MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIIE Alexandru Ioan Cuza

FACULTATEA DE POLIIE DE FRONTIERA
SPECIALIZAREA POLITIE DE FRONTIERA
ANUL I

Cuprins:

1.

Noiunea de salariu

2.

Principiile sistemului de salarizare

3.

Tipuri de salarii

4.

Codul muncii si salariul

5.

Aplicarea prevederilor Legii 284 / 2010 privind salarizarea

6.

Elementele sistemului de salarizare

7.

Salariu de baz minim brut pe ar.

8.

Modul de plat a salariilor

9.

Plata salariului

10.

Tichetele de mas

11.

Casele de ajutor reciproc

12.

Salarizarea polititilor

13.

Noua lege, pe intelesul tuturor

13.1. Elementele importante ale proiectului

14.

Concluzii

15.

Bibliografie

1. Noiunea de salariu:
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat n baza contractului individual de munca.(art.
159 din Codul Muncii)

Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu
exprimat in bani.
Salariul este pretul muncii prestate, exprimat in bani. Atunci cand munca se desfasoara pentru sine, este o
munca independenta si produce profit. In situatia in care se realizeaza pentru o terta persoana este o munca
dependenta si produce salariu.1
La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala
caracteristici genetice varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala,
handicap,situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.
Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile,precum si alte adaosuri.
Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor. Salariile se stabilesc prin
negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora.Sistemul de salarizare a
personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabilesc prin lege cu consultarea
organizatiilor sindicale reprezentative.Din punct de vedere economic salariul este remuneratia muncii , adica suma
platita posesorului fortei de munca pentru activitatea desfasurata.
Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind in opinia lect.univ.dr. Adriana Popa:sume primite pentru
munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza
actului de numire: salariile de baza, sporuruile si adaosurile de orice fel, sumele reprezentand premiul anual si
stimulentele acordate personalului din institutiile publice sau salariatilor agentilor economici,sumele primite pentru
concediul de odihna, in caz de incapacitate temporara de munca, valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor
de cresa, tichetelor de vacanta,remuneratia obtinuta de directori in baza unui contract de mandat, sumele primite de
reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie,membrii directoratului si ai consiliului
de supraveghere, precum si comisia de cenzori,etc.
Avantaje:
-utilizarea oricarui bun,inclusiv a unui vehicul de orice tip. din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu
exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca;
-cazare, hrana, imbracaminte, personal asupra muncii casnice;
-imprumuturi nerambursabile;
-anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
-abonamentele si costul convorbirilor telefonice,inclusiv cartelele telefonice,in scop personal;
-permisele de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scop personal;
-primele de asigurare platite de suportator pentru salariatii proprii;
-tichete-cadou.
Pentru producator salariu reprezinta cheltuieli antrenate de productia unui bun sau a unui serviciu; el este
parte din cheltuielile totale, si anume un cost salarial. Pentru lucrator salariu reprezinta un venit. Desi salariu este un
pret platit de producator , el trebuie inteles ca plata pentru serviciile prestate de lucrator si nu ca pret al muncii sau al
fortei de munca . Lucratorul ramane proprietarul fortei sale de munca si dupa ce s-a angajat . El a incheiat un contract
de munca in care sunt prevazute obligatiile de munca si conditiile in care se va achita de aceste obligatii . In afara
1

Victor Savulescu, Curs de economie politica, Academia Generala, 1941, p. 368

timpului de munca cheltuit de nteprindere, lucratorul dispune de forta sa de munca si poate s o utilizeze dupa cum
crede de cuviin, poate desfasura munci suplimentare, poate presta munca la domiciliu. Salariu este o forma de
venit; el revine posesorului fortei de munca in schimbul muncii desfasurate si permite acesteia s i satisfac
trebuinele i s duc o viata normala.
Salariul reprezinta motivatia muncii .
Dreptul la salariu este afirmat in Declaratia Universala a Drepturilor Omului ca fiind "dreptul acordat celui
care munceste in mod echitabil si suficient care sa-i asigure lui si familiei sale o existenta conforma cu demnitatea
umana" .

