Sunteți pe pagina 1din 80

ARSURILE

Jim Holliman, M.D., F.A.C.E.P.


Profesor Asociat de Chirurgie i Medicin de Urgen
Director al Centrului Internaional de Medicin de Urgen
M.S. Hershey Medical Center
Penn State University
Hershey, Pennsylvania, USA

DEFINITIE
Arsura este o afectiune traumatica localizata
initial la nivelul pielii si cu evolutie progresiva
spre afectare multisistemica si prognostic in
functie de amploarea leziunilor
locale,gravitatea complicatiilor, precocitatea si
corectitudinea tratamentului.
Majoritatea arsurilor nu sunt amenintatoare
de viata,dar produc durere semnificativa
pentru pacient si trauma psihica

INCIDENA ARSURILOR

2,000,000 /an n SUA


> 100,000 internri
8000 - 12000 decese / an

INCIDENTA ARSURILOR

90% termice
10% chimice,electrice
Frecventa mare la 18-35 ani,raport 2/1 barbati,femei
Copii 1-5 ani arsuri cu lichide fierbinti
Baieti 17-30 ani cu lichid combustibil
Rata de deces mai crescuta >65 ani
Risc de deces asociat cu severitatea arsurii,prezenta arsurilor
prin inhalare,prezenta traumei asociate,a altor stari morbide
asociate,virsta inaintata
Supravietuirea e frecvent direct influentata de resuscitarea si
stabilizarea initiala

ETIOLOGIA ARSURILOR
Termice :flacara.lichide,gaze sau vapori,corpi
solizi incandescenti
Chimice :acizi si baze
Electrice
Iradiatii

ETIOLOGIA ARSURILOR
Neglijena este factorul major
De aceea 75% ar putea fi prevenite

ETIOLOGIA ARSURILOR

Flacr
Oprire
Chimice
Electrice
Radiaii

75%
15%
5%
5%
<1%

INCENDIILE CASNICE
ETIOLOGIE

Fumatul 19%
Sistemul de nclzire
Incendierea voluntar
Electric 12%
Gtitul
7%
Aparatura electric
Copiii (din joac) Scntei
4%
Lichide inflamabile
Cauze necunoscute

14%
16%

4%

4%

1%
19%

FUNCIILE FIZIOLOGICE ALE PIELII


AFECTATE DE ARSURI
Barier pentru microorganisme
Termoreglare
Retenia lichidelor
Senzitiva
Excretie

FIZIOPATOLOGIE
Dimensiunea si profunzimea arsurii depinde de :
-agentul de ardere
-temperatura acestuia
-durata de expunere
Afectarea celulara se produce la temperatura >46
gr.C ,necroza de coagulare
Leziunea de arsura : -zona de coagulare centrala
- zona de staza
-zona de hiperemie

FIZIOPATOLOGIE - OCUL
COMBUSTIONAL
Leziunea de arsura determina un spectru larg de tulburari
homeostatice locale si sistemice
ocul combustional se datoreaz pierderii barierei capilare la arsuri
> 25% suprafa corporal
Leziunea termica locala e progresiva :eliberare de
subst.vasoactive,perturbarea functiei celulare si formarea edemului
(al 3-lea sector lichidian.),alterarea pompei de Na
Raspuns sistemic :reactie a axei neurohormonale si alterari profunde
ale tuturor sistemelor de organe(dezechilibre hidroelectrolitice si abazice,tulb.hemodinamice,hematologice,dismetabolice,)
Pierderile lichidiene dureaza 18 - 24 ore dup care permeabilitatea
capilara revine la normal necesarul de lichide scade brusc
Etiologia ocului combustional neprecizat, probabil cauzat de
mediatori vasoactivi

ARSURILE
LEZIUNILE ASOCIATE SUSPICIONATE
Explozii
Cderi
Accidente rutiere cu incendii
Electrocutri - curent cu voltaj mare
Atentie la asocierea de leziuni traumatice si
de leziuni prin inhalare
Not: Tratai n primul rnd leziunile
asociate - Nu v focalizai numai asupra
arsurii !!!

ARSURILE
LEZIUNILE ASOCIATE SUSPICIONATE

Tratai pacientul ars ca pe un traumatizat i


nu ca pe unul cu patologie dermatologic
O arsur major cauzeaz disfuncii
multiorganice, nu numai o leziune a pielii!

