Folosirea raional a apei

n industria alimnetar apa e folosit pe larg n toate domeniile ei. De aceea o mare
problem a industriei este folosirea raional a apelor si nu doar folosirea, dar i reutilizarea
apelor reziduale din nou.
Principalele industri ce folosesc resurse majore de ap snt:
Prelucrarea carnii
Prelucrarea laptelui
Prelucrarea pestelui/fructelor de mare
Prelucrarea legumelor si fructelor
Obtinerea amidonului si glutenului
Fabricarea zaharului
Fabricarea bauturilor alcoolice/nealcoolice
n industria crnii apa e folosit la toate etapele e producer, putem diviza procesul de
producre n dou etape principale :
Prima etapa: abatorizarea
Receptia si pregatirea animalelor
Asomarea
Suprimarea vietii
Sangerarea
Indepartarea parului, jupuirea
Eviscerarea
Indepartarea organelor interne
Spalarea carcaselor
Transarea
Pregatirea carcaselor.

A doua etap: procesarea carcaselor

Taiere
Dezosare
Tocare
Creare compoziie
priare
Duare etc.
Apele ce au fost folosite la procesare i urmeaz de a fi ndreptate spre canalizre,
devin deja ape reziduale cu coninut de diferite substane, ns prelucrearea i reintroducerea
apelor reziduale din nou n folosire e complicat din urmtoarele motive:
Grasimi, uleiuri;
Suspensii solide;
Continut de substante chimice;
Variatie sezoniera mare a debitelor;
Variatii orare mari si variatii mari de concentratie de-a lungul zilei;
Majoritatea unitatilor de productie sunt de talie mica sau medie.
Pentru micorarea volumelor de ap folosit pentru prelucrare pot fi folosite unele
aciuni ajuttoare precum ar fi:
reducerea cantitatii de apa de spalare a materiilor prime si reutilizarea acesteia;
separarea mecanica cu obtinerea de apa reziduala concentrata;
reducerea timpului de stationare a animalelor vii in abator
indepartarea uscata a dejectiilor
eficientizarea colectarii sangelui

Noiunea de igien este valabil nu doar pentru industria alimentar, dar i pentru apa
ce este folosit la obinerea produselor finite ce trebuie s corespund normelor sanitare i s
fie sigure pentru consumator. Odat ce apa folosit la procesare nu va corespunde cerin elor
igienice n rezultat se vor obine produse ce vor pune n pericol sntatea consumatorului.
Producia modern folosete de obicei acidificarea apei ca instrument de prevenie pentru
managementul bolilor i mbuntirea performanei animalelor. Produsele sub form lichid
din gama de produse de acidificare contribuie la mbuntirea igienei apei prin reducerea
nivelului ph-ului i controlul bacteriilor gram negative precum Salmonella spp i E.coli.
aceasta stopeaz degradarea apei i transferul microbian la nivelul tubului digestiv al
animalelor. n plus, ingredientele active ale reduc nivelul pH-ului n partea superioar a
tubului digestiv, cresc digestabilitatea nutrienilor i mineralelor, simuleaz microflora
benefic i previn diareea. Acidificarea apei optimizeaz salubritatea apei, clorurarea sau
tratamentul cu peroxid de hidrogen. Combinnd salubrizarea apei i acidificarea ei crete
eficiena microbian mpotriva unui vast spectru de patogeni i previne acumularea
mineralelor la nivelul conductelor. Aceasta crete durata de folosire a sistemului de
alimentare i controleaz microorganismele, n special E.colli i Salmonella spp att n apa de
but ct i n tubul digestiv al animalelor.
Pentru a avea un consum corect i corespunztor e nevoie de respectat unele normele cum
ar fi:
-

apa pentru procesul tehnologic, spalare si dezinfectie;

apa pentru nevoile proprii ale personalului;

apa pentru intretinerea cailor de acces, a eventualelor zone verzi si apa de rezerva

necesara combaterii incendiilor.

Debitul de apa necesar productiei este diferit, in functie de specificul procesului
tehnologic, de utilajele folosite si de caracteristicile materiei prime utilizate. Calculul
necesarului de apa pentru nevoile tehnologice este corelat cu calculul productiei pe
faze si cu volumul productiei.

 Necesarul de apa pentru nevoile personalului (apa de baut, cea necesara mentinerii
igienei angajatilor in timpul productiei), cat si cel necesar rezervelor pentru
combaterea incendiilor se stabileste in conformitate cu prevederile normativelor in
vigoare.
Respectarea acestor norme duce la un consum corespunztor, deci prin respectarea
acestor norme obinem o folosire eficient i o protec ie a apei, cheltuieili mai mici i un
volum de ape reziduale mai mici, ce duce la un nivel ecologic al apei mai bun.