2. Principiile sistemului de salarizare:

Sistemul de salarizare poate fi in acord (direct, progresiv, indirect, etc), in regie ( sau dupa timp), pe baza de
cote procentuale etc. si in cadrul aceluiasi agent economic, salarizarea fiind diferita dupa cum se refera la munca de
executie sau la munca de conducere si, in cadrul acestora, la posturi cu studii medii sau studii superioare etc. 2
Sistemul de salarizare reglementat prin legea 284/2010 are la baz urmtoarele principii:
a) caracterul unitar, n sensul c reglementeaz salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul
bugetar, prin luarea n considerare a drepturilor de natur salarial stabilite prin acte normative speciale n sistemul
de salarizare reglementat de prezenta lege;
b) supremaia legii, n sensul c drepturile de natur salarial se stabilesc numai prin norme juridice de fora
legii;
c) echitate i coeren, prin crearea de oportuniti egale i remuneraie egal pentru munc de valoare
egal, pe baza principiilor i normelor unitare privind stabilirea i acordarea salariului i a celorlalte drepturi de
natur salarial ale personalului din sectorul bugetar;
d) sustenabilitate financiar, prin stabilirea de majorri salariale n baza legilor speciale anuale;
e)caracterul confidential al salariului3
Dispoziiile prezentei legi se aplic:
a) personalului din autoriti i instituii publice, respective Parlamentul, Administraia Prezidenial,
autoritatea judectoreasc, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publicecentrale,
autoriti ale administraiei publice locale, alte autoriti publice, autoriti administrative autonome, precum i
instituiile din
subordinea acestora, finanate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale;
b) personalului din autoriti i instituii publice finanate din venituri proprii i subvenii acordate de la
bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
c) personalului din autoritile i instituiile publice finanate integral din venituri proprii;
d) persoanelor care sunt conductori ai unor instituii publice n temeiul unui contract, altul dect contractul
individual de munc.

Sanda Ghimpu, Ion Traian Stefanescu, Dreptul muncii, tratat, vol.3, p.19, Petre Burloiu, Economia muncii, Probleme actuale,
1993.,p. 160 si 161, Valer Dorneanu, Sistemul de salarizare in Romania, p.26[
3
Petre Burloiu, op.cit,p. 160-163

Dispoziiile prezentei legi nu se aplic Bncii Naionale a Romniei, Comisiei Naionale a Valorilor
Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor i Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Intr n categoria personalului din sectorul bugetar personalul ncadrat pe baza contractului individual de munc,
personalul care ocup funcii de demnitate public i personalul care ocup funcii assimilate funciilor de demnitate
public, precum i personalul care beneficiaz de statute speciale, inclusiv funcionarii publici i funcionarii publici
cu statut special.

3. Tipuri de salarii:
Salariul se prezinta sub doua forme: salariu nominal si salariu real. Salariu nominal reprezinta suma de bani
primita de lucrator, in timp ce salariu real reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi cumparata cu salariu
nominal, cu alte cuvinte puterea de cumparare a salariului nominal.
Nivelul salariilor depinde de cererea si oferta de munca , de productivitatea muncii si de negocierile purtate
de sindicate. Daca cererea de munca este mare salariile se vor situa la un nivel mai ridicat; intreprinderile vor fi
dispuse sa plateasca salarii mai mari pentru a atrage lucratorii de care au nevoie; n conditiile in care cererea de
munca este mica, salariile vor scadea.
ntre nivelul salariilor si nivelul productivitatii exista o relatie directa, cu cat productivitatea este mai mare ,
cu atat si cererea de munca este mai mare , iar pe ansamblul economiei se inregistreaza o crestere a nivelului
salariilor. Cresterea productivitatii permite cresterea salariului real . Sindicatele apara interesele salariale ale
lucratorilor. Ele negocieaza un anumit nivel al salariului minim pe economie , precum si cresterile salariale impuse
de cresterea preturilor .
Forma de organizare a muncii si de salarizare ce se pot aplica sunt urmatoarele:
a)in regie sau dupa timp;
b)in acord;
c)pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate
d)alte forme specifice unitatii
Organizarea muncii si salarizarea in acord pot avea loc intr-una din urmatorele forme:acord direct,acord
progresiv si acord indirect.
Salariul de merit
Acest drept salarial se acorda angajatilor din unitatile bugetare, care se remarca pe linie profesionala, dupa
criteriile prevazute de lege prezentate astfel: - pentru rezultatele deosebite obtinute in activitatea desfasurata,
personalul poate primi un salariu de merit, care face parte din salariu de baza. Acesta poate fii pana la 15 % aplicat la
salariu de baza. Persoanele care beneficieaza de salariu de merit se stabilesc o data pe an, de regula dupa aprobarea
bugetului, n raport cu rezultatele obtinute in activitatea desfasurata. Salariul de merit poate fi acordat cel mult 15%
din numarul total de posturi prevazute in statul de functii al institutiei, din care cel putin doua treimi va fi utilizat
pentru functiile de executie.

