6.

3 Psihopatologia gandirii si limbajului;

Gndirea

proces central al vieii psihice, ce asigur distincia ntre esenial i

fenomenal n ordinea ideilor i lucrurilor, dar i edificarea relaiilor dintre ele,

intercondiionarea lor

operaiile gndirii: - analiza: separarea mental a prilor componente ale

obiectelor i fenomenelor ;
- sinteza: reunirea mental ntr-un ansamblu unitar a
prilor componente ;
- comparaia: distingerea asemnrilor i a deosebirilor
dintre obiecte i fenomene ;
- abstractizarea: extragerea unei nsuiri eseniale a
obiectului, fcnd abstracie de restul trsturilor sale ;
- concretizarea: conceperea obiectului n toat varietatea
trsturilor sale ;
- generalizarea: ridicarea de la reflectare a unui obiect la o
categorie de obiecte, pe baza unor elemente comune i eseniale ;
-cuvntul: elementul esenial n toate operaiile gndirii; achiziioneaz, pstreaz,
vehiculeaz informaia ;
- noiunile se exprim printr-o varietate de cuvinte ;
- judecile oglindesc raportul dintre obiecte i fenomene ;
-raionamentul: alctuit din judeci; are o structur i o funcie logic
Tulburrile gndirii
A)Tulburrile ritmului

Accelerarea ritmului ideativ

Se descriu: 1. fuga de idei= curgerea rapida a ideilor, trcerea rapida de la o ide
la alta, cu tendinta acestora de a se asocial superficial
- apare in manie, intoxicatii usoare cu alcool,
amphetamine, schizofrenie, tulburare schizoafectiva, surmenaj, oboseala
2. tahipsihie -viteza perturbat de nlnuire a ideilor

asociatiile se fac la intamplare dupa aspecte superficiale, dupa rima,

localizare in timp si spatiu sau dupa contraste facile

apare la --oamenii antrenai, cu elan creator. Gndirea este ingenioas i cu

un bun randament.
-- patologie (nlnuirea tumultoas, creterea numrului asociaiilor
i evocrilor, scderea profunzimii ideilor, discurs mental sincopat, digresiuni ce
ntrerup firul logic)*hipomanie (se accelereaz progresiv, asociaiile se fac tot mai
superficial) *stari de excitatie psihomotorie din:- schizofrenie - paralizia generala
progresiva - starile de ebrietata - intoxicatiile usoare* starile nevrotice * starile de
oboseala marcata si surmenaj
3. Mentismul
depanare rapida si incoercibila a reprezentarilor si ideilor ; bolnavii au
atitudine critica, fac efort sa-si stapaneasca gandurile dar nu reusesc ; provoaca
anxietate, ii impiedica pe bolnavi sa se odihneasca
apare n -surmenaj, intoxicaii cu cofein, alcool, tutun, cu medicamente
psihotone si psihodislepticde ; schizofrenie( in cadrul sindromului de automatism
mintal)
( tahipsihie= accelerarea cvasiglobala a vietii psihice)

4.Incoerenta gandirii- legaturile dintre idei isi pierd complet aspectul logic, se
desfasoara la voia intamplarii, iar exprimarea verbala devine lipsita de continut si
neinteligibila
-

salata de cuvinte= forma extrema a incoerentei gandirii- se caracterizeaza

prin aceea ca bolnavul exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec liipsit total
de continut logic
-

verbigeratie- repetarea stereotipa a acelorasi propozitii, fraze sau cuvinte,

frcvent lipsite de inteles

-

se intalneste in:- schizofrenie, - stari dementiale avansate, - tuburari de

constiinta
ncetinirea ritmului ideativ
-

exprimare lenta, raspunsuri intarziate

a)

lentorea ideativa- exprimare in ritm lent(bradilalie), cu voce de intensitate

scazuta
-- bradipsihie= slabirea fortei reprezentative si imaginative, deci scaderea
cvasiglobala a functiilor psihice
--apare in: stari de epuizare, convalescenta, dupa boli somatice, toxice,
infectioase

apare n afectiuni neurologice cu interesare extrapiramidala, ca boala

Parkinson, parkinsonismul postencefalic, encefalite ; intoxicatii cu oxid de carbon ;

stari de obnubilare a constiintei ; boli psihice:- melancholia - schizophreniaoligofrenia
Vscozitatea psihic