Protectia sanitara a apei

Pentru pastrarea calitatilor apei si pentru prevenirea riscului impurificarilor, sursele de
apa trebuie protejate cu amenajari denumite zone de protectie sanitara, care, in general, sunt
formate din trei perimetre ce se stabilesc in conformitate cu normativele in vigoare.
Cele trei perimetre ale zonei de protectie sanitara a captarilor sunt:
-

perimetrul de regim sever in care nu este permis sa se construiasca locuinte si/sau

constructii anexe si in care nu au acces persoanele fara interes de serviciu. Zona se
prevede cu indiguiri si cu paza permanenta;

perimetrul de restrictie, situat in jurul zonei de regim sever, in care se pastreaza o

salubritate perfecta si se interzice utilizarea terenului in scopuri care ar putea reduce
debitele (despaduriri etc.) sau ar altera calitatea apei (depozite de gunoi etc.). Acest
perimetru se marcheaza pe teren prin borne cu inscriptii;

perimetrul de observatie cuprinde zona in care organele sanitare fac observatii

sistematice asupra starii sanitare a oamenilor.

Zonele de protectie sanitara au rolul de a stabili perimetrele in care se impun conditii speciale
in vederea prevenirii contaminarii si impurificarii apei de catre diversi factori cum ar fi: balti,
depozite de gunoaie, retele de canalizare, grupuri sanitare (closete) sau orice instalatii sau
depozite insalubre. Pentru apele din cursurile naturale si izvoare se vor lua masuri pentru a nu
le polua cu ape reziduale industriale si menajere. Oprirea deversarii in bazinele de apa a
apelor uzate neepurate, provenite de la intreprinderile de industrie alimentara, este stipulata
in normativele legale de functionare a acestora, deci este obligatorie.
Pentru protectia sanitara a apei, personalul care deserveste instalatiile de aprovizionare
cu apa potabila trebuie sa aiba controlul medical la zi in carnetul de sanatate si sa poarte, in
timpul lucrului, echipamentul sanitar de protectie. Angajatii depistati cu diferite afectiuni
(deci cu contraindicatii medicale) la controlul medical periodic obligatoriu vor fi scosi pentru
a preveni contaminarea apei.

Intreprinderile de industrie alimentara care au surse proprii de aprovizionare cu apa

(puturi) sunt obligate sa ia masurile necesare pentru respectarea conditiilor de protectie
sanitara prevazute pentru fiecare perimetru al zonei conform normativelor legale in vigoare.
Pentru prevenirea contaminarii si impurificarii apei potabile, intreaga retea de
distributie trebuie sa fie mentinuta in bune conditii de functionare, evitand pierderile pe retea,
eliminand posibilitatea de impurificare prin deteriorarea acesteia ca si contactul cu punctele
critice de insalubrizare (haznale, conducte de canalizare, closete, gropi de gunoaie etc.).
Fantanile arteziene din curtile intreprinderilor vor fi protejate in timpul iernii contra
inghetului.

Nostalgia apei de izvor

Dar daca aerul, asa cum este, deocamdata poate fi respirat pretutindeni pe gratis, nu
acelasi lucru se intampla cu apa potabila, care pentru citadini are de mai multa vreme un
pret.Si inca in continua crestere.Caci apa, acest al doilea element in ordinea urgentelor
omenesti, dupa aer, a devenit si el un produs industrial.In preajma marilor orase si unitati
industriale apar instalatii uriase de tratare a apelor naturale, prin decantare, filtrare,
serilizare de mai multe feluri etc.
La prima vedere, pare paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe o planeta care
dispune de atata apa, incat s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime.Chestiunea
e ca 97 la suta din apa globului este sarata, iar din restul de 3 la suta cea mai mare parte se
afla in ghetari.Rezulta ca populatia lumii are la dispozitie pentru consumul personal si pentru
activi-tatile sale economice numai in jur de 1 la suta din volumul de apa dulce, respectiv cea
din rauri, fluvii, lacuri si din unele panze freatice.Chiar si asa, ar fi mai mult decat suficient
pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte capitole ale inzestrarii naturale, apa e foarte
neuniform repartizata pe intinderea globului, iar o mare parte din ea este de acum puternic
poluata.In ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate menajere si industriale este
covarsitoare.
Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii perforati de ploile
acide, la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerate mareele negre, adica
poluarea, practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte dezastroase
asupra florei si faunei marine.