Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Interiorul Corpului Uman 6

    Încărcat de

    Cristina Gilca
    13 vizualizări22 pagini
    Interiorul Corpului Uman 6

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Interiorul Corpului Uman 6

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    13 vizualizări22 pagini

    Interiorul Corpului Uman 6

    Încărcat de

    Cristina Gilca
    Interiorul Corpului Uman 6

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 22
    Apare in fiecare 6,90 LEI/19,9 PNEUMONIA: Cauzele si metodele de tratamen ale acestei boli mortale Ss © LUXATIA DE SOLD: Modalititile simple de : vindecare a copiilor nascui cu aceasti afectiune 20 = IMUNOLOGIE: O privire mai amanuntitd asups so rolului jucat de medicul imunolog “ew © ALERGIILE: Reactille alergice pot fi fatale, deci C identificarea si tratarea cauzelor acestora este obligatorie DANTURA: Povestea dintilor nostri 60 Interiorul CORPULUI UMAN NUMARUL 6 - CUPRINS ATEN TE CCAZURI IN URGENTA ‘Saptdména aceasta sunt prezentate rei cezuri foarte iferite: un accident grav de motciclet tsarcing ectoica sh un accident potential etal fe suocare in timpul mese,rezalvat prin prezenta Ge spirit une parsoane alate in apropiere [De Pinpa Keech si Theo Welch PNEUMOFTIZIOLOGIE: Pneumonia Preumenia este oinflamatieinfecioesi.aplimanitor, Canoscutt pent potetialul su etal. Exist mat ‘rule forme de boala, dar cele mai mule rSspund {B untratament medicamentos adecvat De Chris Warburton PEDIATRIE ‘SANKTATEA COPILULUL Luxatiacongenitats de sold Circa 1 in 700 de cop se nase cu urate de gol ‘Mectlunea poate depistaté att prin teste clice atl prin examinare ecografik (eu ulrasunet) [Alagerea tratamentulu depinde de vaste aplulal in momentu diagnostic (De aresh Hashem Otrecere in ovat a actvtapi de cercetare siatestelorefectuste de specialist imunologi cin Sptale. E studiaes mecanismole de apsrare ale ‘rgenismului gia efiiena dverselor metode terapeutce Plus oavanpremier$ acubectelor fe imunolagie din numerele vitare ale revise De Seot Pereira ~ COLABORATORI sujne ce ino anumtascune Tiormatiior existent in aceasta publica. IMUNOLOGIE:injelegeres alergior ‘Alergle, in numeroasele lor forme de manifestar, secteazd un procent semniticativ de populatie. Se ponte iregistra 0 gam larg dereatil individual, Ge lac inftamatie uscard pang a cul anafactic cu potential atl, care eprezintd un rdspunsalergic Foarte voit. De: Scot Pereira Dantura Dini contin cea mal dura substan din organismal tman, Muguri ilo de apte se dezvotSincé sin tip i ierauterne i eruptia or ere t= ‘nprimulan de it, La multe perseane dent Getty nu se dobandestenainte de impinr Wrstel de 20 de ai, De Peter Clark. Lona atreia Din acest moment al dezvoltari, embrionel este numit {et mai des ft, nu embrion. Ochi migreaz in plenul frontal jar urechile ured deta rivet git p8n8 jung de-o parte ge alta a capulu. La slgitt acest Luni ce ezvoltareitrautering toate aparatele {rsistemele importante ale organismului devin functional. D2 Rick’ Ostrov Aspirin slastorvastatinl ‘eos capital se preznt aspirna, un in rmecicarentele cele mai foleitepeirutratares Cdreritr de tot foul VB prezentim, de asemene®, storvastatinal, unui din instrumentele de reducere 2 nivel pice, De lan Goodman Ceoghe areca, bit Nar ry rersaioea su mmacses — acosord arunacase esas imp ce pone 10 an SSionmunrdochdsacouboatle