Bs i 3 = Emilia Madulirescu a ¢ Traficul de influenta 3 Studiu de doctrina si jurisprudenta a eB eee ere RCo a acc Wir Ea Kn. iCopyright © 2006 Editura Hamangiu SRL. Editur’ acreditats CNCSIS - Consiliul National al Cercetirii $tiintifice din invayiméntul Superior Toate drepturile rezervate Editurii Hamangiu Nici o parte din aceasta lucrare nu poate fi copiaté ‘ira acordul scris al Editurii Hamangiu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MADULARESCU, EMILIA Traficul de influent&. Studiu de doctrina si jurisprudenti / Emilia Madularescu. - Bucuresti : Editura ‘Hamangiu, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-8957-38-9 ; ISBN (13) 978-973-8957-38-1 343 (498) Editura Hamangiu Distributie: Bucuresti, Str, Col Popeea —_0788.854.348 nr, 43, sector 5 0788.724.564 OP. 5, CP. 91 0724.364.369 0747.952.461 Tel/Fax: 031.805.8020 031.805.8021 021.336.0443 Tiparit a S.C. TIPARG S.A. Capitolul IIT. Cumpararea de influenti. Cuprins Introducere Capitolul I. Notiuni generale despre coruptie Secfiunea 1. Acceptiunea notiunii de coruptie Sectiunea 2. Cauzele gi consecinjele coruptici Sec{iunea 3. Prevenirea si combaterea coruptic... Capitolul II. Traficul de influenti Sectiunea 1. Notiune Secliunea 2. Obiectul infractiuni Sectiunea 3. Subiectii infractiunii .. §1. Subiectul activ .. §2. Subiectul pasiv. Sectiunea 4. Continutul juridic al infractiunii §1. Situatia premis& .. §2. Continutul constituti ‘A. Latura obiectiva. 1. Elementul material.... 2. Condifii concomitente. 3. Urmarea imediata. 4, Legitura de cauzalitate B. Latura subiecti Sectiunea 5. Forme, Sancfiuni. §1. Formele infractiunii §2. Sanctiuni Sectiunea 1. Aspecte generale... Sectiunea 2. Obiectul infractiunii Sectiunea 3. Subieci infractiuni §1. Subiectul activ §2. Subiectul pasiVI Tiaficul de influengd, Studiu de doctrina si jurisprudenta Seofiunea 4. Continutul juridie al infractiunii §1. Situatia premisi ... §2. Continutul consti A. Latura obiectiva, 1. Elementul material. 2, Conditii concomitente. 3. Urmarea imediata.... 4. Legitura de cauzalitate B, Latura subiectiva Sectiunea 5. Forme. Sancfiuni §1. Formele infractiunii §2. Sanctiuni Capitolul IV. Aspecte colaterale ale traficului de influent. Seotiunea 1. Delimitarea traficului de influent de infractiunea de luare de mita gi de cea de ingeliciune 94 Secjiunea 2. Lobby-ul — Variant sau nu a traficului de influent... 98 Sectiunea 3. Traficul de influenfa in noul Cod penal 103 Sectiunea 4. Dispozitii procedurale speciale §1L Dispozitii generale §2. Dispozitii speciale privind seseoperrea $i urmirirea infractiunilor. 108 Capitolul V. Traficul de influenta in legislafia penal a unor fri europene si S.U.A. — elemente de drept comparat... Sectiunea 1. Dreptul penal francez ; §1. Traficul de influent pasiv al privatului. §2. Traficul de influenti activ al privatului... §3. Traficul de influentt pasiv si activ sivarsit de © persoani care exerciti o functie publica §4. Traficul de influent comis in interesul persoanelor juridice.... $5. Coruptia ce cuprinde un element de extraneitate Sectiunea 2. Codul penal spaniol si portughez. 115 US 11s 417 118 121 122 125 Cuprins vil §1. In Spania.. 125 §2. in Portugalia. 129 Sectiunea 3. Codul penal italian 131 Sectiunea 4. Legislatia din Statele 135 Sectiunea 5. Legislatia Marii Britani. 140 Propuneri de lege ferenda 142 Bibliografie 147 Index alfabetic EeOG. HG. alin, art. C. pen, C. proc. pen CSI. LCC. Trib. Suprem Trib. jud, ‘Trib. Mun. Bucuresti 5a. RSR. Lista de abrevieri Ordonanti de Guvern yrdonanfa de Urgent a Guvernului Hot&rdre de Guvern lineat = articol Cod penal = Cod de procedura penal ‘urtea Supremi de Justitic = Inalta Curte de Casatie si Justitie ribunalul Suprem = Tribunalul judetean Tribunalul Municipiului Bucuresti = sialtii Republica Socialist RomaniaIntroducere Coruptia este un fenomen care poate fi intilnit in yiri diferite din punct de vedere ideologic, economic, intr-o misur& mai mare sau mai mic’, ins nici o far din lume nu este, in prezent, imund la influenja distructiva a coruptiei. Coruptia este motivati de licomie, de dorinta de pistrare sau de sporire a puterii, de objinere a unor castiguri personale prin abuz de putere. Coruptia a existat, sub o forma sau alta, din primele zile ale organizirii sociale, ins& ,,fenomenul coruptiei” este mai vizibil in zilele noastre datorité campaniilor de presi, posibilitatilor multiple de comunicare, care au transformat coruptia intr-un subject de maxim interes pentru public. De asemenea, schimbirile econo- rice, atit la nivel intern, cat si international au diminuat, la randul lor, gradul de acceptare a coruptiei. Prin urmare, este de infeles de ce combaterea coruptiei a devenit una dintre principalele preocupiri ale comunititii internationale. Combaterea coruptiei presupune o gami larg’ de strategii care si actioneze in mod concertat. Aceste strategii trebuie si includ’ misuri care si diminueze conditiile de extindere a coruptici si a rezultatclor acesteia, si contribuie la detectarea practicilor corupte si la pedepsirea celor care se fac vinovati de acte de coruptic. Trebuie generate, astfel, reforme administrative, financiare, economice si intariti capacitatea institutiilor implicate in lupta contra coruptiei ~ presa, parlamentul, institutiile juridice, agentiile de monitorizare. insoriindu-se in lupta impotriva corupfiei, al&turi de celelalte state, Rominia, ca stat ce urmiireste integrarea europeand, a flicut din aceasti lupti obiectivul principal al politicii interne, aspect ce se reflecta si pe plan legislativ.2 Traficul de influents. Studiu de doctring gi jurisprudenga Pentru teducerea situatiilor de rise privind comiterea faptelor de coruptie au fost adoptate o serie de acte normative care si ‘ncurajeze dezvoltarea unui mediu social mai sigur. Codul penal incrimineaz& in capitolul privitor la infractiunile de serviciu sau in Jegatur’ cu serviciul un numar de 4 infractiuni de coruptie, respectiv darea de mité, Iuarea de miti, primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta (art. 254-257). Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirca si sanctio- narea faptelor de coruptie astfel cum a fost modificati prin Legea nr, 161/2003 privind unele misuti pentru asigurarea transparenjei jin exercitarea demnititilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, reglemen- teazii 4 categorii de infractiuni care se circumscriu sferei faptelor de coruptie (infractiuni de corupfie, infractiuni asimilate infrac- fiunilor de coruptie, infractiuni aflate in legiturd direct cu infrac- fiuni de corupjie sau infractiuni asimilate acestora precum i infractiunile indreptate impotriva intereselor financiare ale Comu- nititilor Europene). Legea nr. 161/2003 a creat cadrul juridic eficient pentru preve- nirea marii coruptii $i asigurarea unei bune guverniri Pentru a se evita utilizarea fondurilor ilicite, a fost adoptata Legea nr. 43/2003 privind finanjarea activititii partidelor politice sia campaniilor electorale, care reglementeaza o serie de aspecte privind sursele de finantare a activitatii unui partid, controlul finanfiii activititii partidelor politice, precum si limitele maxime ale cheltuielilor acestora. Legea nr. 52/2003 privind transparenfa decizionala in admi- nistratia public& stabileste regulile procedurale minimale aplica- bile pentru asiguiarea tansparen{ei decizionale in cadrul auto- rititilor administrajiei publice centrale si locale, avand ca scop sporirea responsabilitifii si transparenfei administratiei publice precum si stimularea participairii cetifenilor in procesul decizional. Principiile care stau la baza legii sunt: informarea prealabilé, consultarea si participarea activa a cetitenilor la deciziile admi- nistrative si elaborarea proiectelor de acte administrative, Introducere 3 Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduit al functionarilor publici reglementeaza normele de conduit profesional a functio- narilor publici, avind ca obiectiv cresterea calititii serviciului public, 0 bund administrare in realizarea interesului public si climinarea birocratiei. Ne-am gandit si abordam pe larg in cele ce urmeaz infrac- tiunea de trafic de influent care, desi este cea mai rispandita la toate nivelurile societitii, ea este cel mai greu de depistat si de probat de citre organele abilitate, intrucat protagonisti acesteia au interese comune, conlucrdnd in mascarea ei, iar pe de alti parte prin lipsa elementului material este aproape imposibil de dovedit, apelindu-se deseori la interceptiri si inregistrari audio-video, mijloace de proba recent introdu-se in legislatia romaneasca. Nu in ultimul rind, fat de celelalte infractiuni de coruptic, urmirile acesteia poate afecta nu numai un individ sau un grup, ci chiar segmente largi de populatie atunci cand a fost folosi adoptarea unor masuri legislative. pentruCapitolul |. Nofiuni generale despre coruptie Secfiunea 1. Accepfiunea nofiunii de coruptie 1. Corupfia in antichitate era considerati una din componentele cele mai grave si mai rispandite ale funcfiei publice. in anumite perioade istorice era acceptat ca ceva firese oferirea si primirea de foloase de c&tre functionari pentru un serviciu bine ficut, de care clientul era multumit. Abia in anul 1810 Codul penal francez (Codul lui Napoleon) incrimineazi pentru prima ard astfel de practici, previzdnd sanctiuni drastice atat pentra cazul cénd erau indeplinite corect sarcinile de serviciu, cat si pentru situatia in care se efectuau acte contrare intereselor de serviciu, pentru obtinerea unor foloase materiale. 2. Din punct de vedere al opiniei publice, coruptia este neagra, cenusie sau alba." Coruptia neagri subzisti atunci cand actul este condamnat atat de opinia publica cit si de elitele societitii dorindu-se pedep- sirea lui. Coruptia cenusie exist atunci cand numai uni membrii ai societatii, si anume elitele, doresc pedepsirea actului ilicit. Coruptia albi apare in situatia in care atat opinia publicd cat si clitele nu sprijind incercarea de pedepsire a unor forme de coruptie (lobby-ul). in viziunea aceluiasi autor, regimul politic are o influenta majora in formele de manifestare ale coruptiei. Astfel, regimurile dictatoriale instituie coruptia la nivelul superior al ierarhiei poli- tice, ca efect al suprapunerii structurilor politice peste cele admi- nistrative, in timp ce in regimurile permisive, tolerante, coruptia, " JA. Gardiner, Defining Coruption, A Report to the Fifth International Anti-Coruption Conference (Definitia Corupfiei — Raport la cea de a V-a Conferina internajionala anticoruptie) ~ Amsterdam, 09.03.1992. Noftunt generale despre coruppie 5 este incurajatd, fiind considerati ,,simptom al libertiii consti- tutional”, 3. in toate etapele istorice de organizare si evolutie a omenirii corupfia reprezint& mai mult decat 0 categorie juridic’, fiind un fenomen antisocial greu de definit. in dictionarele enciclopedice, aceasta este definit& ca ,,0 incalcare grav a normelor si atributelor legale, prin utitizarea abuziva a puterii publice pentru objinerea ‘unor foloase personale necuvenite”.” Find considerata o ,metastazi” a institujilor publice, coruptia desemneazi tendinta de schimbare in rau. Profesorul Joseph S. Nye defineste coruptia ca fiind ,,comportamentul care deviaz’ a de la indatoririle oficiale ale functiei publice, ca urmare a unor interese personale, in scopul objinerii unor avantaje materiale sau unui statut social superior sau care incale normele ca urmare a exercitirii anumitor tipuri de influent personal. Aceasta include nepotismul, mituirea gi deturnarea de fonduri binesti”.* 4. Corupfia nu inseamn doar darea si luarea de mit, traficul de influenti si primirea de foloase necuvenite. Fenomenul corup- fiel include forme $i dimensiuni ce sunt de naturd a ajuta la deli- mitarea actelor si faptelor coruptive de alte activititi infractionale Coruptia, ca si concept sociologic, reprezinti expresia unor manifestiri ale descompunerii morale si degradari spirituale, interesénd opinia public’, cat si factorii decizionali ai societati. Fenomenul corupfiei presupune activititi imorale gi ilicite, reali- zate de grupuri si organizatii publice gi private, dar si de indivizi cu funcfii de conducere ori de cei care exercit’ puterea public, pentru obtinerea unor avantaje materiale, morale ori a unui statut social superior, recurgand la utilizarea santajului, constrangerii, mituirii, cumpirarii de influengi, ingeliciunii, intimidarii, etc. Dimensiunea sociologici a coruptiei furnizeaz’ informasii despre "Idem, ? Marea Enciclopedie Britanicd, Larousse 5 1. Nye, Comuption and Political Developement, American Political Science Review, 1967.6 Traficul de influent’. Studiu de doctrind si jurisprudenfi cauzele gi conditiile generatoare de coruptie, despre factorii de rise din anumite domenii, ducdnd in final Ia explicarea proliferarii unor activitati ilegale. Ea poate fi comparata cu un ,seismograf” care misoara si evalueaza starea de legalitate si moralitate din societate! 5. Dimensiunea economic’ a coruptiei estimeaza si evalueaza preful plitit de societate pentru actele de coruptie, apreciind atat natura cat si mirimea prejudiciilor generate de acest fenomen, 6. Criminologie coruptia reprezinti o stare de abatere de la moralitate, cinste, si datorie. Analiza criminologicd a acestui feno- men reliefeazi starea generali de normalitate si moralitate a societitii la un moment dat. in literatura de specialitate” au fost evidentiate trei tipuri de coruptie: sistematici, sporadic’, oca- zionali. Coruptia sistematicd apare atunci cind ,,piafa” paraleld, ilegala, a coruptiei se afirma in plenitudinea sa si loveste in special nivelurile institutionale pand la veriga politics, Ea se manifesta la nivel central si este difuzati gi la nivel teritorial, existind o conexitate intre aceste niveluri. Coruptia sporadic evidentiazi cazuri limitate teritorial, neprezenténdu-se ca 0 refea, cu un nivel scizut de difuziune. Coruptia ocazionali vizeazi un numir nesemnificativ de cazuri care, in mod evident, nu au capacitatea de a forma o refea. 