PROCEDURA ALARMARII IN CAZUL ACCIDENTELOR MAJORE CU

ESAPARI DE GAZE PETROLIERE LICHEFIATE

Dr. ing. Ion Irimia ZECHERU

Expert CEN/ ISO

Doua accidente majore au zguduit comunitatea europeana in numai doi

ani; este vorba despre accidentul din 1974 de la Flixborough care a dus, in urma
exploziei de la o instalatie chimica, la distrugerea totala a site-ului industrial, pe
langa un numar important de victime si de accidentul din 1976 de la Uzina
chimica pentru producerea ierbicidelor si pesticidelor din Seveso-Italia unde o
cantitate considerabila de tetrachlorodibenzoparadioxin (TCDD), cunoscuta sub
denumirea de dioxina, a fost esapata dintr-un reactor industrial.
Aceasta a constituit motivul pentru care dupa aproape trei ani de negocieri
in Consiliul si Parlamentul European a fost adoptata Directiva 82/ 501/ EEC,
cunoscuta sub numele de Directiva Seveso I, care a constituit unul din
instrumentele cheie in managementul riscului industrial.
Directiva europeana prezinta criteriile specifice pentru identificarea
instalatiilor chimice cu potential de risc tehnic si defineste cerintele pe care
aceste trebuie sa le indeplineasca.
In particular spus, dupa aceasta reglementare doua praguri de risc trebuie
luate in considerare: un nivel inalt de risc (notificarea) si un nivel redus de risc
(declaratia), potrivit carora companiile erau obligate sa intocmeasca un raport de
siguranta, detaliat care sa descrie procesele tehnologice si sa evalueze riscurile
majore in termenii potentialelor accidente conectate la activitatea companiei.
Dupa intrarea in vigoare a Directivei Seveso I, pana la sfarsitul anului 1999
erau inregistrate peste 4500 de instalatii chimice care prezentau un nivel inalt de
risc.
In anul 1993 Consiliul Europei adopta reglementarile 1836/ 93 privind
participarea voluntara a companiilor din sectorul industrial la schema destinata
promovarii eco-managementului si monitorizarii eficiente a mediului,cu
raportarea masurilor luate in privinta performantelor privind protejarea mediului
inconjurator.
La numai 10 ani, in urma dezbaterilor din Consiliul Europei este adoptata
Directiva 96/ 61/ EC cu privire la sistemul integrat de prevenire si controlul
poluarii produse din activitatile mentionate in anexa 1 a Directivei, cunoscuta sub
denumirea de Directiva IPPC (Integration Pollution Prevention and Control
Directive).
In anexa 1 la punctul 4.1.a sunt cuprinse instalatiile chimice pentru
producerea hidrocarburilor simple-liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate,
alifatice sau aromatice din care frac parte si gazele petroliere lichefiate – GPL,
alaturi de alte substante chimice cum ar fi: hidrocarburi oxigenate de tipul
alcoolilor, aldehidelor si cetonelor, esterilor, acetatilor, eterurilor, peroxizilor,
rasinilor epoxidice, hidrocarburi sulfuroase, hidrocarburi azotoase de tipul
aaminelor, amidelor, compusilor azotosi, nitrilici, al cianatilor si izo-cianatilor,
hidrocarburilor fluorurate, halogenilor etc.
Directiva IPPC stipuleaza:
 - dreptul public de control asupra datelor inscrise in autorizatiile de
functionare a instalatiilor cuprinse in anexa 1a Directivei;
- inventarierea principalelor emisii si surse responsabile de poluare;
- punerea la dispozitia publicului a rezultatelor actiunii de monitorizare
a mediului.
In legatura directa cu aceste actiuni, prin Decizia Comisiei Europene 2000/
479/ EC se adopta implementarea Registrului European al emisiilor poluante.
Accidentele produse in Europa dupa 1982, cand Directiva Seveso I a fost
adoptata, impreuna cu amendamentele din 1987 si 1988 au largit domeniul de
aplicare al documentului si la activitatile de depozitare.
Documentul original a fost complet revizuit si a devenit din 1996 Directiva
96/ 82/ EC privind prevenirea si controlul accidentelor majore intamplatoare
produse de substantele periculoase si limitarea consecintelor lor asupra omului si
mediului inconjurator, cunoscuta sub numele de Directiva Seveso II sau Directiva
COMAH (Control of Major Accident Hazards) .
Scopul Directivei Seveso II este acela de a armoniza masurile de siguranta
din instalatiile cu cel mai inalt grad de pericol pe baza unui inalt nivel de
protectie, in acest sens fiind create mai multe grupuri de lucru pentru sprijinirea
transpunerii in practica a prevederilor Directivei.
In acceptiuneaDirectivei Seveso II cele mai importante masuri referitoare la
fiecare unitate potential periculoasa cuprind:
- organizarea proceselor si personalul de operare;
- identificarea si evaluarea riscurilor majore;
- controlul operational;
- managementul perioadei de schimbari;
- planificarea urgentelor;
- monitorizarea performantelor;
- auditul si analiza schimbarilor.
Transpus intr-o schema logica privind ierarhizarea managementului de
siguranta se observa ca evaluarea riscului poate fi subordonata managementului
perioadei cand au loc schimbarile necesare implementarii masurilor impuse de
Directiva Seveso II, astfel:
1. Politica sistemului de urgente in cazul hazardului;
2. Politica de prevenire a accidentelor majore;
3. Sistemul managementului de siguranta;
4. Managementul perioadei de schimbari;
5. Aprecierea riscului ce include atat identificarea pericolelor, cat si
evaluarea riscului.
Managementul perioadei de schimbari trebuie sa aiba in vedere schimbari
de natura tehnica majora, inclusiv investitii noi, schimbari de natura tehnica
minora care sa tina cont de vechimea instalatiilor, intretinerea acestora de-a
lungul timpului, modernizarari zonale, schimbari in organizare precum pensionari,
concedieri, recrutari de personal calificat, un nou management, dar si schimbari
externe care tin cont de natura parcurilor industriale si aparitia efectului de
domino in propagarea accidentelor cu luarea in considerare a tuturor masurilor in
conformitate cu legislatia in vigoare.
 Figura nr.1 se refera la reprezentarea grafica a acestui sistem de relatii .

