Obiectivele cursului:

- definitia puericulturii
- perioadele copilariei
- notiuni de crestere si dezvoltare
- indice ponderal
- nou nascutul la termen
- prematurul
- postmaturul
- dismaturul
Termenul de PUERICULTUR i are originecontopirea a dou cuvinte latine; puer =
copil + cultur = cretere.
Pediatria este o disciplina medicala care se ocupa de ingrijirea copilului bolnav
Puericultura este o disciplin medical care se adreseaz cresterii si dezvoltarii normale
somatice si psihice a copilului
PERIOADA COPILARIEI
Perioada de nou nscut cuprinde primele 28 de zile de via i reprezint o etap de
adaptare la viaa postnatal, cu modificri funcionale ale tuturor organelor i sistemelor.
Primele 7 zile reprezint perioada perinatal.
Prima copilrie, este cuprins de la natere pn la vrsta de 3 ani, vrst la care se
ncheie erupia dentiiei temporare.
Perioada de sugar dureaz de la vrsta de o lun pn la 1 an
Greutatea

Perioada de copil mic (anteprecolar) se delimiteaz

cronologic ntre vrsta de 1 an i 3 ani
Copilria a II-a (sau perioada precolar) este cuprins
ntre vrsta de 3 i 6 ani
Copilria a III-a sau perioada colar dureaz de la
6 ani la 16 ani
Perioada de colar mic ncepe de la vrsta de 6 ani i
dureaz pn la vrsta de 10-11 ani la fete i 12-13 ani la
biei.
Perioada de colar mare sau pubertatea dureaza intre 11-14
ani la fete si 13-16 ani la baieti
Greutatea poate fi considerat cel mai bun indicator al creterii i nutriiei. De aceea,
cntrirea periodic trebuie efectuat de 2-3 ori pe sptmn primele 6 luni de via, odat
pe sptmn n semestrul al 2-lea, de 4 ori pe an n urmtorii 3 ani i anual dup 3 ani.
La natere, greutatea cuprins ntre percentilele 10 i 90 este de 2850-4050 g. Aceasta se
dubleaz la 4 luni (printr-o cretere ponderal cu 750 g pe lun n primele 4 luni) i se
tripleaz la 12 luni (printr-o cretere ponderal cu 500 g pe lun n trimestrul al 2-lea de via
i cte 250 g pe lun n trimestrul al 3-lea).
Intre 1 si 2 ani de viata crestere in greutate este de 250 grame/luna
Formula de calcul a greutatii in kg dupa varsta de 2 ani:
G=9+2 V (varsta)

Lungime sau nlime

Creterea statural este expresia creterii scheletului
Lungimea sau nlimea copilului reprezint distana dintre vertex i plante i se msoar cu
pediometru n poziie culcat n primii 3 ani i apoi cu statimetru sau taliometru n poziie
ortostatic.
La natere, lungimea cuprins ntre percentilele 10 i 90 este de
48-54 cm. Creterea n primul an de via se face cu 25 cm.
(5 cm n prima lun, 3 cm n luna a 2-a, cte 2 cm pe lun de la 3 la 7 luni i cte 1 cm pe
lun de la 8 la 12 luni).
Dup vrsta de 2 ani valoarea medie aproximativ a nlimii (n cm.) se afl din:
- Talia n cm. = 80 + 5v. (v = vrsta n ani)
Pediometru
pliabil si foarte usor, economisind spatiu. Este usor de folosit si de curatat,
menajeaza pielea sugarului; are precizie de masurare a lungimii sugarului in pozitie
culcata. Simplu de utilizat prin fixarea pozitiei capului si culisarea partii de sprijin a
picioarelor.