7. Dimensiunea statistics a coruptiei ofer’i informatii in legitura cu amploarea gi frecventa infractiumnilor de acest gen Atat dimensiunea criminologici cét si cca statistick au un rol prospectiv, in sensul furnizirii datelor privind evolutia coruptici, " D. Banciu, Sociologie juridica, Ed. Hyperion XXI, Bucuresti, 1995, p. 14s. Z. Savona, Laura Mezzanotte, Coruptia in Europa ~ traducere de Aga Dan, in Revista de Criminologie, de Criminalistica si de Penalogie nr, 8/2000, p. 35-37 Nofiuni generale despre coruptie 7 institutiilor specializate in monitorizarea si controlul acestui fenomen. 8. Coruptia puterii de stat se refer la actiunea indivizilor, grupurilor sau firmelor de a influenja crearea legilor, a regu- lamentelor, a decretelor si a altor politici guvernamentale, in scopul objinerii de avantaje ca rezultat al fumnizirii de beneficii private, ilicite si nontransparente citre demnitari. Aceasta urma- reste un transfer al avutiei de la stat citre si intre politicieni si firme, intr-un cadru institusional necompetitiv. 9. Coruptia politica are loc in sfera public& sau privaté care produce bunuri pentru sectorul public, apiirand o noua categorie social’ de ,, business — politicieni”, care sunt ,,un nou soi de politi- cicni cu tentafii puternice de intreprinzatori activi, care reprezint in realitate intermediari in afaceri ce cuprind domenii economice si politice in adevaratul sens al cuvéntului”', Prin coruptia politica se favorizeazi cumplirarea loialitajii politice sau administrative prin mijloace ilicite, furnizate prin intermediul unor relafii de autoritate, Aceasta include in sfera ei inalti demnitari ai statului, lideri politici, dar si membrii ai partidelor de guvernimant. Ca si concept politologic, ea presupune .,comportamentul oficialilor publici care deviazi de la normele acceptate pentru a servi scopuri private””. 10. in cadrul tranzactiilor comerciale internationale, Organi- zatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica a adoptat Reco- mandarea din 27.05.1994, prin care defineste coruptia ca fiind oferirea sau acordarea direct sau indirect de avantaje necuvenite, pecuniare sau de alta natur’, unui agent public strain, pentru sine, incilednd obligatiile legale ale acestuia din urmA, cu scopul de a ‘obfine sau de a pstra o piafi de desfacere. (...). in unele state, * Donatella della Posta, Alberto Vanueci, Koruptsiata v patlamentamata paktikai zakonodatelnia protsess, Tsentiaza sotsaialni praktiki, Sofia, 2001 ? Samuel P. Huntington, Political Order in Changing Societes, Yale University Press, New Haven and London, 1968, p. 59.8 — Traficul de influenté. Studiu de doctrina si jurisprudenta coruptia priveste in mod egal si avantajele in favoarea unui organ legislativ, a unui candidat la 0 functie oficiala reprezentand parti- dele politice sau organul legislativ’. 11, Cu ocazia Conferintei asupra coruptici de la Strasbourg din 1995 s-a considerat c& fenomenul coruptiei ,,priveste comi- sioanele oculte si toate celelalte fapte ce implica persoanele inves- tite cu funcyii publice sau private care ar putea incilea obligatiile decurgind din calitatea lor de functionar public, de angajat privat, agent independent sau dintr-o alta relatie de acest gen, in vederea objinerii unor avantaje ilicite de orice natura, pentru ei insisi sau pentru alti” 12, Pe de alta parte, coruptia activa si cea pasiva este definita de Conventia penal a Consiliului Europei astfel: ,,Coruptia \ctiv consti in promisiunea, oferirea sau darea cu intentie, de c&tre orice persoand, direct sau indirect, a oricirui folos necuvenit, c&tre un functionar public, pentru sine sau pentru altul, in vederea indeplinirii sau abtinerii de la a indeplini un act in exercifiul functiilor sale. Coruptia pasiva const in solicitarea sau primirea, cu intenfie, de c&tre un funcjionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul, sau acceptarea ‘unei oferte sau promisiuni a unui asemenea folos in vederea inde- plinirii sau abfinerii de a indeplini un act in exercitiul functiilor 13. Nici Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea gi sancjionarea faptelor de coruptie, astfel cum a fost modificati, mu cuprinde o definitie a coruptiei, ci retine patru categorii de infrac- siuni, respectiv: infractiuni de coruptie, infractiuni asimilate celor de coruptie, infractiuni in leg&tura direct cu infractiunile de coruptie si infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comu- nitétilor europene. Notiuni generale despre corupyie 9 14, Strategia National Anticoruptie pe perioada 2005-2007 defineste coruptia ca 0 deviere sistematica de la principiile de impartialitate si echitate care trebuie si stea la baza functionarii administratiei publice. 15. Toati aceasti diversitate de opinii si incercari de definire a coruptiei contureaza slabiciunea sistemelor constitufionale in combaterea ei. Samuel P. Huntington confirma, dupa secole, teza lui Montesquieu privind impactul legislativ asupra moravutilor (se poate spune ci legile imbunatdjesc moravurile din aceeasi caucé datorité careia le fac sa si decadd’, sustinand c& ,,multiplicarea legilor multiplica posibilitatea de coruptie intr-o socictate in care coruptia este larg rispindité, adoptarea si aplicarea unor legi speciale impotriva indivizilor corupti serveste doar la multipli- carea oportunitafilor pentru coruptic” Sectiunea 2. Cauzele si consecinfele corupfiei 16. Relatia corupfie - democratie trebuie analizati pornindu-se de la adevirul c& dezvoltarea democrajiei nu este de naturi a climina coruptia politic’, situatie in care trebuiesc identificate acele parghii ale sistemului democratic care o incurajeaz, pentru a se aotiona asupra lor. 17. Din punct de vedere subiectiv, comportamentul coruptiv este explicat de teoria anomiei individuale, ce are ca fundament starea de frustrare marcaté de spiritul de competitie, de dorinta de mai bine, pe fundalul societatii care nu a indicat dec&t in mick misura mijloacele legale de realizare a bunistirii personale. " Adoptati prin H.G. nr. 231/2008, publicata in M. Of. nr. 272 din 01 aprilie 2005. ; me Charles Montesquieu, Despre spiritul legilor, Ed. $tiintifica, Bueu- resti, 1970, Cartea XX. samuel P. Huntington, Political Order in Changing Socites, Yale University Press, New Haven and London, 1968.10 “‘Traticul de influenta, Studiu de doctrina si jurisprudenta Asistim la proliferarea structurilor monopoliste gigantice ce are ca éfect eliminarea concurentei loiale gia libertiii comertului (Gazprom din Rusia, Romtelecom din Romania, Microsoft in U.S.A. etc.) Inflatia legislativa, demonstreazi incoerenja politicilor econo- mice ale statului de drept, reprezentind unul din factorii ce favo- rizeazi criminalitatea. Sérdcia, negarea ordinii sociale, criza de autoritate, risturnarea brusc& si dramatica a sistemului de valori, Teprezinta tot atitea cauze ale proliferarii fenomenului corup- fiei, beneficiarul fiind nimeni altul decét individul indréznet, descurciret, lipsit de scrupule, care se imbogateste peste noapte.' Un loc semnificativ este ocupat si de campaniile electorate; modul de finanfare a partidelor politice, care fac tot posibilul si Promoveze interesele finantatorilor, nu de pufine ori mass-media national si intemationali dezvaluind grupurile de interese ce Promoveazi anumite pachete legislative. De asemenea, si crima organizata joacd un rol important in amplificarea coruptiei prin cooptarea gi coruperea inaltilor oficiali. 