Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Secretul PDF

    Încărcat de

    Tuna99
    502 vizualizări19 pagini

    Titlu original

    secretul.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    502 vizualizări19 pagini

    Secretul PDF

    Încărcat de

    Tuna99

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 19
    Secretul © povestire despre impactul alcoolismului asupra copillor ‘Abuzul provecat de alcool este o problema in multe fami. Poate aparea indiferent de nivelul de culturi, de ras& sau de statutul socio-economic, Atunci cénd se manifesta intro familie are efecte devastatoere asupra tuturor membrilor, in special asupra copilor Povestirea prezinta o familie ce se confrunté cu o astfel de problem& haotica si cistructva. Ea oferéo privre asupra dificultafilorinftuntate de copii si asupra suferintelor ndurate. Din fericire copiii pot gasi modalitat prin care s& se simta mai bine, prin care s8 se intéreasca sufleteste, De asemenea, ei sunt in stare de a gasi si de a adopta 0 perspectiva mai realist’ asupra viefi lr si, in consecinta, supra a ceea ce pot si ce nu pot face. lar povestirea aceasta explicd tocmai o astfel de variant salvatoare. Potrvii pentu copi cu varsta cuprinsé Inte 4 gi 10 ani wwwjucariieducationale.ro ISBN 978-606-92867-9-4 Secretul Despre alcoolism in familie Scrisa si ilustraté de Lauren Snailham (Psiholog Clinician) SE REM eeer R e Secretul Despre alcoolism in familie Scrisa gi ilustraté de Lauren Snailham (Psiholog Clinician) Nota ctre Terapeut / Profesor / Parinte ‘In munca mea cu copii am realzat ct de importanta este creatiitatea si deschiderea ‘ate flostea uno tic noi. Uni cop se strécuiesc din résputeri sisi exprime sentimentie si sé se dezvauie.Discutarea unr teme dle precum diva, abuzul sou fui poate fo adevarata provocare pent i ‘nt-un asemenea context copilul poale opune rezistenfa, pe plan intem sau pe plan extern {in sala de terapi).Povesile sunt foarte pretenoase cu cop. Relatarea lor este comund al acasd, ct ila scoala dee povestie terapeutce sunt at de efiente atunci nd vine vorba despre consiuea tri de caracter, despre dscuiarea unor probleme deicate sidespre gira unor modal eficiente dea face fl problemelo. Mai mal ele reduc teicena cpiui, de were ce atenia gisezz’ de a coi la persona) ‘Aces luca este posit prin uiizarea uno diverse personae, metafor, smbolur, oat find parle integrant a lumii imaginare a copii Un alt mare avantal al acestui tip de povesti este faptul cd ele pot fi intrebuintate de un ‘numar mare de oameni: terapeuti, asistenii social, parinti sau profesorifinvajator. Fie c@ este ‘vorba de znalizarea unei probleme cu care se confrunta copilubpacient, fe ca este vorba de ‘constentizarea probleme! de cate copil, erolle rezte si resursele neoesare pentru face {af suafiocin ciscufe otf generat de astel de povesti. ‘indrumari pentru folosirea povestilor terapeutice Este de preferat ca povesre sé fie alain intregimo, inaintea intreprinderi une disci sau interpret. in cazul Tn care cop intrvne cuo trirebare, trebuie si fle ascultatslexplorat caea ce 7 preocun. Mai mull, este de preferat sé i se puna sil aceeast intrebate. Este o modaltate efcace de vericare a modulu in care este inoleasa stoisiea. Tn cazu! unui copl cu tulburdr de atenje sau a unuia hiperactv ag recomanda o cite in pprealabil a povestini. Apoi, in timpul gedinfei, a trebui folosite o sumedenie de actvitti si expresii menite s& atraga atenfja gs trezeascd interesul copiuul Uneor con prefer sd nu discute despre oeea ce tomal fst cit. Este deosebit de importants le fie respectaté aceasté nevoie de a trece la o alté preocupare dorita, Cu toate acestea, este de refnut fptul c, de oboe, impact este la nivel de subcongtent. CChiardacé nu vorbese desore poveste, ei proceseaz3 confnutul si temete a un nivel mai protun. Dar, scopul poate fi oricdnd atns int-un moment mult mai prelnic, oe parte, daca copiul este nerabdator 88 discute despre cole citte, este indicat utlizarea unor tehnici prin care s& igi wt Tn urma contact cu povestten, beanie debe ‘ehniei de intrebuintat dupa ctirea povestiriterapeutice - discuti despre povestie; Coppi nrebat oe pr ar despre pvesto naz daca anumite pasale pe care ar dors ledscute fu un singur cogil foarte utils lua n considerare ete o parte a tetcure earepanec i 151 exprima sentimentele gs ceretcopiluui sisi expund gdndurle sau sentmentele ‘efeirla aca fragment. A putea chiar 8 provocalj a ocscufe despre o experont similar pe care s-ar fputut so ai. D'souta gi ntrebareatrebule adaptatevarsteipacentulu sdesene; Incurajafi copii sé realizeze un desen des; povestiri 5 pre o anumité parte a: core i pldcut,cisplacut sau pe care doar $-0 aminteste. Acesta poate fi analiza, discutat dupa aceea, -tabele; O tehnicd pe care am gisito foarte uilé este Intocmirea unor tabele ‘mpreun cu pacientu. Este 0 tehnicd aplcabilétuturor pavesirlor.Tabetul poate fl inluat,Tabel pentru ate simgi mai bine” sau dupa bunul plac al copitlu in tabele sunt recut tehnic de a face fat probleme’ analizale, unele gasite in poveste. Des seam: Cand sunt trst, furos, frcos, ingrjorat,pot...vorbi cu cineva, imbratisa pema, core o imbraigare, executaséritur tp stea” 7 Tabelul poate fi eowat dip tn placa ecpul espec sei eso ae luorare pe care ova lua cu el acasi,periru aif de ajutor inate momente grele. -cupa grijlor sau cutia sentimentelor Lutul poate sé fle extrem de folosioratunci cand pacientul esle un copi. Poate fintrebuintat pentru reproducerea unui persona) dn paveste, a unei cupe a grijlor sau 2 orice altceva oe i pare copluui ca find important. Deaarece are propritatea de a se ‘sca lutul poate fpictat in timpul urmatoareior sesiuni si apoiluat acasé, Culia Sontimentelor este si ea foarte ull deoarece copilul o decoreaz’ dupa bunul séu plac,

    S-ar putea să vă placă și