DUCATEX SA

PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

CAP. I.4.
4.1. - PRIMUL AJUTOR IN CAZUL FRACTURILOR
Fracturile pot fi:
Inchise, cand cel putin pielea a ramas intacta;
Deschise, cand s-a produs si o rana prin care factorul de fractura comunica cu exteriorul.

Fracturile deschise sunt mai grave, ele fiind insotite de hemoragii si putand fii complicate prin
infectii.
Ce nu trebuie facut in cazul fracturilor:
Sa se actioneze brutal si sa se impuna victimei miscari inutile;
Ridicata victima in picioare sau transportata inainte de imobilizarea fracturii;
Nu se vor deplasa fragmentele osoase, uneori ascutite si taioase, care pot distruge muschii,

vasele de sange sau nervii provocand hemoragii sau paralizii;

Transformarea fracturii inchise intr-una deschisa;

Ce trebuie facut:
In cazul oricarei fracturi se verifica existenta pulsului, coloratia si temperatura pielii,

sensibilitatea cutanata. Modificarea acestora prezinta semne de gravitate;

Primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un pericol

pentru salvator sau accidentat. Victima trebuie asezata in cel mai apropiat loc unde ranile pot fi
temporar asistate si stabilizate;
In caz de fractura deschisa se va opri mai intai hemoragia dupa care se va pansa rana. Se

poate administra un calmant pentru diminuarea durerilor (antinevralgic, algocalmin);

Factura va fi imobilizata cu ajutorul atelelor confectionate special sau improvizate (bucati

de scandura, sipci, etc.) aplicate la membre de o parte si de cealalta a fracturii;

Orice imobilizare va cuprinde doua articulatii (incheieturi) cea de deasupra si cea de

dedesubtul fracturii;
Atelele vor fi invelite cu materiale moi pentru a nu rani pielea, stanjeni circulatia sangelui

sau mari durerea provocata de rana;

Este interzisa aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea;

SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 13

 Acolo unde atela nu se poate mula exact pe partea imobilizata, golurile se vor umple cu

vata;
Se trage apoi o fasa la inceput circulara, apoi serpuitoare in jurul atelelor si a

membrului fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie;

Imobilizarea accidentatului va fi efectuata de minim doua persoane. Una va

ridica membrul fracturat cu o mana in timp ce cu cealalta sprijina locul iar cealalta va
aplica atelele si trage fesa;
Partea imobilizata va fi controlata la intervale de 15 min pentru a fi siguri ca bandajul nu

devine prea strans prin umflarea zonelor inconjuratoare. In caz contrar acesta impiedica circulatia
sangelui si provoaca dureri;
La fracturile cutiei craniene, provocate de lovituri la cap sau caderea in cap, se vor aplica

comprese reci
Cand se presupune o fractura a coloanei vertebrale (cadere de la inaltimi etc.), accidentatul

va fi ridicat de pe pamant cu ajutorul unei scanduri introduse cu mare grija sub corpul lui. Se va
urmari cu strictete sa nu se provoace nici o indoire a corpului, intrucat se poate sectiona maduva
spinarii, provocandu-se paralizii ale membrelor si chiar moartea.
La fracturarea sau luxatia claviculei se va pune in golul subsuorii un ghemotoc sau sul de

vata sau alt material, se va bandaja bratul (membrul superior fiind indoit in articulatia cotului
formand un unghi drept) lipit de corp cu bandajul aplicat dinspre partea bolnava spre spate, se va
lega membrul superior de gat cu o legatura prinsa de antebrat sub cot si se va aplica o compresa
rece pe regiunea vatamata.
La fracturarea sau luxatia oaselor palmei se va pune in palma putina vata apoi se

va bandaja pe o scandura lata cat palma mainii. Se aplica comprese reci.

La fracturi sau luxatii ale membrelor inferioare se va pune in repaus complet

partea bolnava prin sprijinirea cu o scandura, bat, carton gros etc., astfel ca un capat al
sprijinului sa fie pana la subsuoara, iar celalalt pana la talpa (sau glezna).
La fracturarea coastelor se va bandaja strans pieptul sau se va strange cu un prosop in

timpul expiratiei.
La contuziile primite in regiunea abdomenului, insotite de lesin sau la contuziile pe tot

corpul, produse prin cadere va fi chemata imediat salvarea pentru transportarea accidentatului la
spital intrucat exista pericolul unei rupturi de organ si a hemoragiei interne.
In cazul patrunderii sub piele sau sub unghii, a unui corp strain, acesta va fi extras intreg

iar locul dezinfectat cu tinctura de iod si bandajat.

SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 14

 In cazul unei intinderi sau luxatii a tendoanelor se vor aplica comprese reci, bandaje

stranse si repaus.
4.2. - PRIMUL AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR
Arsurile provocate de foc, contactul cu obiecte fierbinti sua abur sunt considerate arsuri
termice.
In functie de profunzimea lor arsurile pot fi clasificate in:
Arsuri de grad I, limitate la stratul superficial al pielii, recunoscute dupa inrosirea

dureroasa a pielii;
Arsuri de grad II, ce cuprind toata grosimea pielii, recunoscute dupa aparitia basicilor cu

continut seros galben. Pe langa durerea mare resimtita de victima, pericolul principal consta in
inflamarea continutului basicilor;
Arsuri de grad III, cand leziunile depasesc grosimea pielii distrugand si straturile mai

profunde de grasime, muschi, vase, nevi, pana la os. Durerea este mai redusa deoarece
extremitatile nervoase din piele nu au fost distruse.
Arsuri de grad IV: cand sunt distruse toate straturile pielii, aparand necroza, cruste negre,

tesuturile fiind complet carbonizate,

Scopul primului ajutor este de a preveni si combate, pe cat posibil, aparitia complicatiilor.
In cazul arsurilor provocate de incendii se actioneaza astfel:
Stingeti focul, folosind stingatorul, aruncati peste victima o patura (haine, etc.); rostogoliti

victima la pamant;
Calmati durerile administrand calmante cum ar fi: algocalmin, antinevralgic;
Dati victimei, in cazul in care este constienta, sa bea mult lichid (apa, apa minerala,

ceai...);
Dupa scoaterea, cu multa precautie a imbracamintei, arsurile vor fi pansate ca orice rana

proaspata, cu material sterilizat sau panza curata, fara a fi unse cu alifii, uleiuri, vaselina sau alte
solutii si fara a fi atinse cu mainile. Dupa aceea, accidentatul va fi indrumat la spital.
Nu spargeti basicile;
Nu pipaiti si nu indepartati imbracamintea lipita de zona arsa;
Controlati respiratia victimei si, daca este cazul, aplicati respiratia artificiala;
In cazul arsurilor de grad II si III nu indepartati imbracamintea; acoperiti cu haine curate si

transportati victima la cel mai apropiat cabinet medical;

La arsurile la ochi cu arcul electric se vor aplica prisnite reci cu acid boric;
SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 15

Arsurile provocate de actiunea substantelor chimice (acizi si alcaline) vor fi spalate imediat cu
multa apa sau intr-un curent repede de apa curgatoare. Dupa spalare se va aplica o prisnita cu
solutie (2% bicarbonat de sodiu) in cazul arsurilor cu acizi, sau cu solutie slaba de otet sau acid
boric (1,5% acid boric) in cazul arsurilor alcaline.
4.3. - PRIMUL AJUTOR IN CAZUL HEMORAGIILOR
Hemoragiile externe pot fi venoase, arteriale sau capilare.
Hemoragiile venoase se caracterizeaza prin curgerea continua de sange rosu clar, cu jet
sacadat.
Primul ajutor urmareste oprirea imediata a hemoragiei, in care scop necesar este:
a) Sa fie ridicata in sus extremitatea ranita;
b) Sa fie acoperita rana ce sangereaza cu pansamente sterile, luate din pachet, facute ghemotoc si
presate usor pe rana, fara atingerea ranii cu degetele; deasupra se aplica un strat de pansamente
sau vata si se bandajeaza strans. Acest pansament compresiv nu se aplica atunci cand pe rana sunt
corpi straini (schije, bucati de sticla etc.), sau cand este vorba de o fractura cu fragmente de os in
plaga;
c) Daca hemoragia nu se opreste cu pansamentul compresiv, se procedeaza prin apasarea pe
vasele sanguine care alimenteaza cu sange regiunea ranita, prin indoirea extremitatilor la
incheietura de deasupra hemoragiei cu legarea extremitatilor si se trimite de urgenta accidentatul
la medic, sau se aduce medicul.
Oprirea hemoragiei arteriale prin apasare cu degetul a vasului sanguin pe osul apropiat se face cu
eficienta in urmatoarele puncte:
a) de la obraz, buze, barbie, prin apasarea arterei faciale pe maxilarul inferior;
b) de la gat si cap prin apasarea arterei carotide (la nivelul gatului) spre vertebre;
c) de la subsuoara si umar, prin apasarea asupra arterei de sub brat care se simte pulsand in axila
(subsuoara);
d) din palme si degete, prin apasarea arterei humerale de la incheietura bratului;
e) de la extremitatile inferioare, prin apasarea arterei femurale pe oasele bazinului la aplica
inghinala (stinghie) de la baza coapsei si a arterei poplitee in spatiul popliteu (de dinapoia
genunchiului).
Apasarea vasului sanguin pe osul respectiv trebuie sa fie facuta cu destula putere.
Pentru oprirea hemoragiei prin indoirea extremitatilor la incheieturi se va face un ghemotoc sau
sul, din orice materiale, care se aseaza in cavitatea formata din indoirea incheieturii situata mai
sus de locul ranii si apoi se indoaie incheietura pana la refuz, peste ghemotoc sau sul. In aceasta
pozitie, piciorul sau mana se leaga de corp.
Cand indoirea incheieturii nu este posibila din cauza unor fracturi concomitente, pentru oprirea
hemoragiilor puternice se va proceda la legarea jur imprejur, cu un cordon, a membrului
respectiv, deasupra hemoragiei. Drept cordon poate servi orice tesatura elastica, tub de cauciuc,
jartiera, bretele etc. Inainte de a aplica cordonul, membrul respectiv va fi ridicat cat mai sus, iar
cordonul va fi pus cat mai aproape de umar sau sold.
Locul unde se aplica legatura (cordonul) trebuie sa fie infasurat in prealabil, cu o tesatura moale.
SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 16

Legatura aplicata pentru oprirea hemoragiei nu va fi tinuta mai mult de 1 1/2 ore, pentru a nu
produce moartea tesuturilor lipsite de sange. Accidentatul va fi transportat imediat la policlinica
sau la spital, avand fixata vizibil pe haina o indicatie cu ora cand a fost aplicata legatura
(cordonul).
In cazul hemoragiei din nas, accidentatul va fi culcat sau asezat cu capul pe spate i se va desface
camasa la gat, se vor pune pe nas prisnite cu apa rece, i se vor strange narile cu degetele, apoi se
va introduce in nas un tampon de vata sau tifon steril, imbibat in apa oxigenata.