4. Codul Muncii i salariul:

Salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea
confidentialitatii.(art.158,alin.1 din Codul Muncii).n scopul promovarii intereselor si apararii drepturilor salariatilor,

confidentialitatea salariilor nu poate fi opusa sindicatelor sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor, in stricta
legatura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.
Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se
stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor.n cazul in care programul
normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin
raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru
aprobat.
n sectorul bugetar, raportul ntre coeficientul de ierarhizare minim i coeficientul de ierarhizare maxim pe
baza crora se calculeaz salariile de baz este de 1 la 15.
Reglementrile au ca scop urmtoarele:
a) armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar cu importana, rspunderea,
complexitatea activitii i nivelul studiilor necesare pentru desfurarea activitii;
b) stabilirea salariilor de baz, a soldelor funciilor de baz/salariilor funciilor de baz i a indemnizaiilor
lunare de ncadrare, ca principal element al ctigului salarial;
c) realizarea ierarhiei salariilor de baz, a soldelor funciilor de baz/salariilor funciilor de baz i a
indemnizaiilor lunare de ncadrare, att ntre domeniile de activitate, ct i n cadrul aceluiai domeniu, are la baz
evaluarea posturilor, diferenierea fcndu-se n funcie de urmtoarele criterii:
-cunotine i experien;
-complexitate, creativitate i diversitatea activitilor;
-judecata i impactul deciziilor;
-influen, coordonare i supervizare;
-contacte i comunicare;
-condiii de munc;
-incompatibiliti i regimuri speciale;
d) transparena mecanismului de stabilire a salariului de baz, a soldelor funciilor de baz/salariilor
funciilor de baz i a indemnizaiilor lunare de ncadrare, precum i a celorlalte drepturi salariale;
e) diferenierea salariilor de baz, a soldelor funciilor de baz/salariilor funciilor de baz i a
indemnizaiilor lunare de ncadrare n funcie i de nivelul la care se presteaz activitatea: central, teritorial i local.
Gestiunea sistemului de salarizare a personalului din instituiile i autoritile publice se asigur de fiecare
ordonator principal de credite. Gestiunea sistemului de salarizare a personalului din instituiile de nvmnt
preuniversitar i universitar de stat se asigur de ordonatorii principali de credite i de Ministerul Educaiei,
Cercetrii, Tineretului i Sportului.
Gestiunea sistemului de salarizare a personalului din unitile sanitare publice, din reeaua Ministerului
Sntii i a autoritilor administraiei publice locale se asigur de ordonatorii principali de credite i de Ministerul
Sntii. Ordonatorii principali de credite au obligaia s stabileasc salariile de baz, soldele funciilor de
baz/salariile funciilor de baz,indemnizaiile lunare de ncadrare, sporurile, alte drepturi salariale n bani i n
natur stabilite potrivit legii, s asigure promovarea personalului n funcii, grade i trepte profesionale i avansarea
n gradaii, n condiiile legii, astfel nct s se ncadreze n sumele aprobate cu aceast destinaie n bugetul propriu.

5. Aplicarea prevederilor Legii 284 / 2010 privind salarizarea:

Aplicarea prevederilor prezentei legi se realizeaz etapizat, prin modificarea succesiv, dup caz, a salariilor
de baz, soldelor funciilor de baz/salariilor funciilor de baz i a indemnizaiilor lunare de ncadrare, prin legi
speciale anuale de aplicare.
Valoarea salariilor de baz, soldelor funciilor de baz/salariilor funciilor de baz i a indemnizaiilor lunare
de ncadrare utilizat la rencadrarea pe funcii a personalului n anul 2011 se stabilete prin legea privind salarizarea
n anul 2011 a personalului pltit din fonduri publice.
Monitorizarea i controlul aplicrii prevederilor legale privind salarizarea personalului bugetar se realizeaz de ctre
Guvern, prin Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale, Ministerul Administraiei i Internelor prin Agenia
Naional a Funcionarilor Publici, Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul Culturii i Patrimoniului Naional,
Ministerul Justiiei, Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, Ministerul Sntii, Ministerul
Finanelor Publice, Ministerul AfacerilorExterne, instituiile de aprare, ordine public i siguran naional, precum
i de alte autoriti publice centrale autonome cu atribuii n domeniu, potrivit atribuiilor din domeniul de activitate
al acestor autoriti i instituii publice.