18. Existenfa coruptici intr-o tari conduce la: insuficienta dezvoltare economicd datoratd distributiei irationale a resurselor si cheltuielilor; stoparea investitiilor sau diminuarea considerabili a acestora; sciderea increderii in guvern si in institutiile sale, ce poate conduce in final, la instabilitatea politica. Corupfia incurajeaz economia subterand, birocratia, activits- file neproductive, dezordinea sociala, slabeste sistemul financiar gi reduce calitatea serviciilor. Prin coruperea functionarilor publici poate fi discreditat orice program de redresare si dezvoltare. Pe de alti parte, ea alungi investitorii strait fondurile primite ca ajutoare internationale, Totodati, corupfia se afl intr-o corelatie directa cu siricia fintrucét absoarbe resursele financiare destinate sistemului de ccrotire a sindtii, educatiei si asiguriilor sociale. si deturneazi 1 ¥, Dobrinoiu, Corup esti, 1995, p. 55. in dreptul peval romén, Ed. Atlas Lex, Bucu- Notiuni generale despre coruppie u Coruptia genereaza siracie, iar sardcia duce la cresterea nive- lului coruptiei. Ea genereaza inegalitate dar si erodeaz increderea populafiei in institufiile statului. Din nou se formeazi cercul vicios, in sensul c& traficul de influent’, coruptia gi neincrederea se hranese una pe cealalta, Sectiunea 3. Prevenirea si combaterea coruptiei 19. Desi cofuptia era considerati ca inevitabila omenirii, in urma numeroaselor scandaluri in tranzacfiile internationale, ince- pind cu anii ‘80, férile industrializate ale lumii au adoptat o atitudine fermi impotriva acestui fenomen. Procesul globalizarii coruptici inainteazi mai rapid decat globalizarea economici, iar nu in putine cazuri globalizarea unor sectoare economice a implicat grave acte de coruptie. Evident, exist tri in care nivelul coruptiei si frecventa actelor de coruptie este mai mick si state unde aceasta are dimensiuni alarmante. Interesul pentru obfinerea de fondur ilicite nu are culoare etnics sau geografica si nu caracterizeaz& doar o anumit tard. Corupatori si corupii sunt in toate fale, ceea ce implicd 0 actiune fermé de combatere.a acestui fenomen care s-a extins periculos de mult in ultimul deceniu.! _ Pentru eficientizarea luptei impotriva coruptiei institutiile si organele angrenate (organele de politie, procurori, judecitori, Garda Financiara, Oficiul National pentru Prevenirea si Spilarea Banilor) trebuie si aib& in vedere cele trei planuri: social — cultural, politic si juridic 20. Tinta coruptiei au devenit toate institutiile statului ce servesc la aplicarea legii, controlul granitelor nationale, agentiile de emigrare, servicile militare, unititile vamale, politia local si nationali. Printre mijloacele de combatere a coruptiei pot fi " D, Mazilu, Prevenirea si combaterea coruptici, Exigenfe majore ale extinderii schimburilor comerciale pe baza principiilor si a normelor fundamentale ale comertului international, in R.D.C. nr. 1/2002,12 Traficul de influengé. Studiu de doetrina gi jurisprudenta enumerate supravegherea electronica, operatiunile sub acoperire, procedurile noi de investigare, protectia si imunitatea martorilor. 21. Urmare Rezolutiei nr. 1 adoptati in cadrul celei de a 21-a Conferinje de la Praga, de catre ministrii europeni de justitie, la 27.01.1999, s-a adoptat Conventia penal privind coruptia care incrimineaza coordonat infractiunile de coruptie, consacr’ coope- rarea consolidati in cercetarea faptelor de coruptie, prevaznd un mecanism eficace pentru combaterea flagelului, deschis atat statelor membre cat si nemembre. Este incriminat& coruptia activa si cea pasiva, din sectorul public si cel privat, fiind identificate si categoriile subiectilor activi. Articolul 10 al Conventiei se refer la traficul de influenta sivaryit de agentii nationali gi strdini. Se sanctioneazA orice act de complicitate la una din infractiunile incriminate in Conventie, inclusiv rispunderea persoanelor juridice pentru faptele comise in contul lor de persoane fizice care actioneaz individual sau in calitate de membru al unui organ al acesteia. Bste asigurata pro- tectia colaboratorilor justiiei gi a martorilor. 22. Conventia civil privind coruptia, adoptatd la 4 noiembrie 1999, defineste coruptia, prevaiznd actiuni Ia indeména persoa- nelor prejudiciate de pe urma actelor de acest gen pentru repararea integral’ a prejudiciului (dammum emergens, lucrum cessans), cat sia pagubelor nepatrimoniale, 23. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (O.E.C.D.) consider’ c& statul are rolul major in combaterea coruptiei. A definit notiunea de «functionar public» ca find reprezentaté de toate persoanele ce exercitd o functie publica, inclusi find orice activitate de interes public. Conventii aseminatoare celor doui ale Consiliului Europei exist gi la nivelul Uniunii Europene. 24. Conventia privind protectia intereselor financiare ale comunititilor europene, asa numita Conventie PIF, din 1995, a verticalizat” lupta impotriva coruptici si a fraudei care se re Nofiuni generale despre coruptie B doar sub forma cooperitii ,orizontale” intre statcle membre. Atat Conventia cat si cele dowd protocoale ale sale armonizeazi definitiile infractiunilor de fraud’ impotriva intereselor financiare ale comunititilor europene, de corupfie, spilare de bani si defineste raspunderea penalA a persoanei juridice. 25. Conventia Uniunii Europene privind lupta impotriva coruptiei care implicd functionarii Comunititii Europene sau functionarii statelor membre ale UE (Actul Consiliului European din 26 mai 1977) defineste termenii de «coruptie activin gi «co- rup{ie pasivan si prescrie misuri apte s& previna si si diminueze fenomenul coruptiei 26. Un al treilea instrument juridic este Actiunea comund privind corupfia in sectorul privat, aprobati in decembrie 1998 in vederea compatibilizarii legislatiilor nationale ale statelor membre in domeniul coruptiei active gi pasive din sectorul privat. Tindnd cont de Acjiunea Comund amintit’ mai sus dar si de adoptarea de ctre Consiliul European a deciziei privind mandatul de arestare european, ce are implicatii $i asupra infractiunilor de coruptie, Consiliul a adoptat 0 decizie cadru privind combaterea coruptiei in sectorul privat, in iulie 2003. 