4.4. - PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE PROVOCATE DE CURENT

ELECTRIC - ELECTROCUTARE
A. SCOATEREA CELUI ACCIDENTAT DE SUB CURENT
La instalatiile electrice, atingerea partilor conducatoare de curent care se gasesc sub
curent (tensiune) provoaca in majoritatea cazurilor o contractare brusca si involuntara a
muschilor.
Din aceasta cauza, cand accidentatul tine conductorul in maini, degetele se strang atat de tare,
incat desclestarea lor de pe conductor devine imposibila. Daca acesta ramane in atingere cu
partile conductoare de curent, atunci este necesar sa se stie ca fara aplicarea masurilor necesare de
securitate, atingerea celui aflat in sub curent este periculoasa si pentru viata celui ce intervine.
Prima actiune de intreprins este deconectarea partii de instalatie de care este prinsa persoana
accidentatului. Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
1. In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime oarecare, deconectarea instalatiei si
eliberarea acestuia de sub curent poate sa provoace un rau mai mare decat cel cauzat de curentul
electric, de aceea trebuie luate toate masurile care sa garanteze securitatea celui accidentat in caz
de cadere.
2. In caz de deconectare, pot fi stinse concomitent si luminile. De aceea, trebuie luate masuri
pentru a avea alte surse de iluminat: (felinare, faclii, lumanari, un iluminat de rezerva, felinare cu
acumulatoare, etc.) fara sa se intarzie din aceasta cauza deconectarea instalatiei si masurile de
prim ajutor pentru cel accidentat.
3. In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fi executata suficient de repede, atunci trebuie
luate masuri de separare a persoanei accidentate de partile conducatoare de curent de care este
agatata si anume:
Pentru separarea celui accidentat de partile conducatoare de curent sau a conductei electrice de
aceasta, trebuie sa se faca uz de o haina, o franghie uscata sau un bat, sau orice mijloc asemanator
neconductor si uscat; nu se pot intrebuinta in aceste cazuri obiecte metalice sau umede; pentru ca
accidentatul sa fie separat repede de partile conducatoare de curent, se poate trage de haina lui,
daca este uscata si este departata de corp (poalele hainei), evitand in acelasi timp atingerile de
obiectele metalice inconjuratoare si de partile corpului neacoperite de haine;
De asemenea, nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare, fara a se lua masurile
necesare, deoarece incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute si ochiurile pentru sireturi sunt
bune conducatoare de electricitate; persoana care intervine isi va pune manusi sau isi va infasura
mainile cu o haina uscata; in cazul cand nu are asemenea obiecte, isi va pune sub picioare un
covor de cauciuc electroizolant, scanduri uscate sau va incalta cizme electroizolante.
Cand, in vederea salvarii, este nevoie sa se atinga cel accidentat pe partile corpului ce nu sunt
acoperite cu haine, trebuie sa se puna manusile de cauciuc si galosii sau sa se infasoare mainile cu
un fular uscat, cu o sapca de postav sau cu maneca ori pulpana propriei haine uscate etc. sau
SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 17

