ttetrd da File Ne teed ee vate ‘RADUCTOARE POTENTIOMETRICE PENTRU DETERMINAREA pH-ului Consideradt generale Exprimarea concentrafiei ioniior de hidrogen dinte-o solutie se face comed prin marimea numitd oH si definita pH=-lgayt =-lgyut Cat a) unde : yt, 7 at si C at reprez ti activitatea, coeficientul de activitate si concentratia jonifor de hidrogen din solufie principfu, pH-ul poate fi deterniinat cu ajutorul unui traductor potentiometric (fig. 1) realizat pe baza mei celitle electrochimice, format din doi electrozi, dintre care umil | reprezinta un senz sensibil la concentratia ionifor de hidrog: potenfialului de electtod fata de acestia (electrodul de sticl&, electrodul de chinhidron electrodul de stibiu, etc) selatie fagnet pentra Ponte de sare agitarea solutict Electzed de lucr Fig.t. Schema de principiu @ unut (raductor potentiometric pentra determinarea pli-u2 ravetsane = sbetsanasiiaiemsieom Senzor pentru determinarea pH-ului realizat pe baza electrodului dle stick Electrodal de stiolf are a baz faptal cf sticla special’ din care este confectionat + Na’, KY, Lit; care pot fi schimbati, relativ ugor cu alti cationi dis confine cationi ca E solufie ‘Altfel spus, membranele de sticl# joact rolul unor membrane schimbittoare de ioni . Sticla din care sunt confectionati electrozi are o serie de calitati necesare cu aiui, durabilitate in timp, higroscopicitate ridicat sf rezisteups sensibilitate ta variatia pH electric convenabil’ tn raport cu posibilitatile instrumentelor electronice de masura os ceasté sticlé speciald este produs& sub diferite denumiri ca de exemplu “Schott 4073" % "Coming 0,15" si are in general o compozitie care corespunde Ja SiOx 7 ‘NazO 21.4%. In prezent, prin inlocuirea Na cu Li se objin sticle din care sunt fabricay electrozi care permit mBsurari exacte si in domenin! alcalin, pénd la pHi 12-13. De asemenea , bioxidul de urania gi bioxidul de germaniu confer’ sticiei calitati superioare. i membranei de sticks, a asupra potential Pent a explica influenja ionilor de hidr Gi constitutia si structura sticlel . Dup& a electrodului este necesar s se cunoascd ma Zachariasenm, atomii'sau ionii din constitufia sticlei sunt legafi prin forfe de echilibr Scheletul rigid al retelet este format din lanfuri de atomi de siliciu gi de oxigen Cationii metalelor alcaline si aleatino ~ paméntoase ocupt golurile din aceast& retea, fitnd, mentinuti in pozitie de echilibru prin forte de valeritd secundareFig. 2. Structura membranei de sticlé c senzomubul de pit. i . i Acesti cationi dispun de o anumiti libertate in migcare, mai ales sub influenta unui I camp electric. La suprafaja de contact dintre membrana de sticla si solutie, sub infuenfa |, moleculelor de apa cationii metalici pot pardsi refeaua, trecdnd in solutie. La suprafata membranej poate avea loc si fenomenui invers, de trecere a cationifor din solutie in retea. Deoarece in apd se gisesc ionii de hidrogen cu o mobilitate foarte mare, acestia pot patrunde fit membrana de sticld in locurile rimase libere prin miigrarea cationilor metalic in b ionic, care are loc la suprafata ie. Apa are un rol important in mecanismul de sch soluti velectrozilor. Jonii de hidrogen bidralati din solufie, patrunzdnd in membrand transporté ou ei ei membrane si un numar de molecule de apa, fenomen ce duce la o “umiare" a suprale Schimbul cationic in refeaua sticlei se poate interpieta, in prima aproximalie, prin j de coordonatic. Astfel cationii cu dimensiuni mari, cum sunt de exemplu, regulile