Imi amputez o privire, un brat

O coasta, un ras, un glas,

Pasul, dorinta de pas,
Orice atom din jurul gandului meu,
Orice eu,
Fiinta ingrata;
Raman un gand,
Pot sa raman cu tine toata.
------------Ea a murit.
E plin pamantul de gol,
Cimitir fecund de carcase de om,
Muzeu mut de stanci cu vise cioplite,
Plasmuiri nesfarsite.
Bucati crude de lut
Stingherite de sens, rascolite
De amprenta firava a ce am vrut.
---------------Esti o altfel de limba,
Invatata prin mine,
De la "a fi", "a avea",
Invat accentul, gramatica ta.
Te repet, te ascult, te caut
In povestile in tine scrise.
Caut alaturari nepermise.
Te gandesc, te aud,
Imi soptesti.

Pentr-o secund-am trait

Exprimari nefiresti,
Am crezut scris in tine
"A imi fi", "a te avea"...
----------------=Aritmetica noastra=
Din mainile noastre, una.
Din privirile noastre,-o privire.
Din cuvinte-ai lasat numai rima -Ritm aritmetic,
Cu doar doua taceri nedespartite,
Asurziri ascutite,
Puncte, din rastru.
Din flori, albastru.
------------------ Oana Barbu