lan Geetan MB Beh FACGP mere BASSE oat och ‘Dr Goodman este mecic de familie, At ate Nos HOB “rae Lode , Sieh eer ety Soe ‘ero Hosp dn ‘Menor actrosun raves desebit Derk Coftmn MBH, FRCGP neler dol eh Brian ese mes goa, 2 Sie ul ori Sree SiotPeera WAMB BORIS: ceeds gown Siva sche ce Biheeta sos msotgle rama Sey Qrekema Noses rosei dn pti Man, Lona Saal Inport Clogs ig Sct pate et ano, ioe, BPeaShoue mode urea. sv runarcse cover ecoay conan resale yrdure Nev Fors eed ¢au pleat Learn SM, Pler Clack Be PO é Neal nto Pass Sark ee mcr erties tt peal conevtrin a psonunce Sealine cence eer a” peli omensBeogm caus * aeicoachirarres pasa Pacientit care ajung itr-un ser: Viciu de primiri urgente trebuie evaluatipreliminar in céteva minute. Cadrul medical care se ‘cup de acest lucr, trebuie 8-4 includ pe pacieniintr-una din- tre urmatoarele tel categori: cuproblememajore,carenece: sits ngrjire urgent Mcuproblememajore,carenece- sit8ingijire c&t mai rapid posi; M cuafectiuni minor. (Dna Shah suferea de citeva sip- iméni de. dureri abdominale, care pnd la urma s-au accentuat att de tare, ineBt au Facut-o 58 se prezinte la spital, Nu prezenta alte simptome gi era sigur cn putea fi vorba de 0 sarcind pen- tru ¢& avea montat un sterile. A fost ncadrats in categoria probie- Ielor majore care pot astepta 0 pericada scurté de timp, Dar era © sear’ foarte aglomerati,astlel ‘ncata asteptat c3teva ore, Cnd a fot luats in primire de citre doctor, pacienta era deja O sarcina ectopica foarte palidd si cu o transpiratie lipicoas8. Cand s-a ridcat pen- truadao prota de urna, a oginat. Pulsul ora accelerat, far tensiunea arterials seSzuts - abel, sere {de hemoragio interns, In aceasts situati, orice fereleaflat la vir- st ferils gi cave nu prezints 0 alt cauzB evidert de hemorage, este diagnosticaté inal cu sar- Cind ectopis in care embrionul se implanteaz¥ nafara uorulul, Mediculadministratsoluti perfu- zabile pentru refacerea volumutui e fluide pe care pacienta le pier- ea gi-afcutun test de sarcns Inscurt timp s-a stabil dna Shah prezenta carcinS ectopic’ tubar®", caz in care implantares fembrionului se face intr-une din trompele uterine. Pe misuré ce embrionul se dezvolt3, produce uperea pereilor trompel care proveacd durere si singerare, Probablitatea unel sarcin, ecto: pice creste in eazul montari unui Sterilt, deoarece acesta impie | ‘Sire pneumonia! Se vede Pe Sceats radiogratie ca omasd Cu } 7 Luxatia congenitala de sold Luxatia congenital de sold (LCS) este una din extremele unui spectru larg de afectiur grupate sub denumirea de .displazii de dezvoltare ale soldului”. Acestea variaz’ de le instabilitatea de sold pand la dislocarea veritabil a capului femural din articulatia soldu SCREENING DIAGNOSTICULECOGRAFIC ~ Comparatie intre Soldul normal si cl disloe Incidenta LCS in Romania este Explorarea cu ultrasunete este de unu la o mie de nou-niscuti, folosit8 pentru ci, la copii boala intlnindu-se mai frecvent cexplordrile radiologice nu innord-vestulTransivaniei.Inci-evidenfiazé oasele in curs de dentaestemaimarelatetedecdt dezvoliare, care inci nu s-au Uebbleinproporiedecica la caltiat, Eveluja denvltr | Pe 7 ar gold stng este maitre osoase se pate aprcia cu Sh a Vent alectat decd cel dre, cn torut examen radaogi cl Gaal tie cd necunoscute trai devrome ph patra pind 4 ‘ee Og nu este dureross& gi nu la gase ln La acel moment, \ rein InpiedicS