chim de potasiu ou numér de coordinatie zece, trebuie s: { ¢ asocieze cum numar mare de atom! | 'imensiimi mai miei fea. Toni de litiu cu de oxigen peat a cipata o stabilitate mare in avand un numér de coordinafie egal cu patru, vor putea si-si asigure condifia de stabilitate 4 refea mai usor decdt ionii de potasiu sau de sodtiu. Aga se explicd Zaptul c& Ja membraneh 4, chiar la pH > 9 (a de liu, singurul sohimb ionic care are loc eu preponderen! imdne schimbul dint ionii de hidrogen, Schimbul ionic iu refeawa membranelor de stick este favorizata de moleculsle de api care patrund in sticl& S-a observat o& sensibilitatea la pH a electrozilor de sticta vatia~ direct cu hidroscopicitatea avesteia, Astiel sticla opticd sau sticle’ cu rezistenta chimioa m pote fi folositd Ja fabricarea electrozilor de sticld. Pe de alta parte, sticla higroscopica, di ina de stic] tipal Corning 0.15, are o sensibilitate mare fafa de pH. Apa patrunsé in mem crarea barierslor de stict& gi totodata micgoreazi favorizazd schimbul ionic prin mics rezistenta electricd a sticlei, Ionii de hidrogén sunt esociafi la o moleculd de apa atat tri afar: cat si in interioral membrenei; deci transferul acestora nu este posibil decat in prezen moleculelor de apa. trebuie st aba si o rezistentd mecani ° | Sticla din care sunt fabricati electro: corespunzitoare. fn redlitate, sticla cu grad tnalt de higroscopicitate este, in general, pufir rezistenta. Rezistenta mecanica scade foarte mult, mai ales dupa uscarea electrodului dupa ¢ umflare prealabila. Acesta este de fapt motivul pentru care electroaii de sticla Sunt pasirati i petinanengé fa api sau in soluti slabe acide, in plus, sticla higroscopicd este gi relativ uso: solubila tn apa Astfel, sticla Coming 0.15 este de aproximativ 30 de ori mai solubila decd:este foarte mult in solutii alcaline, sticia obisnuita. Desigur, solubilitatea stictei la pH >10. t Electrodul de sticla indicator de pH ( ig.3 ) este format Gintr-un tub de ‘a terminat \ fa partea inferioari cu um balonas ou peretii foarte subtiri 1 (membrana de sticld ). In | interiorul belonasului, se gaseste 0 solufie tampon 2 (cu pH constant si cunosout ) si un : electrod de referinta interior 3 (Ag/AgCl). La partea superioard & tubului se afl4 un manson de tnchidere, care serveste si pentm fixaree electrodului de clema Atmel cand belonagul de sticli este introdus intro solujie care confine ioni de hidrogen, pe thembrana de sticl& apare o cddere de potential, ca urmare a schisnbului de tre membrana si solutia interioari gi inte membrana gi solutia exterioara. i 1A diferen{a de potential depinde de activitatile ionilor de hidrogen din solutia | E interioara (a) si exterioard (2,), flind data de relatia: «YT * i RT peas Q a= 5 (2) wr. a Tinand cont de relafia de definitie a pH-ului (1), se obfine RT RT i 8, = 2,308- pH) -5°2:303-PH, G) E fntrucdt pH-ul solufiei inteme este constant (pHisct), rezulta of, ta temperatura constant, potentialul electrodului de sticld este 0 fiuctie de phil solufiel exterae: ¢,=K’-K"-pH, 4mmeniele constructive ale electroduls de sticla Deoarece potential unui elecrod singular nu poate mésurat direct, se mBsoari tensiunea electromotoare a unei pile formate din elecrodul de sticld gi un eleotrod dc refering’ (Ag/AgCl sou Hy/Hg: Chy(Ge4), egald cu: 6) unde: ¢, -potentialul electrodului de stilé ; ¢, potentialul eleetrodului de refering,Tindnd.cént de traductorului potentiometric: resia functiei de electrod (4 } rezulta expresia functiei de tran: E=K-~K" pHe ® care indicd 9 dependentl liniard a tensiunij electromotoare a pilei, functie de pH -ul solutiei exterioare. Constanta K"=2.303RT/F depinde aumai de temperabara Valorile acéstei constante pentru cdteva temperaturi sunt indicate mai jos: cde [8 la 2 25 K [0.0572 laa iE 0582 [oases 0.0592 | i Pentru electrodul de sticli, dependent linfar’ exprimatd de eouatia (4) se mianifesta | numai pentru domeniul de pH cuprins fatre 1 si 10. in afara acestui domeniu electrodul de sticla obignuit nu poate réspunde fara erori, , :Scopulluerdi oi fenotionale ale taductorului cfiei de ip). Luncrarea axe-dregt scop prezentarss elemetelor constructive potenyometic de plf, riz! pe baze electmdulul de sill, precum si seterminarea fu transfer sub influlema difestelor conditii experimentale.Funcjia de tanster este urmiltoarea: Aparatura necesard + celula electrachimicd, in care ele: cel de seffringl ese un clactrod saturat dé calomel, trodul de Iworu Gndisator), este um electrad de sticla, iar Materiste necesars: Solstiile tampon utilizatesint umBtoarete’ entry selutile cu oH acid se util preparate dupa umpftaarea rlew se misoard qumBrul (71,008 acid citric monahidrat + 200 ml NaOH 1 N Ie f se completeazi la 160 micu solufia de acid clerhidsic IN. irene goluji-taampen acid clorhideic - citrat de sodity, de mf din sohufia de cit de sodiu 0,1 M tul valent de pH dorite gi us) indicat in dre + pentru solute ou aFf baz ja secundat, prepurate dup umatoares reteul: se masnard numdru! de ral din solufla de fosfar iu) indicat in dreptul valorii de pd dorite 3,078 g KH:PO, Ja ua litru) des de sodiu secundar IMS 8 (11,376 g NagHPO, ? #20 la wn li gi se completeax? la 408 mi cx solutia de fosfal de potasiu primar 1/15 M ( ‘seeundar 1/15 M (pH | mlsolutie fosiat de sodiu a3! 0.35 oars me Mod de tueruz jivoltmetey electronic si pH-memul se vor conecta Ja prize de cureat elecivic.Apoi are loc ometruled oy Goud solutil de oH =4 si respectiy de pH =7. Blectroaii se spel cu apd distal, se sterg cu histie de Altra; pentru Fieeare nou utiltzare acesstl operatic se repets. 5 Dupd ce apared a fost ettlonas, vont misura tensiunes electromotanre (aw) pentru diferite solu tampon cu valeri de pil cumoscute. Valorile exacte ale pii-uiui sé vor citi la pH-meiru, I § | %~t tensiunes efsctrometoare. tp functic dé valoarea pH-ului, vot obtine diferite valoti 2 Valorile objinuie se tree int-un ‘abel de pul urmater: Ev) | SH sriltind o dependent’ liniard din.care se poate determina Kv si K, altfel Datele se reprezint® grafic, temperatura din laborator. spus expresia flznctie! de transfer la ga ee coeSenor pentra determinarea pH-ului realizat pe baza electroduhui de chinbidron’ Flectrodul de chinhidrond este format dintr-o plaoufi de plating Iucioas® introduss fntr-o solutie saturati de chinhidron’. Chinliidrona este un amesice echimolecular de chinona si hidrochinoad, avind o solubilitate foarte micé in apa (0.0187 mol/, la 25°C) tufie, in prezenfaionilor de hidrogen, chinona sufera un proces de redueere, tn urma cknule, se stabileste urmaorul echilibru redox stemului redox ce se creazi datorita Pldeufa de platind preia foarte repede potenfialu! (ernst, are expresia: ad Q® - unde: e°g - este potentialul redox standard al eleotrodului de chinhidrond (pentru ag = apzg, 2q, ang gi ar itdtile speciilor ionice si moleculare din solutie. Decarece chinhidrona este un amestec echimolecular de chinond si hidrochinond, la : dizolvarea fn solutie ag = argo, astfel inctt ecuajia (2) devine:ag") $i