Componenta musculara art unice

Precizari :
Sub raport anatomo-funct , muschii au fost catalogati in muschi tonici de tip I in
general fiind muschi extenzori si muschi de tip II de tip fazici flexori .

Muschii tonici sunt in gen proximali , antigravitationali , sar o art , au tendoane

late , se contracta lent , obosesc greu .
Muschii fazici sunt in gen muschi superficiali , sar 2 art , au tendoane lungi ,
realizeaza contractii rapide si obosesc usor .
Aceasta impartire a muschilor este relative deoarece nu exista exclusive muschi
fazici sau tonici . Mai corectar fi sa se vb despre rasp sau contractii fazice sau
tonice pt ca in componenta muschilor pot exista predominant fibre fazice sau
tonice .
Adica fibre albe sau fibre rosii .
Fibrele albe sunt sarace in mioglobina , in mitocondrii , enzyme oxidative , au
reserve energetice reduse , vascularizatia e mai saraca , stimulul nervos provine
de la motoneuronul Alfa mare , determinand contractii rapide fazice , au o
singura sinapsa neuromusculara , sinapsa care genereaza potentiale de actiune
care se propaga practic in toata fibra musculara .
O astfel de contractie solicita o mare cheltuiala energetica dat fiind acest fapt
fibra oboseste repede .

Fibrele rosii sunt bogate In mioglobina , mitocondrii si ATP , au o retea ampla de

capilare sangvine , abilitatea lor tonica este datorata motoneuronului Alfa mic ,
aceste fibre , au mai multe sinapse neuromusculare care nu determina potentiale
de actiune propagate .
Raspunsul tonic e de intensitate redusa dar de lunga durata , cer un consum
energetic mic , motiv pt care fibrele rosii obosesc greu .
Burke si colaboratorii luand in considerare parametrii functionali fundamentali ai
fibrelor , respectiv forta max , rapiditatea contractiei , rezistenta la oboseala ,
capacitatile enzimatice , descriu 4 tipuri de fibre in unitatile motorii umane :

1. Fibre lente : au timp de contractie lung , forta maxima redusa , rezistenta

mare la oboseala , bogate in enzyme oxidative dar sarace in markari
nicolitici si in activitate ATP-azica .
2. Fibre rapide si rezistente la oboseala : au timp de contractie rapizi , isi
conserva forta dupa multe contractii , sunt bogati in enzyme glicolitice si
oxidative dar si in activitatea ATP-azica .
3.

Fibre ce obosesc rapid : au timp de contractie rapid , forta foarte mare ,

dar nu pot sa mentina aceste caractere decat pt cateva contractii ,
trebuind apoi sa se odihneasca . Au activitatea glicolitica si ATP-azica
intense

4. Fibrele intermediare : cu contractie rapid ape care o pot mentine un timp

repetat desi in contractile repetitive nu genreaza o forta mare .

Repararea muschiului : daca forta muschiului e dependent de calitatea si

cantitatea materialului contractil , rezistenta la rupere e data de . Fibros . Se
credea ca muschiul nu e capabil sa se regenereze .

In leziunile difuze , busculare , care nu intrerup fibra musculara , regenerarea e

regulata .
Leziunile usoare ale fibrelor musculare care det doar intreruperi mici ale acestora
se vindeca prin cicatrici conjunctive , total nesemnificative pt functia muschiului .
Leziunile severe cu intreruperi mari se reapra prin invadare de cicatrice
interstitiala care ia aspect de tendon intermediar . In aceste conditii functia
musculara e afectata si ramane pericolul unei noi rupture .
In unele cazuri se poate constata o adevarata regenerare a fibrei musculare si
anume e vorba de o regenerare zisa mioblastica care nu e posibila decat prin
conservarea integritati membranei bazale . Integritatea membranei bazale se
pastraza rar . Nr fibrelor musculare nu se modifica . Omul se naste si moare cu
acelasi nr de fibre musculare .

Raportul intre patologia muschiului si kineto :

Muschiul alaturi de art reprez obiectivul central al kinetoterapiei in absolut toate
tipurile de afectiuni , indifferent de ideologia lor . Un domeniu f amplu si de
interes in raportul muschi kineto , il constituie antrenamentul la effort , parte
fundamentala din prog de kineto si profilaxie .