Reautorizarea instalatiei

Schimbari organizationale
Operarea si intretinerea istalatiei

Schimbari tehnice majore

Schimbari tehnice minore

Proiectarea instalatiei si autorizarea

Schimbari externe
Schimbarea procesului

Schimbari permanente

Schimbari temporare

Schimbari urgente

Figura nr.1 Matricea diferitelor tipuri de schimbari si ciclul de viata

al procesului sau instalatiei

Incadrarea gazelor petroliere lichefiate – GPL/ LPG in prevederile

documentului se face conform anexelor 1, 2 si 7 fiind prezentata in tabelul 1.
Tabelul 1. Incadrarea gazelor petroliere lichefiate dupa Directiva 96/82/EC
Cantitatile (in t) prevazute a fi aplicate
Substanta periculoasa conform:
Articolelor 6 si 7 Articolului 9
Gaze lichefiate extrem de inflamabile (inclusiv GPL ) si gaze naturale
50 200
Gaze lichefiate extrem de inflamabile (inclusiv GPL ) si gaze naturale
3
- produse in instalatii supravegheate cu potectie ElexV cu volum sub 50 m 5000
si/sau in instalatii protejate conform regulilor de protectie impotriva exploziilor
3
E 3.1 cu vvolum sub 100 m
- produse in instalatii supravegheate de distilare sau reformare sau alte 50000
procese din rafinarii de titei, blocuri de ulei, instalatii petrochimice sau
deparafinare
- din instalatii supravegheate uzate de depozitare specificate in Ordonanta 3000
4/CE