acoperind persoana accidentata cu o haina de cauciuc ori cauciucata (impermeabil) sau cu simpla
stofa uscata. Se mai poate interveni stand cu picioarele pe o scandura sau pe orice alt asternut
uscat, neconductor de curent, pe o legatura sau pachet de haine. Se mai recomanda sa se
foloseasca, daca se poate, numai o singura mana.
La joasa tensiune, cand curentul se scurge in pamant prin corpul celui accidentat prin
electrocutare si acesta strange convulsiv in maini un conductor, iar reteaua nu se poate deconecta
urgent, este mai bine ca cel accidentat sa fie izolat fata de pamant (de exemplu impingand sub el
scanduri uscate sau orice alt material izolant uscat, astfel incat sa nu mai atinga solul, peretii sau
alte obiecte din imediata apropiere) decat sa se incerce desprinderea mainilor.
Persoana care intervine trebuie sa respecte masurile ce trebuie luate la atingerea celui
accidentat, aratate mai sus.
De asemenea, se va avea grija ca cel accidentat prin electrocutare sa nu sufere alte
accidente la luarea acestor masuri. In caz de nevoie trebuie taiate conductoarele de joasa
tensiune, cu ajutorul unui topor cu coada de lemn uscat, cu foarfeci izolate sau cu
ajutorul unui aparat cu o izolatie corespunzatoare.
Operatia trebuie executata cu precautie (nu se ating conductoarele, se taie fiecare conductor in
mod separat, cu manusile de cauciuc si cu galosii pusi).
La inalta tensiune, pentru izolarea celui accidentat fata de pamant sau de partile conducatoare de
curent, cel care intreprinde acest lucru trebuie sa poarte incaltaminte de cauciuc dielectrica si
manusi si sa actioneze cu o prajina sau clesti izolati la o tensiune corespunzatoare.
Pe liniile electrice de transport, cand scoaterea accidentatului de sub tensiune printr-una din
metodele aratate mai sus nu se poate executa suficient de repede si fara pericole, trebuie sa se
recurga la scurtcircuitarea (prin aruncarea unor conductoare) a tuturor conductoarelor de linie si
legarea lor sigura la pamant (dupa regulile generale de tehnica securitatii). In acest caz, trebuie
luate masuri ca bucla aruncata sa nu atinga corpul persoanei care acorda ajutorul.
De asemenea trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
a) daca accidentatul se gaseste la inaltime, trebuie sa se previna sau sa se evite pericolul de
cadere;
b) daca accidentatul atinge un singur conductor, este adesea suficient sa se lege la pamant numai
acest conductor;
c) pentru a realiza legarea la pamant si scurtcircuitarea, este necesar in primul rand ca conductorul
intrebuintat in acest scop sa fie pus la pamant apoi aruncat peste conductoarele de linie care
urmeaza sa fie puse la pamant;
d) trebuie de asemenea retinut ca, daca in linie exista o capacitate electrica mare, prin deconectare
poate ramane o sarcina periculoasa pentru viata si numai legarea la pamant a liniei o poate face
inofensiva.
B. PRIMELE MASURI DUPA SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB CURENT
Modul de aplicare a masurilor de prim-ajutor este in functie de starea in care se afla accidentatul
dupa scoaterea de sub curent. In cazul cand acesta se afla in deplina cunostinta, desi pana atunci
fusese in lesin sau a stat mult timp sub tensiune, el va fi indrumat sau transportat la un medic,
spre a preveni o eventuala agravare a starii sale; in situatii grave, trebuie sa fie chemat medicul
sau salvarea la fata locului.
Pana la venirea medicului si pentru a nu exista din nou pericolul inghitirii limbii sau al inecarii cu
voma in cazul unui nou lesin, accidentatul se aseaza in decubit ventral, ca in imaginile urmatoare:

SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 18

Cand cel accidentat si-a pierdut cunostinta, el trebuie intins pe un loc neted si comod, i
se desface imbracamintea la piept si la gat, se iau masuri pentru improspatarea aerului,
se evacueaza din incapere persoanele de prisos, apoi i se da sa miroase o solutie de
amoniac, se stropeste cu apa (nu din gura !), i se fac frictiuni pe corp pentru incalzirea
corpului.
Medicul trebuie sa fie chemat cat mai urgent. In cazul cand accidentatul respira greu, foarte rar si
convulsiv, la fel ca un muribund, i se va face respiratie artificiala si un masaj in regiunea inimii.
In cazul cand persoana accidentata nu mai da semne de viata (respiratia, bataile inimii, pulsul sunt
absente) nu trebuie sa fie considerata pierduta. Moartea poate fi adesea numai aparenta, dar cel
accidentat va muri daca nu i se va acorda primul ajutor, facandu-i-se respiratie artificiala.
Respiratia artificiala trebuie facuta in mod continuu, pana la sosirea medicului, care, in aceste
cazuri, trebuie chemat urgent.

Pulsul se verifica la artera carotida, fara a presa excesiv.

SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 19

In operatia de readucere la viata a acelui accidentat prin electrocutare, care in aparenta este mort,
fiecare secunda este pretioasa, de aceea primul ajutor trebuie dat imediat, daca este posibil chiar
la fata locului; el va fi transportat in alt loc numai in cazul cand pericolul continua sa ameninte
atat pe cel accidentat cat si pe cel care acorda primul ajutor sau in cazul imposibilitatii acordarii
primului ajutor in timpul transportului. Electrocutatul poate fi considerat mort numai in cazul
unor grave leziuni externe, de exemplu fracturarea cutiei craniene in cadere sau carbonizarea
intregului corp.
Moartea poate fi declarata de catre medic. In nici un caz nu trebuie sa se aplice celui accidentat
mijloace empirice.
4.5. - PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE LESIN, INSOLATIE, RANIRI,
SOC CALORIC SI INTOXICATIE CU OXID DE CARBON
In cazul unei tendinte de lesin (ameteala, accese de voma, intunecarea vederii, lipsa de
aer) sau lesin efectiv, accidentatul este culcat cu capul in jos si picioarele putin ridicate, i
se da sa miroasa solutie de amoniac. Se va stropi fata cu apa rece.
La insolatii sau soc caloric, manifestate prin slabiciune, dureri de cap, mers nesigur, slabirea
pulsului etc., accidentatul trebuie dus imediat la aer si umbra, dezbracat, culcat (impachetari reci,
pungi cu gheata pe cap si ceafa). Daca accidentatul este constient i se da sa bea apa. La
intreruperea sau tulburarea brusca a respiratiei, i se va tace respiratie artificiala.
Intoxicarea cu oxid de carbon se produce fara o sesizare prealabila (oxidul de carbon neavand
miros) si se manifesta prin dureri de cap, batai la tample, accelerarea batailor inimii, slabiciune
generala, ameteala, greata, pierderea cunostintei. La aparitia simptomelor, victima trebuie scoasa
la aer curat si daca este posibil i se va da sa respire oxigen (nu industrial) dintr-un balon sau o
butelie. In caz de respiratie sacadata sau de intrerupere a respiratiei se va face respiratie
artificiala.
Cei care dau primul ajutor la patrunderea in incaperea in care aerul este poluat cu oxid
de carbon, vor fi echipati cu masti de protectie contra gazelor.
Intoxicarea cu solventi: acetat de etil, benzina de extractie, toluen, se produce datorita
degajarii de vapori la temperatura obisnuita.
Muncitorul intoxicat datorita inhalarii vaporilor degajati, se transporta intr-o incapere
bine aerisita:
se scoate imbracamintea si se departeaza de corp orice urma de solvent, prin spalare cu
apa si sapun. i se aplica sticle cu apa calda, se inveleste cu paturi, iar daca se constata ca
respira greu, i se administreaza oxigen. Se va transporta de urgenta la spital.
Produsele care contin metanol au o actiune toxica si sunt inflamabile (datorita metanolului).
Metanolul poate patrunde in organism prin inhalare sau prin contact cutanat.
Vaporii de metanol provoaca: iritarea mucoaselor nazale, oculare, ameteli, dureri de cap si
tulburari digestive. Simptomele dispar rapid daca accidentatul este indepartat urgent din atmosfera
poluata si scos la aer curat.
In cazul inhalarilor masive si prelungite, pot aparea :tulburari grave oculare, care in final duc la
orbire. Concentratia maxima admisibila de alcool metilic in atmosfera zonei de munca este de 250
mg/m3.
SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 20