Perimetrul cranian
Perimetrul cranian sau circumferina fronto-occipital unete oasele frontale cu protuberana
occipital .
La natere, valoarea P.C. este de 34,3 cm pe percentila 50. La 6 luni este de 42,4
cm, la 1 an - 45,6 cm, la 2 ani - 48,1 cm, la 3 ani - 49,3 cm, la 4 ani - 50,4 cm, la 5
ani - 50,8 cm.
Circumferina cranian este un indicator al dezvoltrii creierului
Formula de calcul a perimetrului cranian:
Formula BOYD Pc=T/2+10
Evaluarea individual a strii de nutriie
Indicele ponderal (I.P.) este raportul ntre greutatea actual a copilului i greutatea ideal
pentru vrst.
Greutatea ideala pentru varsta= G la nastere+ sporul ponderal
Sporul ponderal=750 grame/luna in primele 4 luni;500 grame /luna in urmatoarele 4 luni si
250 grame/luna in ultimele 4 luni.
Indicele ponderal are urmtoarele valori:
- unitar (0,90 - 1) la sugarii normal dezvoltai,
- Supraunitar (>1) - la sugarii cu greutate mai mare dect normalul (paratrofici).
-subunitar (<0,90)- la sugarii subnutrii sau distrofici.
Gradele de severitate ale distrofiei dup indicele ponderal sunt:
gradul I - I.P = 0,89 - 0,76,
gradul II - I.P= 0,75 - 0,61,
gradul III - I.P < 0,60 (Atrepsie)
NOU-NASCUTUL LA TERMEN
Durata gestatiei normale 37 42 saptamani (259-294 zile): nou-nascut la termen
Terminologia in functie de varsta gestationala:
< 37 saptamani prematur

> 42 saptamani postmatur

Masuri de ingrijire in sala de nastere
Sala aseptica
Temperatura 24-26 grade C
NN este primit in campuri sterile
Imediat dupa expulzie se face aspirarea CRS cu o sonda Nelaton nr. 12-14, sterila
Se evalueaza starea clinica a NN prin scorul Apgar.
Scorul Apgar
Imaginat de Dr. Virginia Apgar (1909-1974), in anul 1953 ca o modalitate de evaluare
masurabila, cantitativa, a starii nou-nascutului si, de atunci, este folosit in toate salile de
nastere din lume fiind usor de cuantificat.

Scorul se acorda la 1, 5 si 10
7-10 stare clinica buna
4-6 asfixie albastra
0-3 asfixie alba
In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii pot fi impartiti in 4 grupe:
Scorul Apgar 8-10 nou nascutul respira normal, singur, are ritm cardiac mai mare de
100/min., tegumentele capata curand culoarea roz generalizata. In aceasta situatie se gasesc
90% dintre nou-nascutii la nastere.
Scorul Apgar 5-7 nou nascutul are o apnee primara, nu respira initial spontan, iar
respiratia se reia doar dupa manevrele tactile (frictiuni usoare intre regiunea dintre omoplati).
Ritmul cardiac este mai mare de 100 batai pe minut, dar culoarea tegumentelor ramane
cianotica. Se asociaza administrarea de oxigen pe masca.
Scorul Apgar 3-4 - copilul nu respira spontan, in ciuda stimularii tactile, iar ritmul cardiac
este mai mic de 100/min.
Scorul Apgar 0-2 nou nascutul nu respira, nu are batai cardiace audibile, este hipoton,
cianotic si nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor aeriene.
Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scazuta la 5-10-15 minute dupa nastere, se coreleaza
cu un viitor neurologic sumbru.
Date antropometrice la nastere
Dupa nastere se masoara:

-Greutate: 2800 4000g (medie 3000g)