cop eS se trasc8 sul conline deja sufient eal tan Sur s8 meargh. Cop se dez- clu pene se putea vzalze ’ cata Sishrect ce pucrpes pet te ptf i. ss tuturoretapelorcunoscute, inclu- cavitatea articularé. Ultrasu- cottlol ‘siv taratul si mersul la timpul netele pot ins’ evidentia par- —-. pevrvt, Tots, nediagnostcal le eaftlaginaase. Mate de J cut Eitrattd, Los pote determina sceast data poi Frersul schiopiat sau posi Dac ai copil ar fi examina {atea co unul dntre membrele ecogratie, datorits acuratefe Fe Inferoare a8 fe moi scurt deeSt agnostic 9 metode,ncidenta a Cella apt val de-ele cand acest techn er cegte pans SOLD NORMAL ‘one epi ncepe SB meas te 60°70 la mie. Dac exarini= so.oo10car Tesiele cinice de depistare 2 rie sar repetainsb apt alle Lc§ sefacdesbicelin servile opt sau nous siptimani, 90 la te pei Ima ar de.un chi sut8 dn renutate ar normale rurgl in momentul nagteri, apoi, Dac. tofi copii cu ecogra- _Acestea includ copii cu Din acest motiv, numerosi f Ginfou,laprimul consul decra’ file aormate arf trata, Untstrifamilalde LCS. prezentati palin sunt llaresidecstremedcaldefomi- sar aunge ta un procent muti Clea 1Dla sul dn copiaecat - Brin cezariand, Frecventa« lta vérsta de gave pin la opt mai mare deci ar feu deve aU.0 Todd opropiat cu acelagi trae de cca, 4%, dar 7a SSotimini in precent, dforld rt neceser dn puct de vedere Glgnostic. Din cauz factorlui sn opi cu LCS S-au nase progreslor lregtrate n utr terapeutic, De" aceea, "med genetic medil vor acerdaaces- _prezertali pein Mik 10 aniTndomenk explordri ch pela tind 2 igh concen. (i copiatent spon {Alt afecton aegis Cuutrainestestse cine pot treze fortune asipraanumior = Prezenaiapevinstenatere ca LcS.casnomalile seh ficonfirmate mult mairepede. grupe .de ris. leufesele mainte ginu cu capull. vertebrate sau ale piciorulu Exit dous testo efectuate de peciasi role bebelusli. Dac soll este foniru dagnosticerea LCS, ambele loca. aceasta migcarenuvafipost find nedureroase pentru ebelug: Totus everiree capulu femur | poi in cavitatea acetabular so vat Manevra Orton fu un zgamot evident (lone ca! (dupa numele unui peeatu tian) ee aes Costa rape ans wi ft cae tee seta mea Cconforabi, lar_medicul fi susine pebisul cu une dinte mini gi i fle~ Testl Bartow xoazA ugor genunchi spre abdomen. _(denumit dui un medic engl) Mecicul impinge epol ugar genun- Esto un at tst cinis folost per chil in afar, per a depsra pcioa- —depstarea unel eventuale instal {Gia soldull care permite disloca sa cu ujurind. Atel, goldul este at la $0 de grade, apo! modicl 1 femurul, manovrind gold pet 8 vodes daca posto fi cislocet.D apal femural eputu dislocate! ‘oven tn posta initial cu aoolagiz ‘mot eracerste (cane iregiste Iatetul Orolen. FOLOSIREA UNEI ORTEZE Dacd se naste copilul cu un sold instabil, tratamentul standard const in stabilizarea articular’ ‘ntr-o potitie confortabils, prin aplicarea unui ham Pavlick. Sol- dul copilutu este menginutin e- une de peste 90 de grade, iar Soldurile sunt depirtate la apro- imativ 60-60 de grade. Copilu- lui i se mai permite un mic grad de ibertate de miscare in aceste limite. Hamul Pavlick mentine soldul in pozitie optima, as- irand capul femural in cavtatea PEDIATRIE: Sanatatea copilului Tratament articulars far8 8 incomodeze copilu. Hamul necesita ajustare peri- odie’, pe masura ce copilut creste. In general este purtat pentru o periead8 cuprinsd