6. Elementele sistemului de salarizare:

Sistemul de salarizare reglementeaz remunerarea personalului din sectorul bugetar n raport cu
responsabilitile postului, munca depus,cantitatea i calitatea acesteia,importana social a muncii, condiiile
concrete n care aceasta se desfoar, rezultatele obinute, precum i cu criteriile prevzute la art. 5 lit. c).
Sistemul de salarizare cuprinde salariile de baz, soldele/salariile de funcie i indemnizaiile lunare de
ncadrare, sporurile, premiile,stimulentele i alte drepturi n bani i n natur, corespunztoare fiecreicategorii de
personal din sectorul bugetar.
n cadrul legilor speciale de salarizare anuale se stabilesc majorrile salariilor de baz, soldelor/salariilor de
funcie i indemnizaiilor lunare de ncadrare, astfel nct s se realizeze trecerea de la valoarea acestora determinat
potrivit art. 7 alin.la valorile stabilite potrivit prezentei legi, pn la aplicarea integral a prevederilor acesteia.
Indemnizaia lunar pentru persoanele care ocup funcii de demnitate public este unica form de remunerare a
activitii corespunztoare funciei i reprezint baza de calcul pentru stabilirea drepturilor i obligaiilor care se
determin n raport cu venitul salarial, dac nu se prevede altfel prin lege.
Salariile de baz, soldele/salariile de funcie i indemnizaiile lunare de ncadrare se stabilesc prin nmulirea
coeficienilor de ierarhizare corespunztori claselor de salarizare cu valoarea de referin, rotunjindu-se din leu n leu
n favoarea salariatului.
Valoarea de referin corespunztoare coeficientului de ierarhizare 1,00 se stabilete anual prin legea pentru
aprobarea plafoanelor unorindicatori specificai n cadrul fiscal bugetar potrivit

Legii responsabilitii fiscal-

bugetare nr. 69/2010, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale i Ministerului Finanelor
Publice.
La data intrrii n vigoare a prezentei legi, valoarea de referin este de 600 lei. Diferena dintre dou clase
de salarizare succesive este de 2,5% din salariul de baz, solda/salariul de funcie, indemnizaia lunar de ncadrare,
utilizndu-se rotunjirea la a doua zecimal a coeficienilor de ierarhizare afereni claselor de salarizare.
Clasele de salarizare i coeficienii prevzui n anexe pentru funciile de execuie corespund nivelului
minim al fiecrei funcii, la care se adaug 5 gradaii corespunztoare tranelor de vechime n munc.

Tranele de vechime n munc, n funcie de care se acord cele 5 gradaii potrivit alin. (2), respectiv clasele
de salarizare, sunt urmtoarele:
-gradaia 1-de la 3 la 5 ani-3 clase succesive de salarizare suplimentare fa de nivelul minim al fiecrei
funcii;
-gradaia 2-de la 5 la 10 ani-dou clase succesive de salarizare suplimentare fa de cele deinute pentru
gradaia 1;
-gradaia 3-de la 10 la 15 ani-dou clase succesive de salarizare suplimentare fa de cele deinute pentru
gradaia 2;

7. Salariul de baz minim brut pe ar:

Salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat (salariul minim brut pe economie) se majoreaza, din 1
iulie, de la 750 lei la 800 de lei, potrivit HG 23/2013 din 22 ianuarie 2013 pentru stabilirea salariului de baza minim
brut pe tara garantat in plata. Potrivit art. 3 din HG 23/2013, stabilirea, pentru personalul ncadrat prin ncheierea
unui contract individual de munc, de salarii de baz sub nivelul celui prevzut de HG constituie contravenie i se
sancioneaz cu amend de la 1.000 lei la 2.000 lei.
Constatarea contraveniei i aplicarea sanciunii prevzute la alin. (1) se fac de ctre personalul Ministerului
Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice, prin inspectoratele teritoriale de munc judeene i al
municipiului Bucureti, mputernicit, dup caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei, proteciei sociale i
persoanelor vrstnice.
SALARIU DE BAZA EFECTIV REALIZAT= salariu tarifat(contractual)+ sporuri permanente+alte
sporuri+avantaje in natura+alte drepturi-retineri
SPORURILE MINIME CE SE ACORDA SUNT:
-pentru orele suplimentare-minim 75% din salariul de baza si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele
de sarbatori legale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite-minim 100% din salariul de baza;
-pentru lucrul in timpul noptii-25%din salariul de baza;
-pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite pentru exercitarea si a unei alte functii;
-pentru conditii deosebite de munca,grele,periculoase sau penibile-10% din salariul de baza;
-pentru conditii nocive de muncca-10% din salariul minin negociat la nivel de unitate;
-pentru vechime in munca-minim 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o vechime de peste 20 de
ani din salariu de baza.

8. Modul de plat a salariilor:

In sistemul bugetar, plata salariilor este reglementata prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice.
Incepand cu 1 ianuarie 2005, salariile sunt platite o singura data pe luna , in perioada 5-15 a fiecarei luni, pentru luna
precedenta. Data platii salariilor reprezinta data ridicarii sumelor in numerar sau data creditarii contului bancar al
salariatului cu suma ce reprezinta salariul cuvenit.
Avand in vedere acest moment al creditarii contului, remiterea ordinului de plata catre banca de catre
angajator nu semnifica si plata salariului, si nici nu coincide obligatoriu cu data platii salariului. Din punct de vedere
fiscal, plata fractionata in decursul a doua luni nu produce efecte, salariul fiind considerat venit realizat intr-o luna.