forma speciala de lentoare ; apare n epilepsie, presupune alaturi de lentoare

o incapacitate de desprindere de subiect

Fadingul mintal

scderea progresiv a gndirii pana la oprirea fluxului ideativ(are loc

stingerea unei fraze ncepute) ; apare n schizofrenie i depresie

Barajul ideativ

oprirea ritmului ideativ, brusc, pentru cateva secunde ideea ntrerupt poate

fi reluat dup o pauz ; poate urma o nou tcere i o nou idee rupt din context,
dup o eclips ideativ ; n pauzele ideative, pacientul are un gol ideativ sau este
perturbat de halucinaii ; apare in schizofrenie
Scaderea productivitatii ideilor= saracirea ideativa; ideile sunt din ce in ce mai
concentrice, cu un sistem de referinta tot mai redus, deseori monotematice
-

apare in :- strari de surmenaj - tulburari ale constiintei- stari depressive -

schizofrenie
Anideaia=dispariia fluxului ideativ, nu trebuie confundata cu barajul
ideativ( in care exista un continut ideativ dar care ramane necunoscut celor
din jur)

apare n -stri comatoase, idiotie, dementa, epilepsie

b)

Tulburri de continut ale gndirii

a)
Idea dominanta- polarizeaza in mod tranzitoriu tematica ideativa si
are o anumita tema;apartine gandirii normale si se impune preferential si motivate fie
prin ineditul ei, fie prin alte conditii susceptibile de a-I acorda o valoare intensiva
apare in psihotraume, stari pasionale
b)
Ideile obsesive - sunt idei care acapareaza si constrang intreaga gandire,
sunt recunoscute de bolnav ca neconforme cu gandirea proprie, face eforturi pentru a
scapa de ele dar nu reuseste.

Clinic , obsesiile se prezinta sub urmatoarele forme:

1.

obsesiile ideative- idee ce asediaza gandireampune constiintei; subiectul

este in dubiu aspra activitatilor sale ; majoritatea ideilor au caracter bifazic, ele fiind
imediat si spontan urmate de altele opuse
2.

amintirile(perseverarea penibila a rememorarii unor evenimente cu continut

neplacut, jenante) si reprezentarile obsesive-(aparitia unor idei care contrazic

realitatea si determina reprezentarea figurativa senzorial-plastica, reprezentarea care ia
uneori aspectul unei proiectii eidetice)
3.

obsesiile fobice-constau in teama fata de anumite obiecte, lucruri, fiinte,

teama nejustificata(si apreciata ca atare ), dar pe care pacientul nu o poate alunga in

ciuda faptului ca evita situatia respectiva, apar pe fondul unei anxietati difuze

fobia = starea de frica, cu obiect bine precizat, bolnavul recunoaste

caracterul irational al fricii sale, o apreciaza in mod critic, lupta pentru a o inlatura, dar
nu reuseste
-

se caracterizeaza, ca si obsesiile prin intensitate, adezivitate, ilogism si

rezistenta de neinvins
-

clasificare:-- frica de locuri(- agorafobia-hipsofobia- frica de locuri inalte

claustrofobia) -- frica de obiecte (aimofobia-de obiecte ascutite ;oxifobia - ace,

foarfece - hidrofobia- de tren de cale ferata, de vapor, de apa) -- frica de oameni-- frica
de boala -- frica de moarte -- frica de animale -- antropofobie- frica de multime, de
aglomerari de oameni
4. Obsesiile impulsive
- indeamna bolnavul la acte particulare, lipsite de ratiune, inacceotabile sau ridicole.
Teama ca ar putea executa aceste acte se numeste compulsiune.
- Compulsiuni sunt legate de obicei de anumite idei obsesive, contrastante cu
convingerile bolnavului(teama mamei de obsesia sugrumarii propriului copil), ele

persistand atata timp cat bolnavul se afla in situatia de a putea comite actele
impulsive. In acest tip de obsesii impulsive si de contrast, bolnavul isi iau masuri de
aparare pentru ca aceste lucruri sa nu se intample.
- In alte tipuri de obsesii si de fobii, bolnavul va executa o serie de actiuni menite sa
elibereze tensiunea sau sa temporizeze impulsiunea obsedanta, ei indeplinind astfel
adevarate ritualuri. Ritualurile sunt acte surogat care substituie actiunea avand efect
anxiolitic.
Ideile obsedante
- se intalnesc in nevroza obsesivo-fobica, si in psihopatia psihastenica, in
surmenaj, astenie, psihoze, in debutul schizofreniei.
c)