MANAGEMENTUL PACIENTULUI ARS


In prespital
In UPU
Internare sau transfer intr-o unitate speciala
pentru arsi

PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI IN
PRESPITAL
Oprirea procesului de ardere
Asigurarea caii aeriene
Initierea resuscitarii volemice
Ameliorarea durerii
Protejarea regiunii arse
Transport pacient la spital

PRESPITAL-EVALUARE PRIMARA
Scoaterea victimei din mediul periculos
Siguranta salvatorului e primul lucru de care
trebuie sa ne asiguram
Identificare rapida si tratament concomitent a
leziunilor cu risc vital

ARSURILE:
INTERVENIILE PRIMARE LA LOCUL
INCIDENTULUI
Aspectul cel mai important: S nu devii tu nsui victim!!!!!!!
Se va ntrerupe gazul / curentul, etc. dac este posibil
Se va ndeprta pacientul de sursa de caldur (cu un obiect
izolant dac este n contact cu o surs de curent)
Se va ndeprta pacientul din zon dac exist risc de
explozie
Se va evita fumul; se vor utiliza aparate de respiraie dac
este posibil
Se va stinge focul / hainele care ard (H 2O sau stingtor cu
CO2)
In colaborare cu unitatile speciale de
descarcerare,Renel,pompieri etc.

ARSURILE:
INTERVENIILE PRIMARE LA LOCUL
INCIDENTULUI
Deschiderea cilor aeriene se ncepe O2 terapia i se ia in
considerare IOT,asigurarea circulatiei
Se va imobiliza coloana cervicala
Se vor ndeprta toate hainele arse,curele, bratari,inele
Racirea precoce scade profunzimea arsurii impiedica formarea
de s vasoactive si amelioreaza durerea.Se vor uda hainele sau
zona ars se va continua irigarea abundent dac este arsur
chimic! Atentie la racirea necontrolata!
Protejarea arsurii cu cearceafuri curate, uscate,folie
Acces venos si inceperea terapiei cu fluide
Terapia cu analgetice si anxiolitice
Se va organiza transportul

TERAPIA ARSURII-RACIREA

MANAGEMENTUL ARSURILOR IN UPUANAMNEZA


Tipul arsurii
flacr, chimic, electric, scnteie

Durata expunerii
Substante implicate
Traumatisme asociate,trauma prin unda de soc,curent electric
Dac incidentul a avut loc n spaiu nchis sau deschis
Timpul scurs de la producerea incidentului
Durata contactului cu fumul
Alte date anamnestice:
Alergii
Medicaie
Antecedente patologice
Accidental,intentional.abuz
Evenimente deosebite care au precedat incidentul

EVALUAREA PACIENT ARS IN UPU


Reevaluare status respirator si circulator si stabilizare
Reevaluare oportunitatii imobilizarii coloanei
Identificarea leziunilor prin inhalare si IOT daca e
necesar
Evaluarea circulatiei : TA,puls,umplere
capilara,senzoriu,diureza
Terapia cu fluide
Terapia durerii
Profilaxia tetanica
Antibiotice profilactic - nu

EVALUARE SECUNDARA IN UPU


Din cap pina-n picioare
Evaluarea extinderii arsurii in suprafata si in
profunzime bilant lezional
Evaluarea celorlalte leziuni
Sonda nazogastrica - in arsura 20%
Sonda urinara
Examene de laborator
Examinari imagistice

ARSURILE
INHALAREA FUMULUI DE INCENDIU
80% din decese la incendii
Problemele principale:
Intoxicaia cu CO,cu cianuri
Traheobronita chimic
Edemul si obstructia de cai aeriene sup.
Edem si bronhospasm cai aeriene mici
Asfixia (coninutul de O2 al aerului poate
scdea pn la 5%, procent incompatibil cu
pstrarea strii de contien)

INHALAREA FUMULUI DE INCENDIU


Se va suspiciona dac:
Arsurile provin din explozii
Arsurile s-au produs n spaii nchise
Au fost incendiate hainele
Pacientul este incontient dup arsur

GAZELE TOXICE DIN FUM

CO
Acrolen (EPA la concentraie mic)
Acid clohidric
Amoniac
Cloruri
Aldehide
Oxizi de sulf / nitrici
Acid cianhidric
Fosgen
Particule f mici prin arderea incompleta de materiale