Astfel, daca lichidarea aferenta drepturilor salariale datorate pentru o luna se plateste in luna urmatoare
potrivit prevederilor din contractul individual de munca , salariul se considera realizat sau incasat de salariat in luna
pentru care s-a efectuat plata.
Plata salariului se poate efectua:
a) n numerar - fiind metoda cea mai folosita - de la casieria angajatorului sau prin intermediul unor
persoane anume desemnate; ncasarea salariului este probata prin semnatura salariatului pe statul de plata sau a altui
document care atesta plata.
b) prin virament in contul bancar al salariatului - salariul poate fi platit si prin virament in contul bancar
al salariatului. Pentru utilizarea acestui mod de plata este necesara includerea expresa a acestei posibilitati in
contractul colectiv de munca .
c) n numerar si in natura - plata in natura a unei parti din salariu este posibila numai daca aceasta face
obiectul unei clauze expres prevazute in contractul colectiv sau individual de munca . Pentru salariatii carora
angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munca , le asigura hrana, cazarea sau alte facilitati care
pot fi considerate avantaje in natura , suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu va putea fi mai mica decat
salariul minim brut pe tara .
Plata salariului nu poate fi efectuata integral in natura. Limitele, bunurile si modul de evaluare a acestora se
stabilesc, de asemenea, prin contractul colectiv sau individual de munca .
Exemplu:
n Contractul colectiv de munca incheiat la nivel national se prevede ca , la unitatile producatoare de
produse agricole, o parte din salariu se poate plati si in natura . Plata in natura , stabilita prin negocieri colective in
unitati, nu poate insa depasi 30% din salariu (art. 37 alin. 2).
Plata drepturilor salariale in cazul decesului salariatului se va face in ordinea prevazuta de art. 162 alin. (2)
din Codul muncii, respectiv sotului supravietuitor sau, in ordine - copiilor majori ai defunctului, parintilor acestuia
sau altor mostenitori, in conditiile dreptului comun.
Astfel, plata salariului se poate face uneia dintre urma toarele persoane:
a) direct salariatului care este titularul drepturilor salariale;
b) persoanei imputernicite de acesta, pe baza unei procuri speciale sau generale autentificate;
c) sotului supravietuitor sau copiilor majori ai defunctului, parintilor acestuia, in cazul decesului unui
salariat;
d) persoanelor care probeaza calitatea de mostenitor pe baza certificatului emis de notar sau a unei hotarari
judecatoresti, in conditiile in care salariatul decedat nu a lasat in viata categoriile de persoane mentionate mai sus
(sotul supravietuitor sau copii majori, parinti).
Drepturile salariale cuvenite salariatilor se platesc inainte de oricare alte obligatii banesti ale angajatorului,
acestea capatand caracterul unei creante privilegiate.

9. Plata salariului:
Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in
contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz. Plata salariului se poate efectua prin
virament intr-un cont bancar.

Plata in natura a unei parti din salariu, este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv
de munca aplicabil sau in contractul individual de munca.
Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la
plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Salariul se pltete direct titularului sau persoanei mputernicite de acesta. n caz de deces al salariatului,
drepturile salariale datorate pn la data decesului sunt pltite, n ordine, soului supravieuitor, copiilor majori ai
defunctului sau prinilor acestuia. Dac nu exist nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale
sunt pltite altor motenitori, n condiiile dreptului comun.
Plata salariului se dovedete prin semnarea statelor de plat, precum i prin orice alte documente
justificative care demonstreaz efectuarea plii ctre salariatul ndreptit. Statele de plat, precum i celelalte
documente justificative se pstreaz i se arhiveaz de ctre angajator n aceleai condiii i termene ca n cazul
actelor contabile, conform legii.
Nici o reinere din salariu nu poate fi operat, n afara cazurilor i condiiilor prevzute de lege. Reinerile cu titlu de
daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate dect dac datoria salariatului este scadent, lichid i exigibil i a
fost constatat ca atare printr-o hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil. Reinerile din salariu cumulate nu
pot depi n fiecare lun jumtate din salariul net.
n cazul pluralitii de creditori ai salariatului va fi respectat urmtoarea ordine:
a) obligaiile de ntreinere, conform Codului familiei;
b) contribuiile i impozitele datorate ctre stat;
c) daunele cauzate proprietii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.