-Talie: 48-54 cm (medie 50 cm)
-Perimetru cranian:34-35 cm
Dupa incetarea pulsatiilor, cordonul ombilical se ligatureaza si se sectioneaza steril.
NN se examineaza rapid in sala de nastere, se cantareste, se determina lungimea si
perimetrele
Imbaierea NN imediat dupa nastere se face numai daca tegumentele acestuia sunt
impregnate cu sange sau meconiu.
Profilaxia oftalmiei gonococice se face prin instilarea in fiecare sac conjunctival a unei picaturi
de nitrat de argint 1%o
Transferul in sectia de nou nascuti
Ingrijirea in sectia de nou nascuti
In sectia de NN normali se admit NN cu G=2500-4000 g, varsta gestationala 37-41
saptamani, fara semne clinice de boala, proveniti din sarcini si nasteri cu evolutie
fiziologica.
Sectoare separate pentru NN prin operatie cezariana, nascuti la domiciliu, cu potential septic
(membrane rupte de peste 24 ore)
La intrarea in sectia NN: se noteza G, lungime, perimetrul cranian, perimetrul toracic,
temperatura
Se urmareste eliminarea primului scaun (meconiu) in primele 36 ore de la nastere si a primei
mictiuni (primele 48 ore).
Ingrijirea bontului ombilical cu alcool 70% sau betadina. Acesta se va mumifica si se va detasa
in 7-10 zile. Persistenta unei secretii reziduale se numeste granulom ombilical. Se trateaza
prin atingerea zonei cu un creion cu nitrat de argint timp de 1 minut la 2 zile interval.
Particularitati morfologice ale nou-nascutului la termen
Raportul craniu/talie , fata de 1/8 la adult
Fontanelele reprezinta zone neosificate la nastere, situate la jonctiunea intre oasele late ale
craniului.
Fontanela anterioara, bregmatica, de forma romboida, localizata intre parietale si frontal,
deschisa la nastere la 100%, se inchide la 12-18 luni. Dimensiuni 4/3-4 cm.
Fontanela posterioara, lambdoida, localizata intre parietale si occipital, deschisa la nastere
la 25%, se inchide la 1-2 luni. Masoara 1 cm.
Fontanelele laterale rar prezente la nastere
Tegumente si fanere
Eritrodermia fiziologica coloratie caracteristica (rosie) a tegumentelor, subtiri, ce permit
vizualizarea vaselor de sange.
Vernix caseosa substanta grasa, alb-galbui, secretata de glandele sebacee si de epiteliul
amniotic. Distribuita pe tot corpul, mai ales la plici, are rol de protectie termica, chimica,
mecanica. Nu trebuie indepartata complet in primele ore postnatal.
Acrocianoza: discreta coloratie cianotica a extremitatilor, reversibila la manevre de stimulare
a circulatiei (masaj usor); este mai accentuata in primele 2-3 zile, dispare progresiv dupa 1-2
saptamani.
Lanugo pilozitate cu aspect fin (fire subtiri, fara radacina, care se detaseaza usor), pe tot
corpul, in special pe toracele posterior, regiunea frontala. Dispare progresiv in 1-4 saptamani.
Milium facial: mici puncte alb-galbui, mai frecvente la nivelul aripilor nazale, frunte;
reprezinta glande sebacee hiperplazice.
Pata mongoloida: zona de hiperpigmentare a tegumentelor regiunii sacro-lombare si fesiere
(coloratie cenusiu-violacee), de dimensiuni variabile, fara semnificatie patologica. Se
intalneste la 10-15% la rasa alba, 80% la persoanele cu tegumente hiperpigmentate.
Santurile palmo-plantare: la nou-nascutul la termen sunt numeroase si repartizate pe toata
suprafata palmei si a plantei
Unghiile au marginea libera la varful degetelor.
Ombilicul Cordonul ombilical este format dintr-o vena si doua artere cuprinse intr-un tesut
conjunctivo - mucos (gelatina lui Wharton). Dupa sectionarea cordonului, arterele ombilicale
se retracta, iar vena ramane inca deschisa. Caderea bontului ombilical mumificat se face prin