INHALAREA FUMULUI DE INCENDIU


FIZIOPATOLOGIE
Edem al mucoasei
Dopuri de mucus i cenu
Pierderea surfactantului
Bronhospasm
Transvazare de lichide la nivelul capilarelor
pulmonare
Paralizia ciliar la nivelul mucoasei
Predispoziie la pneumonie bacterian

INHALAREA FUMULUI DE INCENDIU


SIMPTOME
Rgueal - durere/uscciunea gtului
Tuse
Dispnee
Hiperventilaie

INHALAREA FUMULUI DE INCENDIU


SEMNE FIZICE
Arsuri ale feei, gurii, regiunii anterioare a
gtului
Firele de pr nazal/mustaa arse
Depozite de crbune pe buze, nas, orofaringe
Sput neagr
Raluri ronflante / wheezing
Stridor

INHALAREA FUMULUI DE INCENDIU


ALTE INVESTIGAII
Gaze arteriale - adesea normale, uneori alcaloz
respiratorie
Dac arat hipoxie sau hipercapnie - IOT precoce

RX toracic - adesea normal


Poate evidenia un infiltrat difuz dup 24 ore

Teste funcionale pulmonare (nu ntotdeauna necesare)


- complian sczut i unt crescut
Examen sput - depozite crbune + placarde celulare
Bronhoscopia - foarte eficace dar invaziv
Scanare cu Xenon 133 - dac retenia de radionuclei >
90 secunde rezultat anormal; examinare foarte eficace

INHALAREA FUMULUI DE INCENDIU


ALTE INVESTIGAII
Gaze arteriale - adesea normale, uneori alcaloz
respiratorie
Dac arat hipoxie sau hipercapnie - IOT precoce

RX toracic - adesea normal


Poate evidenia un infiltrat difuz dup 24 ore

Teste funcionale pulmonare (nu ntotdeauna necesare)


- complian sczut i unt crescut
Examen sput - depozite crbune + placarde celulare
Bronhoscopia - foarte eficace dar invaziv
Scanare cu Xenon 133 - dac retenia de radionuclei >
90 secunde rezultat anormal; examinare foarte eficace

INHALAREA FUMULUI DE INCENDIU


TRATAMENT
Oxigen umidificat !00% pe masca cu rezervor
Toaleta pulmonara
IOT sau INT n caz de edem al cilor respiratorii
superioare sau insuficien respiratorie
Ventilaie mecanic - uneori cu PEEP n cazul
insuficienei respiratorii severe
Bronhodilatatoare - numai n caz de wheezing
Antibiotice - nu se folosesc profilactic
Steroizii sau traheostomia - NU !!

INDICATII DE IOT IN LEZIUNI PRIN


INHALARE FUM
Arsura severa a fetei sau reg periorale
Arsuri circulare git
Detresa respiratorie ac :raguseala
progresiva,stridor,wheesing,tahipnee
Edem supraglotic
Status mental alterat

INTOXICAIA CU MONOXID DE CARBON


Probabil cauza cea mai comun de deces n incendii
Afinitatea CO pt Hb de 280 ori > ca a O2
Interfer cu eliberarea de oxigen prin legarea reversibil
de Hb i prin devierea la stnga a curbei de disociere a
oxihemoglobinei
Reduce respiraia celular prin legarea de citocromi
Necesit determinarea direct a nivelului seric de
carboxihemoglobin la toi pacienii care au suferit arsuri
termice (se prefer determinarea din sngele arterial dar
se pot utiliza i valori obinute din snge venos)

NIVELUL CARBOXIHEMOGLOBINEI :
TIMP DE NJUMTIRE
Aer atmosferic 4 ore
O2 100% - 40 de minute
O2 hiperbar cu presiune de 2 atmosfere 25
de minute

INTOXICAIA CU MONOXID DE CARBON

Dac pacientul necesit msuri de reanimare


pentru arsuri sau alte leziuni, NU se va trimite
n camera hiperbar
Eventual se va folosi o camer hiperbar
spaioas care permite continuarea
manevrelor de resuscitare

NIVELELE DE CARBOXIHEMOGLOBIN
Sub 10% - de obicei asimptomatic (la fel ca la
fumtori)
10-20% - cefalee , greuri, iritabilitate, dispnee
20-40% - aritmii, depresie SNC, vrsturi
40-50% - convulsii, com, colaps cardiovascular
> 60% - adesea fatal