In cazul stropirii cu produse care contin metanol, se sterg partile atinse ale corpului cu un tampon
de vata, dupa care urmeaza o spalare cu multa apa. Imbracamintea imbibata cu alcool metilic va fi
indepartata imediat de pe corpul muncitorului.
Orice rana poate fi usor infectata cu microbii aflati pe pielea ranii, In aerul din mediul
inconjurator, in pamant pe mainile salvatorului sau pe un pansament necorespunzator. Sunt in
special periculoase ranile acoperite cu pamant, la care este obligatorie executarea (de catre medic,
sora sau oficiant) injectiilor cu ser antitetanos.
Pentru a evita formarea puroiului, la aplicarea pansamentului se va tine seama de urmatoarele
reguli:
a) salvatorul trebuie sa se spele bine pe maini cu sapun, sau daca nu este posibil, sa-si unga
degetele cu tinctura de iod; totusi, nu va atinge rana cu degetele;
b) nu este ingaduit spalarea ranilor cu apa sau cu orice medicament sau acoperirea ei cu prafuri
sau unsori; se evita astfel formarea ulterioara de puroi;
c) nu este permisa curatirea ranii de nisip, pamant etc.;
d) nu este permisa inlaturarea de pe rana a cheagurilor;
e) pe rana se vor aplica numai pansamente sterilizate din trusa de prim ajutor.
Materialul de pansament va fi despachetat astfel ca sa nu se atinga cu mainile partea care urmeaza
a fi aplicata pe rana.
In cazul lipsei pansamentului steril, se va intrebuinta o batista curata (de preferat calcata proaspat)
sau o fasie de panza curata.
4.6. - PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE INTOXICARE CU SUBSTANTE TOXICE
Prin nerespectarea masurilor de sanatate si securitate in munca in folosirea substantelor
toxice pot aparea semne de intoxicare.
Cele mai intalnite simptome sunt: dureri de cap, ameteala, oboseala, greata, transpiratie, dureri
abdominale, varsaturi, etc...
De indata ce unele din aceste semne apar la o persoana care a venit in contact intr-un fel oarecare
cu substanta toxica, trebuie sa se ia imediat masurile de prim ajutor necesare.
Primele masuri de ajutorare se vor lua chiar la locul producerii accidentului.
In toate cazurile de intoxicare se va proceda la intreruperea expunerii la toxic prin scoaterea din
atmosfera contaminata, indepartarea hainelor, spalarea tegumentelor cu cantitati mari de apa si
sapun, fara a freca.
In functie de gravitatea intoxicatiei accidentatul va fi asezat intr-un loc uscat, ferit de soare, bine
aerisit.
Combaterea manifestarilor de iritatie a mucoaselor conjunctivale si nazale se va face prin
spalaturi abundente cu apa.
Daca patrunderea in organism s-a facut pe cale digestiva se vor produce varsaturi cu
bicarbonat de sodiu. Laptele, uleiul de ricin sunt contraindicate.
Masurile de igiena si de sanatate si securitate in munca sunt absolut necesare pentru
a preveni intoxicatia. Astfel este obligatoriu purtarea echipamentului de protectie:
SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 21