intre ‘gase pind la doubsprezece sip- {amani, Copilul poate f scos din hham cdnd este imbsiat, darva fi Imbracat paste ham. Dac diagnesticul este pre- coce, majoritatea bebelusilor cu LLCS pot fi tratali prin ortezare, cuoratide succes de peste la 70 la sutd. Ortezele pot produce gi Lunele lezari temporare ale arti- culate’ soldului, dar riseul apa rite! acestora este minim, REDUCEREA INCHISA Dacé afectiunea este depistatS mai tarziu (dup& sase luni, dar ‘nainte de doi ani, sau dac8 tra- tamentul prin ortezare esueaz’, se poate recurge la alta masuri terapeutice, Este poss repu~ ‘nerea capului femural in cavi- tatea articularé prin procedeut rumit .reducere inchisi", efec- twat sub anestezie. Reduce-, ALTERNATIVE CHIRURGICALE acd aricuayia oldu ra este stebla,chirugu eroped peda oate opt pentru eectuarea unet reducer! deschise. Acsasa impli eschiderea chitrgealé a capsule aticulare, exraperee de tesut cin ‘acetabulum, detensonarestuturor structurlorperiarteiare gireagera- a caput femal in acetabulum (cot, Pen a facia ssbiznoa articular in coninuar, pot fi nace Se si ate interverti,ie geass. a, le sub got. Sn sonasts et ate, evolu pacentl ve urns 1 indeaproape prin efectuare do ‘ontosle perio, Aceasts radiogratio ‘videntars fexistonta LC$ pe rtea sting’, fe tn copi de gave Int Inainte deo cosets vires ‘Seeele nu contin. ‘estat cally pentry a aviesaizate ‘adhotogie. Copii agnosia cu LCS vor f convol perade pind atingerea ‘arti do maturzareosoue. Cir ‘ul va verfcain med regula pins [a varta do aproximaty patu nis poi su sau la doi ani pa v sa de 9 au 10 ani nano do ince prea dervotit pubertare. De la ‘acvast vests, acini vor fi veuh ‘din nou ma des pers see segura ‘entire sisi ariculape ac 10 arcu cox fo ral use dzvot normal, eur ‘oat nerven’ in nou. Sold poste fidea probleme in cusut puber iin ean car una cre pt se ezvoth mai rapede deca cola ‘Aspect defini sa va cles ns ‘deeb la fralul peroade\ uber. tare, oda cu terminate proves decegere. tui femural in acetabul, Uneori, poate ures, Aceast reacorplibe fnenat $1 cu Presale op Verte In ar Sunt rept ab Procedure ore contact te deters Capa femora tM cotlogene Thang sp peat meccl Sitevb ester fatreductbhsc {irlormotse mid inte ng repostonari' Proceaura v reacapa fer Copia este P ratgpeat ng “aaa eu pe depirtatel Da gases amined sid fest sod biireve, sur! sats coin p Votareacapult tp ctloe.D vitae sent ap coplpoate me Sold ner —————E fe te . t8 tui ok pul a poi y3 it (a ta ip ee er PATOLOGIE: Imunologie c Informatii generale Be intelegerea mecanismelor care controleaz& reactiile sistemului nostru imunitar si felul in care acestea se pot deregla este esential pentru recunoasterea $i diagnosticarea unei game largi de afectiuni Immunologia este partea patologi- «i lstuciul boltor) care se ocups ‘eu mecanismele de apirare ale ‘organismului si dereglarile sis- ‘temului mun. Acestea inclu, Exagerarea raspunsululimun inalergifrinit, asim, eczem) Diminuarea actvitatit sale Tn imunadeficiente[diminuarea for: m&cii de anticorp, SIDA) Dereglirile cin r8spunsurile avtoimune lupus, artrité reu- mateid3) Imunologia _transplantuli care se acupa de compatiilita: tea gretelar ~ complaxele de his- tocompatibilitate ~ de exempluin cazul transplantului renal si al grefei de miduvd osoass i, de asemenes, cu mecanismele ge~ nelice care determin8 caracterul tunic al fesuturlor gal sisteru- lui nostru