27. in privinta ,,conflictelor de interese” si ,,incompatibili- tifilor” norme speciale internationale se regisesc, de exemplu, in dou documente ale Consiliului Europei. Primul este Recoman- darea nr. R (2000) 10 a Comitetului Ministrilor asupra codu- rilor de conduit’ pentru functionarii publici. Este unanim acceptat faptul ci documentul european di nofiunii de conflict de inte- ese” una din cele mai acoperitoare definitii (art. 13 parag.1-3): Conflictul de interese se naste in situatia in care un functionar public are un interes personal de naturi si influenteze sau s& pari a influenfa asupra exercitirii impartiale si obiective a functiilor sale publice. Interesul personal al funcfionarului public cuprinde orice avantaj pentru el insusi sau in favoarea familiei sale, a plrintilor, a prietenilor sau persoanelor apropiate, sau a persoa- nelor sau organizatiilor cu care eV/ea a avut relatii de afaceri sau14 Traficul de influents. Studiu de doctrina si jurisprudenys politice. El cuprinde, de asemenea, orice obligatie financiard sau civila la care este constrans functionarul public”. Reglementarea amintit& prescrie, de asemenea, comportamentul pe care trebuie si-l aibi functionarul pentru evitarea ,,conflictului de interese”, comportament ce presupune in principal: declararea intereselor, informarea superiorului ierathic despre orice situatie de ,,conflict, de interese” apairuti, abtinerea de la actele/faptele care i-ar putea influenta exercitarea corecti a atributiilor publice. Recomandarea Comitetului Ministrilor contine, de asemenea, reglementari cu privire la ,,incompatibilitifi”. Astfel, art. 15, intitulat ,,interese exterioare incompatibile”, prevede: ,,Functionarul public nu are dreptul si se ocupe de nici o activitate sau tranzactie gi nici si ocupe vreun post sau functie, remunerat sau nu, incompatibil cu buna exercitare a functiilor sale publice sau care aduce prejudiciu acestora”. Articolul 15 al aceleiasi Recomandari (,,Activitatea politica sau publica”) se referd la incompatibilitati de ordin politic de care ar trebui s& fie tinuti functionarii publici: ,,Supus condifiei respectirii drepturilor fundamentale si constitutionale, functio- narul public trebuie si vegheze ca participarea sa la activitati politice sau implicarea in dezbateri publice sau politice s& nu altereze increderea publicului, sau al celor care I-au angajat, referitor Ia capacitatea sa de a se achita de misiunea sa cu impar- fialitatea si loialitate”. 28, Daci Recomandarea R (2000) 10 vizeaz conduita funetio- narilor publici, cel de-al doilea document european are in vedere conduita alesilor locali si regionali. Adoptat la 17 iunie 1999 de c&tre Congresul Puterilor Locale si Regionale al Consiliului Europci, Codul european de conduit privind integrarea politics a reprezentantilor alesi locali si regionali stabileste princi tice care trebuie si fie respectate de alesii locali si regionali din Europa. in acelasi timp insi, el las’ o marji larg’ autoritatilor locale gi regionale pentru a le extinde si aplica. Codul european propune si el norme referitoare la ,conflictul de interese” si ,in- compatibilitati”. Articolul 10, (,Conflictul de interese”), prevede a: ,,Atunci céind reprezentantul ales are un interes personal direct Notiuni generale despre coruptie 15 sau indirect in problemele examinate de consiliile locale sau regionale, sau de un organ executiv (local sau regional) acesta trebuie si-ti declare interesele inaintea deliberarii si votirit problemei, Reprezentantul ales nu trebuie si ia parte la nici o deliberare sau votare a unei probleme in care acesta are un interes personal direct sau indirect”. In privinta ,,incompatibilititilor”, art. 11 (,Limitarea cumulului de functii") stabileste c&: ,,Repre- zentantul ales trebuie si respecte toate reglementirile in vigoare care limiteaz detinerea a doua sau mai multe functii politice in acelasi timp. Reprezentantul ales nu trebuie si detind alte mandate politice daci aceasta il impiedicd si isi exercite mandatul in calitatea sa de reprezentant ales. Reprezentantul ales nu trebuie s& exercite funcfii, mandate sau responsabilitati care presupun un control al functiilor sale de reprezentant ales sau pe care el insusi, ca reprezentant ales, trebuie s& le controleze”. 29, Adunarea General O.N.U. a recunoscut necesitatea infiin- {8rii unui instrument legal impotriva corupfiei si a stabilit forma- a rea unui Comitet ad-hoc pentru negocierea unci Convent Natiunilor Unite impotriva coruptiei. Textul Conventici imp triva coruptiei a fost adoptat de Adunarea Generalé prin Rezolufia nr. 58/4 din 31 octombrie 2003, ratificata de Romania prin Legea nr. 365/2004, Potrivit Conventiei, statele care o vor ratifica vor fi obligate si incrimineze practicile corupte, si dezvolte institutii nationale care si pedepseasci aceste practici, si coopereze cu alte guverne pentru recuperarea bunurilor furate, s& se ajute reciproc, inclusiv prin asistenta financiara gi tehnic&, in lupta impotriva corupfiei, 30. Pe lang’ organizatiile menjionate, in combaterea feno- ‘menului coruptiei sunt implicate si Banca Mondial’, Fondul Monetar International, Camera International de Comert, Inter- polul, Consitiul de Cooperare Vamali si Organizatia Statelor Americane (O.S.A.). 31. Coruptia nu face diferente intre firile dezvoltare si cele mai pufin dezvoltate. Eficienta luptei impotriva acesteia depinde insi16 Traficul de influents. Studiu de dootrina gi jurispradenys de gradul de dezvoltare al farii. Astfel, in farile puternic industria- lizate, cu democrafii bine consolidate, coruptia este mai usor de starpit, efectele ci asupra vietii economice, politice, sociale, fiind tenuate, in timp ce in férile in curs de dezvoltare, aceasta afec- teaza in profunzime sistemul, devenind obstacol in calea refor- melor si constituind 0 surs& a conflictelor sociale gi politice gi in final, a saraciei 32. In detalierea combaterii coruptiei din sistemul judiciar a fost adoptati Hotararea nr. 232/205 privind aprobarea strategiei de reforma a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 si a Planului de actiune pentru implementarea Strategici. Sunt vizate probleme sistemice in justitie, aga cum au fost relevate in mai multe rapoarte de evaluari, inclusiv ,Raportul preliminar de evaluare a integrititii si rezistentei la coruptie a sistemului judiciar” realizat de Ministerul Justitici spre sfarsitul anului 2004, identificdndu-se existenta unor presiuni asupra sistemului judiciat sia unor deficienfe in legdturi cu statutul magistratilor, relatia dintre instante si parchete, conditiile de muncd si imaginea Au fost relevate dificultiti cu privire la alocarea resurselor umane $i financiare, necesitatea unui personal calificat, existenfa unui proces de recrutare obiectiv si transparent, accelerarea proce- Gurilor judiciare, reducerea numirului de cauze pe rolul instan- {elor, pentru a se evita intérzierile in solufionarea acestora, asigu- rarea accesului 1a informatiile de interes public privind solutio- narea dosarelor, executarea corespunzitoare a hotirérilor judecd- toresti. 