UNIVERSITATEA TEHNICA din CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA de ELECTRONICA, TELECOMUNICATII si

TEHNOLOGIA INFORMATIEI

PROIECT

Masurari in Radio Frecventa

Achizitia unui semnal GSM utilizand analizorul spectral
portabil R&S FSH-3 si procesarea offline utilizand MATLAB

Indrumator:

Masterand:

Conf.ing. Romul Copandean

Silviu Ghedut, an II SICAS

1

Scopul proiectului
Proiectul consta in achizitia unui semnal GSM 900 downlink utilizand analizorul spectral Rohde-Schwartz
portabil FSH-3 si procesarea offline a semnalului achizitionat utilizand MATLAB. Achizitia semnalului se va
realiza dupa un scenariu prestabilit. Analiza in MATLAB a semnalului achizitionat va presupune o analiza in
3 etape si are ca scop vizualizarea semnalelor de control GSM utilizate pentru realizarea unui apel.
Principalele etape sunt:

Analiza in domeniul timp;

Analiza in domeniul frecventa;
Analiza in domeniul timp-frecventa;

Analizorul spectral Rohde-Schwartz FSH-3

Analizorul spectral Rohde&Schwartz FSH-3 este un analizor spectral portabil robust si ideal pentru
investigarea rapida, foarte precisa si cu costuri reduse a semnalelor radio. Acesta furnizeaza un numar
mare de functii de masurare, de mentenanta de exploatare sau de service care sunt asociate unei statii
radio de baza. Principalele functii de masurare sunt: analiza spectrala, analiza scalara si vectoriala a
retelei, mod receptie, nivel putere canal, nivel putere TDMA, banda ocupata, masuratori C/N, antena
izotropica, DTF, domeniu cod 3GPP, etc. Cele mai importante dintre aplicatii care pot fi realizate cu
analizorul spectral R&S FSH-3 sunt prezentate mai jos:
Masuratori de putere in TDMA: Analizorul spectral FSH-3 realizeaza masuratori de putere in domeniul
timp in cadrul unui slot de timp TDMA. Toate setarile necesare pentru standardele GSM si EDGE sunt
predefinite de catre analizor pentru a se realiza aceste masuratori mult mai usor.
Masuratori nivel putere canal: Analizorul determina nivelul de putere al unui canal radio definit prin
intermediul functiei de masurare canal-putere. Masuratori pentru standardele mobile radio 3GPP WDCMA
si CDMA2000 sunt realizate prin setari integrate predefinite.
Masuratori nivel de camp: La masurarea intensitatii campului electric, analizorul R&S FSH-3 tine cont de
specificatiile si factorii antenei conectate. Intensitatea campului electric este afisat direct in dBuV/m. In
situatia in care este selectata unitatea de masura W/m 2, densitatea fluxului de putere este calculata si
afisata. In plus, pierderile si castigurile dependente de frecventa pot fi corectate prin realizarea unei
calibrari. Pentru analize rapide, analizorul furnizeaza 2 limite de nivel predefinite corelate cu o monitorizare
automata a limitelor.
Masuratori nivel de camp cu antena izotropica: Prin utilizarea unei antene izotrope, analizorul poate
determina directia din care provine campul electric in domeniul de frecventa 30 MHz 3 GHz. Pentru
masurarea rezultantei intensitatii campului electric, antena dispune de 3 elemente ortogonale. Analizorul
actioneaza cele 3 elemente ale antenei si determina rezultanta intensitatii campului electric. Calculele tin
cont de factorii antenei pentru fiecare element individual al antenei cat si pentru pierderile asociate cablului
dintre anatena si analizor.
Masuratori C/N: Analizorul ofera masuratori C/N (Carrier/Noise) pentru determinarea nivelului de putere a
purtatoarei in raport cu densitatea de putere al zgomotului. Analizorul R&S FSH-3 suporta 3 moduri diferite
pentru masuratorile de putere ale purtatoarei. In modul CW TX, analizorul determina nivelul de putere al
2

semnalului nemodulat. In modul TX digital, se determina nivelul de putere al unui canal de referinta (DAB,
DVB, DVB-T, DVB-H). Mai mult, analizorul suporta si standardul ATSC utilizat pentru televiziune terestra
digitala cu modulatie 8VSB. In televiziunea analogica, analizorul masoara nivelul de varf de putere al
semnalelor TV modulate in amplitudine. Analizorul FSH-3 poate fi observat in Figura 1.