imu, ‘SISTEMUL IMUNITAR Fiacare individ abordeaz’ boala in mod ditert, in tunctia de echi pamentulimun cu care a fost in- Zestrat gi de modul de spun si gradul de maturare al sistemul S4u imun. Pentru a infelege nu- meroasele cBi prin care se poate deregla acest sistem de apsrare at de puternic si de complex, este important $8 11 Infalegem modul de functionare, Organismul nostru posed mai multe mecanisme de apirare in nBscute sau naturale: Fagocitele ~ celulele care in- slobeaz’ si iger& celulelestrsin Complementul ~ sistem al catuit din proteine care se leaga ‘Anta rusted este oboals inst mecarisme adaptive de ae aparare mult mai sofisticate sro Ades, inarctogt Caco linfocel Aces Im adegte pace teed comin tance na prin generarea do celulele strsine gi facliteaz’ nei intregh game de re- astfel atragerea fagocitars ceptori $i anticorpi care Celuiele NK [natural killer) recunose si se combing in caredistrug celulele anormale mod specific cu proteine Interferonii ~ substanie chi- existente la suprafata ce- ‘mice produse la nivel celular ulelor ce apartin organis- care inhib replicareaviral3. melorpatogenenecuncscute in primi ani de viayS se dezvol- png atunc. Sstemul imuni- tari deavlt8astfl memoria” care va determina imbunstatirea ‘aspunsululimun in cazulin care corpul va fi expus din nou anti null respectv fat important in ‘in plus, liecere individ posed un .compiex major de histocom= patbilitate" sistemul HLA - an. tigene umane leucectare) unic, care ajut8 sistem imu la dite renjierea organismelor straine periculoase de structurite pro Pentru textarea alergologca pri self si este folosit pentru a Ielosese tetoie de scarica prezenta sistemului imun, noile cutanata. Aste, ee pun pledturl ——antigene apaute in organism, de sorgen pe pit, lar spol TTolusi. aga cum se Intémpl’ joes rama erate fn cami sisterelor de apirare LigorApariva inamatol ete : ca imaeetoraldeclangar ‘complicate si vitale, aceste me- ‘opuneull mun ccanisme se pot deregla PATOLOGIE: Imunologie Rolul imunologului eae eter eee teeters re junete sara reumatida Penta cercotare lrg, Un tteclansnatizes 23 compatilitj organclor smunologlorleacte demare jut | moatreor de drge cu transplanta gi a mecanis- ‘hatterennterpetarea amancnts Ul para decor laniate gi 9 mecan ADIutaraostrarea genetic®) —sctvate prin usreace melar implicate in veccnare acini prin rcvatzarecushitordlpentrumumaraea cot siinreacile la vaccnur sitortograel, ‘ental protene Alte subiecte de imunologie in numerele viitoare ale revistei Vieusul HIV distrage Sr mem _ mee progres sistemul mun SIDA: en @ * SI ocienjlor econ aims Incursutuburasiorsuo- peepee Imune, mecanismele de TULBURARILE AUTOIMU apsrere ale gazdel steed Droprieysutur ale orga ism Acaabta racpe ‘normals poste dice ia © sete ineaga de afoc- tun din cae face parte 5 arta ournatoida Tes. {ele imunologice ale si gel sunt esentiaie pen tty iagnostcul si ta tamentul acest tip de sleetiun. a Pentru a putes adminis: tea trtamental medics. ‘mentos pot, trate ‘entl pe trmen lang ‘i manggemertu pack. fenfior eu HIV neces evalu precise ale rs punsulu $1 ae funeii Ire Existerga unl grad Int Alrite 1 de compatiitate 2 gre- ALERGILE: FOWLE? 