33. Pe ling toate acestea, alte cauze ale prezentei si per- petuirii fenomenului corupfiei in sistemul judiciar pot fi mentionate: ~ lipsa unui cadru legislativ coerent si stabil, judecitorii fiind confruntai cu un numiir extrem de mare de cauze pe sedinfele de judecati (40-90), in care sunt incidente mai multe legi, unele cu dispozitii confuze sau chiar contradictorii, lipsite de claritate si Nofiuni generale despre coruptie 7 rigoare juridicd, determinand solufii controversate si nu Ia adapost de orice critica; = subdimensionarea schemelor de personal, att in ceea ce priveste magistratii cat si personalul auxiliar si tehnic de spe- cialitate; ~ nivelul scdzut al salarizrii judecatorilor, care nu le asiguré o reali independent financiaré, lipsa posibilititii objinerii unei locuinte; = comunicarea deficitari intre puterea judecitoreascd . si celelalte puteri ale statului, nu pufine fiind situafiile in care unele personalitati publice, cu influenti major in modelarea constiintei cetitenilor sau alti formatori de opinie, au lansat acuze la adresa magistratilor, pe baza unor nemulfumiri personale in modul de solutionare a cauzelor; ~ specificitatea si finalitatea actului de justitic, in care unei parti i se da satisfactic, cealalté fiind nemulfumita prin pierderea procesului sau condamnarea sa; = acordarea inamovibilitijii unor judecatori cu experienta redusd, imediat dup’ promovarea examenului de capacitate; = renunfarea la principiul colegialititii, prin introducerea completului format din judecitor unic pentru solufionarea dosarelor in prima instant; ~ mentalitatea gi lipsa de educatie civicd a cet&tenilor; = lipsa unei educatii juridice elementare; = mesajul factorului politic si existenfa unor comentari nefavorabile privind activitatea in ansamblu si punctual a instantelor judecitoresti, cu referiri directe 1a profesionalismul, cinstea i probitatea magistrafilor, ~ atitudinea unor autoriti, instiuyi sau persoane care pretind, mijlocesc sau ajuté la infiptuirea actului de justitie (ofiteri de politie, procurori, avocafi, expert), care-si justific& neajunsurile din activitatea lor, neimpliniile,lipsa de profesionalism si esecul, ‘pe seama incompetentei si coruptiei judecatorilor; - gradul de s&ricie, probleme sociale gi lipsa unui minim sistem social real de protectie a populatiei;18 Traficul de influent. Studiu de doctrina gi jurisprudent - numeroasele deficiene din activitatea personalului auxiliar, necalificat, care contribuie hot&rator la conturarea unei imagini nefavorabile justitiei; . - activitatea deficitara a unor judecitori, hotirari judecttoresti gxesite, lipsa de operativitate a serviciului public al justiiei, prin prelungirea nejustificati a solution’rii cauzei, depisirea nejus- tificatd a termenelor de motivare a hotararilor, tratarea necores- punzitoare a justitiabililor in silile de judecati; - disfunctionalitafi in procedura reorganizarii judiciare gi a falimentului agentilor economici privati; ~ injelegerea deformata a nofiunii de independent a judecd- torului; - lipsa unei practici unitare la nivelul tuturor instanfelor sau chiar in cadrul aceleiasi instant. 34, Direcfiile de actiune in vederea diminuarii si chiar a {nkiturdrii factorilor de rise ai corupfiei, le reprezint — garantarea independentei efective a sistemului judiciar; — asigurarea transparenfei actului de justitie; imbunitijirea calititii actului de justtie; sporirea eficienfei gi responsabilizarii sistemului judiciar; ~ garantarea accesului liber la justitie; eficientizarea justitiei pentru minori; ~consolidarea mediului de afaceri; — consolidarea cadrului legislativ si institutional in domeniul cooperiri judiciare internationale; = consolidarea sistemului penitenciar potrivit standardelor europene; —protectia victimelor gi reintegrarea s ~ specializarea completelor de judecat = preveniea si combaterea coruptiei din sistemul judiciar. cialii a infractorilor; 35. Pentru garantarea independentei efective a sistemului judiciar trebuie ayute in vedere consolidarea institutional a Consiliului Superior al Magistraturii, distribuirea aleatorie a cauzelor pentru asigurarea imparfialitiqii actului de justitie, Nofiuni generale despre coruptie 19 precum si implementarea Codului deontotogic al magistratilor, in forma actualizati. 36. Prin distribuirea aleatorie a dosarelor a fost eliminata posibilitatea repartizarii dirijate a cauzelor, aceasta fiind totodat si un factor de prevenire a coruptiei in sistem. Distribuirea aleato- rie a cauzelor in sistem informatizat este completati de prevederi procedurale prin care se asiguri aplicarea efectiva a prineipiului continuitifii completului de judecati in solutionarea pricini situafiile de incidente procedurale.' 37. Transparenta in comunicare i facilitarea accesului la informajii sunt intermediate de Birourile de informatii si relatii publice din cadrul instanjelor gi parchetelor. Informatiile de inte- res public sunt accesibile pe paginile web ale institutilor siste- ‘mului judiciar (Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justifiei, Inalta Curte de Casatie si Justitie etc.). in plus, trebuie giindite ghiduri de orientare pentru facilitarea accesului la justitie al cetitenilor. 38. Trebuie realizat un cadru legislativ coerent, eliminindu-se neconcordantele gi paralelismele in elaborarea actelor normative. Modificarile legislative trebuie si vizeze elaborarea unui nou Cod de proceduri civilé si de proceduri penala pentru asigurarea concordanfei cu noul Cod penal. 39. Este necesari simplificarea procedurilor judiciare, reducerea duratei acestora, reducerea numirului cdilor de atac pentru anumite categorii de cauze. 40. in vederea unificdrii practicii judiciare este necesar’ pro- movarea recursurilor in interesul legii si imbundtitirea accesului magistratilor la jurisprudenta Curfii Europene a Drepturilor Omului, la Monitorul Oficial, prin conectarea instantelor la bazele ' Hotirarea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387 din 16 noiembrie 2005,20 de date specifice, preeum gi prin publicarea, prin Internet, a acestora si a solufilor relevante. 41. in actualul hatis legislativ este necesara inflinfarea de complete specializate, pe domenii (concurenti, drept comercial, financiar — bancar, proprictate intelectual’, dreptul familiei etc.) dar si pregitirea magistratilor prin programe de formare continua, elaborate de Institutul Nafional al Magistraturi. 42. in vederea asiguririi conditiilor pentru integrarea efectiva a Roméniei in spatiul comun de libertate, securitate si justitie se va urmari armonizarea legislatiei (Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara in materie penala)' asigurarea compatibilitatii re{elelor judiciare in materie penal’, civilé, comercial cu cele curopene similare, pregitirea judecatorilor specializati in solutio- narea cauzelor de trafic de fiinte umane. 