1.

1 Localizarea localitatii
Cel mai de vest punct a Republicii Moldova,situat in lunca raului Prut, la
intersectia a trei tari Moldova- Ucraina- Romania. Amplasat la distanta de 35
de km de la centrul raional Briceni, 65 km orasul Cernauti (Ucraina), 70 km
Camenet-Podolisc, 30 km cetatea istorica Hotin,280 km de la Chisinau,
amplasat pe traseul international Brest- Odesa, punct vamal Criva
-Mamaliga (Ucraina). In prezent se reconstruieste podul Lipcani(Moldova)-
Radauti(Romania)- Prut situat la distanta de 10 km de la sat. Localitatea este
intersectata de calea ferata moldoveneasca.

Specificul localitatii
Contrar asezarii satului, mosia este situata pe partea cealalta a drumului, pe
un platou mai inalt cu un pamant mai bogat de cernoziom - cenusiu de
padure.
Solul din valea raului Prut este aluvial, ce se depune an cu an in perioada
revarsarii raului.
Din punct de vedere a reliefului mosia satului si imprejurimile lui reprezinta
o cimpie riguroasa. O parte a cimpurilor lui sunt situate in valea riului Prut .
Fata de nivelul marii satul este asezat la o inaltime de 180-200 m.
Expeditia geologica din 1946 a cercetat acest teren si s-a constatat, ca,
incepind de la o adincime de 25m se gaseste un strat de gips in grosime de 5-
25m. In mai multe locuri pe mosie, apele subterane, spalind gipsul, au
format locuri goale, iar in perioada ploilor abundente pamintul s-a prabusit,
formind mai multe gropi.
Afara de gips, aproape de suprafata , se gaseste multa argila. Pe traseele
vechi ale Prutului se gasesc straturi de nisip, prundis si pietris. Straturile de
la suprafata de pe teritoriul satului sint roci sedimentare, formate in acele
perioada geologice, cind acest teritoriu era fund de mare (ultima din mari -
MAREA SARMATA a disparut cu 5 milioane ani in urma).

1.2 Istoricul satului

Istoria satului Criva
Satul Criva este atestat prima oara la 1520 intr-un document a Domnitorului
Stefanita – Voda si se pastreaza in arhiva din Bucuresti.

Exista doua versiuni de intemeiere a satului Criva. Se sustine, ca infiintarea

satului a luat nastere din ziua, in care sau stabilit pe locurile acestea 5 familii
coborate din Carpati din satul Criva. Alta legenda glasuieste, ca din Moldova
de peste Prut vine in tinutul nostru prima mosiereasa, numita Pantazi. Aici
dinsa primeste mosii la Nouasulita, Tabani si la Criva. Cucoana era schioapa.
Deseori prin aceste parti soseau locuitori din Podolia si Galitia. Fiind
ucraineni ei se intrebau unii pe altii „Cuda bratoc do roboti? – La care
celalalt raspundea: Do pani crivoi- adica la cucoana schioapa ”. Asa a si
ramas mai tirziu denumirea Criva. Daca vorbim de trecutul satului l-am
putea caracteriza pri cuvintele batranilor : Acest sat era asezat in lunca
Prutului. Prutul invartea candva ca intr-o joaca pietrele a sase mori de apa.
Prin anii 1800 Criva avea circa 50 familii. In anul 1831 in satul Criva a
izbucnit holera. Tot satul o vara intreaga a trait in bordeie la o distanta de 2
km de sat si sau intors cand boala a disparut.

Biserica sf. Arhanghel Mihaiil a fost construita in 1835 de mosiereasa

Sumarocova. In 1878 pe linga biserica este infiintata o scoala de o clasa.
Catre anul 1911 in aceasta scoala invatau 71 baieti si 8 fete. In 1892 in sat
erau 73 case unde locuiau barbati 693 si femei 633. In 1900 Criva dispunea
de 216 case, iar in 1911 erau 233 case. Numarul locuitorilor era de 1707.
calea ferata se construieste de specialistii italieni in 1892 si lega Ocnita cu
Nouasulita.

Culturile principale din sat era porumbul, graul, orzul, malaiul, hrisca ,
fasolea, bostanul, cartoful, vita de vie, harbuzul, etc. Din culturile tehnice se
cultiva canepa. Taranii se mai ocupau cu carausia (aproape 50% din locuitori
erau carutasi). De la Odesa se aducea sare cu carele, iar de la Lipcani se
transportau in diferite directii. Prima oloinita, adusa in sat de taranul
Nituleac Patrache, dateaza de prin anii 1880. din timpurile cele mai vechi
stramosii nostri se ocupau cu apicultura.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial un cioban din localitate pascand oile a
gasit o piatra neobisnuita, pe care a prezentat-o savantilor. Astfel au fost
descoperite zacaminte semnificative de ghips, care sun exploatate din anul
1954 pana in prezent.

In 1959 in rezultatul extragerii masive a ghipsului a fost descoperita intrarea

in una din cele mai mari pesteri din lume „Emil Racovita”, care din pacate
nu a fost valorificata pana in prezent.

Dupa razboi au fost formate 2 colhozuri, care ulterior sau comasat in unul
singur. Economia satului era dezvoltata in doua directii: industria(extragerea
ghipsului) si agricultura.