313 | a felon st aneseetor in tae, pon Does oe tae BY mee et exenal pee p= pt venice eet Spel poten} fist imneloge st Sergi sab ait hiocomp aia nh ite, at rj apnoste notage, perdi So al mavorea Goce rede secin, 2 douslor sdeoate de mal inica imunesupresoar, | PATOLOGIE: Imunologie intelegerea alergiilor —* Stranutul, respiratia suieratoare, l&crimarea si mancrimile sunt toate simptomele unei reactii alergice. Hipersensibilitatea rezult8 din conflictul dintre antigene si anticorpi si afecteaza circa 15% din populatie Alergia este 0 afectiune in care are loco reactie exagoratS a orga rismului ta anumifi corp stein (eunescuti ea alergeni), cum ar fi polenul sau prafut. In locul produ- carl anticorpilor de protecte big uli sistemul imun declansears sinteza unuitip special de anticorpi ‘um imunoglobutin lg) (dat format, aticorpil de tip IgE circulé prin sénge and cind <8 leagi in mod specific de pro- feinele de la suprafata anumi- tor elute de la nivelul peli ochi- lor, nasulul si plaménitor. Aceste celule - cunoscute sub denu- Fobra de tin ate o resco alergio8 ‘care dotormindInflamarea echilor #1 ‘Srmuconse!naral.Eate declangats ‘Ge granutel de poten purtate de = mires Ge mastocte ~ contin un Saran fumnirmaredegranueoogatemn renee Sabwarfe chit, La mata” a apunere a aealg Sorgen, _Hipersensata © species Se ccemplainalores unl not expunert (a 0 anu. prota, Go prt aa poten proce olen. cmearfieee dn polenu dears . Sead seconeceasd curecepto. Caurmare simplomatologiaalr- Pete ta spate rmasccitorsi ged unset ca febra de fo, . Getermios iegranutares” aces: gach este declangtd de polenl ; tore vaccd lverates substene spre. nome cand seins j {hore conjnuefnintros Wepartetele de polenspecties Mi geanutatee dees maniestr repre ints alergedsezanerl getwcueqttanna arand \ REACTIILE ALERGICE Dect sigpiomole spar pe tot fr acepta determing stnptome . Substanele chiice ~ incusiv parursl aru, ens ¢ pro: o#oromutlanu curren nan Histamine = determin produce- babltete mel mare ca ele <6 fe fenumuimaremumsrdereaclith determinate ds alergenl prove: Crass covosodltsi, ila: ielacnmateledecestsauge Iman deombrowcole etait 4 area miucoasel din interiorul Ua acarien. Acansia este -rnita penie vader cm potest | a I rasului (inital extravararee de alergicd perent’-Inambele puri Suasmremowempsccstinaa 16 lichide in tesuturi, spasmul mus- de rinita, cazurile ereditare sunt La persoanele hipersensibile, acest Cutan strantulsimancsrimile. denumte-atopice feromen poate deen oreachiesered Evolutia unei reactii alergice Pairundereslergerilor txpuneres a lrgei Degranulren 1 3 (s'urmstoares patrundere a Reacia alergen-reaaind p ingeniorn orgmism are oc @ duce uperaa ute dn raul foank podseresatecpior dtp onspe caleporseagni cunos- mastotare cn care seers: eglopuna€ Og) Acosta pe. Cttund ca reacfe ari ler. substan humic cata reset hipersensbi (sau alg). Al ‘geni,c2 polenul gi praful, pitund ‘in oxganism prin inghire,inalare su prin contact direct cu och sau iol. Tn aceasta etapa, mastociele tine In forma iterel Y — cunoseute sub numele de seagins se adund in jrul mastoielor Mastoctele se gsesc la nivel fasutult conjunc- {9 la suprafaa mucoaseor. De un (genul se leagS de antigenul pron fa supraaza mastocielor, deter and modifica intracollr care produce probleme respira hipersecoia de mucus sate sin tome alergice care aibereaza substanfoe res- _ singurmastec spot lega in lao Alergent posable de producerea alergiei~ jumdtate de mlion de molecule de %. Rupture ‘nu sunt incl sensibilizte. IgE, care asta! hipersensibilizeaza, as ‘granulsior —histamie Argent Sg % seg Alergent