43. in ceea ce ‘ste sistemul penitenciar, se va continua procesul de demilitarizare a sistemului administratiei penitencia- relor, imbunatitirea conditiilor de detentie la nivelul standardelor europene, consolidarea strategiei in domeniul reinsertiei sociale a detinutilor, imbundtitirea asistentei medicale, prevenirea si combaterea consumului de droguri in penitenciare. "M, Of nr. $94 din 01 iulie 2004. Capitolul Il. Traficul de influenta Sectiunea 1. Nofiune 4. Infractiunea de trafic de influent este reglementati in Codul penal, Titlul VI, Cap. 1 «infractiuni de serviciu sau in legiturd cu serviciul». Potrivit art. 257, infractiunea de trafic de {influent const in ,Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul savarsite de cAtre o persoand care are influenfa sau lasi si se creadi c& are influent asupra unui functionar pentru a-l determina s& faci ori si nu fac un act ce intr& in atributile sale de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de a2 Ia 10 ani” 45, Prin Legea nr. 27/2002 a fost ratificaté Convenfia penal privind coruptia, adoptatti la Strasbourg la 27 ianuarie 1999. in art, 12 din aceasta, traficul de influenta este definit ca fiind: ,fapta sivarsitd cu intentie, de a propune, de a oferi sau de a da, direct ori indirect, orice folos necuvenit, cu titlu de remuneratie, oricui afirmi sau confirma ci este capabil si exercite o influent in luarea unei decizii de catre oricare dintre persoanele vizate de art. 2, art. 4-6 side art. 9-11, indiferent daca folosul necuvenit este pentru sine sau pentru altcineva, precum si fapta de a solicita, de a primi sau de a accepta oferta ori promisiunea, cu titlu de remu- neratie, pentru o astfel de influenti, indiferent dac& influenta este exercitati oti dact influenfa presupus’ produce sau mu produce rezultatul dorit.” Persoanele vizate de art. 2, art, 4-6 si art. 9-11 din Conventie sunt: agenjii publici nationali, membrii adunrilor publice natio- nale (parlamentarii), agenfii publici strdini, membrii adundrilor publice straine (parlamentarii strini), functionarii intemationali,22 Traficul de influent. Studiu de doctrina si jurisprudenti membrii aduniilor parlamentare internationale (europarlamenta- rii), judecdtorii si agentii curtilor internagionale. 46, Traficarea influentei pe care o persoand o are pe King un functionar sau pe care las si se infeleaga cd o are pe Langa acesta conduce la reale stiri de pericol privind prestigiul, autoritatea si credibilitatea organelor, institutiilor si organismelor statului, serviciilor publice, a unititilor gi societ®tilor comerciale, compa- niilor nationale, regiilor autonome si agentilor economici. Ea poate induce ideea posibilitijii promovarii unor interese, pe c&i oculte, ilegale, prin cumpiirarea favorurilor functionarilor. 47, Spre deosebire de confinutul normativ dat in conventie, traficul de influent, asa cum este definit de legiuitorul roman in art. 257 C. pen., nu este altceva decat o vanzare sau o speculare a influenfei, reale sau imaginare, a fiptuitorului asupra functiona- rului, Astfel, mu se incrimineaz fapta cumpératorului de influent, in conditiile in care el prezint& un evident pericol social. Cump: Fitorul de influenfi este intotdeauna de rea-credinta, constien- tizdnd c& prin actiunea sa il discrediteaz pe functionarul pe ling care urmeaza si intervin’ traficantul de influent. Fapta cumpar’- torului de influent este mult mai grava decdt cea a traficantului de influengi, deoarece urmireste objinerea unui anumit avantaj prin mijloace necinstte, incorecte, creand o stare de pericol pentru creditul moral, reputatia, probitatea si prestigiul functionarului care indeplineste sau nu indeplineste actul solicitat. 48. Abia prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descope- rirea gi sancfionarea faptelor de coruptic! a fost sanctionat distinct cumparitorul de influenfi, armonizéndu-se astfel, legislatia interna la cerintele europene. in art. 6' se prevede: ,,promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri sau alte foloase, direct sau indirect unei persoane care are influent, sau lasi si se creada c& are influenfé asupra unui functionar, pentru a-l determina s& fact ' Modificaté prin Legea nr. 334/2001, Legea nr. 503/2002, Legea rr, 161/203, Legea nr. 521/2004 si Ordonanta de urgenta nr. 124/2005. Troficul de influenja 23 sau si nu faci un act ce intra in atributiile sale de serviciu este pedepsiti cu inchisoarea de la 2 la 10 ani”. Secfiunea 2. Obiectul infractiunii 49. Obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale ce formeaza obiectul juridic comun al tuturor infractiunilor care adue atingere activitatii organizatiilor publice, internationale, organiza- fillor obstesti, comunititilor curopene ori altor activititi regle- mentate de lege. 50. Obiectul juridic special al inftactiunii fl constituie relatile sociale a ciror existent si dezvoltare sunt fundamentate pe fncre- derea gi prestigiul funcfionarilor (salariatilor), organelor 51 institu- tiilor statului, impundndu-se inliturarea oricéror suspiciuni in ceea ce priveste corectitudinea, onestitatea si probitatea lor. El este reprezentat si de relatiile sociale legate de activitatea statului, organele sale, organizatiile publice internationale, comunititile ‘europene, care se pot forma, desfagura si dezvolta normal numai prin indeplinirea corespunzitoare a indatoririlor de serviciu de etre fumetionari, organele de constatare, control, urmirire si judecat 51. De asemenea, obiectul juridic al infractiunii il constituie relatiile sociale privind prestigiul si onoarea administratiei pu- blice, increderea de care aceasta se bucura in societate. in niciun caz nu poate fi acceptati ideea c& incriminarea infractiunii ar putea viza gi relatiile privind apirarea patrimoniului cumpara- torului sau beneficiarului traficului de influenja. De altfel, ilustrul jurist italian Carrara in acest sens arta: ,,Ar fi un contrasens ca justia s& protejeze pe cel care se plange pentru ci nu a reusit si ‘obtini consumarea unei injustitii. Dreptul violat care se protejeazi cu pedepsirea vanzarii de fum este numai justitia publica. in acest caz, denunfatorii sunt ascultafi de lege ca martori, dar sunt privifi cu dispret. Aceasta (s.n. — justitia) are oroare pentru contract $i uriste ambii contractanti. Nu rizbuni jignirea suferité de ci, ci24 — Traficul de influenga, Studiu de doctrina si jurisprudenya ot jignirea adus& justitiei”". Practic, se poate observa ca era sanctio- nat sustragerea sacralitifii administratiei publice, ce era specific’ statului absolut, unde nofiunea de prestigiu era injeleasi ca trastitura esential& a functiei publice. 53. Consider gi noi e& nu poate fi avut fn vedere patrimoniul privat ca valoare social ocrotiti, intrucat textul normativ vorbeste de promiterea unor avantaje si darea unor sume de bani, daruri $i alte valori, neconditionind consumarea infractiunii de aducerea Ia indeplinire a promisiunii ori de remiterea efectiva a bunurilor sau avantajelor. Pe de alt& parte, nu este protejat patrimoniul priva- tului si datorit’ faptului ca este posibil ca el si obtina beneficii din activitatea infractionala:atunci cdnd functionarul public di curs cererii sale ilicite. 