Figura 1 Analizorul spectral R&S FSH-3

Principalele caracteristici sunt prezentate in Tabelul 1.
Tabel 1 Caracteristici R&S FSH-3
Domeniul de frecventa
SPAN frecventa
Rezolutie
Faza zgomot SSB
Timp de baleiere
Toleranta
Rezolutie largime de banda (RBW)
Largime de banda video (VBW)
Nivel mediu zgomot afisat (DANL)
TOI
Gama dinamic
Detectie

100 kHz 3GHz

0 Hz, 100 Hz la 3 GHz
1 Hz
< 100dBc (1Hz) la 100 kHz de purtatoare
< 120 dBc (1Hz) la 1 MHz de purtatoare
Span=0Hz, 1ms 100s
Span>0Hz, 20ms 1000s
<300KHz
100 Hz 1MHz, 1-3 pasi
10 Hz 1MHz, 1-3 pasi
-135 dBm
13 dBm
100dB, 50dB, 20dB, 10dB
Esantioane, valoare varf min/max, RMS

Incertitudini nivele masurate

Nivel de referinta
Markeri
Demodulare auto

<1.5 dB
-80 dBm la 20 dBm
Maxim 6
AM, FM

Impedanta de intrare

50 Ohm

VSWR
Frecventa referinta
Impedanta de iesire
Nivel la iesire
Interfata
Greutate

10 MHz 3GHz , <1.5

10 MHz
100 Ohm
-10dBm nominal
RS-232C, max 115200 baud
2.5 kg

In esenta, analizorul spectral FSH-3 este un analizor cu baleiere. Un analizor spectral cu baleiere (SA),
baleieaza un span de frecventa (SPAN) cu o rezolutie in frecventa data de banda filtrului de frecventa
intermediara (RBW), secvential in timp cu o viteza (SWR) impusa de raportul dintre spanul de frecventa
(SPAN) si timpul de baleiere (SWT). Acesta functioneaza bine in conditiile in care semnalul este stabil in
timp (nu are variatii). Daca semnalul are variatii, in timpul unei treceri peste SPAN-ul de frecventa analizat,
reproducerea spectrului nu este fidela. Schema de baza a unui analizor spectral cu baleiere este
prezentata in Figura 2.
Rat de baleiere redus (SWR Sweep Rate) presupune evaluarea pe eantionul de frecven de interes
si corespunde unei perioade mai lungi de timp. Astfel ca, vor fi luate n considerare secvene de semnal
relevante, n scopul determinrii valorii msurate. Deoarece sunt luate n considerare mai multe secvene
de semnal, pentru detectorul de vrf utilizat cu rat de baleiere redus, crete probabilitatea apariiei unei
secvene de semnal corespunztoare valorii maxime posibile. Valoarea RMS msurat depinde de
3

distribuia n ansamblu a valorilor msurate, pentru rate de baleiere reduse, distribuia valorii RMS se va
ngusta pe msur ce mai multe secvene de semnal contribuie la aceasta.

Figura 2 Schema de baza al unui analizor spectral

Stabilirea ratei de baleiere trebuie s aib n vedere evoluia temporal a semnalului de interes. Pentru
semnale intermitente (cum sunt semnalele n impuls) sunt necesare rate de baleiere ridicate, care s
surprind modificrile rapide ale semnalului. O singur trecere n canalul de interes, cu o rat de baleiere
ridicat, poate fi insuficient pentru o evaluare precis. Pentru a crete durata de analiz a eantionului de
frecven de interes, n condiiile unei rate de baleiere ridicate, se propune utilizarea baleierilor multiple.

Achizitia semnalului GSM downlink

Sistemul utilizat pentru achizitia semnalului GSM este format din urmatoarele componente:
Antena baston GSM omnidirectiva castig de 2.14 dBi
Cablu coaxial RG-59 de lungime 0.5m (pierderi de 0.05 dB/m)
Analizorul spectral portabil R&S FHS-3
Laptop Dell aplicatia Matlab (comunicarea se realizeaza utilizand standardul RS-232C).
Procesarea semnalului achizitionat poate fi utilizata de catre aplicatia software proprietara FSH
View oferita de catre Rohde&Schwartz.
In aceasta situatie, se va utiliza o procesare offline. Datele achizitionate de la analizor vor fi salvate pe
laptop intr-un fisier CSV, care mai apoi va fi procesat utilizand functia SPTOOL sau diferite scripturi Matlab.
In Figura 3 se poate observa sistemul de achizitie utilizat.