10. Tichetele de mas:

Ca si n toate celelalte ri din Uniunea European, i n Romnia, tichetele de mas sunt reglementate
legislativ, prin legea 142/1998, fiind un beneficiu extrasalarial deductibil i exonerat de taxe, att pentru angajat ct
i pentru angajator i reprezint o alocaie individual de hran.
Anul 2005 a adus o schimbare foarte important pe piaa tichetelor de mas din Romnia, odat cu
eliminarea prevederilor legislative care fixau anumite cote pentru fiecare emitent, ceea ce a ntrit concuren a n
domeniu.
Legea prevede ca fiecare persoan care primete tichete de mas s achiziioneze produse alimentare n
valoare de maxim 2 tichete pe zi. ncepnd cu data de 1 septembrie 2009, valoarea unui tichet de mas este de 8,72
RON, dar ea se actualizeaz semestrial.
Emiterea tichetelor de mas se face de ctre unitile autorizate de Ministerul Finanelor Publice sau de
ctre angajatorii ce au organizate cantine-restaurant sau bufete.
Pentru a fi valabil, un tichet de mas trebuie s aib nscris numrul sub care a fost nseriat de unitatea
emitent. De asemenea, este obligatoriu ca pe tichet s fie imprimate numele i adresa emitentului, valoarea
nominal a tichetului, perioada de valabilitate, interdicia de a fi utilizat pentru achizi ionarea igrilor i a buturilor
alcoolice, spaiu pentru a nscrie numele i prenumele salariatului care este n drept s utilizeze tichetul de mas,
spaiu rezervat nscrierii datei i aplicrii tampilei unitii la care tichetul de mas a fost utilizat.
Pentru a fi protejate mpotriva tentativelor de falsificare, tichetele de mas con in elemente de siguran
(diferite elemente grafice, cerneal termic sau fluorescent etc).

11. Casele de ajutor reciproc:

Cas de Ajutor Reciproc (CAR) este un tip de Institu ie financiar nebancar (IFN) care are ca unic obiect
de activitate acordarea de mprumuturi ctre membrii lor (persoane fizice).
La nivel mondial, exist Consiliul Mondial al Caselor de Ajutor Reciproc (WOCCU), iar Na iunile Unite au
desemnat 2012 ca fiind Anul Internaional al CAR-urilor[3]. n ntreaga lume exist 54.000 de case de ajutor reciproc
din 97 de ri care deservesc 186 milioane de oameni.
n Romnia, CAR-urile nu sunt supravegheate de Banca Naional a Romniei (BNR), fiind incluse doar
ntr-un registru de eviden. n anul 2008, erau nregistrate un numr de aproape 3.000 de CAR-uri, care aveau
aproximativ patru milioane de membri i active de circa o jumtate de miliard de euro. n mai 2006, numrul de Case
de Ajutor Reciproc era de 3.306, de trei ori mai multe dect casele de amanet.
n Romnia, FEDCAR, (Federaia Caselor de Ajutor Reciproc din Romnia) reune te 15 din cele mai mari
CAR-uri, care aveau mpreun peste 67.000 de membri i active de peste 47 milioane de dolari la finele lunii
septembrie 2008. CAR Faur avea la acea dat aproape 11.000 de membri i active de 8 milioane de euro. Un alt CAR
mare este CAR Omenia, cu 18.500 de membri n anul 2006.
Dup 1989, CAR-urile au nceput s fie uitate i s- i piard treptat importan a, pe msur ce noi institu ii
de creditare au intrat n pia: cooperativele de credit, iar apoi bncile.
Legea nr 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor si al uniunii acestora
definete casele de ajutor reciproc ale salariatilor ca fiind asociatii fara scop patrimonial, organizate pe baza liberului
consimtamant al salariatilor, in vederea sprijinirii si intrajutorarii financiare a membrilor lor.
Membrii unei case de ajutor reciproc a salariatilor pot fi numai persoane fizice salariate. Casele de ajutor
reciproc ale salariatilor isi desfasoara activitatea exclusiv cu membrii acestora. Casele de ajutor reciproc ale
salariatilor se pot asocia in uniuni teritoriale afiliate la Uniunea Nationala a Caselor de Ajutor Reciproc ale
Salariatilor din Romania, denumita in continuare Uniunea Nationala, in scopul reprezentarii la nivel national si
international. Casele de ajutor reciproc nu pot fi afiliate in acelasi timp la doua sau mai multe uniuni teritoriale ale
caselor de ajutor reciproc ale salariatilor.
Casele de ajutor reciproc ale salariatilor au obligatia de a prezenta anual situatiile financiare uniunilor
teritoriale judetene, Uniunii Nationale, precum si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului
Bucuresti.
Uniunea Nationala primeste, verifica si centralizeaza situatiile financiare anuale ale caselor de ajutor
reciproc ale salariatitor si ale uniunilor teritoriale ale acestora, in vederea depunerii la Ministerul Finantelor Publice.
Obiectul de activitate al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor il constituie acordarea de imprumuturi cu
dobanda catre membrii acestora. Dobanda la imprumuturi se reintoarce la fondul social al membrilor, dupa
deducerea cheltuielilor statutare.
Casele de ajutor reciproc ale salariatilor acorda imprumuturi numai membrilor lor, pe baza unor contracte de
imprumut in forma scrisa, din care sa rezulte clar toti termenii si conditiile de acordare prevazute in statut
Contractele de imprumut sunt titluri executorii.
Prin dispozitiile statutare casele de ajutor reciproc ale salariatilor trebuie sa se asigure ca fondurile lor,
rezervele si lichiditatile sunt suficiente pentru a asigura echilibrul structurii financiare si aplicarea regulilor de
previziune si de risc in acordarea imprumuturilor.

