nave, in intregime sam parfial, pentra Sinonim: afretare _| transportul unor_mérfuri po apa 1.2.50 __| Afretare ‘Veai nr. ort. 1.2.49 a 12.51 | Stalii ‘Durata timpilui acordat pontra inelirearea sau descir- area unei nave, prin contractul de navlosire (conosa- ment) san prin uzanjele portului de eseali 1.2.52 | Contrastalii Durata timpului cu care s-a depigit,staliile acordate ‘pentru incdrearea sau descircarea unei nave. Be infelege gi suma de bani datorati armatorului de navlositor pentru aceasti depisire 1.2.53 | Dispatch ‘Durata timpului economisit la inetrearea sau desetrea- rea unei nave faj& de staliile acordate. Se infelege gi ‘Suma de bani datorati navlositoralui de armator pentra timpul econom isit 1.2.54 | Buncherare Operatia de aprovizionare cn combustibil a unei nave 13 ‘Adapostirea posturilor ‘maritime 13a | Nivelul mari Nivelul planulut orizontal care imparte in dow pirfi gale distanfa pe verticald intre planul orizontal tangent ae - Ja ereasta unbi val gi cel tangent In fundul aceluiagi val 132 — | Nivelul zero Media multianuala a nivelului mari, inregistrat pe vreme de calm absolut 133 | Maregrat ‘Aparat instalat intr-un Dazin portuar adiipostit, care i inregistreazd nivelul m&rii fafi de nivelul zero” | 134 | Valuri intrejinute | Valuri permanente supuse_sofiunii_vintului 135 | Hula Migcarea oscilatorie a apei, propagaté in afara_zonei de actiune a vintului sau in interioral acesteia dup& inee- tarea vintului 7 13.6 | Creasti de yal Partea cea mai de sus a valului 13.7 _| Fund de val Partea cea mai de jos a valului 13.8, | Diferenfa de nivel intre creasté si fundul valului 13.0 Distanfa intre douk creste sau dows fanduri sucoesive 13.10 Durata de timp intre aparifia succesivl a dou ereste | in droptal aceluiagi punct 13.1 | Viteza valului Distanfa pareurs’ do creasta unui val pe direofia de _| propagare, in unitatea de timp 13.12 | Curbura valului __| Raportul dintre iniljime gi lungime 13.13 | Cimp de valuri Zon ou acceasi stare de agitatie a suprafefei marl, pe Sinonim: spectral | care se produo valuri eu aceleasi valori ale elementelor ___| vataritor caracteristice (intlfime, Iungime, perioada) 1.3.14 | Speotrul valurilor | Ver nr. ert. 13.43 13.15 | Directia de propagare | Directia perpendicularé pe crestele valurilor a valurilorNr. ert. ‘Dermen Definigie 1.3.16 1.3.17 13.18 1.3.19 1.8.20 18.21 1.3.22 1.3.24 1.3.25 1.3.26 13.27 Refractia valurilor Difractia valurilor Deferlarea, valurilor Adincime critic’ Reflectarea valurilor Clapotis Spargerea valurilor Resack, Dig de adipostire Dig de adipostire ou taluzuri Miex Modificarea dircofiei de propagare a valurilor intr-o zon& a cimpului cu adincimi mai mici decit 40...60% din Iungimea valurilor, cu tendinga de a deveni perpen~ dicular’ pe curbele batimotrice. Indlfimea si lungimea valurilor se modifick, perionda riminind eonstania ‘Moditicarea direotiei de propagare a valurilor prin rotirea, in jurul unui punct de discontinuitate in cimpul val rilor, cum ar f promontoriu natural, sau eapul unui ig. "Totodati, se reduce indlfimea valurilor, lungimea si perioada riminind constante Pierderea formei regulate a valurilor, insofits adeseori ‘de inspumare gi risturnare, care se produce in zona eim- pului cu adincimi mai miei dectt adincimes critics Adincimea unde se produce deferlarea valurilor care se propagi spre farm, egal ou aproximativ odaté pin’ Ja de dou ori inilfimea valurilor ‘Transformarea unui cimp de valuri denumite inci- dente, 1a contactul cu o suprafafi, in condifii de adin- cime mai mare ca adincimea critied, constind din marirea inalfimii valurilor, lungimea gi’ perioada _riminind neschimbate. Fenomenul se datoreste interferenfei vala- rilor reflectate cu cele incidente |Cimp de valuri