de valcrile constantelor: a pH-ulad (PED Tinine cont de de! 6487 Cival), se objine urmatoarea functie de elecirod R=8.314(mol*k) gi fq =£9 ~ 1,984.10" -T- pH 4 in raport cu ionii de hidrogen, utilizindu-se in ‘lectrodul de chinhidrona este entru determinarea pH-ului titrarea acido- ui, electrodul de chinhidrond se asociazd cu un electrod de Pentru determinarea pH- referint&, de exemplu cu electrodul de calomel! saturat, objinindu-se o pila reversibila, in romotoare a pilei (functia care electrodul de chinhidrona este polu! pozitiv, Tensiunea ele: Ge transfer a iraductorului potentiometric) este dati de relatia unde: 2 - este potenfialul electrodului de chinhidron’; é¢ este potentialul electrodului de calomel Tinind cont de ec.(4), se obtine E=eQ— 1,984-10"-T- pH-e¢ (8) de unde rezulta:10 Potentialul standard al dlectrodului de chiuhidrona tnir-o solufie normali de joni ck hidrogen are valcarea aq’ =0.6994 Potentialul electrodulul saturat de calomel, la tSmperatuma de iucr (¢ °C) se calculeazé cu relatia : g¢ 20,2415 + 76-10(t- 25) 8) ‘Tensjunea elecromotoare a pile’ (E) se poate detemine experimental prin metoc: compensatiei (metoda Du Bois -Raimond - Poggendon) saz ou ajutorul unui voitmetra ct impedanja mare de intrare.oda bovter of Te AbUCTEARE Pe TENT) O METER: pe ~ Liei; ON + Cy oat ue yfrt Ud techs? Cre Cyt > 102 ob pu ite ch Pp oat iat. Flettredsl he Calomel ei f foot AE (Grey be von- Aarusnet) Mu vonage puche ce ph foots promt Esty” Aa) aupiudk ce vanictie. Pei he Fapeatns, Se eet a ae MEOH A3OL + E= O2y 4g My O® txt tur ausccls’ bapice, 25500 seustbre cu eK Fsétases : lE> om Pleéteoclal de 4 1, ~ 0 placate ch Me sousrsel® bate-o wha- ie cu © coucentictie 1 Su cau « hathetiard f th puiumec, ce (cP, cy potentic€ Slauclad ) co) ole Eas = Saas * GF onaxcn, ec z- velenta ionalul X sea M; tyes -potenfalul de electod e! sys ~respectiv potential de elected in cond = temperatura, tn grade Kelvin; F=constanta iui Faraday, R= constanta gazelor psprezenta sau absenta unui Hant-suport in structura membranei { J. indnd cont de aceste considefente, prezeritém 0 clas : membrane! 1 EMIS cu membrand de sticli (cu matrice rigid); 2, EMIS cu membranii solid’: a) cu membrané solida- omagené: AgS- cobrand din topituri (BeSO., - membrané monocristal (LaF; - membrand ceramicd (precipitat sinterizat - pe suport ceramic (fericianura, Cu>.); + pe suport celulozic, (BaSOx); Meee + pe gral (AEX, er), - - membrand inglobaté: ~ i parafind (axalat de calciu); ~in colodiul (Gimetilefioximat de ND; +n eauciuc sintatic (tip Pungor). 3. EMIS cu membrana lichida: - a) cu grupari figand incdrcate electric (schimbitod de ieni) crept component de memibiand; b) cu grupani ligarid neutre crept componente de menibrand.ceracteristici comune ( J : a ce necesita un tratament pre dei prezentate in condipi optime, se i wor mécimilor care indienteaz’ functionarea senzorului. Aceste perature, conductivitates, pH-ul probe tor important {a projectarea traductorulud «: tem Un alt miesorarea poteatialeior de jonctiune. 