Bineinteles muschii , raman principalul obiectiv in prog de pregatire fizica al

sportivilor . Exista datorita acestui fapt metodologii diverse pt atingerea acestor
obiective specifice fiecarui domeniu in parte .
Nervul : discutam despre elem nervos care cuprinde mai multe segmente .
In general sist nervos , reprez componenta cea mai complexa a aparatului kinetic
aici se concepe miscarea si se comanda miscarea se modeleaza si se
adapteaza miscarea in functie de cerintele cele mai diverse , se inregistreaza si
se corecteaza erorile in realizarea gestului sau a activitatii . Discutam despre mai
multe elem :
Sist nervos are 2 tipuri de cellule :
1. Neuronii
2. Negroglia : elem care o formeaza sunt de circa 9 ori mai numeroase decat
neuronii .
Desi e atat de bine reprez , este mai putin cunoscuta , functiile ei fiind mai
mult banuite . Functiile ipotetice sunt :
Repararea si structurarea neuronilor dupa lezarea lor .
Suport protectiv pt neuroni
Asista mielinizarea
Fagocitarea neuronilor prin microglie . discutam de neuronii lezati in jurul
carora microglia lezeaza si ii distruge .
Interventia in metabolismul sist nervos pentru o functie normala neuronala
.
Neuronul : reprez defapt celula de baza functionala a sist nervos , poate
avea aspecte variate dar are 3 functii commune :
1. De receptie a informatiei
2. Evaluare si analiza a oportunitatii transmiterii informatiei
3. Transmitere a unei comenzi
Structural neuornul are 4 componente regional bine distincte :
1. Soma
2. Dentritele
3. Axonul
4. Terminalul presynaptic

1. Este constituit din membrana celulara , nuclei si organite celulare .

2. Sunt prelungiri ale somei prin care neuronii intra in contact si actiune unul
cu altul
3. Axonul sau fibra nervoasa e o structura tubulara care porneste din celula
dintr o anumita zona numita hilul axonic . Axonul e terminatie unica si

este conductorul prin care influxul nervos se propaga de la celula nervoasa

catre periferie catre organul efector .
Pe traiectul sau axonul da ramuri colaterale , iar terminal axonul se ramifica intrun nr variabil de terminatii .
Dupa prezenta sau absenta invelisului de mielina a axonului , exista fibre
nervoase mielinizate si nemielinizate .
Un axon mielinizat e format din membrana numita axolema , respective
continuarea membranei celulare si prin cilindrax , format din axoplasma,
neurofilamente , neurotubuli si organite .
Teaca de mielina care acopera cilindraxul e intrerupta din loc in loc de niste
strangulatii numite nodulrile Ranvier la nivelul carora axolema dispare .
Celulele Schwann bordeaza cilindraxul . Axonul nemielinizate care se mai
numeste si Remak .
Fibra Remak e acoperita de o teaca Schwann cu dimetru reudus .
Terminatia presinaptica e zona terminal care e implicata in formarea sinapsei .
Sinapsa se poate forma la orice nivel al neuronului . Axodentritic , axoaxonic,
dendrodentritic , dendrosomatic , circa 80% din sinapsele prin care circula
informatia in sist nervos se realizeaza la nivelul dentritelor .
Ajuns la muschi nervul de divide in ramuri primare . Fiecare din aceste ramuri se
impart in ramuri mai mici din care doar un sg ramur va contracta o fibra
musculara si astfel ia nastere jonctiunea neuromusculara care se mai numeste
placa finala motorie , aceasta jonctiune , este o sinapsa neuromusculara si nu
neuroneuronala . La suprafata fibrei musculare , axonul creeaza o arborizatie ,
numita arborizatie terminal . Terminatiile nervului sunt prinse in niste santuri de
pe suprafata sarcolemei . Sarcolema fiind plicaturata .
Aceste plici ale sarcolemei reprez partea post-sinaptica a jonctiunii
neuromusculare . Deci practice jonctiunea neuro-musculara are 3 parti . Partea
pre-sinaptica , reprez de terminatia axonului , fiecare ramur din arborizatia
terminala avand cate un buton terminal axonal , in fiecare buton , existand 15
pana la 20 de milioane de vezicule cu mediatorul specific , acetil colina .
Fanta sinaptica : spatiul dintr axoplasma si sarcoplasma , astfel spus dintre
membrana presinaptica si cea postsinaptica
Aparatul subneuronal : adica acea parte a sarcolemei plicaturata in care practice
intra butonii axonului .
Fibrele musculare albe au o sg jonctiune mio-neuronala , in timp ce fibrele rosii au
mai multe . Din punct de vedere functional , exista 3 tipuri de neuroni :