Ideea prevalenta- se caracterizeza prin pozitia dominanta in campul

constiintei si semnificatii aberante. Intamplarile din realitate sunt luare drept

argumente si puncte de sprijin. Desi este neconcordanta cu realitatea ea este
concordante cu personalitatea individului
Caracteristici:neconcordanta cu realitatea ; locul prevalent in psihismul
individului ; concordanta cu sistemul ideativ individual( nu-i recunosc caracterul
patologic) ; sprijinul ideilor adiacente ; tendinta la dezvoltare si inglobare a
evenimentelor si persoanelor din jur ; potential psihopatologic delirant
Apar in epilepsie, alcoolism, sdr. predelirant
d) Ideile delirante= pasul ultim in patologia gandirii determinand
transformarea calitativa a acesteia, detasare de normalitate; judecata
sau rationament care reflecta in mod eronat realitatea, modificand
conceptia despre lume si comportamentul bolnavului

Caracteristicile ideilor delirante

idei cu coninut fals (premise false), neconform cu realitatea

antreneaz convingerea ferm a pacientului n veridicitatea lor

sunt impenetrabile la contraargumente logice i dovezi

delirul este cea mai elocvent expresie a activitii mintale morbide

modific comportamentul pacientului

Particularitati: a) este o judecata eronata care domina constiinta

bolnavului si-I modifica in sens patologic comportamentul

c)

este de obicei impenatrabila la contraargumente si inabordabila prin

confruntare, in ciuda contradictiilor cu realitatea

d)

este incompatibila cu actiunea atitudinii critice, bolnavul

fiind lipsit de capacitatea de a-I sesiza in mod constient esenta patologica

Caracteristicile delirului

1. anastrofa: debut brusc, ca o revelaie sau pregtirea apariiei printr-o faz

predelirant aceast perioad este marcat de cutri, nencredere, retragerea

persoanei

2. coninut: la limita posibilului, ca n delirul expansiv din episodul maniacal

3. tematica: monotematic vs. politematic

4. unitate sau articulare n sisteme delirante

5.sistematizare:

delir sistematizat, monotematic, argumentat aparent logic i credibil, chiar

dac coninutul este neverosimil

-

delir nesistematizat, n care temele delirante sunt disparate, greu de urmrit

i de neles prin natura discursului dezlnat (se pot ntlni ambele forme n
schizofrenie, n funcie de tipul i de debutul acesteia)

6. rsunetul afectiv:

delir congruent, n conformitate cu starea afectiv (mai ales n tulburarea

afectiv major)
-

delir incongruent: starea afectiv este contrar coninutului delirant (mai ales

n schizofrenie)

delirul indus (folie deux): inductorul are o putere persuasiv asupra unei

persoane puternic implicate afectiv indusul, care preia delirul

Temele delirante
Deliruri paranoide

persoana n cauz are convingerea c face obiectul unui prejudiciu

material, moral etc.

se simte persecutat i nedreptit

interpreteaz orice gest sau comentariu ca reprezentnd aluzii personale

rutcioase

delirul de interpretare: toate evenimentele i replicile sunt interpretate ca

personale

delirul de relaie: se dezvolt concentric, pe fundalul unei personaliti

vulnerabile, cu eventuale infirmiti

persoana este marcat de suspiciune, nencredere, fiind convins c toat

lumea i cunoate slbiciunile, eecurile i i bate joc de ea

delirul de urmrire: convingerea c este urmrit i hruit prin metode

sofisticate

delirul de persecuie: individul este subiectul unor comploturi; i dezvolt

un sistem de aprare, de anihilare, apoi preia ofensiva i recurge la reclamaii

se transform din persecutat n persecutor (de aceea, constituie o urgen

psihiatric)

delirul de influen: pacientul este persecutat de la distan, prin mijloace

tehnice sofisticate: unde electromagnetice, raze X, telepatie etc.