Daca am face o punte de legatura intre trecut si prezent am constata, ca la

moment localitatea are aceiasi populatie ca la inceputul secolului.
Agricultura si vitaritul este o sursa importanta de existenta pentru multi
criveni. Dar latura negativa este, ca toate obiceiurile si traditiile lasate de
stramosii nostri se pierd incet cu incet.

1.3 Toponimicul localitatii

Legenda glasuieste, ca din Moldova de peste Prut vine in tinutul nostru

prima mosiereasa, numita Pantazi. Aici dinsa primeste mosii la Nouasulita,
Tabani si la Criva. Cucoana era schioapa. Deseori prin aceste parti soseau
locuitori din Podolia si Galitia. Fiind ucraineni ei se intrebau unii pe altii
„Cuda bratoc do roboti? – La care celalalt raspundea: Do pani crivoi- adica
la cucoana schioapa ”. Asa a si ramas mai tirziu denumirea Criva. Daca
vorbim de trecutul satului l-am putea caracteriza pri cuvintele batranilor :
Acest sat era asezat in lunca Prutului. Prutul invartea candva ca intr-o joaca
pietrele a sase mori de apa. Prin anii 1800 Criva avea circa 50 familii. In
anul 1831 in satul Criva a izbucnit holera. Tot satul o vara intreaga a trait in
bordeie la o distanta de 2 km de sat si sau intors cand boala a disparut.

1.6 Cadrul natural

Pestera "Emil Racovita"

In august 1969 de catre colaboratorii Institutului de Geografie a Academiei

de Stiinta din Republica Moldova, in timpul cercetarilor monumentelor
naturale pentru o ulterioara protectie din partea statului, a fost descoperita o
pestera, care mai apoi a fost numita in cinstea renumitului savant
biospeleolog roman Emil Racovita. In aceasta expeditie a participat si
savanta Vera Verina.
Pestera este situata nu departe de comuna Criva, judetul Edinet. Ea are doua
intrari, una "Sudica", descoperita de catre V. Verina, cu diametrul de 2 m si
alta "Nordica", cu inaltimea de 10 m si latimea de 6 m. Alaturi a fost
descoperit si un izvor de apa minerala (apa caruia contine hidrocarbonati,
sulfati, ioni de Na, Ca si Mn) cu debitul de 280 l/s. Institutul de Geografie a
Academiei de Stiinte din Republica Moldova a propus protectia statala a
acestei pesteri ca monument al naturii.
Din an in an crestea interesul pentru aceasta pestera, mai ales din partea
speologilor, care aveau ca scop cartarea si explorarea galeriilor ascunse ale
pesterii "Emil Racovita".
In 1977 Prezidiul Academiei de Stiinte din Republica Moldova, la cererea
Comitetului Sovietului Ministrilor pentru protectia naturii a ordonat sectiei
Geografie cercetarea pesterii: era nevoie de o explicatie stiintifica in
problema acestui obiect natural unic si de a studia valoarea sa stiintifica si
practica.

Aparitia si structura

Aparitia pesterii este legata de structura ei geologica si tectonica, de regimul

apelor subterane si a climei teritoriului. Ea constituie rezultatul unor procese
carstice care au avut loc in straturile de gips tartonian si care au o larga
raspandire pe teritoriul tarii noastre. Dupa observarile facute in partea de
nord a Moldovei si teritoriile apropiate acesteia, pe parcursul intregii
dezvoltari istorice geologice, se caracterizeaza prin miscari tectonice destul
de complicate, ale caror rezultat constituie aparitia unor nivele structurate in
blocuri si microblocuri, cit si a unei retele complicate de crapaturi si goluri.
In limitele acestora se observa dezvoltarea intensiva a proceselor carstice,
formand grote si pesteri. Pestera "Emil Racovita" a aparut datorita anume
acestor procese.

Primii pasi de studiere a pesterii

Prima cercetare "adevarata" a pesterii avut loc in perioada lunilor iulie-

august 1977. Ea a fost efectuata de catre studentii Universitatii din Tiraspol
sub conducerea savantei V.N.Verina. Scopul principal al acestor lucrari era
alcatuirea hartii pesterii, studierea morfologiei si a volumului subteran,
extragerea probelor de plante, animale cavernicole, studierea calitatii apei,
efectuarea analizei aerului. Despre marimea salilor subterane descoperite ne
putem da seama dupa denumirea lor: "Sala de o suta de metri", "Sala
asteptarilor", "Soborul". Unele sali au primit denumirea in dependenta de
statuetele create de catre natura, care aveau forme variate: "Sala Cainelui",
"Sala Pinguinului", "Cimitirul Dinozaurilor" (vezi colectia de imagini).
Lacurile cavernicole sunt denumite in dependenta de particularitatile de care
dispun: "Lacul Dezamagirii Verde", sau in numele celor care le-au
descoperit: "Lacul Studentesc", "Lacul Comsomolist". In ziua unionala a
Sportului a fost descoperit lacul, care a primit denumirea "Lacul
Sportivului".

In conformitate cu clasificatia genetico-morfologica a pesterilor dupa A.G.