aparitia santului de eliminare in ziua 5-10. Pana la cadere este indicata numai baia partiala
(plaga ombilicala poate reprezenta poarta de intrare pentru microbi)
Organele genitale externe:
-masculine scrot pigmentat si plicaturat; testiculele coborate in scrot
-feminine labiile mari acopera labiile mici.
In maternitate se efectueaza 2 vaccinari:
-vaccinarea BCG
-vaccinare antihepatita B (prima doza)
In maternitate se efectueaza testare pentru fenilcetonueie si hipotirioidism.
Dupa externare sugarii mici nu sunt scosi afara cand este ger (temperaturi negative), vant
puternic, ploaie torentiala, ceata densa, canicula.
Primavara si vara expunerea la aer poate fi mai precoce si progresele se fac mai rapid.
La domiciliu:
De la varsta de 14 zile se incepe profilaxia rahitismului cu vitamina D sub forma de picaturi
(Vigantol, Sterogyl, vitamina D3 natural), 2 picaturi zilnic pana la varsta de 2 ani.
Particularitati functionale ale nou-nascutului la termen
Functia respiratorie
Instalarea primei respiratii are loc in primele 10 secunde datorita unor factori
declansatori :
acidoza si hipoxia moderate din timpul expulziei
hipercapnia
hipotermia
cresterea presiunii in circulatia sistemica fetala dupa ligatura cordonului ombilical
stimularea mecanica a proprioceptorilor in timpul strabaterii filierei pelvi-genitale
Respiratia este de tip abdominal, diafragmatic
FR=30-60/min
La nou nascut, respiratiile fiind superficiale, MV se asculta cu dificultate. Stetacustic,
deplierea alveolelor se insoteste de raluri crepitante.
Unii nou nascuti prezinta la nastere stridor congenital zgomot laringian, fara dispnee, care
se aude in timpul inspirului. Se datoreaza unei laringomalacii care face ca epiglota sa cada pe
orificiul glotic cu fiecare inspiratie. Cel mai adesea este fara importanta si dispare la 1 an.
Plamanii fetali sintetizeaza diferite substante, cea mai importanta fiind
surfactantul :
Sintetizat de pneumocitele II, din saptamana a 22-a si eliberat in alveole
Rol de a scadea tensiunea superficiala la nivelul alveolelor, amelioreaza ventilatia si
hematoza.
Constituit din 90% lipoproteine, 10% glicoproteine
Deficienta de surfactant are drept consecinta colabarea alveolelor, tradusa clinic prin Boala
Membranelor Hialine (Detresa Respiratorie Idiopatica) a nou nascutului prematur.
Functia cardio-vasculara
AV=140-160/min
TA=70/50 mm Hg
Functia digestiva
In primele 3-4 zile postnatal, tubul digestiv este steril, ulterior fiind colonizat cu Bacilus
Bifidus.
Dpdv enzimatic tubul digestiv este perfect adaptat alimentatiei cu lapte de mama.
Functia motorie digestiva
imaturitate a coordonarii faringo-esofagiene
tonus redus al sfincterului esofagian inferior cu tendinta la regurgitatii si varsaturi
in primele 1-2 luni
Meconiul primul scaun, se elimina in primele 6- 24 ore, max 48 ore, este brun-verzui, steril,
contine saruri biliare, pigmenti, lipide, celule din epiteliul digestiv. Eliminarea sa intarziata sau
lipsa eliminarii in primele 48 de ore poate semnifica un sindrom subocluziv/fibroza chistica.
Functia hepatica
In ansamblu, exista imaturitate enzimatica si functionala, tradusa prin:
insuficienta conjugarii bilirubinei

insuficienta excretiei bilirubinei conjugate

insuficienta sintezei proteice, inclusiv a factorilor de coagulare care, alaturi de deficitul
tranzitoriu al factorului V, determina riscul aparitiei bolii hemoragice neonatale.
Functia renala
In perioada postnatala incepe o
imbunatatire a parametrilor functiei renale:
Creste filtrarea glomerulara prin
cresterea fluxului sanguin glomerular
Creste capacitatea de concentrare prin incarcarea osmotica o data cu alimentatia lactata
Transportul tubular deficitar se normalizeaza progresiv
Prima mictiune apare in primele 6-24 ore
Diureza = 50-100 ml/zi. Creste la 300 ml/zi la 7 zile.
Nr. Mictiuni = 10-20/zi
Sistemul hematologic
Hemostaza este deficitar n primele 6 luni de via
Valorile hemoglobinei, hematocritului i reticulocitelor n prima sptmn de via

Cordon
Primel
ombilica e 24h
l

2472h

Prima
sptm
n

Hemoglobi
na (g/100
ml)

17 - 18

18 - 19

17 18

17

Hematocrit
(%)

50 - 55

55 - 60

50 55

50

Reticulocit
e (%)

3-5

3-5

1-3

0,1

Sistemul imun
Bariera mecanic natural oferit de piele i mucoase la nou-nscut este redus.
Imunitatea nespecific celular este asigurat de celulele fagocitare i celulele citotoxice
Imunitatea nespecific umoral este asigurat de lizozomi, sistemul complementului seric,
opsonine, properdina i interferon.
Termoreglarea
In perioada postnatala exista tendinta la hipotermie, data de un dezechilibru intre cele doua
componente ale termoreglarii: termoliza crescuta si termogeneza scazuta.
Termoliza este de 4 ori mai mare la nou-nascut raportul SC/G favorizeaza pierderea de caldura
.
Termogeneza se realizeaza la nivelul grasimii brune.
grasimea bruna - reprezinta 5% din greutate, distribuita cervical, periaarticular, perirenal,
subscapular. Cand nou-nascutul este expus la frig, prin intermediul receptorilor cutanati se
stimuleaza secretia de norepinefrina si eliberarea de acizi grasi din adipocite. Acestia sunt
oxidati, reactiile fiind insotite de eliberare de caldura.