Figura 3 Instalarea echipamentelor utilizate pentru achizitia semnalului GSM

Analizorul spectral a fost configurat avand urmatorul set de parametrii. Acestia sunt prezentati in Tabelul 2.
Tabel 2 Setari parametrii analizor spectral R&S FSH-3
Date,9/1/2012
Time,2:55:34 PM
Instrument Model Number,23
Instrument Serial Number,1320100422
Measurement Type,Channel Power
Dynamic Range,Low Noise
Measurement,CHAN PWR USER
Center Frequency,930000000
Span,40000
Frequency Offset,0
Sweeptime,1.67
Trigger Mode,Free Run

Trigger Delay,0
Trigger Level,50
Resolution Bandwidth,300
Video Bandwidth,100
Reference Unit,dBm
Reference Range,10 dB/div
Reference Level,-31.1697714163021
Reference Offset,0
Input Value (Ohm),50
Trace Mode,Clear / Write
Trace Detector,RMS
RF Attenuator Setting,0

Analiza datelor achizitionate cu FHS-3 utilizand MATLAB

Pentru secventa de semnal achizitionat gsm930MHzBw40MHz6.csv si gsm930MHzBw40MHz.txt se vor
determinare urmatorii parametrii:
Sample Rate: 5E+07 frecventa de esantionare = 50 MHz (Fe).
Number Of Samples: 250500 250500 esantioane (N).
Te=1/Fe=1/50 MHz = 200 us durata unui esantion.
T=N*Te=N*1/Fe=0.0501 s - timpul total de inregistrare.

Analiza n domeniul timp a semnalului.

Se vor determina urmatoarele caracteristici si anume: afisarea puterii semnalului n domeniul timp;
determinarea momentelor de start ale sloturilor active; masurarea duratei unui slot GSM. Codul sursa
MATLAB utilizat este prezentat mai jos:
%citire date achizitionate din fisierul *.csv
semnal=csvread('gsm930MHzBw40MHz6.csv');
%citire componenta I din semnalul achizitionat
I=semnal(:,1);
%citire componenta Q din semnalul achizitionat
Q=semnal(:,2);

%determinare semnal MATLAB corespunzator semnalului achizitionat

semnal_achizitionat=I+j.*Q;
%numarul de esantioane din semnal
esan=length(semnal_achizitionat);
%frecventa de esantioanare
fs=50*10^6;
%perioada de esantionare
Ts=1/fs;
%perioada de achizitie a semnalului
t=0:Ts:(esan-1)*Ts;
%afisare semnal in domeniul timp
subplot(2,1,1);
plot(t*100,abs(semnal_achizitionat));
xlabel('Timp [ms]');
ylabel('Putere');
%afisare semnal in domeniul timp - scara logaritmica
subplot(2,1,2);
plot(t*100,10*log(abs(semnal_achizitionat)));
xlabel('Timp [ms]');
ylabel('Magnitudine [dB]');

Nivelul de putere (cat si reprezentarea sa pe scara logaritmica) al semnalului in domeniul timp este
prezentat in Figura 4. Durata unui slot temporal in sistemul GSM (TS0, TS1, ) este de 577 us = 0.577 ms.
Tot in Figura 4 se poate observa faptul ca durata masurata a unui slot temporal este de aceeasi valoare cu
cea teoretica.

Figura 4 Nivelul de putere al semnalului in domeniul timp si durata unui slot temporal GSM
Pentru analiza n domeniul timp si in domeniul frecventa, mediul MATLAB dispune si de o aplicatie
specializata SPTOOL care permite ncarcarea unui semnal real sau complex si analiza acestuia utilizand
mai multe tipuri de transformari. Figura 5 ilustreaza reprezentarea semnalului achizitionat in domeniul timp
cat si determinarea duratei unui slot temporal (alternativ).