Ciniseva pestera "Emil Racovita" se atribuie tipului orizontal de labirinturi
subterane. Printre golurile subterane ale pesterii "Emil Racovita" domina
tunelurile, mai rar se intalnesc crapaturi conice sau forme, care amintesc
constructia gotica. Cele mai importante sali se afla la intersectia crapaturilor
tectonice din partea nord-nord-estica si vest-nord-vestica. Astfel de sali sunt:
"Sala asteptarilor", "Cimitirul Dinozaurilor", "Sala de o suta de metri".
Aceste sali ajung la o inaltime de 11 m, latime de 38 m si lungime 60 - 100
m. In "Sala asteptarilor" sunt cateva coloane pe care se sprijina tavanul. O
coloana nu are legatura cu podeaua pesterii si de aceea este suspendata in
aer.
Alte forme intalnite in pestera sunt "tuburile organului", care au diferita
inaltime si diametru, precum si fantani, unele din ele fiind cu apa. Cea mai
mare parte a lacurilor este situata de-a lungul liniei tectonice, care conduce
de la Vest-Nord-Vest spre Est-Sud-Est.
In decursul expeditiei in aceasta pestera, efectuata de catre echipa noastra, au
fost observate diverse forme ale reliefului subteran: conglomerate din
cristale de gips, dealuri de forma conica, gauri pe pereti. Suprafata
tunelurilor este acoperita cu argila lipicioasa, pe alocuri mult mai umeda si
cu o retea de crapaturi. Grosimea medie a stratului de argila ajunge la
valoarea de 0,5 m. Acest strat are mai multe nivele, cele maro schimbandu-
se cu cele de culoare sura si chiar de culoare neagra.
Argila lipicioasa extrasa din pestera constituia, in general, un amestec din
mai multi compusi - Ca, Cl, cuart s.a. Principalul component chimic din
acestea constituie SiO2 (30-70%) combinat cu Al2O3 (10-40%). In pestera
se intalnesc tavane cu mici formatiuni de tip stalactitic, care ajung la 30 cm.
Deseori aceste stalactite se formeaza din geluri, care contin oxizi de Fe si
Mg. Stalactitele observate sunt inca mici, urmand sa se formeze in decursul
urmatorilor zeci de ani. Pe tavane putem observa stralucirea unor cristale
denumite "perlele pesterii".
Criteriul climatologic a pesterii "Emil Racovita"

Climatul acestei pesteri este deosebit si depinde de amplasarea geografica si

structura morfologica a ei. Componenta aerului pesterii nu a fost studiat, desi
exista careva ipoteze care afirma existenta in unele fantani a gazelor de azot
si bioxid de carbon, care provin din adancurile Pamantului, deoarece in
aceste locuri se respira mult mai greu. In alte sali, din contra, se respira mai
usor ("Sala asteptarilor"). Temperatura si alti indicatori ai climatului pesterii
au fost studiati in perioada lunilor iulie-august , cu ajutorul diferitor tipuri de
termometre specializate. In depresiuni si mai ales in apropierea lacurilor
temperatura era mica - 11-13°C, in timp de suprafata temperatura ajungea la
+35°C.
Umiditatea relativa era inalta (95-100%). In locurile mai ridicate
temperatura crestea pana la 21-22°C la o umiditate de 75-77%. Zilnic
umiditatea nu se schimba mai mult de 2%, iar temperatura - 0,6°C.
Temperatura minima inregistrata a fost de 8,8°C, iar temperatura lacurilor
10,8°C.
Viteza schimbului de aer nu s-a calculat din cauza lipsei unor aparate
adecvate, dar directia curentului de aer dominant se determina in dependenta
de forma stalactitelor de gel si in dependenta de directia in care se abatea
flacara lumanarii.
Cercetarile efectuate cu scopul determinarii nivelului de radiatie, cu ajutorul
roentgenometrului, au aratat b-radiatie in valoare de 0,05-5; g-radiatie in
valoare de 0,01-0,2. Radiatia dominanta este g-radiatia 0,1-0,15. Valoarea
maxima inregistrata a fost 0,2.

Lacurile

Sase lacuri relativ mari din cele 13 descoperite au fost minutios studiate. Apa
lor este curata, cristalina, cu temperatura de 10-11°C. Malul la fundul acestor
lacuri este steril. Adancimea lor este de la 0,5-2 m, iar suprafata de la 10-100
m2.