Cantitatea de substanta periculoasa prezenta in unitatile al caror obiect de

activitate se incadreaza in prevederile documentului de mai sus, menite sa
determine incadrarea conform anexei 1 se calculeaza in concordanta cu regula
aditiei data de expresia :
 q1/Q1 + q2/Q2 + q3/Q3 + q4/Q4 + q5/Q5 + ....> 1, unde :
qi este cantitatea prezenta din substantele periculoase 1, 2, 3.....i specificate in
anexa 1;
Qi cantitatea conform pragului de relevanta din anexa 1.
Regula se aplica in urmatoarele circumstante:
- substantelor sau preparatelor listate individual de la numerele 11 la
38 din anexa 1 partea 1 si/sau impreuna cu substantele din aceeasi
lista de la numerele 1 la 10b;
- in aditia substantelor si preparatelor din aceeasi categorie listate de
la numerele 1 la 10b;
- in aditia cantitatilor din categoriile 1, 2, 9a si 9b care sunt prezente
impreuna in unitatea industriala;
- in aditia cantitatilor din categoriile 3, 4, 5, 6, 7a si 7b care sunt
prezente in locatie.
Importanta intocmirii raportului de siguranta al fiecareia din unitatile care se
incadreaza in prevederile documentului este foarte bine mentionata, fiind date
informatiile minime pe care trebuie sa le contina acest raport, dupa cum
urmeaza:
1. Informatii privind sistemul de management si organizare,in special
in privinta prevenirii accidentelor majore asa cum sunt listate in
Anexa III a Directivei 96/ 82/ EC;
2. Informatii cu privire la mediul inconjurator aferent locatiei care
trebuie sa contina descrierea site-ului, a locatiei geografice, a
caracteristicilor meteorologice ale regiunii, conditiile geologice si
hidrologice si faca este cazul si conditiile istorice ale locatiei;
3. Descrierea instalatiei care trebuie sa includa:
a.domeniul de activitate si productie, cu referire la partile care
privesc sursele majore de accidente,precum si conditiile care favorizeaza
producerea acestora, inclusiv propuneri pentru masuri preventive;
b.descrierea procesului tehnologic si masurile de operare cu
ajutorul schemelor tehnologice;
c.descrierea substantelor periculoase, care trebuie sa contina
inventarierea dupa criterii conform numerelor de identificare, caracteristicilor
fizice, chimice, toxicologice, indicarea pericolelor asupra omului si mediului,
precum si comportarea lor in conditii normale de lucru si in cazul conditiilor
accidentale;
4. Identificarea si analizarea riscurilor accidentale si metodele de
prevenire prin:
a.descriere detaliata a posibilelor scenarii de accidente majore;
b.evenimentele care le-ar putea produce;
c.evaluarea gradului de extindere si severitate;
d.evaluarea consecintelor accidentelor majore;
e.prezentarea si descrierea echipamentului utilizat pentru
asigurarea securitatii instalatiei.
5. Masurile de protectie si interventie care sa limiteze consecintele
accidentelor majore cu :
 a.descrierea echipamentului prezent in instalatie care sa
limiteze consecintele accidentelor majore;
b.planul de alarmare si organizarea actiunilor de urgenta;
c.descrierea resurselor disponibile mobilizabile din interiorul si/
sau exteriorul unitatii.
Figura nr. 2 prezinta o posibila schema de alarmare in situatia producerii
unui accident major, cu nivelele de coordonare a actiunii.

ACCIDENTUL

Detectoare:
-Analizoare; Tabloul de comanda Martorii
-Camere video

Telefonul intern

Personalul de
serviciu: Dispecerul Dispecerul
- Managerul; echipei de
Radio securitate
- Responsabilii:
Securitetea instalatiei;
Tehnic;
Logistic
CAMERA DE
CONTROL DE
Planul
SIGURANTA Sirena
exterior de
alarmare

Infirmeria Telefon /Radio In cazul incidentelor majore sunt alarmate simultan toate grupurile

Securitatea Linia directa Linia directa Butonul de Cuplarea liniei

instalatiei de telefon de telefon alarma pentru telefonice cu
incediu inregistrare

Telefon

- Sirena;
- Pornirea
Conducerea pompelor de Intarirea
echipei de Unitatile Brigada exterioara apa de stafului de
interventie invecinate de pompieri incendiu; coordonare
- Semnalizarea
rutiera;
- Deschiderea
In garajelor

Figura nr. 2 Procedura alarmarii

Un element important mentionat in document il constituie faptul ca se pune

un accent deosebit, in controlul si evaluarea riscului, pe educatie si instruire, pe
asigurarea unor standarde inalte de competenta, pe educarea chiar si a
personalului vizitator, pe informarea publicului.
 De asemeni, prevederile Anexei VI ale documentului stabilesc criteriile
pentru notificarea accidentului catre Comisia Europeana, cu mentionarea
distrugerilor, referitor la oameni, suprafete de teren, de apa, de delta sau coasta
marina, proprietati etc.
Coordonarea actiunilor de urgenta in cazul producerii unor accidente
majore trebuie facuta in conformitate cu planul de urgenta in caz de avarii.
Utilizand metoda PERT, in figura nr. 3 este propusa o schema simplificata
pentru managementul de urgenta in cazul producerii unui accident de natura
chimica.