neregulat, datoritds reflexiei si interferenfei ‘yalurilor Dezorganizarea complet a formei valurilor gi eliberarea aproape In intregime a energiei acestora Ia contactul cu un obstacol situat la adincimo mai mie& decit adin- cimea critic’, sau la contactul cu farmul Oscilafie pendularé cu perioad’, mare a nivelului unei suprafeje de api (mare, lac, strimtoare, canal ete.) dato- riti unei cauze accidentale (prosiune, vint, aversi, eutremur ete.) care produce o denivelare intt-o parte a suprafefei de ap% gi care se propagi in partea opus’ a suprafetei de api in migeare altenativ’ pind la amortizare. Perioada variazi de la 1 minut la citeva ore, iar nivelul se modified de la cifiva centimetri la 2... 3m Cimp de valuri interferate prin reflectarea cu violenfi a valurilor ineidento, producindu-se gi curenfi ciroulari Constructie hidrotehnics care delimiteaz’ acvatorinl portuar fafa de largul marii gi il apars de valuri, curengi, fransporturi de aluviuni sau sloiuri de gheagi ‘Tip construetiv de dig de form’ general trapezoidal’, realizind adépostirea acvatoriului portuar prin absorb: ‘ia. energiet valurilor, care se disipear pe taluzul siu exterior Hlement do constructie al unui dig de adipostire cu ta- luzuri, formind corpul siu masiv, aleStuit in general din piatr brut’ nesortata 13.28 Carapace Element de constructie dispus pe taluzul exterior sau interior al digurilor, pentru a-i asigura protectia impo- triva actiunit distrugitoare a valurilor, aledtuit din blocuri de piatr’s sau de beton“STAI B002-81 =a = Nr. ert. ‘Permen Definitie 13.29 | Manta Strat de blocuri de piatra sau de beton interpus intre 13.30 13.31 1.3.32 1.3.33 13.34 1.3.35 1.3.36 13.38 13.39 1.3.40 Bermi ‘Tetrapod Stabilopod Bloe evidat Parament Dig de adpostire cu parament vertical Cheson plutitor | Coronament Bid de gards Muzoar Teteli carapace si micz, cu rol de filtru invers, impiedicind sufozia pietrei nesortate prin golurile carapace Blement de constructie orizontal situat la piciorul talu- zului digurilor pentra a asigura rezemarea mantalelor gi a carapacei. Este aledtuit, de regula, din piatrit nesor- tata protejati cu blocuri do piatri sau_de_beton Bloc de beton prefabricat cu patra picioare dispuse dupa virfurile unui tetraedra regulat. Este folosit ou eficienfa in alcstuirea carapacei digurilor de adipostire ex taluzuri Bloc de boton prefabricat cu patru picioare dispuse spapial simetric gi previizute fiecare Ia cap cu cite trei protuberanje. Stabilopozii agezaji neordonat in dubia strat, aleStuind carapacea digurilor de adipostire cu taluzuri, conferi acesteia o mare rezistenté la aofiunea distructivi, a valurilor, datorati efectului de agitare in mas& eu ajutorul protuberantelor si a procentulul de goluri.de ciroa 60% Bloc de beton prefabricat a olirei forma rezult dintr-un trunehi de piramid& eu bazele pitrate, din ale cirui fete Jaterale au fost extrase pene cu secfinne de sector circular. Prezinti avantajelo oxccufiei ugoare si ale economiei de eton fati de blocurile eu fete plane, inclusiv rezisten}i, sporita la forfa de antrenare a valutilor ‘Fafa vaizuti a unei construcfii hidrotelnice masive ‘Tip constructiv de dig de seofiune cutenti dreptunghin- lari, comportind spre exterior o suprafata plant verti- cali’ si realizind adipostirea acvatorinlui portuar prin reflectarea. valurilor | Constructie de beton armat cu fund la partes inferioart gi | adeseori compartimentatd eu perefi verticali, servind | la exeoutarea corpului digurilor de adipostire sau cheu- | rilor cu parament vertical. Este transportat’ prin plutire | de 1a local de confecyionare la locul de punere in opersi, unde este soufundat’ prin inundare pe un pat dinainte nivelat, fiind apoi lestata definitiy prin umplere cu