TRATAMENTUL N CAZUL NIVELELOR


CRESCUTE DE CARBOXIHEMOGLOBIN
Sub 10%

Oxigen 100% o or sau pn la dispariia simptomelor

10-20%

Oxigen 100% pn la dispariia simptomelor (de obicei 2 ore)

20-40%

Oxigen 100% - se reverific nivelul; se consider oxigenul hiperbar

>40%

Oxigen 100%, cel mai probabil O2 hiperbar

Dac pacienta este gravid sau prezint simptome


neurologice
Tratament hiperbar

INTOXICAIA CU MONOXID DE CARBON


COMPLICAII
Edem cerebral
Infarct cerebral
IMA
Deficit persistent de acumulare a informaiilor
Modificri de personalitate
Tulburri de memorie
Deces prin encefalopatie progresiv

INTOXICATIA CU CIANATI
Acid cianhidric asfixiant tisular major
Hipoxie tisulara profunda prin intreruperea
fosforilarii oxidative la nivel mitocondrial
Suspiciune- acidoza metabolica,COHb cu
nivele mici

BILANTUL LEZIONAL - EXTINDEREA


ARSURILOR
Se exprim ca procent din totalul suprafeei
corporale
Linii directoare generale:
Suprafaa minii pacientului = 1% din
suprafaa corporal
Regula lui 9

BILANTUL LEZIONAL - REGULA LUI 9


Capul - 9% adult (18% copii)
Bra - 9% fiecare
Trunchi anterior - 18%
Trunchi posterior - 18%
Membru inferior - 18% fiecare (14% fiecare la
copil)
Organe genitale - 1%

BILANTUL LEZIONAL - PROFUNZIMEA


ARSURII

Determinarea iniial a profunzimii nu este de


obicei corect (n special la copii)
Pot fi necesare 2 sptmni de observaie
pn cnd profunzimea leziunii poate fi
corect estimat
Grad 1 - numai epidermul distrus stratul extern
Grad 2 afectarea total a epidermului
Grad 2 - arsura se extinde la derm dar se poate vindeca prin
refacerea celulelor din glandele sudoripare i foliculilor firului
de pr
Grad 3 - derm distrus n ntregime; necesit gref dac
afectarea depete 4 cm diametru

PROFUNZIMEA ARSURII
Grad I - similar arsurii solare
Roea, durere, fr flictene
Nu conteaz cnd se determin suprafaa ars n
vederea administrrii de lichide
Se vindec n 3 - 7 zile fr cicatrici
Se interneaz numai pacienii: pediatrici,
deshidradai, hipertermici
Tratament: creme, antiinflamatoare nesteroidiene
Steroizii nu i-au dovedit utilitatea

ARSURA DE GR I

PROFUNZIMEA ARSURII
Grad II superficiala afecteaza intreg
epidermul si dermul superficial-stratul papilar
De obicei tegumente roii dar pot fi i albe
De obicei apare durere
De obicei apar flictene cu continut clar
Se vindec n 7 - 28 zile
Poate lsa cicatrici
Poate necesita grefe

PROFUNZIMEA ARSURII
Grd II profunda cu afectarea partiala a zonei
reticulare a dermului
De obicei tegumentele sunt rosii sau albe
De obicei flictena e rosie cu continut
sanguinolent
Dermul expus e palid, de culoare alb galbuie
Se vindeca intre 3 sapt.si 2 luni
Lasa cicatrici
Necesita debridare si grefa

ARSURA DE GR II

PROFUNZIMEA ARSURII
Grad III afecteaza dermul in intregime
De obicei tegumente albe dar pot fi i roii
Aspect de piele artificial
Lipsa sensibilitii
De obicei fr flictene
Vase subcutane trombozate
Se vindeca dinspre margini dac < 4 cm diametru
Necesita grefa

ARSURA DE GR III

PROFUNZIMEA ARSURII
Grad IV cuprind stratul adipos,
muschii,oasele
Sunt leziuni devastatoare ce necesita
reconstructii extensive si chiar amputatii

LOCALIZARI PERICULOASE SI ARSURI


GRAVE
Fata,ochii si urechile,gitul,perineul pentru ca arsurile la
acest nivel se pot solda cu complicatii functionale sau
estetice
Miini,picioare,zone mari articulare,leziuni circulare ale
toracelui, membrelor,perineul
Arsuri>30% din suprafata corporala indiferent de gr de
arsura
Arsuri gr III>10%
Arsuri asociate cu alte traume grave sau cu leziuni prin
inhalare
Arsuri profunde cauzate de substante alcaline sau curent
electric