Flora si fauna
In crapaturile si depresiunile pesterii, strabatute de argila lipicioasa, se
intalnesc viermi - Tubifex rivulorum Lamark. Flora in pestera este prezentata
doar de unele ciuperci, in majoritate saprofite. Sunt specifice si ciupercile
Crentrix polypora. Ele elimina o mare cantitate de oxid de Fe intr-o vezicula,
care inconjoara hifele ciupercii. Aceste ciuperci se dezvolta intens si acopera
toti peretii pesterii cu un strat de grosimea unui deget.
In unele locuri mai umede unde sunt si lacuri s-au intalnit unele crustacee
inferioare (Gammarus, Asellus, Niphargus), deseori reprezentate de indivizi
cu organe de vaz atrofiate. Pe branhiile asa-numitului "magarus de apa", a
fost gasit un parazit Lagenophrys ampulla. La suprafata, in apa acumulata la
fundul carierii de extragere a gipsului se intalnesc: Padura aquatica,
Gammarus pulex Dc., Succinea amfibia Drap., Distomum macrostomum
Puidophi.
In multe locuri ale pesterii, mai ales acolo unde tunelurile au fost bine
prelucrate de apa, la temperatura de 15-22°C s-au gasit ciuperci interesante:
ficomicete - ciupercile-alge, si scizomicete. Toate acestea reprezinta
saprofite. Ele s-au stabilit pe ramasitele moarte ale plantelor si animalelor.
Unele din ciupercile inferioare gasite aici se dezvoltau pe plante nimerite in
pestera prin fantani si gauri, ce au legatura cu suprafata. De exemplu, un
reprezentant al acrosiomicetelor a fost gasit pe o frunza de patlagina: saprofit
cu fascicole negre (Diasporangium jonesianum Hohnk.). Acest saprofit
poseda capacitatea de a straluci, avind culoarea surie, dupa stingerea
lanternelor. A mai fost gasit Gimnoascus reesii Bak., de culoare oranj pe
corpul mort al unui magarus-de-apa. In alt loc pe o bucata de hirtie au fost
gasite asa ciuperci: Arthocladiela sp., Perenospora sp., Zygorhynchus
molleri Vuill). Pe hirtia de carton de la termometru timp de cinci zile a
crescut un adevarat covoras de Mucor mucedo L., cu sfere de culoare neagra
pe la capete.

Evaluare si utilizare

Cercetarile stiintifice din pestera "Emil Racovita" au aratat ca golurile sunt

amplasate in trei-patru nivele dintre care cel de jos se afla sub apa. Echipa a
reusit sa treaca si sa topografieze fragmentul unui nivel mijlociu. Nivelul
superior in multe locuri este blocat.
In urma cercetarilor s-a constatat ca pestera "Emil Racovita" are posibilitati
mari de dezvoltare in domeniul speleoterapiei si speleoturismului, inclusiv si
al turismului international. Aici ar putea fi creat un complex cultural-turistic,
care ar functiona an imprejur.
La initiativa si sub patronatul Institutului National de Ecologie al Republicii
Moldova, impreuna cu Institutul de Speleologie "Emil Racovita" din
Bucuresti si colegii speleologi - din Franta si Belgia, in 1992 in aceasta
pestera s-au demarat cercetari stiintifice complexe privind aspectele
geologice, ecologice, biologice, evolutioniste, balneologice s.a. Importanta
pesterii "Emil Racovita" este multipla - ca monument al naturii, zona de
recreatie de importanta europeana, statiune balneologica (tratamentul multor
maladii in interiorul acestei imense caverne cu un mediu curativ ideal).
In prezent in urma cercetarilor efectuate asupra acestei pesteri se afirma, ca:
pestera "Emil Racovita" are peste 86 km de galerii descoperite si explorate
pe parcursul tuturor acestor ani si este a treia pestera in gips din Europa dupa
lungime. Initial pestera a fost o geoda - un gol carstic umplut cu apa, care in
urma lucrarilor ce se efectuau in cariera de gips a izbucnit la suprafata,
inundand imprejurimile pentru cateva saptamani.
Una din ultimele expeditii menite sa stabileasca starea actuala a pesterii a
fost organizata de catre un grup de studenti de la Universitatea de Stat din
Moldova. Echipa a fost ghidati de catre Vasile Butnaru, colaborator la
institutul de geografie al A.S.M.
Diversitatea formelor de manifestare a vietii in asemenea pesteri este unica
si vulnerabila, prezentand un interes stiintific deosebit. Expeditia de sondaj a
starii actuale a pesterii ne-a adus la concluzia ca pestera se afla sub pericolul
distrugerii in urma activitatilor de explorare a resurselor de gips. Excursiile
haotice, necontrolate ale speologilor amatori si sportivi pun in pericol
pastrarea echilibrului ecologic, original al acestei pesteri. Acum in orice colt
al pesterii gunoi, murdarii pe pereti, in unele locuri sunt lasate inscriptii,
multe cristale originale sunt scoase din pestera sau sunt pur si simplu
distruse.

Risc de disparitie
Pe teritoriul adiacent pesterii functioneaza o cariera de ghips, care apartine
firmei moldo-germane "CMC-Knauf".
Extragerea zacamantului se face prin explozii, fapt ce poate influenta
structura tectonica a pesterii. Totodata in urma exploziilor se formeaza nori
de praf de ghips, care se depun pe campurile agricole. In locurile de
extragere a ghipsului se acumuleaza un volum mare de apa care mai apoi
este pompata fapt ce duce la scaderea nivelului freatic al apei.
La 1 mai 2004, Miscarea Ecologista din Moldova si revista "Natura" a
organiyat o expeditie la pestera "Emil Racovita" accesul in care fusese
interzis inca din 1999.
Echipa formata din 15 ecologisti si speologi, printre care si presedintele
Comisiei parlamentare pentru ecologie, Andrei Conisescu, a intrat pe
teritoriul carierei de ghips de la Criva.