material granular sau beton Blement de constructio din beton sau beton armat avind forma unui zid de sprijin, cu fata exterioard adeseori profilata, agezat pe coronamentul digurilor de adipostire ca, acopt de a rerpinge packetcle de aps implnio de valuri cu tendin{i de piitrundere in interiorul portului prin deversare peste diguri Constractie de intirire a punetului extrem terminal al unui dig, jetel, intrare in ecluzi ete. Dig de tip usor de supratafd sau submarin ou ridicina Ja farm,Nr. ert. ‘Termen Detinitio 14 Construe}ii de aoostare 14a 142 143 144 146 Zid de cheu Bstacadé (pentru amenajiri portuare) Dalb Chou pereat Seondru i Bolard Constructie masivé din zidirie de piatra, beton sau eton armat, ori palplange ancorate, cu parament ver- ‘tical spre un aevatoriu portuar, marginind un cheu portuar si avind urmiitoarele trei funefiuni : |— ofer’ front desprijin si posibilititi de amararea navelor ‘acostate ; — asiguri legitura intro navele acostate si platforma portuar’ ; —sprijind umpluturile de pamint din care este aled- tuita platforma portuars Constructie cu schelet de rezistenti, din lemn, beton armat sau ofel, marginind un cheu, destinati acostirii si_legiturii_cu’platforma portuara Constructie elastics alcdtuitt dintr-un grup de pilofi de Iemn, beton armat sau ofel solidarizat la suprafata ape, destinaté acostirii navelor, pentru asteptare sau operafil ortuare, preoumn #{ghidarit navelor Ia intraren in Toeuri gusto . Mal taluzat protejat cu pereu de piatri sau plici din beton, adeseori cu saltea de fascine yi consolidat prin pilotaj uneori ancorat, marginind un cheu si destinatt : — acostirii navelor ; — legaturii intre navele acostate si platforma portuard ; — stabilizirii: malului; — protecfiei malului impotriva valurilor si curentului apel Bil de Iema san grindi de ofel ou inima plin& ori eu zibrele, servind pentru largarea navelor acostate la un_chett_pereat Blement de constructie din fonts sau ofel turnat, de forms special’, cu ciupered la partea superioar’ si ancorat in coronamentul zidurilor de chen maritime, servind pentru yrinderea parimelor de amarare a navelor acostate LAT 14.8 14.9 1.4.10 1441 14.32 Bintd Baba Organow Seard de chew Ancastrament Lovag de seondru Bloment de constructie din lemn, fonti, ofel sau beton armat, de formé cilindriek ou eiupere’ la partea superi- oar, incastrat in coronamentul cheurilor pereate, esta- eadelor sau zidurilor de chen fluviale, servind pentra prinderea parimelor de amarare a navelor acostate Blement de construefie navald de forma cilindries, eu ‘ciupered la partea superioari, montat Ia bordul navelor, servind pentra prinderea parimelor de amarare Inel do ofel ce se monteazi pe paramentul cheurilor pentru legarea navelor miei Scar, metalicd sau de beton previizutd in locaguri_ame- najate in partea dinspre ap’ a unui cheu servind la coborirea de la nivelul coronamentului la nivele mai joase pentru legéitura cu ambareati Amenajare in coronamentul unui chea pereat, pentru regemarea punfli care asiguré legatura cu navele ‘Adinciturt practicati in paramentul unui cheu pereat, neeesari pentru fixarea unui scondruNr. ort. 14.43 ‘Termen Apliriitor de eheu ‘Tranchet Rampietare Definitio ‘Termen general folosit pentru dispozitivele montate pe paramentul cheurilor pentra a inmagazina o mare parte din energia cineticd, care s0 produce la acostarea navelor, protejind atit paramentul cheului, cit si bordajul navei. La cheurile pentru nave mici yi mijlocii se folosese apira- ‘tori din anvelope auto, grinzi sau butuci de lemn, baloane de fringhii ete. [La cheurile pentra nave mari se folosese apiritori de cauciue de forma cilindried, san in V, ori apdritori cu mecanisine “Apinitor de chen din grinzi delemn fixate in