54. Revenind Ia valorile sociale, ardtim c& in ceca ce priveste administratia publicd, se urmireste ocrotirea principiilor de integritate a functionarilor publici, impartialitatea, obiectivitatea, legalitatea, transparenta, eficienta gi eficacitatea, responsabilitatea si bunul mers al acestui serviciu public, cat si gratuitatea, prin excelent’, a activitatii administrative, adic& dreptul cetiteanului la obfinerea gratuit a actului administrativ atunci cand legea nu prevede o retributie”. in general, activitatea administrativa este orientati spre stabi- lirea raporturilor dintre stat si cetijeni cu scopul institutional de a organiza comunitatea sociala gi a satisface nevoile colective si individuale. in acest context, datoria functionarilor publici este de a actiona cu disciplin’ si onoare, in baza principiilor de impar- fialitatc si a bunului mers al administratici publice, indiferent de modul de investire al lor, respectiv numire prin act administrativ emis in condifiile legii sau angajafi prin contract de munci de citre angajator. " Carrara, Programa cursului de drept criminal. Parte special, vol. V, Pisa, 1899, p.172. 7A se vedea Legea nr. 188/1999, in M. Of. nr. 251 din 22 martie 2004, ‘Traficul de influenta 25 Prin prisma valorii finale ocrotite, titulatii organelor admi- nistrative in raporturile cu cetijenii trebuie si foloseasca in mod egitim functiile gi competentele ce le revin in indeplinirea actelor, cu alte cuvinte si nu le exercite abuziv si arbitrar, in alte scopuri decat cele desemnate de lege. 55. Obiectivitatea si imparfialitatea in desfisurarea functiilor administratiei publice se esentializeaz prin comportamentul imun la presiuni, pentru a fi evitate diferentierile injuste dintre bene- ficiarii serviciului prestat. Principiul de impartialitate presupune ca functia publica si fie exercitat in mod obiectiv, iar sacrificiile si utilitiile ce se nase s& fie distribuite in mod egal. ‘56, Prin urmare, sunt ocrotite dou’ eategorii de relafii sociale, respectiv: — cele privind comportamentele menite si introduc’ in interiorul administratiei publice interese de naturi privat, straine scopurilor urmirite de citre aceasta (infractiunile de coruptie); = cele care reprima conduitele administratorilor publici care, prin acte ilegitime sau arbitrare, produc o vatimare, un avantaj sau lun profit pentru un terf, persoani fizicd sau agent economic (delapidare, abuz in serviciui). Dorinta de a primi, a face si i se dea sau s& i se promitd, lui fnsugi sau altora, bani sau alte avantaje ori bunuri constituie 0 injurie la tendinfa gratuit’ a activititii administrative. 57. Este indeobste cunoscut ci faptele de coruptie constituie 0 ameninjare pentru suprematia dreptului, a echitafii sociale si justi- fiei gi pune in pericol stabilitatea interesului general al societMtii si ordinii de drept. Asa cum s-a prevazut si in dispozifiile art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 78/2000, faptele de coruptie pot fi savarsite, printre altele, de persoanele care indeplinese o importanté functie public’ sau care au o insircinare de conducere (manager, directori) in societitile comerciale ce desfigoara activitati in do- ‘meniul economic, comercial, in genere, in domeniul privat. Aceste petsoane, in baza dispozitiilor art. 2 din aceeasi lege, au obligatia sii indeplineasca indatoririle ce le revin din exercitarea functiilor,26 Traficul de mtiuenja. Studiu de doctrina si jurisprudenfs atributiilor sau insarcindrilor incredintate, cu respectarea strict a legii si a normelor de conduita profesionala si, totodat’, si asigure ocrotirea gi realizarea drepturilor si intereselor legitime ale ceti- fenilor, ffird si se foloseasc& de atributele, functiile ori insarcin’- rile primite, pentru dobindirea pentru ele sau pentru alte persoane, de bani sau de alte foloase necuvenite'. Relatiile sociale referitoare la activitatea de serviciu a cArei ‘bund desfasurare este incompatibild cu suspiciunea c4 functionarii pot fi influentati in exercitarea atributiilor lor de catre persoane care au o influent real sau presupusa asupra lor, au fost ocrotite prin incriminarea acestei infractiuni, legiuitorul urmarind s& asigure increderea si prestigiul de care trebuie si se bucure orice functionar*. 58. Practica judiciara a aritat ci obiectul juridic special al infractiunii il constituie relatiile sociale a caror normali desfi- surare implick combaterea si reprimarea faptelor acelor persoane care, speculénd influenta lor pe lng un functionar public sau functionar, creeazi o stare de neincredere in legitura cu corecti- tudinea acestora din urmd, lisind si se creada c& pot fi corupfi si determinati s& faci ori si nu fack acte ce intra in atributiile lor de serviciu’. in cea ce priveste ocrotirea relatiilor sociale ce se nase in activitatea de administrare a justitiei, jurisprudenta a hotirat c& fapta aceluia care lasi si se creada cA are influent, desi nu are, reprezinté o actiune de inducere in eroare, de ingeliiciune, pe care {ns traficul de influent o absoarbe in continutul siu, deoarece s-a urmirit de cdtre legiuitor proteguirea prestigiului functionarului si a muncii sale‘. imprejurarea cA inculpata s-a folosit de calitatea sa " LCCJ., sectia penalé, decizia nr. 2058 din 16 aprilie 2004, nepublicati * LCC, sectia penali, decizia nr. 5520 din 26 noiembrie 2003, nepublicaté * LCC, sectia penal, decizia nr. 680 din 28 ianuarie 2005, nepublicats “1.C.CLL.,sectia penal, decizia nr. 2007 din 15 aprilie 2004, nepublicat®. Trafteul de influenyat 27 de reprezentant al unei autorititi publice si c& prin modul in care a actionat, a pus in discutie integritatea unui magistrat ~ care si el este un reprezentant al unei autorititi publice ~ a creat acea stare de pericol prevazuta de art. 148 lit. h) C. proc. pen., ce poate fi determinati de reactia societatii civile si de temerea colectiva c& impotriva unor astfel de fapte si a unor astfel de persoane, orga- nele in drept nu ar actiona in mod eficient!. 59. Obiectul material. In genere, se consider’ ci obiectul material al unei infractiuni poate fi Iucrul asupra c&ruia se {ndreaptd, in mod firesc sau intimplitor, svarsirea faptei previ- zute de legea penal, operind fizic asupra acestuia, expundndu-1 unui pericol sau vatiméndu-L Potrivit opiniei majoritare in literatura juridica, infractiunile de corupjie previzute de art, 254-257 C. pen. mu au obiect ‘material, actiunea fiptuitorului nefiind indreptata asupra unui bun, a nei existente corporale, nepericlitind si nevatmand existenta gi integritatea sumelor de bani ori a altor foloase date, oferite, promise sau pretinse, Ele sunt lueruri dobindite prin sivarsirea faptei ori date pentru a determina comiterea infractiunii’ Cu toate acestea, in cazul in care folosul primit de fiptuitor const& in prestarea unei munci de citre cumpirtorul de influent’ (repararea unui automobil, constructia unei case, efectuarea unei instalati), obiectul muncii prestate devine si object material al infractiunii®. “LC.CL,, secsia peal, devizia nt. $799 din 5 noiembrie 2004, nepu- blicata 0. Loghin, T. Toader, Drept penal roman. Partea special, Casa de cediturd i pres Sansa, Bucuresti, 1994, p. 345; Aneta Grigorovici, Infrac~ tiuni de serviciu sau in legiturd cu serviciu, Ed. Stiinjifica i Encicto- pedicd, Bucuresti, 1976, p. 89. >", Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, Nicoleta Miescu, C. Bulai, Rodica Stanoiu, V. Rosca, Explicati teoretice ale Codului penal romin, Partea special, vol. II, Ed. Academiei R.SR, Bucuresti, 1971, p. 152.