MICROSCOPIA ELECTRONIC: TEM/SEM

- Microscopul electronic functioneaza la fel ca si un microscop optic, diferenta fiind ca in loc de fotoni se
folosesc electroni ca sa iluminam proba de investigat, iar in loc de lentile de sticla se folosesc lentile
electromagnetice si/sau electrostatice.
- proprietile de und ale electronului- nu au o lungime de und constant; ea crete pe msura, ce crete viteza
electronilor.
-limitari ale rezolutiei: a.aberaiile lentilelor electromagnetice sunt mai greu de corectat dect cele ale lentilelor
desticl; b. tehnicile de preparare (fixare, includere, contrastare) i c. efectele de deteriorare alespecimenului
datorate fasciculului de electroni)
-performana de rezoluie ale microscoapelor electronice actuale- 3-5 s. In cercetarea biologica aceasta limita
de rezoluie este de 10.
Microscopul electronic se bazeaza pe proprietatea electronilor de a fi deviai de un camp elecrostatic sau
electromagnetic. Daca se plaseaza un filament (catodul) intr-un tub cu vid, dupa care filamentul se incalzete, el
emite electroni ce pot fi accelerai, prin intermediul unei diferene de potenial.
Fluxul de electroni astfel realizat are proprietai similare luminii, prezinta caracteristici corpusculare i
vibratorii, insa lungimea de unda este mult mai mica in comparaie cu lumina alba. Acest flux trece printro bobina electromagnetica (cu rol asemanator unui condensator) prin care electronii se concentreaza in
direcia obiectivului.
Instrumentul mai prezinta o bobina electromagnetica cu funcii similare lentilei obiectivului prin care se
obine o imagine marita a obiectului, iar una care funcioneaza ca i ocular sau lentila de proiecie. Aceasta
permite o marire suplimentara a imaginii.
In microscopia electronica, formarea imaginii este rezultatul dispersiei electronilor, determinata de mai
multe motive. Cauza principala a dispersiei electronilor este data de grosimea i densitatea moleculara a
obiectului biologic i in special de numarul atomic i natura atomilor ce intra in constituia sa. Cu cat este mai
mare numarul atomic, cu atat este mai mare dispersia.
De asemenea, imaginea depinde i de grosimea seciunii. Daca seciunile sunt prea subiri apare o
deviere mica, iar imaginea este lipsita de contrast, daca grosimea este prea mare imaginea devine neclara.
Microscopia cu electroni poate impartita in doua mari categorii:
-de transmisie, in cazul specimenelor aproape bidimensionale (cu grosimi mai mici sau comparabile cu drumul
liber mediu al electronilor accelerati - zeci de nm ) TEM
-de investigare a suprafetei in cazul celor tridimensionale (cand dimensiunile depasesc drumul liber mediu pe
toate axele). SEM
O diferenta majora intre cele doua metode este rezolutia care ar putea teoretic atinsa: 0.5 Angstromi in cazul
unui TEM .
Pentru buna functionare a unui microscop cu electroni este nevoie de vid: - drumul liber pe care trebuie sa il
aiba electronii pentru a ajunge de la filament la proba si de la proba la detector fara a fi deviati in urma
ciocnirilor cu moleculele de gaz

- timpul de viata al unui filament ar fi extrem de scurt in prezenta unei concentratii prea mari de gaze reactive,
cum ar fi oxigenul (situatie asemanatoare filamentelor becurilor)
- prezenta unui gaz intre electrozii de accelerare ar duce la descarcari electrice nedorite
1. Microscopul electronic de transmisie (TEM)
ntr-o perspectiv foarte general, microscopul electronic de transmisie (fig.1,2) este similar
microscopului optic. Sursa de iluminare este nlocuit cu un filament sau catod car eare rolul de a emite
fasciculul de electroni. Catodul este localizat n partea superioar a uneicoloane cilindrice de aprox 2m.
Pentru a se evita dispersia electronilor din fascicul prin coliziunea cu moleculele aerului, n coloan se
creeaz vid prin pomparea n afar aaerului. Electronii produsi de filamentul supranclzit sunt accelerati fat de
un anod, cruia i se aplic o tensiune negativ ce smulge electronii si i accelereaz. Fasciculul trece printr-o
deschidere ngust a anodului i strbate n ntregime coloana.
De-a lungul coloanei sunt plasati mai muli e1ectromagnei (lentile electromagnetice) care pot
concentra sau focaliza fasciculul ndeplinind un rol similar cu acela al lentilelor de sticl din microscopia optic.
Un sistem de diafragme cu diametrul de 30-100m opresc trecerea electronilor mrginasi, mbuntindu-se
claritatea si contrastul imaginilor. Specimenul este situat n coloana vidat, pe direcia fasciculului de electroni.
n urma coliziunii electronilor fasciculului primar cu specimenul, rezult mai multe tipuri de electroni
sau radiaii, majoritatea fiind utilizate n diverse microscoape electronice. Ca si n microscopia optic,
specimenul este colorat (contrastat) cu substane electrocondense adic substane capabile s disperseze cea
mai mare parte a electronilor incidenti pe suprafata ocupat de ele. Electronii care au strbtut preparatul
(transmii) sunt focalizati pentru a forma o imagine pe un ecran fluorescent sau pentru a impresiona o plac
fotografic. Deoarece regiunile dense ale preparatului vor dispersa majoritateaelectronilor, aceste zone vor arta
pe ecran sau n fotografie ca zone mai negre, mai nchise si se vor numi zone electron-dense.