paramentul] cheurilor Complex de lucréiri, ce se executit pentru sporirea adin- cimii de acostare direct la un chew 15 15.1 1.5.2 Construofii si reparagii navale Santier naval Calis de ridicare gi lansare Cali de constructic Caki de transfer Doe uscat. Corpal dooului useat Capul docului seat Radiernl docului seat Complex industrial in care se construiese nave not gi se executa reparatii de diferite grade la navele in exploa- tare. Comporta ateliere, platforme de montaj, mijloace Ge punere la useat si sau lansare Ia ap, cheuri de armare ete. Construcfie hidrotehnics constind dintr-un plan inelinat: previzut cu file de rulare san alunecare, ciracioare, poduri transhordoare ori sAnii gi utilaje corespunzatoare, folosind pentru ridicaren navelor afaré din api sau Jansarea lor in api. Pozifia navei in migeare poate fi transversal san longitudinal’ pe direefia pantei Constructie hidrotehnick in legkturds cu o cal de ridi- care gi lansare, constind dintr-o platform’ orizontal& previzuté cu file de rulare, cirucioare, utilaje pentra translafia navelor, macarale’ si utilitigi necesare execn- ‘tarii lucrdilor de constructie si reparajio a navelor Constructie hidrotehnicd previzutd cu cirucioare pe file de ralare orizontale destinati: trecerii navelor de 1s eala de construchie la cala de ridicare si lansare, preeum si invers ‘Lucrare hidrotehnick destinat’ primirii navelor sau el mentelor de nave in vederea reparafiel sau constructiei in uscat. Dispune de o camer’ sub nivelul apei, bine izolats Parte 2 camerei docului useat in care stationeant nava Ja care se Increazi Parte a camerei docului useat in care se gisese amena- jirile de golire si umplere ale docului, precum si cele aferente porfii de inchidere. Se giseste in mod similar si la ecluzt Blement de construofie orizontal constituind fundul eamerei docului uscat, pe care este agezati nava Ja care se lucreazi. Se giseste in mod similar gi la ecluzit Bajonier Hlement de constructie vertical eonstituind peretii late- ali gi de fund ai camerei docului uscat. Se giseste simi. Jar gi la ecluzeNroert, 1.6.10 16.11 1.5.12 1.5.13 15.14 16.15 ‘Termen, Poarti, Doe plutitor Andocare Tacatt Tachet (de doc) Pontil (de doo) Definifie Constructie metalits sau de beton armat destinata in- chiderii unui doc useat sau a unei ecluze : Se disting : = porfi. buscate 5 — porfi cu clapeti; = porfi eu sector; — porfi rabatabile; — porfi cu translagio; = porfi ridicatoare ; = porti plutitoare. Constructie naval in forma de U sau L in seetiune transversal, folosit’ pentru ridicarea navelor din api ‘in vederea executirii lucririlor de intretinere si repa- rafii la caren& (partea imers’). Este inzestrat cu macarale gi utilité}i pentru ucru, pre- cum gi cu stafie de pompare a apei din tancuri pentra eartareetar, Scufundarea se face prin inundarea tan- curilor L Operafia de introducere a unei nave intr-un doe useat sau pe un doe plutitor Bloo de beton, ‘constructie metalicd sau stivé din grinzi de lemn, de forma general’ paralelipipedicd, care se folo- seste pentra asezarea navelor pe radierul unui doe uscat, pe platforma nei cale de constructio sau pe fundul ‘unui doe plutitor, astfel incit sub chili si riming spagial necesar pentru Iucra Pies& de lemn fasonati in form de pani, care se intro- duce intre tacati gi carena navei de andocare Stilp de lemn sau din construcfie metalics eu zibrele, servind pentra sprijinirea navelor andocate, fiind plasat intre bord gi baza bajoaierului sau diverse redane de pe elevatia acestinia 1.5.16 Prag Blement de constructie de la capul radierutui docurilor useate, pe care reazemi otang poarta. ‘Nivelul pragului este determinat pentru pescajul maxim admis al navelor ee intr’ in docul useat Buse Sinerolift Denumire data