Examenul neurologic la nou nascut

Examenul nervilor cranieni :
Olfactie (perechea I). Exista discriminare olfactiva la nou nascut, care deosebeste mirosul
sanului mamei de cel al altor femei.
Vedere (perechea a II-a). Nou nascutul vede la nastere, ochii reactioneaza la lumina dar nu
cunoaste vederea cromatica.Miscarile globilor oculari sunt necoordonate iar strabismul
convergent este fiziologic.
Auz (perechea a VIII-a). De la varsta de 28 saptamani de gestatie, NN clipeste la auzul unui
zgomot puternic.
Supt si inghitit (perechile V, VII, IX, X, XI, XII). Coordonarea suptului cu inghititul si respiratia
sunt dezvoltate la NN la termen.
Reflexele arhaice la NN :
Semnifica integritatea centrilor subcorticali si sunt lipsite de controlul scoartei cerebrale.
Reflexul Moro (de imbratisare): la tractiunea scutecului pe care este asezat NN se produce
extensia si abductia membrelor superioare urmata de adductia si flexia lor.
Reflexul punctelor cardinale, de orientare: la atingerea cu indexul a tegumentelor peribucale,
NN intoarce capul de partea excitata.
Reflexul de apucare palmar si plantar. La exercitarea unei presiuni cu degetul la nivelul
palmei/plantei, NN isi flecteaza degetele.
Reflexul de pasire: sustinut de axile, NN schiteaza miscari de mers cand piciorul atinge un
plan dur.
Reflexul de redresare a capului: tractionarea de antebrate a NN pana cand e adus in sezut,
determina caderea posterioara a capului si aducerea lui inainte.
Reflexul Landau : NN e sustinut in decubit ventral pe mana examinatorului, situatie in care
trunchiul si picioarele sunt in extensie. Daca se face flexia activa a capului copilului, acesta isi
flecteaza membrele inferioare.
Reflexul de clipire (cohleo-palpebral) consta in contractia orbicularului pleoapelor atunci cand
se produce un zgomot in apropierea NN.
Reflexul de orientare consta in intoarcerea capului in directia zgomotului.
Reflexul tonic optic : luminarea brusca a ochilor NN determina aruncarea inapoi a capului.
Reflexul de suctiune: atingerea buzelor este urmata de declansarea miscarilor de supt.
Reflexul de fixare pentru supt: atingerea obrazului NN determina intoarcerea capului in
directia stimulului si deschiderea gurii.
Strile caracteristice noului-nscut
Scderea iniial n greutate.
Nou-nscutul prezint o scdere n greutate n primele 3-4 zile care atinge maximum n ziua a
5-a, a 7-a cu revenire la greutatea iniial n ziua a 8-a, a 10-a. Ea reprezint 5-10% din
greutatea copilului. (150-180g). Scderea iniial este determinat de pierderile de lichide
prin urin, meconiu, care nu sunt compensate de aportul alimentar insuficient n primele zile.
Icterul fiziologic
Icterul neonatal are o inciden de 30% la nou-nscuii la termen. n geneza icterului fiziologic
intervin hiperbilirubinemia liber i metabolizarea ei defectuoas.
Se caracterizeaza prin coloratie galbena a tegumentelor, nou-nascutul este mai somnolent.
Nu necesita tratament si dispare dupa 7-10 zile.
Criza genital
Criza hormonal apare la 3-6 zile dup natere la ambele sexe i dureaz 2 sptmni.Se
datoreaza trecerii hormonilor materni in circulatia fetala. Se produce o tumefactie a
mameloanelor la ambele sexe; la fetite apare o scurgere vaginala si o usoara secretie lactata;
la baieti poate apare tumefactia organelor genitale externe.
Categorii de prematuri