salopeta, manusi de cauciuc, masca de protectie, ochelari de protectie. Stropitorii manuali vor
purta si un sort de spate din cauciuc sau material plastic pentru ca pompa de spate sa nu vina in
contact direct cu salopeta. Preparatorii de solutie vor purta peste salopeta un sort din material
plastic sau cauciuc pentru regiunea abdomenului si pieptului.
Echipamentul de protectie va fi purtat numai in timpul lucrului, el va fi scos imediat in cazul in
care a fost udat cu substante toxice, scotand totodata si lenjeria de corp. Dupa terminarea lucrului
echipamentul de protectie va fi predat la magazie.
Masurile de igiena corporala au o importanta deosebita dat fiind faptul ca aceste substante se
absorb foarte usor prin piele.
Din aceste motive trebuie acordata multa grija manipularii ambalajelor ce contin produse toxice,
prepararii solutiilor si curatirii aparaturii.
In timpul lucrului este interzis consumul de alcool, de alimente si fumatul.
4.7. REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE
Fiecare dintre noi speram sa nu ni se intample sa asistam la vreun accident, speram ca
parintii ori copiii nostri sa fie permanent sanatosi. Ce facem insa in cazuri extreme,
atunci cand viata celuilalt depinde de noi, cand doar noi ii putem reda respiratia si bataile
inimii?...
Oprirea respiratiei (stopul respirator) si oprirea inimii (stopul cardiac), adica incetarea atat a
functiei respiratorii, cat si a functiei cardiace, duc la stopul respirator (sau sincopa cardiorespiratorie), care corespunde mortii clinice.
Oprirea intr-o prima etapa a respiratiei (stopul respirator) fara oprirea inimii, deci cu prezenta
pulsului bun la artera carotida, permite pe un interval variabil (3-10 minute sau chiar 12 minute)
ca reanimarea respiratorie sa aiba succes.
Stopul cardiac este urmat invariabil si de stopul respirator in 20-30 de secunde.
Din punct de vedere practic, inseamna ca exista reanimare respiratorie fara masaj cardiac, in
opriri accidentale ale respiratiei cu hemodinamica (circulatie sanguina) pastrata, dar nu exista
masaj cardiac fara respiratie artificiala, pentru ca odata cu stopul cardiac se opreste rapid si
respiratia.
Moartea clinica incepe odata cu stopul cardiac, care determina si oprirea circulatiei
cerebrale. Este deosebit de important de stiut ca moartea clinica este un proces
reversibil si victima poate reveni complet la o viata normala daca i se acorda primul
ajutor competent in timp util.
Moartea clinica (intervalul in care se poate incepe resuscitarea cardio-respiratorie cu unele sanse)
dureaza 3-4 minute.
Orice intarziere in acordarea primului ajutor eficient duce, dupa acest interval, datorita lipsei de
oxigen in creier, la moartea biologica, adica la moartea definitiva, ireversibila a victimei (leziuni
ireversibile in creier si alte organe, midriaza fixa, aparitia petelor cadaverice).
Rezulta ca in cadrul unui stop cardio-respirator salvatorul trebuie sa intervina cu cea mai mare
graba, in scopul de a preveni transformarea unui fenomen reversibil (moartea clinica) intr-unul
ireversibil, care este moartea biologica.
Semne ale victimei (in cazul mortii clinice):
SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 22


oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale;

incetarea batailor inimii;

absenta pulsului la carotida;

paloarea extrema a tegumentului;

globii oculari imobili (midriaza);

relaxarea completa a musculaturii, inclusiv a sfincterelor, ceea ce duce la pierderi

necontrolate de urina si materii fecale.
Inainte de a incepe reanimarea cardio-respiratorie, salvatorul se va asigura foarte rapid,
fara a pierde timp pretios, daca este intr-adevar vorba de oprire cardiaca, prin:
controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian, femural);
controlul respiratiei prin: semnul oglinzii (se pune in fata buzelor oglinda, care nu
se va aburi cand nu exista respiratie); se va incerca ascultarea respiratiei direct, lipind urechea de
toracele victimei pentru a sesiza miscarea aerului sau se va urmari miscarea unei foite de tigara
sau a unui tifon (care nu se va misca in caz de stop respirator).
Manevrele de reanimare incep cu eliberarea cailor aeriene superioare (gura, nas, faringe). Fara cai
aeriene libere, permeabile, orice efort de reanimare devine inutil. Semnele obstruarii acestora:
absenta miscarilor respiratorii normale, dificultate zgomotoasa in respiratie, balans intre torace si
abdomen, lipsa curentului de aer la nas sau gura, invinetire. La accidentatii fara cunostinta
obstructia se face cel mai frecvent prin caderea limbii daca accidentatul este culcat pe spate sau
prin prezenta corpilor straini (sange, secretii, apa). Eliberarea cailor aeriene este suficienta deseori
pentru ca victima sa-si reia respiratia (fara sa mai fie nevoie de respiratie artificiala). Se poate
obtine eliberarea cailor respiratorii prin asezarea in pozitii diferite (lateral - ofera cea mai mare
securitate pentru victima. Salvatorul ingenuncheaza lateral de victima si fixand cotul si
genunchiul opus al acestuia, il intoarce cu o singura miscare pe partea laterala.
Atentie: manevra este contraindicata in unele leziuni - fracturi de coloana, unele leziuni
ale peretelui toracic, etc.)
Deblocarea cailor respiratorii blocate de baza limbii:

Tehnica efectuarii resuscitarii cardio-respiratorii trebuie corect insusita, cu respectare

riguroasa a succesiunii timpilor de executie, dupa formula HELP ME.
H - hiperextensia capului: se trece o mana pe sub gatul victimei si i se ridica ceafa, iar cu a doua
mana, asezata pe frunte, se impinge capul spre spate, apoi se introduce un sul improvizat dintr-o
haina sau o patura sub umerii victimei.
E eliberarea cailor respiratorii: prin curatarea cu degetele infasurate intr-o batista sau cu un
tampon improvizat dintr-o bagheta de lemn sau de metal, infasurata cu o batista. In cazul in care
caile aeriene sunt astupate de corpi straini (mai frecvent la copii bile, nasturi, fragmente de os),
se ridica copilul in sus de picioare, i se deschide gura si se aplica cateva lovituri usoare intre
omoplati. La adulti loviturile se aplica asezandu-i culcat pe o parte..
SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 23

L - luxarea mandibulei, apasand pe unghiurile exterioare ale mandibulei cu ultimele patru degete
de la ambele maini, iar policele pe barbie; se proiecteaza mandibula inainte, in asa fel incat arcada
dentara inferioara sa o depaseasca pe cea superioara.
P pensarea nasului, cu policele de la ambele maini sau cu mana stanga.
Dupa aceasta pregatire, salvatorul trage aer adanc in piept, isi tine respiratia in inspiratie
profunda, apoi aplica repede, cu gura larg deschisa, buzele peste gura intredeschisa a victimei si
insufla cu putere aerul din plamanii sau in caile respiratorii ale victimei. Circumferinta buzelor
sale trebuie sa acopere buzele victimei pentru a impiedica pierderile de aer la comisurile bucale.
Aceasta succesiune de respiratii re repeta de 14-16 ori pe minut pentru a fi eficienta. De regula, la
adulti se insufla cu forta, la copii mai usor, iar la sugari foarte usor, cu deosebita grija (se pot
produce rupturi de alveole de plamani).
ME masajul cardiac extern: se aplica transversal podul palmei uneia dintre maini (de
obicei stanga) pe 1/3 inferioara a sternului, iar cealalta palma se suprapune
perpendicular pe prima. Cu cele doua maini suprapuse si cu bratele intinse, ajutandu-se
de greutatea corpului, salvatorul exercita presiuni ritmice asupra sternului.
Fiecare compresiune va fi brusca si scurta (aproximativ o secunda) si va exercita o presiune
verticala a sternului spre coloana vertebrala, in asa fel ca sternul sa fie infundat cu aproximativ 56 cm. Se apasa numai cu podul palmei, degetele fiind ridicate pentru a se evita comprimarea
coastelor. Dupa fiecare compresiune sternul este lasat sa revina in pozitie initiala, fara sa se ridice
mainile de pe sternul victimei. Daca este un singur salvator se fac doua insuflatii urmate de 12-14
compresiuni, daca sunt doi salvatori unul face o insuflatie, celalalt face 5 compresiuni sternale. La
copii se poate comprima cu o singura mana, iar la copiii mici, cu 1-2 degete, in ritm de 80-100 de
compresiuni pe minut. Masajul cardiac trebuie executat pana la reluarea batailor inimii. Daca,
dupa 50-60 de minute de resuscitare la o victima la care semnele care caracterizeaza instalarea
mortii biologice nu se remit, manevra de resuscitare trebuie intrerupta.
Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin:
aparitia pulsului la vasele mari (carotida, femurala)
aparitia reflexului la lumina, prin lipsa rigiditatii globului ocular
recolorarea tegumentelor.
Chiar daca victima isi reia activitatea respiratorie si cardiaca, este interzisa ridicarea lui pana la
venirea ambulantei.
4.8. RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
Aproximativ la jumatatea sternului se asaza podul palmelor cu degetele suprapuse si
coatele drepte, stati cat mai perpendicular pe victima, iar miscarea este din torace, nu
din musculatura bratelor.
Incepeti sa apasati de 30 de ori (30 de compresii toracice), numarand in gand, astfel incat sa faceti
o depresie a cutiei tracice de aproximativ 4-5 cm, dupa care
Observatie: masajul cardiac extern si respiratia artificiala NU se fac la persoane sanatoase,
la care nu este cazul.
Ingenuncheati langa pacient. Cu capul
victimei in hiperextensie se mentine gura
usor intredeschisa cu o mana, in timp ce
cu cealalta se sustine fruntea si se
penseaza nasul. Inspirati profund aer
SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 24

Aseazati etans gura pe gura victimei, si

insuflati aer timp de 2-3 secunde.
In acelasi timp se verifica daca toracele
se ridica atunci cand noi insuflam.

Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel incat toracele sa se ridice. Tineti capul
in hiperextensie cu barbia ridicata indepartand gura de la gura victimei si lasati ca toracele
pacientului sa revina. Volumul de aer pe care il insuflam este mai important decat ritmul in care il
administram.
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se
localizeaza punctul de compresie situat in partea
inferioara a sternului. Degetul inelar merge de-a
lungul rebordului costal pana la apendicele
xifoid (locul de intalnire a coastelor). La acest
nivel langa acest deget se aseaza alte doua
degete, respectiv degetul mijlociu si cel aratator,
dupa care asezam podul palmei celeilalte maini,
tangent la cele doua degete plasate pe piept,
aceasta este locul in care trebuie facute
compresiunile toracice.