acest delir asociaz pseudohalucinaii i face parte din sindromul de

automatism mental

individul are impresia c i se ptrunde n intimitatea gndurilor, c i se citesc

gndurile i i se difuzeaz n afar

delirul de otrvire: convingerea pacientului c va fi suprimat prin substane

nocive, puse intenionat n mncare, butur, haine

pornete de cele mai multe ori de la un gust ciudat, interpretat ulterior pe

model delirant (apare n schizofrenie, dar i n patologia vrstnicului)

Deliruri expansive (apar n special n tulburrile afective severe, n tulburarea

schizofrenic afectiv, n demen, n sindromul moriatic)

apar pe un fundal de mulumire, satisfacie (sunt n principal congruente)

se refer la origine, situaie social, capaciti intelectuale, statut etc.

delirul de grandoare: delir de bogie; principala tem delirant sunt averile

fabuloase de care dispune

delirul megalomanic: caliti personale, fizice i intelectuale, excepionale

delirul de invenie: individul se crede antrenat n aciuni de descoperire a

unor sisteme revoluionare, inedite

delirul de filiaie: individul se crede descendent al unei familii nobile, caut

dovezi n vederea legitimrii

delir de reforma: - elaborarea unor planuri filantropice

delir erotomanic- este iubit de o persoana cu nivel social mult superior

delir mistic:- se cred purtatorii unor misiuni de ordin spiritual

Deliruri micromanice (depresive)

evolueaz pe fundalul afectiv depresiv i prezint un mare risc de suicid

subaprecierea propriei persoane

delirul de autoacuzare: analizeaz foarte atent aciunile din trecut, i atribuie

vinovii inexistente, solicit pedeaps, se poate autodenuna; prezint un risc foarte

mare de omor altruist, urmat de suicid

delirul de ruin: are convingerea c este condamnat la un trai nedemn,

srccios, de mizerie

delirul de negaie: propria persoan i lumea exterioar sunt ca i inexistente;

apare mai ales n patologia vrstnicului

delirul hipocondriac: organele interne sunt mcinate de boli, putrezesc;

apare, de asemenea, mai ales n patologia vrstnicului

delir de transformare si posesiune: au suferit o metamorfoza fizica sau ca au

fost transformati in animale

delir hipocondriac: - convingerea ca sunt amenintati sau afectati de o boala

grava

delir de autoacuzare, de vinovatie: - isi atribuie vini inexistente

sindromul Cotard: cuprinde delir de enormitate (se refer la ansamblul

simptomatologiei pe care o descrie bolnavul), delir de negaie (nuntrul lui nu se afl

nimic, nu mnnc, nu respir), delir de imortalitate.
Alte teme delirante

delirul de posedare: corpul i este locuit de diferite fiine

delirul zooantropic: posesiunea se refer la ntregul organism: bolnavul

crede c s-a transformat n animal

delirul de gelozie: convingerea de infidelitatea partenerului; sunt cutate

probe ale adulterului

erotomania: impresia c este iubit de persoane deosebite (staruri, persoane

publice etc)

anumite coincidene sunt interpretate ca probe evidente de dragoste

delirantul investete afectiv n idealul su, i caut compania, devine

insistent

n cazul refuzului explicit, apare ura

n principiu, face parte din sindromul de automatism mental

Idei delirante mixte ele sunt caracterizate de ambiguitate si tonalitate afectiva

pe care evolueaza
a)

delirul de interpretare- tendinta de a analiza, descifra, explica toate

aspectele lumii inconjuratoare prin referire la propria

persoana- cuprinde idei

deinfluenta( sunt persecutati prin diferite mijloace sophisticate), idei de relatie

b)

delirul residual ide care ramane dup ace au trecut toate celelalte aspecte

psihopatice.
Deoarece modalitatile de aparitie si de formare nu sunt inca elucidate, se
considera ca delirul de imaginatie apare ca urmare a unei simple fabulatii iar
delirul de interpretare ca o consecinta a unor greseli de judecata a fenomenelor
reale.
Comunicarea i tulburrile ei
Tulburri de comunicare
Tulburrile expresiei verbale
Limbajul= activitatea de comunicare intre oameni si de realizare a gandirii
verbale, notionale, specific umane.