Microscopia electronic de baleiaj (SEM)

-permite obinerea unor imagini tridimensionale ale specimenului.
-se pot studia suprafeele obiectelor biologice, fr a se obine ns informaii despre modul de organizare n
profunzime (referitoare la structurile lor interne).
n timp ce n microscopia electronic de transmisie (TEM) imaginea se formeaz datorit electronilor
transmii (care pot trece prin preparat), n microscopia electronic scanning (SEM) imaginea se obine prin
detectarea i msurarea fluxurilor electronice dispersate sau emise (electroni secundari) de pe suprafaa

specimenului. Deci, cu ct suprafaa specimenului va dispersa (reflecta) n mai mare msur electronii
fasciculului cu att imaginea obinut va fi mai bun.
-proprietile reflectorizante ale suprafeelor specimenelor sunt amplificate prin acoperirea lor cu un strat subire
de metal greu (aur, platin, aliaj aur-platina etc.).
-pe suprafaa specimenului este proiectat un fasicicul foarte ngust de electroni care parcurge ntr-un mod
ordonat ntreaga sa suprafa (baleiere,scanare). Detectorul de electroni dispersai (reflectai) sau secundari
(emii din specimen n urma coliziunii cu electronii fasciculului primar) msoar punctiform proprietile
acestorat raducndu-le ntr-un semnal luminos pe ecranul unui monitor.
- Imaginea specimenului pe ecran se reconstituie pe baza semnalelor ( imaginilor) punctiforme datorate
electronilor dispersai sau secundari detectai.
- Microscoapele de baleiaj(cele uzuale) nu au o rezoluie foarte mare ci doar de aproximativ 10nm
Studii posibile (Dimensiunea maxima a probelor: 50x50 mm sau diametru de 50 mm)
- Imagini de morfologie a suprafetelor (imagini de electroni secundari);
- Imagini de topografie a suprafetelor (imagini de electroni retroimprastiati);
- Imagini de contrast compozitional (imagini de electroni retroimprastiati);
- Analiza compozitionala calitativa si cantitativa (punctiforma, pe o directie sau pe o arie);
- Distributia elementelor pe suprafata probelor
-

Spre deosebire de MET, unde raza de electroni la tensiune nalt formeaz imaginea specimenului,
microscopul electronic cu scanare[9]produce imagini prin detecia electronilor secundari, cu energie
sczut, emisi de pe suprafaa specimenului datorit excitrii acestuia de ctre raza principal de
electroni. n MES, raza de electroni parcurge ntreg specimenul, detectorii construind o imagine prin
maparea semnalelor detectate la poziia razei.
n general, rezoluia MET este de regul cu un ordin de mrime mai mare dect cea a MES, dar,
datorit faptului ca imaginea produs de microscoapele cu scanare se bazeaz pe procese de
suprafa i nu pe transmisie, este capabil s vizualizeze probe mai mari, i are o adncime de
penetrare mult mai mare, producnd astfel imagini care sunt o bun reprezentare tridimensional a
probei.
Spre deosebire de TEM unde fasciculul de electroni emergent contine intreaga
imagine a specimenului analizat, in cazul SEM-ului, la un anumit moment de timp, fasciculul
emergent poate sa contina doar o informatie locala (un 'pixel' ) din imagine. Pentru a putea
reproduce imaginea intreaga, este nevoie ca fasciculul de electroni sa baleieze pe intreaga
suprafata a specimenului.