Ingenuncheati

langa

victima,

faceti

doua

ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu

degetul inelar, pornind din partea inferioara a
rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul
de intalnire a coastelor). Ajungand cu degetul
inelar la apendicele xifoid, asezati degetul
mijlociu si aratator langa el, apoi asezam podul
palmei celeilalte maini, acesta fiind locul in care
trebuie facute compresiunile.
Asezam cealalta mana (cea cu care am reperat
apendicele xifoid), peste mana situata pe stern
fara ca degetele sa se sprijine pe torace.

SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 25

Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe

stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia
longitudinala a pacientului se fac compresiunile
astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime
de aproximativ 4-5 cm (numarnd cu voce tare,
si 1 si 2 si 3 si 4 si 5).
Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie
de 80-100/min.
n cazul in care victima nu respira dar are puls,
prima etapa de actiune consta din efectuarea
unui numar de 10 ventilatii artificiale dupa care
vom anunta 112 solicitnd ajutor medical
calificat. Ne rentoarcem, reevaluam starea
pacientului si vom actiona n functie de ceea ce
vom constata. n cazul n care situatia va fi
nemodificata
pacientului

vom
verificnd

continua
periodic

ventilatia
pulsul

pacientului.
4.9. PRIMUL AJUTOR IN CAZUL INTOXICATIILOR
Intoxicatii prin nghitire:
cauta sursa otravirii (sticla, cutii medicamente etc.)
SEMNE:
dureri n gt sau de abdomen;
ameteli pna la pierderea cunostintei;
voma
NU provocati varsaturi NU STITI natura toxicului si puteti agrava ranile produse de
Toxic:
verificati functiile vitale;
transportati victima la spital.
Intoxicatii prin inhalare:
duceti victima la aer curat, tinndu-va respiratia ca sa nu inhalati gazul toxic. Atentie la
autoprotectie !
daca victima respira, asezati-o cu toracele ridicat;
daca victima este inconstienta, verificati pulsul si respiratia; daca este nevoie ncepeti
resuscitarea cardiopulmonara (atentie la respiratia artificiala, nu inspirati aerul expirat
de victima);
transportati victima la spital chiar daca aceasta si-a revenit.

SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 26

Intoxicatii cu toxice care patrund prin piele:

toxicul care patrunde prin piele trebuie nlaturat cu jet de apa;
nlaturati mbracamintea e contaminata cu toxic. Atentie la autoprotectie !
spalati din abundenta ochii cu apa rece;
NU puneti colir sau unguent;
acoperiti ochii cu un pansament curat;
transportati victima la spital.

ATENTIE!
In caz de accidentare, se va asigura primul ajutor, se va
anunta conducatorul locului de munca si se va apela
telefonic: 112 - Serviciul unic de urgenta
(servicii reunite politie pompieri - salvare)
Daca apelati Serviciul de urgenta 112 trebuie sa anuntati:

Ce urgenta aveti;
Unde este urgenta;
Unde va aflati;
De la ce numar de telefon sunati;
Cum va numiti.

Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramaneti la telefon pentru a fi pusi in legatura cu
agentia de urgenta de care aveti nevoie si pentru a primi eventuale recomandari.
Daca legatura cu numarul 112 se intrerupe, trebuie sa sunati din nou. Ramaneti calmi si
raspundeti la toate intrebarile; nu inchideti pana cand nu vi se cere acest fapt.
* Sunati la 112 doar daca aveti o urgenta!
* CUM SA FITI PREGATITI PENTRU O SITUATIE DE URGENTA?
Exista probabilitatea ca fiecare dintre noi sa fie nevoit sa foloseasca 112 macar o data in viata.
112 nu reprezinta doar un numar de telefon, ci un ajutor rapid care depinde de informatiile vitale
pe care le oferiti.
SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 27

Cand o persoana nu este pregatita sa anunte o urgenta pot aparea frica, panica si confuzia. Din
fericire, daca o persoana este pregatita si aplica unele principii si proceduri de baza, aceasta poate
anunta adecvat o urgenta.
Cand sunteti pusi in fata unei situatii de urgenta, fiti calmi. Este foarte important sa va concentrati
asupra a ceea ce urmeaza sa solicitati si sa raspundeti corect la intrebarile puse de operatoare.
Evaluati situatia, adunandu-va gandurile, intelegeti ceea ce se intampla. Intrebati-va: Ce trebuie
sa fac?, apoi treceti imediat la actiune.
Trebuie sa evitati cu orice pret panica pentru a putea face fata situatiei in mod inteligent. Nu uitati
ca timpul este extrem de pretios in cazul unei urgente.
Daca tineti cont de aceste sfaturi puteti contribui la salvarea unei vieti, puteti impiedica
extinderea unui incendiu in imprejurimi, puteti preveni o crima sau o infractiune si puteti
contribui la prinderea un criminal sau infractor.

CAND SECUNDELE CONTEAZA...

RASPUNDETI URGENT LA INTREBARILE OPERATORILOR
112
Daca doriti sa beneficiati de serviciile puse la dispozitie prin
sistemul 112, nu ezitati sa va dati datele cerute de operator!
SERVICIUL EXTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE (SEPP)
BLITZ EXPERT CONSULTING SRL_D
INSTRUCTIUNI PROPRII SSM - CAP. I.4.- PRIMUL AJUTOR DUCATEX SA / 2014

SSM / INSTRUCTIUNI PROPRII SSM (IP)

03.09.2014

Pagin 28