P rem atu r l d e 34-2 67 s304p t.(20t. (81-250 1-g2)5 0 g )

Factorii care pot influena producerea naterii premature:
nateri premature n antecedentele materne
boli acute materne
diabet matern
malformaii uterine
incompetena cervical
sarcini survenite la un interval prea scurt sarcin multipl
placenta praevia
ruperea prematur a membranelor secundar infeciei amniotice

Tabloul clinic al prematurului

Capul are o configuraie megacefalic, reprezint 1/3 din lungime, suturile sunt dehiscente i
fontanelele larg deschise, dnd un aspect de pseudohidrocefalie.
Faa este, triunghiular, gura mare i gtul subire. Pavilioanele urechilor sunt jos inserate,
lipite de cap i cu o slab dezvoltare a cartilajelor.
Abdomenul este voluminos, evazat din cauza hipotoniei muchilor abdominali i a volumului
mare al ficatului, contrastnd cu toracele.
Tegumentele sunt subiri, uscate, cu o descuamaie fin, de culoare roie la natere, care
devin palide dup o sptmn. Lanugo este abundent pe fa, membre i partea posterioar
a trunchiului, iar vernix caseosa este n cantitate redus sau lipsete
Unghiile sunt moi, scurte i lipsite de striaii longitudinale. Prul este subire i rar. Glandele
mamare apar ca simple pete pigmentare, fr prezena nodulului.
Sistemul osos este slab mineralizat, lipsesc nucleii de osificare din epifiza distal femural i
epifiza proximal tibial. Sistemul muscular este redus i hipoton
Dificulti de adaptare la viaa extrauterin
Deficiena funciei de ventilare
Surfactantul este sintetizat de pneumocitele granulare de tip II, ncepnd cu sptmna 22 de
gestaie i eliberat n alveole.
Sinteza surfactantului este deficitar sub 37 sptmni de gestaie
Deficienta de surfactant determina detresa respiratorie idiopatica sau boala membranelor
hialine.
2. Particulariti hematologice
Prematurul prezint o anemie normocitar i normocrom la vrsta de 6-7 sptmni
3. Deficiena funciei de excreie
Se traduce prin: filtrare glomerular sczut, reabsorbie tubular sczut, capacitate de
concentrare sczut, diurez osmotic sczut.
Se consider c prematurul reine sodiul i are tendina la edeme.
4. Hipoglicemia prematurului
Prematurul prezint o hipoglicemie neonatal moderat, frecvent asimptomatic.
5. Deficiena sistemului nervos
Gradul de maturare a sistemului nervos este n corelaie cu vrsta gestaional.
Prematurul prezint un creier cu volum mare, substana cerebral cu coninut hidric mare i
nemielinizat.
6. Deficiena mijloacelor de aprare antiinfecioas
Prematurul are rezistena sczut la infecii, infectii care evolueaz latent, fr febr, cu
alterarea strii generale i cu caracter septicemic.
7.Deficiena termoreglrii
In perioada postnatala exista tendinta la hipotermie, data de un dezechilibru intre cele doua
componente ale termoreglarii: termoliza crescuta si termogeneza scazuta de aceea este
importanta plasarea lor in incubator.
Prognostic i cauze de deces la prematuri
Prognosticul la nou-nscutul prematur este proporional cu greutatea la natere i durata
gestaiei
Prematuritatea reprezint cauza principal de mortalitate neonatal.