In perimetrul carierei au fost descoperite circa 15 grope si galerii in ghips

acoperite cu bolovani, semidistruse sau distruse difinitiv. Coborand in
pestera, membrii expeditiei au ramas suprinsi de o alta descoperire... intrarea
in pestera era plina cu apa.
Revista "Natura" a declansat o companie de presa pentru salvarea pesterii
"Emil Racovita". Au urmat scrisori catre conducerea statului din partea
Miscarii Ecologiste din Moldova, conferinte de presa.
In rezultatul actiunilor intreprinse de MEM, seful satului sa deplasat la
Criva, la pestera "Emil Racovita" si a suspendat provizoriu activitatea firmei
"CMC-Knauf" in aria carierei de ghips. Cu toate acestea, comisiile "de
specialisti" care au studiat inpactul exploatarilor asupra pesterii, au declarat
ca activitatea intreprinderii nu dauneaza pesterii si localitatii si au prelungit
licenta pentru inca 5 ani.
In pofida acestei situatii, MEM a declarat ca nu a renuntat la protectia
acestui monument al naturii de importanta mondiala si va interveni pe linga
organismele regionale si europene, intru stoparea extragerilor de ghips prin
explozii in aria pesterii "Emil Racovita".
La sfirsitul anului 2004, in urma pomparii apei, s-a constatat ca intrarea
principala este blocata de un stat considerabil de namol, piatra etc.

1.4 Populatia
Numarul populatiei: 1568 persoane.
femei 858;
barbati 710;
copiii 291;
pensionari 522;
tineri (intre 18 si 35 ani) 170;
persoane active (angajati in campul muncii) 272;

Densitatea populatiei: 64 locuitori / 1 km2;

Structura etnica a populatiei (numar de oameni):

moldoveni: 1523;
rusi: 12;
ucranieni: 31;
alte minoritati: 2;
Personalitati marcante
Mihail Munteanu s-a născut la 15 august 1943 în satul Criva, r. Briceni,
fostul jud. Edineţ. A debutat la Opera Naţională pe 3 februarie 1972. Între
1977 şi 1978, a făcut un stagiu la Teatrul „La Scala” din Milano, Italia.
Are în palmares roluri solistice din repertoriul clasic: Radames, Allfredo,
Manrico, Otello în operele „Aida”, „Traviata”, „Trubadurul”, „Otello” de
Verdi; Cavaradossi, Calaf în „Tosca”, „Turandot” de Puccini; Turridu în
„Cavaleria Rusticană” de P. Mascagni; Don Jose în „Carmen” de Bizet;
Gherman în „Dama de Pică” de Ceaikovski ş.a. Artist al Poporului, Laureat
al Premiului de Stat (1988), Cavaler al Ordinului Republicii (1993). A
efectuat turnee în SUA, Rusia, Ucraina, Japonia, Israel, Belgia, Danemarca,
Franţa, Germania, Austria

1.6 Economia localitatii

Componenta stratului antreprenorial: In localitate activeaza 165 gospodarii

taranesti, SRL „Duval” fondata in anul 2000, SRL”Partas”- fondata in anul
2004, domeniul principal de activitate al carora este agricultura. De
asemenea pe teritoriul satului activeaza circa 15 antreprenori de patent
(activitatea lor principala fiind comertul, servicii taxi si servicii de
constructii), 2 oloinite si 2 mori de macinarea porumbului. Exista o
Intreprindere municipala ”Cricom-service”, care pe parcursul a trei ani de
zile presteaza localitatii servicii de aprovizionare cu apa potabila. In raza
satului isi desfasoara activitatea 6 cafenele-baruri. Iar din anul 1999 in
fiecare miercuri functioneaza piata locala de 50 de locuri, unde sunt
comercializate diferite produse.

Din 1996 in localitate este inregistrata intreprinderea mixta moldo-germana

„Knauf”, care a privatizat cariera de ghips din localitate cu o capacitate de
extractie 500000 m3 de ghips. Ghipsul extras este folosit atat pentru
necesitatile interne, cit si pentru export, fiind apreciat ca unul din cel mai
calitativ ghips din Europa.
1.7 Descrierea celor mai importante obiective socio-culturale

Invatamantul
File din istoria scolii
In 1878 pe langa biserica este infiintata o scoala de o clasa. Religia citea
preotul F.Bacinschi, celelalte obiecte Ch .Andriusciac. Catre 1911 in aceasta
scoala invatau 71 baieti si 8 fete. Dupa ce a fost daramata, copiii au mai
invatat la o scoala, pe locul unde acum se afla pichetul de graniceri.
Din anii 1940 pana in anii 1960 scoala satului se afla la Cebriu, unde acum
se afla scoala erau doar 2 sali de clasa si cancelaria. Localul nou al scolii
a fost construit 3in 1959. In acest an in cladirea noua a lucrat scoala serala.
In 1960 a fost terminata toata scoala. Suprafata ei era de 470 metri patrati.
Erau 9 sali de clasa , cabinetul fizic si chimic erau unite la un loc Incalzirea
in scoala se facea prin sobe. In 1962 se zideste pe langa scoala, atelierul.
Odata cu zidirea scolii noi se formeaza si biblioteca scolara.

Gimnaziul Criva – azi!