LINIA IV LA ARI
Liniile periferice recomandate rareori este
nevoie de linii centrale
Amplasarea canulei IV prin esut ars permis
Liniile femurale - permise
Linia arterial poate facilita monitorizarea
Linii intraosoase
Toate cateterele IV se schimb la 48-72 ore

ARSURILE
REUMPLEREA LICHIDIAN
Scopul reumplerii volemice precoce este acela de a
menine volumul intravascular n pofida pierderilor rezultate
din distrugerea barierei capilare
Arsii au nevoie de cantitati mari de lichide din care doar 2030% ramin in spatiul intravascular
Cristaloidele izotone cele mai bune (coloidele extravazeaz
n plmni n primele 24 ore)
Solutiile hipertone - rata crescuta de IRA si deces
Sol albumina 5% 0,5 ml/kg/% SA,dupa 24 h
Dopamina doze mici 2-5 mcrg/kg
Exist diferite formule de reumplere lichidian care asigur
necesarul de Na+

FORMULA PARKLAND
4 ml Ringer Lactat x kgc x % suprafa ars
Prima 1/2 n primele 8 ore (de la incident)
A II-a 1/2 n urmtoarele 16 ore
Exemplu : 50% suprafa corporal ars la
un brbat de 70 kg:
4x70x50 = 14.000 ml, din care:
7000 n primele 8 ore
7000 n urmtoarele 16 ore

FORMULA PARKLAND PENTRU COPII


Se adaug 4 ml/kg/% suprafa corporal
ars, la necesitile de meninere fluidic :
100 ml/kg < 10 kgc
1000 ml + 50 ml / kgc 10 - 20 kg
1500 ml + 20 ml / kgc - 20 - 30 kg

FORMULA SHRINER
(MAI EXACT PENTRU COPII)

2000 ml / m2 suprafa corporal pentru


ntreinere plus 5000 ml / m2 xsuprafa
corporal ars / 24 ore
Necesit acces la o nomogram a suprafeei
corporale

MONITORIZAREA REUMPLERII LICHIDIENE


Debitul urinar este criteriul cheie
30 ml/or la adulti
1 ml/kg/or la copii
2 ml/kg/or pentru arsurile electrice

Starea de contien / senzoriul


Puls / TA (mai puin utile)
Perfuzia periferic n zonele indemne
Se poate monitoriza PVC prin cateter pulmonar _
daca PVC e normala se adauga dopamina
pt.cresterea perfuziei renale

ARSURILE
Dac pacientul necesit o reumplere lichidian
mai mare dect cea preconizat iniial:
cutai leziuni suplimentare nedepistate
se evalueaz electroliii serici i hematocritul
considerai folosirea bicarbonatului
considerai utilizarea soluiilor hipertone
considerai administrarea de mas eritrocitar
considerai plasmafereza

TERAPIA CU ANALGETICE LA ARSI


Necesitatea analgeziei e invers proportionala cu profunzimea
arsurii
Durerea se trateaza rapid si eficient
AINS si paracetamol sunt indicate pentru pacientii cu arsuri
minore
Opioidele pentru pacientii cu arsuri majore
Morfina doar iv la arsi in doze de 0,1-0,2 mg/kg ,,pentru
mentinere 5-20 mg la 4 ore la adulti,copii 0,05-0,2mg/kg la 4
ore, perfuzie continua 2-50 mg/h
Mialgin 25-75 mg la 4 ore la adulti, la copii 1-1,8 mg/kg la 4 ore
Ketamina asigura o buna analgezie la pacientii hipovolemici in
doze de 0,5-1,5mg/kg

Inductia anestezica la arsi pe respiratie


spontana
Atropina 0,5 1mg + midazolam 0,05-0,2
mg/kg +ketalar 0,5-1,5mg/kg;mentinere 0,31mg /kg intermitent la superficializarea
anesteziei +midazolam 2-3 mg intermitent

Inductia anestezica la arsi pe respiratie


asistata sau controlata
Premedicatie atropina 0,5-1 mg
Inductie midazolam 0,050,2mg/kg+ketamina 0,5-1,5 mg/kg, IOT pe
esmeron 0,6 mg/kg
Mentinere doze intermitente de ketamina
0,3 -1mg/kg sau 20-30mcrg/min si
midazolam 2-3 mg