2 care se bazeari functionarea electrodului indicator este de activitates (concentratia) (A electrod-electro! poteatialolui de intert dependen| ependentl este selective pentru anumite specii lutia analizat. Act speciilor din sol Jectrad-electolit a unor membrane ionice separt cele dou’ faze, Astfel, se realizeazt un tansport select prin schimb de ion! rotie, extractie sau procese cinetice ingjoritates cazticllor poat lectroni f duo Ia aparitia poteatfainlut de jnémbrdnd, care in. cu activitatea ionilor din solufiile exterioare (vezi relatia ) functioneaz’ ‘ca pari componente ale seazotilor ionict trebule sé albd ummatoare! a) sé existe un echiliz de repartfie ¢ fonlor pe ambele feje, Unul dink joni sé fie favorizat in ambele faze (membrand-solutie de contact); cazul membraneior pemueabile si albé loo sebtimb Ge ioxi pe ambele interfete; tengmit? cAmpuf prin conductivitate ionic, eventual ¢) masa insmbranei sd parfial prin conductbilitates electronica: fe st existe un echilibru electronic in lovul celui font &) pe une din inteciete poat (contact metalic direct); . _-e) membranee foarte selective prezintl propnst favorabile (preferentiale’ d2 waior de. schimb de ion si de mobilitate (permeabilitate) in eapor cui ialul electrodului de’ refeci lund urmatoaréa rel numai ou temperatura e,= 0241-22 CleCI (sol.sat} punie de sare probl | membrand (solute inenAgCLAg | ‘sertraline soon elect incor Tensiuea electromotoare (E) a pilei va fi suma acestor potentiale E= (6, +02 463424465) 485 unde: unde: a; = activitatea speci a; = activitatee speciei ummarite in solutia interna. : S = panta fiunctiel de electrad; B . a cazul cationilor $i anion! Valoarea acesteia este de.59, 16/2, mV penzu T= 298°K:pari functionale ionizate sau ionizabile i (matrice), de ex. SOs" pe un cationit) se con: posed loci cu sarcini fixe. Schimb' pot misca liber, réménand & fe ligand) pot & pocitive (de ex. sir ilborat fixeaza cationi), sau neutre (de ex. ti fo membrana. ile cuater: jonul tetra-p-clorofer ereazd potentialul de membran genereazé p deoarece toomal distribuirea sercinilo Selectivitatea metodei tn report cut ionu! ur a acestor tipi de sisteme (le fransport interviti simultim doi sai mai multi tout) fiid difietlé, sé apeleaza la o Gout irica []: R te 03 F logla + EK -Br} ay abil fafa de Se observa oi, cu cét factorul al doilea al parantezei este mal ne: if unmérit, ou atft ve & mai seleotiv electrodul respect. : potentialutui de electrod iz Ecustia de mai sus nu poste fi utilizaté la corectarea yederea compenséini’ efeotului datorat prezeafel unor joni interferexti chier dace activititlle acestom stmt cumodcute, Ecuatla este fos de folos penmu estin lectivitate, @ facdrear prealabil, pe beze cunoasterii constantelor de s interferend edre pot fi tolerati in limitele unei eroriI (& in apa, coeficient ESE;+Sloge; Pénd la concentrati.de 10° mold a speciilor urménte activitaté pot fi calculati cu 9 bund aproximatie din relatia (9) (19) Debye-Hucke! = tila ionica. in cazul apelor de supraiiii, concentrat iia dintré activitate si concentrate devine calle? umdtiti este ib general, mai 0? meV, cind difere: nesémuificativg, iary, ad, Este fberte important de a asigwa prezenfi tui electrolit net. in exces pentru-a vealiza o tire ionied constant. in aceste condifii, factoral de ye care pemuite determinarea si se obfine 0, dreepta de calibeare'c: activitete se stabilizes: directa a coacedtratillor, Acest lucru se redlizeact, in geveral, toomad pti continu total de stu! dizolvate.