Astazi gimnaziul Criva dispune de 11 sali de clase, cabinetul de chimie,
biblioteca si sala de mese. In scoala predau lectiile 17 profesori, din ei 5 sunt
sustinatori al gradului II didactic. In gimnaziu isi fac studiile 193 de elevi(13
din ei de la Drepcauti),din care 96 elevi sunt in clasele primare, si 97elevi in
clasele 5-9. Copii se alimenteaza la cantina scolii.

Gradinita de copii „Ghiocel” s. Criva

Este o unitate de educatie si instruire pentru copii de varsta de 2-7 ani.

Institutie, ce asigura pregatirea multilaterala a copiilor pentru viata ,
dezvoltand activitatilor creative prin valorificarea potentialului
psihofiziologic . Educatia si instruirea se efectueaza in limba romana.
Gradinita de copii este amplasata intr-o cladire cu o suprafata de 170 m
patrati, numarul de locuri – 50.
Cadre didactice – in gradinita activeaza 4 educatoare, 3 dadace.
Gradinita de copii este inregistrata la primaria locala si este finantata din
bugetul primariei
Prima gradinita de copii din satul Criva , r-nul Lipcani a colhozului
„Cotovschi” a fost infiintata prin anii 50 de presedintele Daniliuc Vasile
Simion, amplasata in lunca Prutului, in gospodaria lui Simion a Moraritei,
care a condus-o sefa gradinitei Senic Natalia , nascuta in anul 1900, cu studii
de 4 clase, o persoana timida, rabdatoare, harnica, disciplinata, plina de
optimism, apoi prin anii 1965 gradinita a fost condusa de Covic Tatiana, prin
anii 70 Grigorciuc Didina, din anul 1986 pana in prezent gradinita este
condusa de Balan Galina.

Cultura
Biblioteca publica Criva a reinviat!

„Biblioteca publica,
poarta locala deschisa spre cunoastere”
Este printre putinele biblioteci, care au beneficiat anul trecut de 2 granturi in
suma totala de 5900 dolari, oferiti de Fundatia Soros. Aceste granturi au fost
castigate la un concurs anuntat de Fundatia Soros, la care au participat mai
multe biblioteci.

Primul grant acordat pentru proiectul „Dezvoltarea colectiei de carte", in

suma de 900 dolari, a imbogatit rafturile bibliotecii cu literatura din diferite
domenii, prioritate avand enciclopedii pentru diferite varste, dictionare,
literatura pentru copii, tineri, literatura pentru gospodine, pentru incepatorii
bussnesmani, pentru agricultori etc.. Incepind cu 1 ianuarie 2005 Biblioteca
Criva a fost abonata la presa periodica de catre primaria Criva la diverse
reviste si ziare.
Cel de-al doilea grant in valoare de 5000 dolari a fost oferit pentru proiectul
„Extinderea serviciilor bibliotecare”. Obiectivul general al acestui proiect
este de a oferi posibilitati egale de socializare si agrement persoanelor in
dificultate prin diverse programe si servicii , asigurand fiecarui din ei
posibilitatea de a se integra in comunitate .

Centrul Comunitar de Access la Informatie si Instruire

Avand in vedere ca traim intr-o societate informationala, care nu poate sa se
dezvolte fara tehnologii informationale, lipsa de informatie de calitate este
una dintre cele mai acute necesitati. Acest lucru este simtit in deosebi in
sectorul rural . Problema primordiala a populatiei rurale consta in
satisfacerea acestor necesitati prin accesul liber la informatie si prelucrarea
ei. Aceasta problema a putut fi rezolvata prin implementarea proiectului”
Crearea Centrului Comunitar de Acces la Informatie si Instruire” cu suportul
Fundatiei Soros Moldova (bugetul proiectului - 5010 dolari).
Odata cu crearea Centrului Comunitar de Acces la Informatie si Instruire in
satul Criva (incinta Casei de Cultura et.II )sunt create conditiile necesare
pentru instruire si familiarizare cu calculatorul. De asemenea sunt create
posibilitati de a utiliza Internetul pentru informatie generala, pentru
necesitatile profesionale, pentru posta electronica , odihna si studiu.
Scopul principala al acestui proiect consta in promovarea unei societati
deschise, bine informate, competenta in folosirea noilor tehnici si tehnologii
informationale.
La dispozitia Centrului de catre Fundatia Soros Moldova au fost date in
folosinta 6 calculatoare , o imprimanta, un scaner. Din bugetul proiectului au
fost instalat o linie telefonica cu conectarea internet.
Centrul presteaza servicii contra plata, cat si gratis. Sursele financiare
obtinute sunt folosite doar pentru acoperirea cheltuielilor administrative.
Centrul Comunitar presteaza urmatoarele servicii contra plata:

sevicii de birotica(1 leu foaia A4)

multiplicarea materialelor
tiparirea documentelor
acces PC si servicii internet (5 lei ora )

Gratis presteaza urmatoarele servicii:

instruire in diferite domenii(tehnologii informationale etc...)

consultanta pe plan informational
folosirea calculatorului pentru taparea diferitor documente