Fondurile utilizate de casa de ajutor reciproc pentru acordarea de imprumuturi membrilor sai sunt: fondul
social al membrilor, constituit prin contributiile acumulate ale acestora, la care se adauga dobanzile anuale, fondurile
proprii ale casei de ajutor reciproc si mijloacele banesti obtinute de la uniunea teritoriala judeteana sau de la Uniunea
Nationala.
Actul constitutiv si statutul casei de ajutor reciproc a salariatilor se depun, impreuna cu cererea pentru
dobandirea personalitatii juridice, la judecatoria in a carei raza teritoriala aceasta isi are sediul.
Casele de ajutor reciproc ale salariatilor si uniunile acestora se constituie, se organizeaza si functioneaza ca
persoane juridice potrivit dispozitiilor prezentei legi, precum si ale Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la
asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile ulterioare.

12. Salarizarea polititilor:

Venitul politistilor va fi alcatuit din salariu de incadrare (compus din salariul functiei de baza, salariul
gradului profesional detinut, gradatii si, dupa caz, indemnizatia de conducere), sporuri generale si sporuri specifice
(norma de hrana nu face obiectul prezentei legi); salariul functiei de baza se stabileste prin inmultirea coeficientilor
de ierarhizare prevazuti in lege cu salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata.
n raport cu timpul servit in calitate de politist, salariul de incadrare cuprinde 1-7 gradatii, care se acorda din
trei in trei ani. Fiecare gradatie reprezinta 6% din salariul functiei de baza; pentru compensarea restrangerii
exercitarii unor drepturi si libertati fundamentale si acoperirea incompatibilitatilor specifice activitatii desfasurate in
institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, cadrele militare, soldatii si gradatii
voluntari, in activitate, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si
personalul civil beneficiaza de o indemnizatie de 25% din solda functiei de baza/salariul functiei de baza/salariul de
baza.
Politistii care lucreaza in conditii de pericol beneficiaza de un spor pentru conditii periculoase de munca,
diferentiat in functie de gradul de pericol, de timpul efectiv lucrat in aceste locuri, calculat la solda functiei de
baza/salariul functiei de baza, respectiv la salariul de baza, astfel:
- locuri de munca sau operatiuni deosebit de periculoase: 37 - 50%;
- locuri de munca sau operatiuni foarte periculoase 16 - 30%;
- locuri de munca sau operatiuni periculoase pana la 16%.
Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, dupa caz, in conditii de pericol deosebit, politistii beneficiaza de
un spor de pana la 30% calculat la salariul functiei de baza, respectiv la salariul de baza.
Politistii care desfasoara activitati privind prevenirea si combaterea coruptiei beneficiaza de un spor lunar
de 30% din salariul functiei de baza, respectiv salariul de baza.
Politisti care executa, in domenii specifice, lucrari de exceptie si misiuni speciale, apreciate ca atare de catre
conducatorii acestora, beneficiaza de un spor de pana la 50% din salariul functiei de baza, respectiv salariul de baza.
Personalul care lucreaza cu cifru de stat beneficiaza de o indemnizatie de 15-20% din salariul functiei de
baza, respectiv din salariul de baza. Pentru activitatea desfasurata, politistii beneficiaza de un premiu anual stabilit in
raport cu salariul de baza de incadrare, respectiv salariul de baza din ultima luna a anului pentru care se face
premierea;
Personalul bugetar care, potrivit programului normal de lucru, isi desfasoara activitatea in timpul noptii,
intre orele 22,00 si 6,00, beneficiaza pentru orele lucrate in acest interval, de un spor pentru munca prestata in timpul

noptii de 25% din salariul de baza daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de
lucru;

13. Noua lege, pe intelesul tuturor:

Legea salarizrii unitare s-a dorit a fi o construcie pe termen lung, dar, din lipsa resurselor financiare, cea
mai important anex a sa, cea a ierarhizrii salariilor, n-a devenit aplicabil. Prin aceast lege s-a urmrit stabilirea
unui raport ntre salariul de baz minim i cel maxim de 1 la 15, limitarea numrului de clase de salarizare la 110 i
plafonarea primelor i sporurilor la maximum 30% din salariul de baz.
n prezent, salariile personalului bugetar n-au putut fi stabilite prin nmulirea coeficienilor de ierarhizare
cu valoarea de referin, conform prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010, astfel nct s-au pstrat salariile avute
anterior intrrii n vigoare a acesteia, meninndu-se, totodat, i dezechilibrele preexistente.
Astfel, sporurile i indemnizaiile se acord n continuare n cuantumul existent la nivelul lunii decembrie
2009, fr a fi utilizate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 (la care s-au aplicat pe rnd diminuarea de 25% din iulie
2010 i majorrile de 8% din iunie 2012 i 7,4% din decembrie 2012), cu un raport ntre salariul de baz minim i cel
maxim de 1 la 35, avnd peste 400 clase de salarizare i o pondere a sporurilor i primelor de 51% din ctigul
salarial.