Figura 5 Durata unui slot temporal si reprezentarea semnalului in domeniul timp

Analiza n domeniul frecventa a semnalului

Analiza in domeniul frecventa presupune determinarea urmatoarelor caracteristici:
1. Calcularea spectrului pe baza transformatei Fourier discrete pentru determinarea semnalelor
active n banda de frecventa analizata;
2. Calcularea spectrului pe baza transformatei Welch pentru determinarea semnalelor active n
banda de frecventa analizata;
3. Analiza comparativa a rezultatelor obtinute n functie de tipul ferestrei si dimenisunea ferestrei
utilizate n cadrul transformarii de tip Welch. (Minim 2 tipuri de ferestre, pentru fiecare fereastra 4
dimensiuni diferite, afisarea rezultatelor se face pe un grafic pentru fiecare tip de fereastra
utilizata. Comentati rezultatele obtinute).
4. Stabiliti frecventele purtatoarelor GSM downlink active n banda analizata;
Spectrul semnalului achizitionat pe baza transformatei Welch este prezentata in Figura 6. Spectrul ilustrat
afiseaza magnitudinea semnalului exprimat in dBm intr-o gama de frecvente [-Fs/2 Fs/2]. Scala
domeniului de frecventa este liniara. Parametrii analizei de tip Welch utilizati sunt: Nfft=1024, Nwind=256,
Window=Hanning.

Figura 6 Determinarea semnalelor active pe baza transformatei Welch

Spectrul semnalului achizitionat pe baza transformatei Fourier rapida este prezentata in Figura 7. Spectrul
ilustrat afiseaza magnitudinea semnalului in dBm intr-o gama de frecvente [-Fs/2 Fs/2]. Scala domeniului
de frecventa este liniara. Parametrii analizei FFT sunt: Nfft=1024.

Figura 7 Determinarea semnalelor active pe baza transformatei FFT (Fast Fourier Transform)
Pentru a pune in evidenta importanta dimensiunii unei ferestre Hamming, in realizarea unei analize a
semnalului achizitionat pe baza transformatei Welsh, este necesar ca parametrul Nwind sa fie variat.
Restul parametrilor vor fi neschimbati. Acestia sunt: ferestra Hamming, Nfft=1024, metoda Welch. Spectrul
semnalului achizitionat pentru diferite dimensiuni a ferestrei Hamming (Nwind: 128, 256, 512, 1024) este
ilustrata in Figura 8.

Figura 8 Spectrul semnalului pe baza transformatei Welsh (Hamming) functie de dimensiunea ferestrei
Se poate observa faptul ca, cu cat dimensiunea ferestrei Hamming este mai redusa redusa (Nwind=128)
cu atat spectrul semnalului achizitionat este mai curat (echivalent cu o filtrare video) iar in acelasi timp
unele componente spectrale ale semnalului lipsesc sau sunt distorsionate. Utilizarea unei ferestre
Hamming de dimensiune (Nwind=1024) va face ca spectrul semnalului sa fie mai zgomotos si in acelasi
timp sa se poata identifica toate componentele spectrale asociate semnalului. Practic, se doreste alegerea
unei ferestre astfel incat spectrul semnalului sa fie cat mai curat si in acelasi timp sa se poata observa
toate componentele spectrale.

Figura 9 - Spectrul semnalului pe baza transformatei Welsh (Bartlett) functie de dimensiunea ferestrei
Pentru a pune in evidenta importanta dimensiunii unei ferestre Bartlett, in realizarea unei analize a
semnalului achizitionat pe baza transformatei Welsh, este necesar ca parametrul Nwind sa fie variat.
Spectrul semnalului achizitionat pentru diferite dimensiuni a ferestrei Bartlett (Nwind: 128, 256, 512, 1024)
este ilustrata in Figura 9. S-a ajuns la concluzia faptului ca este mai bine utilizarea unei ferestre de tip
Hamming fata de o ferestra de tip Bartlett, datorita faptului ca se atenueaza mai bine zgomotul de fond.
De asemenea, se poate observa faptul ca spectrul semnalului achizitionat nu prezinta o simetrie perfecta in
jurul frecventei centrale (Fs=0 MHz).
Semnalul GSM achizitionat la frecventa centrala de 930 MHz face parte din banda de frecvente 935 960
MHz (asociat pentru E-GSM downlink). Frecventele purtatoarelor GSM downlink se determina dupa
formula: Fcentrala (930 MHz) +/- K*Fesantionare. Se pot observa canale radio la frecventa 930 MHz+0.28*
50 MHz = 944 MHz, etc. Totusi nu pot sa stabilesc o corelatie mai stransa intre aceste frecvente purtatoare
GSM downlink. Solutia ar consta intr-o analiza de tip Welch, cu o ferestra de tip Hamming cu proprietati
mai bune.