Centrul de Acces la Informatie invita toti locuitorii comunitatii sa participe

activ la valorificarea potentialului informational realizat cu suportul
Fundatiei Soros Moldova, Primariei Criva si ONG „Crio-Inform”.
Biserica sfintului Arhanghel Mihail si Gavrii
Biserica sf.Arhanghel Mihaiil a fost construita in 1835 de mosiereasa
Sumarocova. In 1878 pe langa biserica este infiintata o scoala de o clasa.
Catre anul 1911 in aceasta scoala invatau 71 baieti si 8 fete. Fiind reusit
amplasata la intrarea in sat si in tara, biserica este un simbol nu numai al
crestinatatii, dar si o carte de vizita a localitatii. Hramul bisericii este 22
noiembrie de ziua sf.Arhanghel Mihaiil si Gavriil. Mai multi ani biserica a
fost inchisa, iar localul a fost folosit ca muzeu al satului. Odata cu
redeschiderea bisericii sa inceput reconstructia lacasului sfant .

1.8 Obiceiurile si traditiile satului Criva

Locuitorii satului Criva sarbatoresc ca si restul populatiei aceleasi sarbatori,

avind insa specificul lor aparte.principally sarbatori de iarna sunt: Anul
Nou, Craciunul, Sf. Vasile, Boboteaza s. a.
Craciunul deschide ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor Anului Nou. Obiceiul
de a colinda insemna, de fapt, a merge din casa in casa cu diferite urari. El se
manifesta pregnant in ciclul Anului Nou, dar nu lipsea nici la alte obiceiuri.
La baza lui sta principiul pe care se intemeiaza rinduiala convietuirii si a
solidaritatii colective din satele noastre de obste: toti pentru unul si unul
pentru toti.
Practicile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai vechi
timpuri se desfasoara si in prezent in forme deosebit de variate, implicind
participarea intregii colectivitati, inclusiv a copiilor. Craciunul concentreaza
o seama de ritualuri si obiceiuri intre care se remarca, in toata frumusetea si
prospetimea sa, colindatul copiilor.
Urarea de Mos Ajun (23-24 decembrie) se practica in intreaga tara, cu
denumiri variate dar aproape in toate satele cei care colinda sunt copii.
Colindele copiilor sint scurte, vestesc sarbatoarea, ureaza belsug in miei,
vitei, purcei, pui si cer, in versuri pline de haz, daruri cuvenite: alune pere,
mere, colaci.Urarile copiilor sint de cele mai multe ori scurte, dupa care, in
versuri pline de umor, solicita gazdei darurile. Continutul urarii poate sa fie
acelasi la fiecare casa colindata. Copii sint rasplatiti intotdeauna cu daruri.
Cel mai raspindit este colacul de piine, pregatit anume pentru acest prilej.
Colacii facuti din faina de griu, impletiti in forma de opt, se numesc
colindete sau colindeti. Alteori se mai numesc bolindete, bolindeti sau
bobideti. in afara de colaci darurile pot fi compuse din fructe, bomboane.
Cu citeva zile inaintea inceperii ciclului zilelor “festive”, in comunitatea
traditionala romaneasca are loc sacrificarea porcului, in ziua de Ignat-20
decembrie.

Moldova se mindreste cu o bogatie de traditii in arta populara, in special

cu confectii originale si colorate, produse de olari, timplari, tesatori, cioplitori
de lemne, mesteri in prelucrarea pietrei. Una dintre cele mai vechi meserii
este olaritul. in trecut oalele, ulcioarele, farfuriile, si cratitele din ceramica au
fost folosite in viata de toate zilele. Arta ceramicii este de o inalta calitate, se
deosebeste prin diversitatea formelor, marimilor si prin varietatea ampla a
desenelor si culorilor. Mestesugul tesutului s-a raspindit datorita unei vechi
traditii conform careia mireasa trebuia sa ofere drept zestre covoare tesute cu
mina ei. Covorul moldovenesc este, de obicei, neted, executat din lina pura
sau amestecata cu bumbac, cinepa, in, matasa, cu ornamente multicolore.
Sarbatorile sunt mereu desfasurate in “casa mare”, cea mai frumoasa odaie
dintr-o casa moldoveneasca. Pastrind o veche traditie, un moldovean isi va
impodobi “casa mare” si isi va invita aici rudele, prietenii, vecinii si
cunostintele. “Casa mare” nu e doar camera de zi, este de asemenea un loc al
memoriei pentru rudele din familie. Peretii sunt decorati cu fotografii ale
rudelor, parintilor, copiilor si nepotilor, cu prosoape brodate din stofa de
casa.

Saptamina Patimilor, numita in popor si Saptamina Mare, este la toate

popoarele crestine a saptea si ultima saptamina a Postului Mare. in zilele
acestea se fac cele mai multe pregatiri pentru sarbatoarea Pastelui.Locuitorii
satului Criva la fel se pregatesc.
Mai ales in trecut , pentru Saptamina Patimilor erau caracteristice
urmatoarele traditii (pagine si crestine) :
 pastrarea linistii, a tristetii generale;
 servicii divine mai frumoase ,mai fecvente ca de obicei;
 focuri rituale;
 respectarea stricta a postului;
 interdictia unor importante lucrari casnice;
 ingrijirea locuintelor;
 curatenia prin curti;
  intreruperea provizorie a lucrarilor principale in cimp;
 confectionarea hainelor noi pentru sarbatoare ;
 taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori;
 tocmirea lautarilor pentru hora satului;
 impartasirea la biserica, iertarea reciproca intre oameni etc.