Reagine fantiorpl IgE) PATOLOGIE: Imunologie TesteLe ALERGOLOGICE CUTANATE (PRIN SCARIFICARE) Procedul dserie in droapta paginise refer ltestu de scarfeare cts hat folost pentru svaluarea rispunsurior imune. prin zgriereagie- fi eu opieéturé mic8 de alergon, imunologul initesz8reactilealergice le mici supafeo ale peli. Aparila Unel,urfatur” reprezintoreacie slergid feulat posi) ~ aceasta este vorficaa prin testre marcor cu ‘Solutio sang si fistamin care trebul s dea rerutat negtv, respectv oot La depietarea unui anurvtalergen, pacientul poate lus masur Se evitare a alergenuhi su, in anumite cazu, poate uma un trataent injectabi de desensbilare, care se face prin expunerea pacentlui le ‘concentra erescande de alargen. 11 Se ace anamneza pacientulul pentru i slergen proc (la care este sensb 3. Se apc o achat po o mica suprafth de pel i bra sau do pe spat, i care soto sole martr de histamind (es po: Se pune pe pile opi solu este introdus In piele cu ajutorul Procodura ost aproape indoors, nu tre sinu sensbilzoaza subiectul la large 17 Se ageapt 15 minute, Deg pot aparea mancérimi perms. 8 Semésoard,umfatura” apart (mic idlesturd ay Sulg Bona do ert frogeagl) diner. _ Se inrejstrear rezutatele pozve, Dacé zona pe ‘ eout sunt ebrate [rostagiandine care ——__ a, 1m Este absolut intorsa adminis rmandailor speciale Nu 0. recomend tinal, de tip ulcer gst tcize de asm la | | fel {eal cop sub 12 ani in fare oco 1m Asprina aro te tii principale: are suferd de tubut ta agent antinlamatr. IW ca analgexc ae efect moderat ls fret de cap, dure musculre, dure Gentare sau dureri menstrual foporecencioranemice calor care | | ssemenee destul de eficaco in te Sutera de Insuficenahepaicd sou fea stecturlor dureroase eronce (do ronal finga drt, ca de exemply in unole TB Trebuie folosts cu procaue in | | cancer. {azul femora in ultima lund de 1 Este un ainlamator puoi, daca farcing sau a coor care alpteazs. ‘lane Imfata de efectle sale socun- dare. Poa ln ratament fbret reumaice gator bol reumatie Ca antipetic este floss in ce star febils grips Sciderea tempera turise realzeaza pin producerestrars- pirat . ‘yeni formarea che are produc de exempl, infarctl rmiccacice Corebrale. Ese indica $i peru pac ‘nf eu tlburr de tm cardia fibrla- ti aia) iret (peru a paracetamolu), find fcent in Este de ‘ ‘nde mici (75-100 mg} poate pre flor de, singe ‘acidentele vase © _Utilizari cure! ‘Aspiring poate 1 utiteata pantry prove ‘formar oeagurilor de s4nge rin ‘fetta pachetelorsangvine (vide Gc ajutorul microscope! electronic + franemisie) euro! ncoagulare. UlJEJSCAIOWY CATALOG DE MEDICAMENTE ENCICLOPEDIA MEDICALA PN aye eie- Tea) Colesterlul este unut inte esi mai impor tan constiuenti ai plcior de aterom (depo- 2 gros) dela nivelulatereior corona. In ‘moment tn care acestea jung s8 determine ‘obstructs completa arter se poate produce infartul loca. Procesul este cunesoit sub rumele de steroscleraza coronaria (igia- rea arte Statnete acionearh prin blocarea actu nei encime (Shidoxt3-metiglutaibcoenzi A reducteil care se gdsegte in fct. Aceasta este enzima care intrvne nproducereecoles- terol Stainele determin nturarea cant tor erscute de eolesterol circulant (h special , ‘uli hipoipemion, proba dstrtsunor pro- Pett ecinale do stabizareplchotrs. ‘Scaderez_nvehiul colestorolemie cep ‘dup dous sSptiméni de sdministare 2 mod ‘amen

    S-ar putea să vă placă și