Producerea
accidentului

Alarmarea ALARMAREA

Aparitiei Brigada de Controlul Inceputul Serviciile de

efectului pompieri traficului evacuarii sanatate in caz
DOMINO de urgenta

Sfarsitul Transferarea
Mentinerea sub evacuarii victimelor la
control a spital
accidentului

Sfarsitul
accidentului

Figura nr. 3 Schema simplificata privind managementul accidentului chimic

Altfel spus, activitatile organizationale in cadrul managementului de

siguranta trebuie sa identifice barierele de siguranta care sa limiteze extinderea
accidentelor majore, cu limitarea corespunzatoare a consecintelor.
Dupa ARAMIS, managementul de securitate se concretizeaza intr-o
schema logica prezentata in figura nr.4.
In anul 2001, accidentului ecologic de la Baia Mare care a dus la poluarea
raului Tisa a constituit prilejul primului amendament COM(2001)624 al Comisiei
Europene la Directiva, iar al doilea amendament COM(2002)540 a fost introdus.
Directiva Consiliului Europei 97/ 11/ EC, care amendeaza o directiva mai
veche 85/ 337/ EEC, cu privire la evaluarea efectelor semnificative ale unor
proiecte publice si private asupra mediului inconjurator vine sa intregeasca
domeniul documentelor referitoare la cazul producerii unor accidente majore
(cunoscuta sub numele de Directiva EIA - Environmental Impact Assessment)
produse de substantele periculoase.
 Barierele de
securitate

CONSECINTELE
HAZARDUL
Accidentul
major

Activitatea organizationala privind barierele de securitate

Figura nr. 4 Logigrama Metodei ARAMIS

In conceptia documentului, mediul inconjurator include: fiintele umane,

fauna, flora, solul, apa, aerul, climatul luate independent sau in ansamblu,
precum si interactiunile dintre ele.
Proiectele mentionate in Anexele 1, 2 si 3 ale documentului includ pe
langa rafinariile de titei ( Anexa 1 pct.1), conductele de produse petroiere, de
gaze si instalatiile aferente (Anexa 2 pct.10.i), precum si proiectele de sosele,
autostrazi, cai ferate, porturi si instalatii portuare, precum si sistemele de
transport intermodal.
La analizarea documentatiei proiectelor, in conformitate cu Anexa 3 a
Directivei trebuie sa se tina cont de caracteristicile urmatoare:
-dimensiunea lucrarilor;
-cumularea cu alte lucrari;
-utilizarea resurselor naturale;
-productia de deseuri;
-poluarea si alte probleme similare;
-riscul de accidente, in particular pentru substantele si tehnologiile
utilizate;
-locatia proiectului (zona inundabila, zona de coasta, munti si zone
impadurite, rezervatii si/sau parcuri naturale, zone cu populatie densa, zone
clasificate si protejate de Directivele 79/ 409/ EEC si 92/ 43/ EEC, zone istorice,
culturale sau arheologice.
Intr-un document de lucru al Grupului tehnic de lucru al Comisiei Europene
sunt recomandate (pentru primul stadiu de evaluare), pe langa o serie de masuri
care trebuie avute in vedere la elaborarea proiectelor in legatura cu
restrictionarea esaparilor tehnologice si a zgomotului, anumite distante de
securitate ale unitatii industriale fata de zonele incadrate in Directiva EIA pentru
32 activitati diferite, de exemplu:
-Industria de mase plastice 200 metri;
-Industria hartiei 500 metri;
-Industria chimica anorganica 1000 metri;
-Rafinarii de titei 1500 metri.
In acelasi timp, distantele de securitate trebuie prevazute si la proiectarea
unor zone industriale in arii vecine cu instalatii existente sau cu cladiri de locuit,
de exemplu:
-Blocuri industriale 50 metri;
-Zone cu mica industrie 200 metri;
-Zone industriale 500 metri;
-Procese industriale >1000 metri.
Pentru cazul sistemelor de depozitare a gazelor petroliere lichefiate GPL/
LPG documentele de mai sus recomanda urmatoarele distante de securitate
specificate in tabelul 2.
Distantele de securitate recomandate sunt derivate din considerente de
limitare a riscului fata de cladirile de locuit, iar in alte cazuri sunt bazate pe
calcule care utilizeaza marimea efectului exploziei.

Tabelul 2. Distante de securitate (separare) recomandate

Distante de separare Distante de separare fata
Substanta Marimea fata de drumuri publice, de zone rezidentiale, zone
recipientului limita zonei, in m de interes public, zone cu
sau depozitului sensibilitate naturala, in m
5t 5 15...25
5...50 t 10 35...50
GPL 50...200 t 25 50...100
Se determina dupa Se determina dupa analiza
>200 t analiza de securitate de securitate
Gaze sau lichide
3
instabile (in 5000 m 350
unitatile de
procesare)
Alte gaze sau
lichide
3
inflamabile(in 5000 m 130
unitatile de
procesare)
Lichide
3
inflamabile 200 m 55 80
(in rezervoare)
Hidrogen >120 kg 150
Amoniac >10 t 400...600