1. Aferenti
2. Interneuroni
3. Neuroni eferenti

1. Care primesc informatiile , primesc defapt potentiale de actiune , senzitivosenzoriale , de la periferie si mediu .
Aceste inf ajung la sist nervos central , actioneaza local si sufera si un
proces de transmitere locala .
2. Reprez mare masa a neuronilor circa 99% din totalul acestora fiind statiile
intermediare care moduleaza interactiunea dintre informative si comanda ,
in sens excitator sau inhibitor .
3. Sunt transmitatori de inf , de la sist nervos central catre organele efectoare
.
Daca , comanda e trimisa catre muschi , neronul se num motor .
Corpurile motoneuronilor se gasesc in creier si in subst cenusie a maduvei
spinarii . Axonii motorneuronilor formeaza radacinile anterioare ale nervilor
periferici .
Exista 43 de perechi de nervi :
12 cranieni
31 spinali
Formand impreuna sist nervos periferic .
Nervul spinal are amandoua componentele de fibre , atat cele aferente cat si cele
eferente .
Exista un motorneuron alfa I sau alfa-fazic cu soma mare , axon gros si
conducere rapida , intre 60-100 metri pe sec , acest motoneuron se termina pe
fascilulele albe fazice .
Exista un motoneuron alfa II sau alfa-tonic cu celula mai mica , axon subtire ,
conducere lenta care isi are terminatiile le fibrele musculare tonice rosii .
Alfa motoneuronul e considerat Sherrington calea finala comuna deoarece la el
ajung fibrele terminale ale cailor descendente care pleaca de la cortex , de la
diencefal , de la cerebel cu informatii de comanda si de la el pleaca ultima
comanda integrative catre efector adica spre muschi .

In cornul anterior al maduvei exista si un alt tip de motoneuron : motoneuronul

gama . Axonul acestuia adus de la fusul muscular . Exista un motoneuron gama
dynamic si unul static .
Axonii motoneuronilor medulari formeaza radacina anterioara care are
urmatoarele tipuri de fibre nervoase aferente . Fibre mielinice groase 8-14 microni

reprez axonii motoneuronilor alfa , axonii motoneruonilor gama si fibre mielinice

subtiri , sub 3 microni , respective fibre vegetative precambrionare .
Radacina posterioara contine fibre nervoase aferente , sensitive , exista o
varietate destul de mare de fibre mielinice si amielinice in radacina posterioara .
Fibre mielinice groase tip I : diametru 12 pana la 20 microni , conducere rapida ,
conduc sensibilitatea propioceptiva . Fibre mielinice mijlocii tip II 5 pana la 12
microni , conducere mai putin rapida , conduc sensibilitatea propioceptiva si
tactila .

Fibre mielinice subtiri tip III cu diametru de 2 pana la 5 microni cu conducere

lenta , transmit sensibilitatea somatica dureroasa si pe cea termica .
Fibre amielinice tip 4 cu diametru 0,3 pana la 1,3 microni , transmit sensibilitatea
viscerala dureroasa . Aceasta clasificare in functie de diametru le apartine lui
Erlanger si Gasser .

O alta clasificare se face pe baza vitezei de propagare a impulsului nervos :

Fibrele A : au axoni mielinizati cu diametrul cel mai mare . aici intra 4 subgrupe
de fibre :

Nervii care asig inervarea musculaturii striate contin fibre mielinizate cu diameter
diferite intre 2 si 20 microni . 40 % din aceste fibre sunt aferente sensitive din
grupul fibrelor cu diamtru mare intre 9 si 20 de microni iar restul de 60 % sunt
aferente motorii .
Nervul periferic contine si pe langa axonul motor si pe langa cel senzitiv si de
asemeni si axonul nervului vegetativ .
Sist nervos vegetativ are 2 neuroni intre sist nervos central si organul efector .
Primul neuron are corpul in sist nervos central , al doilea in afara sist nervos
central in ganglionul autonom .
Anatomic si functional , sist nervos vegetative se imparte in sist nervos
vegetative simpatic si sist nervos vegetativ parasimpatic .
Repararea nervului : nervul se regenereaza , practic e sg structura a sist nervos
care se regenereaza . Fibra nervoasa , cilindraxul lezat , interrupt incepe sa
degenereze in portiunea periferica .