ARSURILE
CRITERII DE INTERNARE

Arsuri severe - transfer la un centru de ari


Arsuri medii - internare n spitalul local
Arsuri minore - tratament ambulator

CRITERII DE INTERNARE IN CENTRE


DE ARSI
Arsurile de grd II >10%
Arsurile grd III >5%
Arsurile >10% la copii
Arsurile la fata,miini,picioare,perineu,zone
mari articulare
Arsuri cu leziuni de inhalare,alte traume
asociate,boli preexistente
Arsuri semnificative chimice, electrice

ARSURILE MINORE
Gradul II < 15% la aduli
Gradul II < 10% la copii
Gradul III < 2 %
Fr afectarea feei, minilor, picioarelor i a
regiunii genitale
Fr leziuni produse de inhalare de fum
Fr factori care ar putea determina
complicaii
Fr situaii de maltratare a copiilor

ARSURILE MODERATE
Gradul II ntre 15-25% la aduli
Gradul II ntre 10-20% la copii
Gradul III ntre 2-10% (cu excepia minilor,
picioarelor, feei i organelor genitale)
Arsurile circumfereniale ale extremitilor
Arsurile electrice cu curent alternativ (110 V
sau 220 V)
Arsurile minore (<2%) asociate cu inhalare de
fum
Posibil caz de maltratare a copiilor
Pacient incapabil s i trateze arsurile n
ambulator

ARSURILE SEVERE
Gradul II > 25% la adult
Gradul II > 25% la copii
Gradul III >10%
Arsurile cu curent electric de mare voltaj
Arsurile de gradul II sau III ale feei, minilor,
picioarelor, genitale
Arsuri ale articulatii mari si circumferentiale
Inhalare de fum cu arsuri >2%
Arsurile asociate cu leziuni ale trunchiului,
capului sau leziuni ortopedice
Arsuri la pacieni cu factori de risc (btrni,
diabetici, BPOC, etc.)

ARSURILE
NGRIJIREA PLGILOR
Flictenele -A debrida sau a nu debrida o
flictena, aceasta este ntrebarea?
Probabil trebuie debridate:

flictenele extinse
flictenele deja infectate
flictenele deja sparte
flictenele care nu permit aprecierea profunzimii
arsurii
flictenele de la nivelul articulatiilor mobile

Nu se vor debrida flictenele palmare sau


plantare

DEBRIDAREA FLICTENELOR
Avantaje:
elimin esuturile moarte
scade riscul de infecie
permite o mai bun apreciere a profunzimii
arsurii
poate permite o mai bun mobilitate a
extremitilor

Dezavantaje
dureroas

INGRIJIREA ARSURILOR MINORE


Debridare flictene
Toaleta cu solutii dezinfectante diluate
Pansamente uscate sau cu sol. dezinfectante
Trimitere la ambulatoriul de specialitate

COMPLICATIILE ARSURILOR
Soc combustional
IRA
Ileus paralitic
Ulcer de stres cu HD
CID.,tromboembolism
Bronhopneumonie
Soc septic

PROGNOSTICUL IN ARSURI
Severitatea arsurii :extindere in suprafata si
profunzime
Prezenta unei leziuni de inhalare
Prezenta de leziuni asociate
Virsta,afectiuni preexistente
Suprainfectia
IRA
ARDS

ARSURILE
PREVENIRE
Meninei temperatura fierbtoarelor de ap electrice
la temperaturi sub 50 550C
Nu lsai neacoperite vasele cu ulei ncins n prezena
copiilor mici
mbracai copiii cu haine greu inflamabile
Folosii sisteme de detectare a fumului
Educai copiii n ceea ce privete focul i chibriturile
Stai ntini la podea n cazul unui incendiu dintr-o
cldire pentru a evita inhalarea fumului
Familiarizai-v cu poziia ieirilor de incendiu ntr-o
cladire nou

CONCLUZII
Arsura o leziune localizata la nivelul pielii cu
consecinte generale antrenind disfunctii
multiple de sisteme de organe
Dizlocari si pierderi masive de lichide in raport
cu suprafata arsa
In consecinta necesita un bilant lezional
complet, resuscitare lichidiana rapida si corecta
Racirea si umplerea lichidiana ar trebui
inceputa in primele 30 min