Cea mai mare, si cea mai insemnata, mai sfinta si mai imbucuratoare
sarbatoare de peste an , este sarbatoarea Pastelui, Pastele sau invierea
Domnului, deoarece in aceasta zi "Hristos a inviat din morti cu moarte pre
moarte calcind si celor din morminte viata daruindu-le", iar pe cei vii
rascumparindu-i de sub jugul pacatului stramosesc si impacindu-i cu
Dumnezeu; si al doilea, pentru ca ea cade totdeauna la inceputul primaverii,
anotimpul cel mai frumos si mai placut, cind toata natura reinvie.
Cea mai insemnata coptura, pe care o maninca atit romanii din sud cit si cei
din nord in decursul sarbatorii Pastilor, este pasca.
Pasca se face in cele mai multe parti numai din faina de griu ales, cernuta
prin sita deasa, care mai inainte de aceasta se plamadeste ,si dupa ce se pune
in plamadeala aluat, se lasa sa dospeasca pina ce creste si da sa iasa din
covata in care s-a framintat afara.
Cauza de ce se face pasca pretutindeni numai din faina de giu e urmatoarea:
cea mai mare si mai insemnata sarbatoare de peste an e Pastele, deci si
coptura cea mai insemnata , ce se face pentru aceasta sarbatoare e pasca..
Iata din ce cauza se face din griu ales. Piinea cea mai aleasa este griul,
pentru ca e cinstea mesei.In afara de pasca despre care am vorbit se mai fac
de Pasti si alte copturi precum: babe , cozonaci, invirtite, placinte, colaci…

La miezul noptii, dupa ce fiecare s-a spalat si imbracat frumos se duc la

inviere. Se spune ca cel care nu merge la invierea lui Hristos la biserica acela
se imbolnaveste si petrece tot anul pina la Pastele viitor in lipsuri si nevoi.
Dupa liturghie, cam intre 5 si 6 dimineata, fiecare isi sfinseste pasca si ouale
rosii aduse. Dupa sfintire oamenii se aseaza fata in fata si aprind o lumina.
Aceasta lumina se aprinde pentru a arata bucuria invierii.
Sosind Pastele, atit cei care merg la inviere, cit si ceilalti ai casei, se spala
int-un lighean in care se afla oua si banuti. Oul rosu semnifica sanatatea, iar
banii bogatia. La masa se ciocnesc ouale rosii. Ciocnesc intii sotii, mai apoi
copiii cu parintii si parintii cu celelalte neamuri, amici si cunoscuti. Se crede
ca toti cei ce ciocnesc unul cu altul se vor vedea pe lumea cealalta. Se mai
zice ca al carui ou se strica primul , acela e mai slab, are sa moara mai
degraba sau i se iarta pacatele. Cel mai mic de ani tine oul cu capul in sus,
iar cel mai mare ciocneste, zicind : ”Hristos a inviat!”, iar cel mai mic
raspunde :”Adevarat a inviat!”.

Hramul satului Criva este sarbatorit pe data de 22 noiembrie de

Sf.Arhangheli Mihail si Gavriil.In aceasta zi gospodinele pregatesc cele mai
alese bucate cum ar fi racituri, sarmalele din frunza de varza,carnatii din
porc,diferite salate conservate(de tip ghiveci), pirjoale din carne de
gaina,placintele cu mere, brinza, varza, rulada din carne, jambon afumat in
cuptor, si alte dulciuri pregatite in mediul casnic.

CONCLUZIE

Satul Criva detine un potential natural si socio-cultural extraordinar, aici

putem vizita celebra pestera “Emil Racovita” care se afla pe locul 3 printre
pesterile de gipsuri si pe locul 8 in topul general al subteranelor gigantice de
pe planeta.Criva este un caz tipic în care interesele financiare ale marilor
companii apar la suprafaţă şi finalizează cu distrugerea ireversibilă a
rezervaţiilor peisagistice şi a monumentelor naturii. Cariera are o influenţă
nefastă nu doar asupra locuitorilor, ci şi a uneia dintre cele mai importante
relicve naturale din lume – vestita şi unica în felul său peşteră „Emil
Racoviţă”. Aceasta s-ar putea stopa doar cu implicarea autoritatilor centrale
care trebuie sa-si dea seama de valoare ce o prezinta aceasta pestera.
In prezent, după efectuarea lucrărilor de amenajare care ar include şi
măsurile necesare de securitate, sistemul carstic ar putea fi propus ca obiect
de speoturism internaţional combinat si cu turismul rural incit Criva este un
sat plin de traditii si de obiceiuri ce au la baza valorile spirituale ale
neamului nostru.

CONTACTE
Ivanov Octavii – primarul satului Criva.
Zi de primire – luni,
Telefon: (247) 47-3-36
Fax: (247)47-2-74
E-mail:primariacriva@yahoo.com
Info e-mail: crio_inform@rambler.ru

BIBLIOGRAFIE
Satul Criva :: www.Criva.md :: Pagina Oficiala