celor dou% praguri amonte gi aval, de la eapetele ecluzelor Constructie constind dintr-o platform’ actionaté de trolii sincronizate, destinat& la gantierele navale pentru lisarea Ia ap pe vertical a navelor nou construite sau a celor reparate po locurile de Iucru de pe platforma orizon- tali, preoum gi ridicarea pe vertical’ a navelor pentru a fi introduse pe locurile de Iucru in vederea exécutirii unor reparafii 21 2 AMENAJAREA CA Cai navigabile in ceurent liber ILOR NAVIGABILE INTERIOARB 2d 212 Regim hidrologic Ee Etiaj navigabil ‘Sinonim : nivel minim de refering Ansamblul fenomenelor de care depinde debitul unui curs de apa 7 Nivel minim conventional intr-o sechiune a unui curs de api navigabil, stabilit pe curba de asigurare multia nuali a nivelurilor pentru asigurarea de 94%, finind seama de perioada navigabiléSTAS 8202-81 —u ‘Sinonim : limnigrat Nr. ert. ‘Termen Definigic 213 | Nivel minim de ‘Veo nr. ort. 2.1.2 referint E oe 214 | Miré hidrometricd | Right gradat& instalati 1a malul eursurilor de apa, in locuri ferite de plutitori, servind 1a misurarea nivelului apel. Zero al mirei se stabileste la cel mai séizut nivel ‘ating in decursul unei perioade determinate. Bl poate fi zs ES coborit do la o perioad’ la alta 21.8 — | Fluviograt Dispozitiv instalat In malul unui fluvia, in locuri ferite de plutitori, destinat inregistrérii grafice » nivolurilor apet Veai nr, ort. 2.1.5 21.6 | Limnigrat ait — | Hidrograd ‘A zecea parte din amplitndinea maximi a nivelurilor inregistrate po 0 porioadi indelungats intr-o seofiune _| s unui curs de api 2.1.8- | Hidrograms Diagrama reprezentind variapia in timp nivelurilor sau debitelor unui curs do apé intr-o anumitt seepiune 2.1.9 | Viiturs Crojtorea bruset a debitulul unul ears de apt, prove: eaté de ploi abundente, de topirea brusck a zipezilor sau din cauza accidentirii unor Iucriri de refinere 2.1.10 _| Cimp do gheags Suprafaja_unui strat continu de gheafa 2.1.11 | Pod de gheats Oimp de ghesfi de la un mal la altul aaa2 | Zipor Tngrdimidire de ghefuri pe un sector al unui curs de api care produce micgoraroa secfiunii de seurgere Gabarit de navigajie | Dreptunghi suprapus pe secfiunea transversal a unui cours de api san canal navigabil, avind léfimea si inalyi- “mea corespunziitoare condifiilor de navigafie pentru [funa sau mai multe nave 2114 _| Gabarit de api Parte din gabaritul de navigafio situatfeubjuivelul apei 2115 | Gabarit de ser Parte din gabarital de navigatio situatd deasupra nive- lulu apet 21.16 | Senal navigebil Figie la. suprafaja unvi curs de api navigabil, pe care este asigurat gabaritul de api, cu continuitate in Imngul | 7 cursulué 2111 | Bane EDepunere de aluviuni in albia unui curs de ap’, dispusi ‘transversal, oblic sau longitudinal, care evoluean’ ca form’, inilfime sau pozitie #4 2438 | Bark Prag format din depunerea in maro a aluviunilor in fafa on garii unui flavin f 2119 | Punet critic Zong in care condifiile de navigate nu sint asigurate in mod normal, datorité depunerilor, ipsei de vizibi- ee eee Titate sau do gabarit eto. 2.1.20 | Perioadé de navigatie | Perioad’ dintr-un an in care se poate desfagara trans- portal pe oiile navigabile 2401 | Tuaj Sistem de propulsio a navelor care navigi in amonte, impotriva unui curent putemic, prin tragere ou cabla scfionat de trolii amplasate pe uscat c 22 |{Canale navigahi fi navigabile cu albie format artificial 221 | Sectime udaté Parte din geofiunea unui canal navigabil’ situati sub nivelul apeiNr. ort. ‘Termen Definitie 222 | Sectiune macstré _| Seofiune transversal maxima din opera vie a navei Sinonim: eupli maestris 223 | Cupli macatri Veai nr, ert. 2.2.2 224 | Cooficient de blocaj | Raportul dintre seofiunea udat& gi seofiunea maestri 22.5 | Halaj