Acest process se num degenerarea Waleriana . Daca din un motiv sau altul
regenerarea intarzie , se instaleaza si regenerarea retro-grada .
Daca in 18 luni nu s-a facut regenerarea , jonctiunea neuro-motorie dispare ceea
ce face inutila o regenerarea ulterioara .
Regenerarea incepe de la capatul proximal al sectiunii nervului si se deruleaza
concomitent cu degenerarea . Viteza de avansare a regenerarii e f variabila , in
general 1-2 mm pe zi .
In cazul unei anastomoze microchirurgicale a nervului in care continuitatea
nervului e refacuta fibra cu fibra , axonul se regenereaza in zona respective in 1014 zile .
Recupeararea nervului se face prin inmugurirea axonului .
Daca teaca Schwann e integra , mugurii axonali de regenerare sunt perfect
directionati catre muschii ramasi denervati .
Procesul de regenerare a nervului se face dupa unele legitati mai mult sau mai
putin fixe. Astfel cu cat leziunea e mai distala adica mai departe de corpul cellular
cu atat e mai putin probabil sa apara regenerarea retro-grada . iar regenerarea e
mai eficenta si invers .
In al doilea rand mugurele proximal se indreapta catre teaca schwann . In al
treilea rand celulele schawnn cresc si pot reface teaca .
In al 4 rand , regenerarea cu f multi muguri e un process defavorabil .
In al 5 rand axonii si muguri de crestere care nu intalnesc o teaca schwann se
incolacesc si formeaza nevromul de amputatie .
In al 6 rand : viteza regenerarii scade cu varsta .
In al 7 rand : regenerarea nervului nu inseamna si recuperarea functie . Pt ca in
recuperarea functiei sunt implicate mai mult factori .
Tipul nervului , respective nervul radial , se reface mai bine decat nervul median .
Intarzierea repararii permite distrugerea sinapselor , receptorilor , functia
ramanand compromisa .
Seddon a propus o clasificare clinico-anatomo patologica a leziunii nervilor
periferici , valabila si in zilele noastre cu singura corectie ca de obicei tipurile
lezionare nu sunt neaparat pure ci mai ales mixte .
Dupa Seddon exista 3 tipuri lezionare :

1. Neurotmesis : reprez leziunea cea mai grava fara sanse se vindecare

spontana doar prin sutura chirurgicala .

Degenerarea Waleriana si retro-grada sunt regula , mugurii regenerarii care

apar dupa 2-3 zile sunt dezorganizati incurbati , cu traiecte aberante . Se
formeaza nevromul si diomul prin proliferarea anarfica a celulelor Schwann .
Cele 2 capete ale sectiunii nervului formeaza intre ele un tesut cicatricial si
se pierde orice speranta de reluare a fluxului nervos . Clinic paralizia e
totala . Dispare si tonusul muscular si orice urma de sensibilitate .
Se pierde reflexul osteo-tendinos coresp acelei fibre , acelui nerv . Se
instaleaza tulburarile vasculo-trofice .
2. Axono-tmesis : e o leziune media ca si gravitate . Axonul e lezat dar tesutul
conjunctiv si tecile au ramas intacte .
Degenerarea valeriana apara dar regenerarea concomitenta este eficienta
deoarece tecile care sunt sanatoase directioneaza correct mugurii catre
organul efector . De aceea axono-tmesisul este considerat ca tip lezional in
continuitate . Este posibil ca in cadrul axono-tmesisului sa existe axoni
care si-au pastrat integritatea morfo-functionala .
La locul traumatismului , nervul apare tumefiat , este asa numitul nervom
fusiform .
Tulburarile trofice sunt minime sau nu apar . Diagnosticul e greu de pus
initial .
3. Neura-praxia : este leziunea caracteristica compresiunii de nerv ,
conducerea influxului nervos e impiedicata prin afectarea tecii de mielina ,
vindecarea spontana se produce intotdeauna . Acest tip lezional sta la baza
paraliziilor medicale caracterizata prin pareze care nu conduc la atrofii
musculare .
Nu exista tulburari trofice sau vasculare . In 2 -3 luni vindecare e completa chiar
si fara tratament .
Raportul dintre patologia nervului si kineto : kinetoterapia nu se adreseaza direct
structurilor neuro-logice ci consecintelor in plan motor dar si senzitiv ale
patologiei acestei structuri
Pe prim plan se afla scaderea fortei musculare pana la periferie cu toate
consecintele care decurg din aceasta stare :
-deposturari
-limitare de miscare articulara cu redori consecutive
-deposturari
-atrofii musculare
-tulburari vasculo-trofice

In al doilea rand e vorba de tulburari de sensibilitate a caror recuperare poate

beneficia in o anumita etapa de un prog special inclus tot in prog de kineto .
Tinand cont de faptul ca motoneuronul medular reprez calea comuna finala a
intregului sist nervos central , va participa si la patologia neurologica centrala cu
tulburari de coordonare ale miscarilor voluntare , deficite de tonus si posturare .