Analiza n domeniul timp-frecventa a semnalului

Analiza in domeniul timp frecventa presupune determinarea urmatoarelor caracteristici:
1. Utilizarea transformarii STFFT;
2. Stabilirea parametrilor de analiza: rezolutia n frecventa, rezolutia n timp, fereastra de analiza
utilizata, dimensiunea ferestrei;
3. Afisarea spectogramei si interpretarea rezultatelor (frecventele active n banda analizata,
determinarea duratei unui slot GSM pe baza spectogramei, determinarea purtatoarelor BCCH n
cadrul spectogramei);
Pentru analiza n domeniul timp-frecventa este utilizata transformata STFFT calculata cu ajutorul functiei
spectrogram(x,window,noverlap,nfft,fs). Utilizand aplicatia implementata in Matlab, AnalizaTH.m se
poate realiza o analiza in domeniul timp-frecventa a semnalului achizitionat. Acesta poate fi observat in
Figura 10.

Figura 10 Analiza in domeniul timp-frecventa a semnalului achizitionat

Codul sursa MATLAB utilizat pentru analiza in domeniul-timp frecventa este urmatorul:
%citire date achizitionate din fisierul *.csv
semnal=csvread('gsm930MHzBw40MHz6.csv');
%citire componenta I din semnalul achizitionat
I=semnal(:,1);
%citire componenta Q din semnalul achizitionat
Q=semnal(:,2);
%determinare semnal MATLAB corespunzator semnalului achizitionat
semnal_achizitionat=I+j.*Q;
%numarul de esantioane din semnal
esan=length(semnal_achizitionat);
%frecventa de esantioanare
fs=50*10^6;
%perioada de esantionare
Ts=1/fs;
%perioada de achizitie a semnalului
t=0:Ts:(esan-1)*Ts;
%afisare semnal in domeniul timp-frecventa
[S,F,T,P]=spectrogram(semnal_achizitionat,1024,0,1024,fs);
% ha=findobj('Tag','axes1')
% set(gcf,'CurrentAxes',ha)
surf(T*1000,(F-fs/2)/1000000,10*log10(abs(fftshift(S))), 'EdgeColor','none');
axis xy; axis tight; colormap(jet); view(0,90);
box on;
xlabel('Timp [ms]');
ylabel('Frecventa (MHz)');
title('Analiza in domeniul Timp-Frecventa')

In Figura 11 se poate observa analiza semnalului achizitionat in domeniul timp-frecventa pe baza codului
sursa MATLAB.

10

Figura 11 Analiza in domeniul timp frecventa (ferestra Hamming de dimensiunea 1024)

In Figura 12 se poate observa o reprezentare 3D a analizei semnalului achizitionat in domeniul timpfrecventa, pentru a ilustra cat mai semnificativ frecventele purtatoare GSM downlink active.

Figura 12 Reprezentare 3D in domeniul timp-frecventa (Hamming, Nfft=1024, Nwind=1024)

Pentru a obtine o caracterizare completa a fiecarui semnal GSM, rezolutia de reprezentare n domeniul
timp va fi setata mai mica dect cel mai scurt semnal (0.577 ms durata TS). Rezulta ca fereastra de
analiza aleasa trebuie sa aiba durata efectiva mai scurta dect aceasta valoare.
Pentru vizualizarea semnalului n domeniul frecventa, parametrii alesi pentru estimare spectrala: WELCH,
Nfft=1024, Nwind=1024, Window Hamming. Pe baza acestor parametrii rezulta o rezolutie de reprezentare
n domeniul frecventa de Fs/Nfft=24 kHz. Segmentarea semnalului se realizeaza n domeniul timp pe
segmente egale cu dimensiunea ferestrei de analiza: 1024Ts=1024/Fs=0.04 ms; Rezulta ca reprezentarea
spectrala obtinuta reprezinta o medie pe 1125 spectre obtinute prin calcularea spectrului pe fiecare
segment de 0.04 ms.
Rezultatele pun in evidenta existenta mai multor canale radio cu latimea de 0.2 MHz fiecare, cu diverse
niveluri de putere. Pentru canalul radio (BCCH??) la frecventa: 930 MHz+0.28* 50 MHz = 944 MHz
fkd = 935 + 0,2 (k-1) MHz =944 MHz 0.2 (k-1)=9 MHz k-1 =45 k =46 (indicele canalului radio).
11

12