Remoreare de nave pe o cale navigabilé interioar’ cu ajutorul mijloacelor terestre 22.6 | Cale de halaj Cale pe malul unei c&i navigabile interioare, pe care cireuli mijloacele terestre de remoreaj 22.7 — | Capacitate de Numirul de nave caro pot trece in ambele sensuri pe navigabie ‘un sector al unei c&i navigabile, intr-o unitate de timp 228 | Biet Sector de canal la ale cArui extremitafi sau numai la o extremitate se produce 0 modificare accentuat’ a tipului de migcare a apei sau a nivelului apei, provocaté de elemente naturale sau artificiale 22.9 Cadere Constructie pentru racordarea a dowk bieturi de canal situate la cote diferite, fara stavils 2210 | Bolus Constrictie hidrotehnied situats intre dou’ biefuri ale unei oi navigabile destinat& trecerii navelor de la nive- Iul unui bief, la nivelul diferit al celuilalt bief, prin __| modificarea nivelului apet 22a. | Sas Camera, de ecluzsi, in care se introduc nave in plutire Ascensor de nave spre a fi ridicate sau coborite de la un bief la celilalt prin variafia nivelului apei Amenajarea situati intre dows biefuri ale unui canal cu diferenfé foarte mare de nivel, destinatd ridic&rii si coboririi pe vertical’ sau pe un plan inclinat a unei Cuve ca api, in care se introduc navele in plutire 2213 2.2.14 2.2.15 Capacitate de trecere Scart de pesti Sparg-gheturi Numirul de nave care pot treee printr-o ecluz# sau un ascensor, intr-o unitate de timp Construcfie hidrotehnicé in formi de scar, situatd la separafia amenajati dintre doul biefuri, prin care se ereazi posibilitatea trecerii pegtilor dintr-un Diet in eelilalt Pinten de zidarie, boton sau beton armat amplasat pe ‘cursurile de api in amonte de anumite Ineriri, in seopul aparirii acestora impotriva acfiunii ghefurilor 3 AMENAJARI AUXILIARE PRIVIND SIGURAN'A NAVIGATIET Ba Semnalizare Ansamblul de misuri in porturi si pe edi navigabile interioare, avind seopul de a feri navele de primejdiile aferente mediului natural sau artificial, prin furnizarea explicit in timp util a informatiilor necesareNr. ert. [ ‘Termen Definipie 314 8.12 313 314 315 316 BLT B18, 319 de ceatis Semnal Baliz Panow Talon (in navigatie) Far fix (In navigafie) Geamanduri Lumin’ de far Nautofon Sinonim : sivend Radar Sinonitn : radiolocator Disporitiv eu ajutoral o&ruia se realizeazi semnalizarea. Dupa sursi, se disting — semnale 'vizibile luminoase gi netuminoase ; — semnale sonore; — semmale radioelectrice ; Dupa seop, so disting : = femnale de interzicere ; — semnale de obligatie; — semnale de restriefie; — semnale de trecere recomandati; — semnale de indicatic ; — semnale de limitare a senalulni navigabil; = semnale de coast marin, Semnal_vizibil Semnal vizibil luminos sau neluminos montat pe stip, situat pe malurile etilor navigabile si informind codificat | prin desene colorate Semnal vizibil neluminos gi luminos montat pe un stilp, pe malurile unei oii navigabile in cadral unor siruri de jaloane, pentru a indica un aliniament, axul senalului, traversarea genalului ete. Constructie de forma si euloare caracteristice, pe fundapie fix, servind drept reper in semnalizarea navigafiei mari time sau_interioare, echipaté ou semnale luminoase, sonore, radioelectries si submarine Navi specialé, ancorati la punct fix, de coordonate cunoscute, pe care este instalat un far Corp plutitor metalic, vopsit in diferite culori, care se ancoread pe mare sau pe ei navigabile interioare, pentru a constitui semnale vizibile luminoase sau nelu- minoase, sonore sau radioelectrice. Se folosese geaman- duri cu dimensiuni mari pentru legarea si operarea navelor petroliere in largul mirit Dispozitiv instalat lo partes superioard a unui far pentru a produce un fascicol de lumini alb& sau coloraté divi- jat si cu