c e l m

a i m

u n

a i r e d u s , n

u n

v r f m

a r e

a l t r e i l e a

v r f n

u r m

t o a r e l e

v r f m

p r i m

2 4

o r e

a i m

e l e

u r m

i c

2 4

o r e , p r i n

i m

a i t a r d i v , d a t d e

Tratamentul profilactic al prematurilor

Meninerea cldurii
prematurul este plasat n incubator de unde este scos numai cnd este necesar, la o
temperatur de 32,5-35,50C.
Prevenirea infeciilor
secie separat, cu spaii mai mari pentru fiecare prematur.
personal separat de restul seciei de nou-nscui.
splarea frecvent a minilor (nainte i dup manipularea prematurului).
posibiliti de izolare n cadrul seciei.
dezinfecia incubatoarelor, chiuvetelor, sterilizarea incubatoarelor, schimbarea filtrului, a
izoletelor, a instrumentarului, tubulaturii, controlului bacteriologic al eficienei acestor msuri,
splarea pereilor ncperii, sterilizarea rufriei.
Tratamentul profilactic al prematurilor
Meninerea respiraiei
echipament de reanimare adecvat n sala de travaliu i secia de nou-nscui, ncadrate cu
personal bine instruit, care s tie s-l foloseasc.
metode corecte de reanimare n caz de hipoxie.
oxigenoterapie, n caz de cianoz.
observarea atent a prematurului n primele ore, pentru depistarea sindromului de detres
respiratorie, a crizelor de apnee, a cianozei, stridorului, convusiilor.
Complicaiile prematuritii
Sindromul de detres respiratorie idiopatic.
Hemoragia intraventricular.
Retinopatia prematuritii.
Hiperbilirubinemia cu bilirubin indirect.
Anemia precoce a prematurului.
Criterii pentru externare
greutatea minim este de 2300 g
creterea ponderal este regulat
starea general este bun
acas exist condiii satisfctoare
DISMATURUL
Dismaturul este nou nascutul la termen dar cu greutate sub 2500 g (small for gestational
age).
Etiologia dismaturitii
Factori materni
statura mic (sub 153 cm.)
subnutriie

hipoxie (cardiac, pulmonar, anemic)

vasculari (toxemie, HTA, boli renale, diabet zaharat, fumat)
droguri
alcool
implantaie anormal a placentei
infarcte placentare
anomalii structurale sau funcionale
Genetice
sindromul TORCH
gemelaritatea,
anomalii congenitale (cardiace, renale)
S-a demonstrat c urmtorii 4 factori au o legtur direct cu dismaturitatea:
infecii cronice intrauterine (n special citomegalia i rubeola).
fumatul
femeia care a avut
un copil dismatur
femeia gracil
Dismaturul pune la natere urmtoarele probleme:
Asfixia la natere
Hemoragia pulmonar
Hipoglicemia
Hipocalcemia
Hipotermia
Sindromul de hipervscozitate sanguin
Malformaiile congenitale
Tratamentul dismaturitii
Imediat dup natere, se va preveni pneumonia prin aspiraie de meconiu, prin aspirarea
traheal a lichidului amiotic inhalat.
Se va preveni stresul hipotermic prin plasarea dismaturului n condiii de neutralitate termic.
La toi nou-nscuii cu distrofie accentuat se va administra n perfuzie glucoza 10%, 60
ml/kgc. Se menine perfuzia pn cnd alimentaia oral devine bine tolerat.
n condiiile prezenei acidozei, se va asocia i bicarbonat de sodiu, n doz de 2 mEq/kgc/zi,
soluie semimolar.
Dismaturul are o capacitate gastric enorm (45 ml/mas n ziua a 3-a). El ncepe s creasc
n greutate rapid mai accelerat dect prematurul cu aceeai greutate.
POSTMATURUL
Se consider postmatur nou-nscutul cu vrsta gestaional mai mare de 42 de sptmni.
Postmaturitatea poate fi cauzat de anencefalie sau se poate asocia cu trisomia 18.
Clasificarea postmaturitii (dup Clifford)
Stadiul I
tegumente ncreite, descuamate, fisurate;
scderea esutului celular subcutanat;
tegumente largi, cu falduri;
copil alert, cu privirea vie.
Stadiul II se adaug:
tegumente impregnate cu meconiu;
uneori asfixie la natere.
Stadiul III la semnele din stadiile I i II se adaug:
bont ombilical i unghii impregnat e cu meconiu;
deces fetal i neonatal.
Tratament
Prenatal
Stabilirea cu exactitate a vrstei gestaionale.
Terminarea sarcinii prin cezarian, dac vrsta gestaional este mai mare de 42 sptmni i
nou-nscutul prezint semne de suferin intrauterin.
Monitorizare fetal n travaliu.
Postnatal
Aspiraia meconiului din trahee, pentru a preveni bronhopneumonia de aspiraie.
Alimentaia precoce, eventual perfuzie cu glucoz 10%, pentru prevenirea hipoglicemiei.

Tratamentul sindromului de hipervscozitate sanguin.