1) dislogii- tulburari mentale de limbaj, sunt consecutive modificarilor de forma

si continut ale gandirii evoluand fara modificari ale functiei limbajului si ale
aparatului logomotor
a) tulburari de forma sau ale activitatii verbale (de intensitate, inaltime,
timbru)
* hiperactivitate verbala bavardajul- creste debitul cuvintelor apare in
deteriorarile involutive, senile, isterie, stari anxioase
- tahifemia- creste ritmului si debitului verbal prin accelerare ideativa
- logoreea- bavardaj si tahifemie, este usor sesizabila si apare i contextul unei
stari de agitatie mai mult sau mai putin accentuata, consta in cresterea ritmului verbal
si a fluentei vorbirii pana la pierderea sensului discursului bolnavului care devine
incoerent
* hipoactivitate verbala mutism- scaderea pana la disparitie a activitatii verbale;
poate fi absolut, relativ ( compensat prin mimica), discontinuu, electiv
- mutacism mutism deliberat, voluntar
- blocajul verbal datorita incoerentei ideative consta in intreruperea brusca a
fluxului verbal, urmata de o perioada variabila de absenta a emisiunii ideative si
verbale
-negativism verbal in schizofrenia catatonica
- bradifemie sau vorbirea laconica sau saracirea vorbirii= diminuarea vorbirii
spontane, cu raspunsuri scurte, neelaborate, care evita sa aduca informatii
suplimentare, limitand comunicarea, apare in stari afective negative din depresii,
schizofrenie
- solilocvia- vb singur, fara intentia comunicarii, in schizofrenii
-vb stereotipa- repetarea nejustificata a unor portiuni de fraze, expresii care nu
contribuie la precizia comunicarii

-tangentialitatea-vb digresiva care reduce comunicarea sau o face irelevanta pt ca

oculteaza ideea principala
- ecolalia repetarea cuvintelor auzite in schizofrenia catatonica, demente
- psitacism vorbire incoerenta in idiotie, demente avansate
b) tuburari de continut ( ale functiei lingvistice,, semantice) al limbajului si se
caracterizeaza prin alterarea sensului cuvintelor, care pot fi modificate, fuzionate,
trunchiate. Are loc la nivelul cuvintelor si sau sau frazelor.
1. la nivelul cuvintelor ( apar in schizofrenie si psihastenie)
- paralogismul schimbarea sensului unui cuvant uzual
- neologismul cuvinte imaginate de bolnav
- jargonofazia crearea unui limbaj nou, ca si cand ar folosi o limba noua
2. la nivelul frazei ( apare in intoxicatii, confuzii mentale, manie)
- agramatism utilizarea unui limbaj in stil telegrafic
- embololalia insertia unor cuvinte straine de sensul obisnuit
- schizofazia reuniunea intamplatoare a cuvintelor
2) disfaziile constau in ansamblul comprehensiunii si exprimarii limbajului oral
si scris, datorate tulburarilor functiei limbajului ( provocata e o leziune cerebrala ),
sunt sinonime afaziilor. Ele cuprind tulburari ca :
- surditate verbala- incomprehensiunea vorbirii
- intoxicatia prin cuvant repeta raspunsul de la prima intrebare si la
celelalte intrebari
- amnezia verbala uitarea unor cuvinte sau a vorbitului
3) dislaliile- tulburari de pronuntare, determinate de modificari de intensitate
patologica ale functiilor aparatului logomotor
- dislalia pe R( rotacism) imposibilitatea pronuntarii literei R

- sigmatismul- sasaiala
- rinolalia vorbirea pe nas
- balbismul balbaiala ( tonic, clonic, tonico- clonic)
Tulburarile limbajului scris
1. tulburarile psihografice ( corespuzatoare dislogiilor)
a) tulburarile activitatii grafice
- hipoactivitate grafica scaderea activitatii grafice chiar pana la
refuz
- negativism grafic - hiperactivitate grafica- de diferita intensitati- in forma maxima=
graforee- tendinta patologica de a scrie
- grafomania- predilectia pentru exprimarea grafica, manifestata in
exces
- incoerenta grafica- cuvinte sau fraze lipsite de sens
- stereotipii grafice repetarea unui cuvant sau fraza
b) tulburarile morfologiei grafice ( aspectul scrisului)- litere mari, mici, randuri
ascendente, descendente
- scrisul seismic litere inegale, randuri suprapuse
- grifonajul aspectul unei mazgalituri
- scrisul in oglinda- de la dreapta la stanga
- scrisul in ghirlanda
c) tulburarile semanticii grafice
- paragrafismele- omisiuni, transpozitii ale literelor
- neografismele- corespunzatoare neologismelor