Ditaie mare, continu sau ou intreraperi, Se disting : — luming fix, continu, cu acceasi intensitate gi aceeagi culoare ; — Juming ‘eu selipiri coustind dintr-o succesiune de lumina gi intuneric, la care durata intunericului este mai mare decit a fuminii; — lumina en ocultafii, sueeesiune de luming gi intun Nie Ja gore Qurata hitninit este mat mare deeit a intu- nerioului ; — lumini alternativa cu menginerea intensitagii, dar chimbarea alternativi a culorii Mijloe de semnatizare sonor’ po timp do ceabii instalat intr-un far sau pe o geamanduré Aparaturd electronici destinati observirii si masunirii depirtirii unor obiecte de pe mare, de pe useat sau din aer, funetionind in baza proprietitii undelor radio scurte si ultraseurte emise de o stajie, de a se propaga fin linie dreapta, a fi reflectate de obstacole intilnite in cale gi apoi receptionate de acceasi statieNr. ert. ‘Termen. Detinitie 31.12 _| Radiolocator Veni nr. ort. 3.111 31.13 | Reper costier (punct | Semnal vizibil constituit dintr-un obiect natural de pe ‘caracteristio) coast (virf de deal, virt de munte, stines, eap proemi- nent ete.), sau artificial (tum, cog de fum, turli de diseried ete.) cu forme bine conturate, care 'se observa, clar de pe mare, distingindu-se pe fondul inconjuriitor 3.2 Intreginerea adineimii navigabile 321° | Batimetrie Activitatea de misuritori de pe ap%, avind scopul de a reda Telieful fundului mérii sau al unui curs do apa, prin curbe de nivel numite batimetro, raportate la nivelul zero al mérii sau la etiajul local al cursului de ap’ 3.2.2 | Hidrogratie Stiinga intoemirii harpilor cursurilor de ap’, a zonelor marine si coastelor limitrofe Sonda Instrument sau aparat eu care se misoar’ adincimes apei, fie direct cu prijini gradat& sau cablu gradat cu greutate de plumb, fie indirect prin misurarea presiunii hidrostatice sau _a’timpului de parourgere dus-intors a traiectului_undelor ultrasunet reflectate de fund 324 Dragaj Excavafie in mare deschis%, in acvatoriu portuar sau in albia unui eurs de api sau & unui canal, pentra mérirea [Eero adineimilor i 325 | Drags Utilaj naval cu care se executh dragajul. Se deosebese : = dupi sistemul de Tucra : — drag. cu cupe, care execut exeavafia sub ap’ eu ajutoral unui lant eu cupe cu marginea asou- fit ‘sau_eu dinti din ofel special; — dragi absorbant, eare executh excavapia sub apa prin dezagregarea solului gi absorbjia mate- Tialului amestecat eu api; — dragé absorbant-refulantd, care pompeazis materialul absorbit amestecat eu api, la tants; — dupa zona de tucru : — dragi pentru Ai navigabile interioare < Grags pentru bazine portuare; — dragi do mare deschisis 3.2.6 | Derogents Utilaj naval cu care se executé derocarea fundurilor stineoase ale mirii sau ale edilor de apa interioare prin lovituri repetate ou piloni sau trepane de ofel special. Loviturile pot fi rare in cazul unor piloni grei ridieati cu troliu mecanie si cizind liber de la indltime mare — sau pot fi dese gi cu eursi mics eu trepan acfionat cu acr comprimat sau motor eu ardere intern’ 3.2.7 | Corp mort Element de construetio prin care se realizeazis un punot: fix renistent la tractiune, destinat prinderii parimelor pentra manevrarea diverselor utilaje de useat sau pluti- toare 3.28 | Papionare | stigeari Iaterale gi de inaintare exeoutate de o drag’ sau derogez in Tuern, prin tragere pe sase cabluri fixate de ancoraje sau corpi mori, pentra a métura intreaga zon’, de exeavat a fundului apet 3.2.9 _ | Salands ‘Navi ou magazie deschisii pentru primirea de la drag’ a produsului dragajului, eo trebuie indepirtat. Descirca- ‘ea se face in api fie prin deschiderea unor porti — clapet de la fundul magaziei, fie prin desfaccrea magaziei, care este constituita din dou’ corpuri de