13.1. Elementele importante ale proiectului

Elementele cele mai importante ale proiectului de lege a salarizrii personalului pltit din fonduri publice,
aplicabil din anul 2014, sunt:
determinarea salariilor de baz pentru fiecare clas de salarizare ca valori nominale, folosind un coeficient
n valoare de 800 lei, corespunztor salariul minim brut pe ar de la 1 iulie, cu pstrarea coeficienilor de ierarhizare;
stabilirea unui raport ntre salariul de baz minim i cel maxim de 1 la 15;
se pstreaz principiul diferenei dintre dou clase de salarizare succesive de 2,5%;
cuantumul sporurilor, primelor, compensaiilor i indemnizaiilor va fi stabilit astfel nct, mpreun cu
salariile de baz, s nu depeasc creterile salariale prevzute pentru fiecare an n parte prin legile speciale;
salariile vor include att o sum fix, ct i o parte variabil care va depinde de performanele profesionale
individuale ale angajailor i de ncadrarea n cheltuielile de personal alocate fiecrui ordonator principal de credite;
limitarea numrului de clase de salarizare la 110;
pentru personalul ncadrat pe studii medii care absolv studii superioare se va asigura la promovare cel
puin clasa de salarizare deinut anterior, aferent gradaiei avute.
Aplicarea cotei variabile a salariului, n funcie de performanele individuale, a creat dezbateri, sindicatele
apreciind subiectivitatea aprecierii acesteia, dar i lipsa unor indicatori care nu iau n calcul elementele obiective ale
activitii (ex: sezonalitatea unor activiti), precum i imposibilitatea prelurii acestui instrument din contractul de
mandat n contractul individual de munc, ca element pentru diminuarea veniturilor salariale.

14.Concluzii
Consider ca propunerea legislativa ar fi una binevenita, avand in vedere ca ar duce la un sistem de
salarizare predictibil in sectorul bugetar insa noua schema presupune si un efort financiar destul de mare. Legea ar
trebui sa afecteze pozitiv pe cei care au salarii sub nivelul rezultat din aplicarea coeficientilor de salarizare. Legea
cadru privind salarizarea personalului din sectorul bugetar isi propune, in principiu, alinierea tuturor salariilor la grila

de salarizare prevazuta de lege. Totusi, o asemenea aliniere nu se poate face decat treptat, prin cresterea progresiva a
salariilor aflate sub limitele prevazute de grila, respectiv prin "inghetarea" salariilor mai mari decat cele prevazute de
grila. Salariile mai mici decat grila vor fi majorate, prin acordarea de cresteri anuale, pana la alinierea cu grila de
salarizare, iar cele mai mari decat grila vor fi plafonate . Majorarile salariale se vor face acolo unde este nevoie, in
mai multe etape si anual. Alinierea tuturor salariilor din sectorul bugetar la o grila unica de salarizare este o masura
menita sa asigure transparenta si predictibilitate in ceea ce priveste veniturile obtinute de personalul platit din
bugetul statului, eliminandu-se in acest fel discrepantele existente in prezent, intre castigurile obtinute de diverse
categorii de bugetari.

15.Bibliografie:
1.

Codul Muncii

2.

Legea 284 / 2010 privind salarizarea

3.

Legea 142/1998 privind tichetele de masa

4.

Legea nr 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor si al uniunii acestora

5.

Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile ulterioare.

6.

Legea 218/2002 privind politia romana

7.

Legea 360/2002 privind statutul politistului

8.

Legii responsabilitii fiscal-bugetare nr. 69/2010

9.

Sanda Ghimpu, Ion Traian Stefanescu, Serban Beligradeanu, Dreptul muncii, tratat, vol.3

10. Petre Burloiu, Economia muncii, Probleme actuale,1993

11. Valer Dorneanu, Sistemul de salarizare in Romania, 1999
12. Victor Savulescu, Curs de economie politica, Academia Generala, 1941
13. https://www.google.ro/#q=legea+salarizarii+pe+intelesul+tuturor
14. https://www.google.ro/#q=wikipedia+casele+de+ajutor+reciproc