navi articulate (sa- landi-hidroclap). Poate fi autopropulsaté san remor- catSTAS 8202-81 718 ~ s Nr. ert. Termen, Definipie 3.2.10 3.2.11 Gabark Scafandru ‘Naya cu punte po care se incares de reguls produse de carieri, aite materiale sau prefabricate, pentra transport gi punére in oper Ia Iucriri hidrotebinice, 7 deosebeso : — gabarl remoreat sau asutopropulsatd ; gabari basculant’ ; = gabari port-bloe Specialist care executé diverse Iucriiri in stare de imer- siune. Scafandral clasic foloseste un echipament de protectio etang gi respir§ aer, care i se pompeazt do Ja suprafati. Scafandrul autonom respiri ser 1a presiunes adineimii Ja care se afl tn seufundare, din butelii pe care le poart’ pe spate. Nu are nevoie de echi t de proteotic etang, ci numai de ochelari gi dispozitiv de respirat cu valvula, 8.2.19 Ranfiuare Operafia de scoatere la suprafajé a unei nave scufundateINDEX ALFABETIC Termes 7 Neat > termen Net ‘Abatere 143 ‘eodiare - igo ‘evatorin portuar ie ‘ameime davigabun . rns ‘Adinelme entiet i25 Atetare ae ‘limbare tis ‘marare (in emeneiés! porter) ie ‘Atmarare, (i navignie) Dig de adipostire 1333 ‘Ambarace Dig de adipose cu taluzurt Fe ‘Antrepodit Digdeadipostie cu parament vertical |’ 13.35, ‘Aneasteament -Ditcetia de Dropagere n valor i ‘andere Dispaten 1289 Aptnitor de chea Dispouitv fevoviar portuer tis ‘Apuntament Distantt ae" dcelecare ree ‘Atmore Distantd de orlentare a ‘Ascentor de nave Doe piuttor ps ae ‘sett Doe becat iss ‘Autotnctrettor Docver 13a ‘ttostvuttor Drags} . ‘Aatotransportar Drage ‘vanport - Each aba ‘ Blectromagnet ridleltor Balower Eivaor Bale Eset : Balas Enegcad(pentraamenalio pituare) Bane : Ela) navigable Banda Banal transportoare a Bark ar th (hy navigate) Baler paeametict~ Plaviogsat, Batimetile Eon 3 Bazin porte Freneo Baztnet Front de acistare Ber Find dew Bet as” a = bilts Sabah de aoe Bloe eviast Gabartt de ara Botsport Gabarit de navigste Bold Seamandsed 2 Bineherare , Grater Burs - Geek de Intene (alk de riateare gt tansre isa Halal Eu de constracte 33 Himba (col, magazis) (alg de teanater tea - || Hudroared Gite ds aaj ay Hidcogrette Ganatve tate Hidrogramns Canale navigable Pe Hla ‘apactate de navigate 127 : Gapacltate de trcsre Bais Tacit portuart Gibactate de tale n portul 122 Tastalaie pretinaticd de chea Carapace 28 Teaifines Salat Capa decal weet, re Gatere nas Jaton (navigate) Gis tit Seta Gon ator eed et erent : eae (Ge chew Gheu pertuar 330 Earbare Cn suvigaie) otk ee Cima Gimp de valu, sas Cito Gimp de questa bs ‘Coca de sconara Giapouis itaiat Tonia de far Const it Congtoea valuta octet de bloa) b: * Contest tase Macara de bord Colac fate Masta, . Goronsmeat’ Ree Mavegrat orp docutat seat hiss Mice orp mort a7 Mist Mdrometriea Gebeth as val ita Mot eaibator een Mnoar cana Itzae Sable agestsa 29 Nautoton ‘ Susbure vata Sia NevetarNoviosire Nevie ‘Nivelak mart ‘Nivel minim de refecintt | Nivelut zero : Organoa Pattzare Paplonare ° > - 7 Parament Perloaait Perlondt do navign{ie — ~ Ponti (de doe) Port Portainer Portie cu tuburt fexibite Prag. Panet eritie Rader Rada 7 7 Radler docatat uscht | “Rdlotocator Rampletare Ranfloare Reclaimer ‘eflectarea valertlor ‘efrachia valurlor ‘Regia bldrologlc ‘Raper costier (panct caracteristic) sack Rofea rutlerd portuart Rererva de adincime Rezerva plotulu! oll onsoll off Fujare Rulia Yaturt intropinuta ‘vueara S ‘itera valuat Bivor Dor Zia ae cheu Zid de gard Zonk preportuars — $200-F20 ex. I. P, Informatia c. 897) 1981» Tiparit 1a 10.06.1981 ai Elaborst, de1 MINISTERUL TRANSPORTURILOR $1 TTELECOMUNICATULOR — Tnstitutal de _prolectixt {ransperturl auto, navale sl actlene ‘Respontabilul prolectulul stag. Mlreoa. Ubeana Redactat fal Iastftatal rom de standardzare a if i a