¢ imobilizate tx membrand; a) electrozi cu enzisn \ductori ionselectv. ip) senzori semicon de senzon + fac parte si din circuitul electronic ¢e Aceasti ultima categy senzori chimici integrati [ ]. Acest senzort a semnalului. Seazorti chimici integrati, in general, utilizeaza prelucrate $1 transmitere efecnil wei reacfii chimice care 7° + ou efect de camp (TEC). As 7 foe ire medinl exterior gi 0 supraiata ec jcroelectronica. zilor ionselectivi cu mx deosebitd, timp d x 0,3 mm), robustete, cea a electra: vele IS TEC prezinié 0 sensibilitate si materiale foarte redus si nu himica si mecanicd, yasum de ene jnstrumentatie complex®. Elemente constructive. Electrozi tip EIMIS ou membrand solide sunt realizati in eral dintr-va comp ‘de poli- propilend la captul odruia este fixaté membra- na sub forma de pastlé Capacul, cablul de conexdine sf rol asigurd guplarea electrodulat la aparatul de masuré, care trebuie $4 prezinte 0 independent’ mare de 10 MO. conecto- de intraré mai,osLboata 2 ELECTR AI - MEMBBANG ion ~ SELECTIVi (£0915) Ereaf =coust™ _ Eewis - A(G;) Eo Qe = yf > Flee ee vatenta lonoler (2 Zari icnice az adtivlehe j-tao é> buy ~ bonis 4 — on9 apn. BP bee < ,. aha Fos 0 #22, 303 ea eg [a4 + 5b a Jfae ole 0,256 032 064 428 266 0,005 6,001 get 6,02 0,088 oor v9 (5 2,3 205 a 69 Ake, “1,09y = -62,58x + 876,68 R? = 0,9916TRADUCTOR PENTRU DETERMINAREA CONDUCTIVITATA ELECTRICE 4 APELOR DE SUPRAFATA Scopul lucrérii este, prezentarea, unui traductor cOmplex, care reprezinta Partea principald a udui sistem -de monitorizare in flux continuu a calitatii apelor de suprafafi prin determinarea conductometricd acontinutuluf, de substagje ionice dizolvaté. Prineipiul de Ametionare a unui astfel de sistem, const’ in aspiraréa unui flux de apa si mAsufarea in timp real a variatiéi de conductivitate electrics 4 acesieia, produs& ca urmare a unei poluari accideutale (devérsarea in eent & unei cantitati cu continut ridicat de substate disociabile).“intr-u astfel de caz se realizeazi 0 variajie a conductivitati, fita de o valoare medie, stabilita prin corelarea cu anotimpul si coudifiile meteo [ ] Se cunose diferite tipwi de celule*pentmu delenuisarea conductivitati electrice a solutiilor apoase, astfel putem mentiona celule de imersie, umplere sau de curgere, alimentate ta curent altemativ in care determinerea conductiviaii electrice se realizeaz’ prin imersarea unor electrozi in solufia de analizat sau prin curgerea acesteia printr-un sisiem, ih care sunt amplasafi electrozii de misuré. Valoarea curentului masurat in jpat cazurile este direct proportional cu valoarea conductivitatil electrice a solutici anelizate [}. Astéel de celule nu sunt Sdecvate controtului in flux a conductivitati electrice a apelor de suprafaja ce contin ia general substanje in suspensie sau diferiti agenti activi de suprafupi (Gasini,gudioane,ulefuri), care murdirind suprafate electrozilor de masura provoacd masuratori eronate. De asemienea masuratorile efectuate cu 1 fille de temperaturd,..de celulele’ mentionala sunt putemifc afeotate dev tadiatille electromagnetice si de viteza electrolitului la suprafaja electrozilor [ ]. Leer asintermneeneer oaDezavantajele mentionate pot fi inidturate prin utili complex (Figural), realizat prin imbinares a trei sisteme tate, temperatura si resp ducti ci acmisie a apei, Precum si cu un sistem de curaire eleotrochinie electroztior de masuta [ J. Traductonul este coustituit dint-un recipient ci Slectromagnetic,previzut cu un capac inferior (2) si un cepec superior (3) pe Care sunt amplaste-stuturile de intrare(4) gi respectiv desire (5) penta ful de apa analizat. fnideea retinerii suspensiilor si substantelor tensioactive, fuxut Ge apd la iotrare strabate un material Siltrant (5) asezat tntre capacul inferior (2) St © placa de sustinere perforata (7):spatiul in care este amplasat si un ‘icrosenzor cepstlat de temperatur (8), fatre placa: pesforaty (7) si capaout Supetior (3) se afid un cilindra interior (9), pe care sunt amplasate la distente stém de electrozi inert (10) echidistante tre inele paralele care reprezinté un » (12). Acest’ sistem de electrozi, in fat inize 2 électrodul (12) este amg slectrozii (10) si (12), este folosit atét pentru masurares Conductivitatii apes c: inf st rebenertrii St pentru producerea unor specii oxidante tn vederea curd sistemului de masw. Materialal ideal pentru zealizarea sistemului de electrozi este platina lucioas’, * Cele doud regimuri.ale traductorului, de masurare si tespectiv regenerare Se realizeazd prin conectarea sistemului de electrozi pe rénd Intr-un circuit de ‘nisurd in curentaltemativ si respeotly tntrum circuit de curent continu Gigwa 2). in ultimial caz are loc polarizarea eléctrozilar gi prin umare:efectuares lectrolizel cu producerea agentilor oxidant Conexiunea sistemului de electrozi cu circuitele exteme se efectueaza findrui ‘ntemnediul ¢ dows conductoare ecranate (13), amplesate jn ci prininlerioc (9) , care se (erin cu conlactele (14a) si (140) de pe capacul superior (3) al recipientului (1). ; in flecare dintre cele doua circuite (care au un Conectarea traductoru punct de mas comun) se reelizeazé cu ajutorul unui rejeu glectromagnetic K cu contacte argintate. Cireuitul de masurd este realizat prin inserierea traductorului cu o rezistent etalon R si un generatdr de curent altemativ sinusoidal G, cu 0 Hecvenfi de 1-3 KHz, Generatoral G-se caractefizeazl printr-o impedania intema redusd si o tensiune la borne foarte stabild. Elementele de cilfeuit Aarfost dimensionate, incét tensiunes la electrozii sigiemulul Ge mitswa’ sa au depaseasca 0.1 Volfi, penta evitarea fenomenetor de polanizare. fn cireuitul serie astfal format valoarea curentului va & proportional cu conductivitatea si respectiv cu continutul de substange disociabile din soluie. Valoarea acestuia i~ 8¢ mésoar§ prin-culegerea unei teasiuni (u= R -i. ) Ja bomele.rezistentei R, care apoi este amplificatd cu amplificatoral A si afisaté la instrumentul de masuré M, ° Circuitul de curent continu este realizat prin inserierea traductorului cu 9 sursa E, si o rezistenfa variabild Ry ,care are rolul de a facilita regiarea curentului de electroliza Ie, la o valoare optima. in vederea curatirii si regenerarii electrozilor de masuré, se injecteaza in flucul anelizat o solutie concentrata de clorué de potasiu, care in uma procesului de electroliz’ se transforma ta clor la electrodul (12) (anod) si respectiy in hidroxid de potasiu la electrozii (10), (11) (catozi),care reectiondind STARE ERG eR AR Te RT ME TEEPE HEE pe em ee A MTT formeaza hipeclorit de potasiu cu acfiune putemic oxidanté.De fiecare data, dup’ curifirea si, regenererea electrochimica a sistemulul de mésura se procedeazd la spalarea si etalonarea acestuia prin introducerea unui flux de ape:demineralizata si tespectiv de clorura de potasiu ‘cu o concentratie bine determinata, ee Un sm electron: netic de masurare 2 debitula , amp! Stpsriceré a recipientulul (1) este relizt prin cregrea unui fuk ideto inte clectromagneti (15), care determin aparita unei tensfuni electromotoare induse intre contactole (16a) si (16b) (amplasate perpendicular’ pe direcria Gémpului magnetic) ce este direct proportional oi viteza (debitul) Buidutni ce teoe prin traductor: dh vederea utilizar aductorulul prezentat in scopuri didactice, acesta se Ye Monta intro instalatie de Iaborator, in care cu ajutorul uneé pompe Peristaltice sau prin c&dere liber se va crea un flux de solutie de clomurs de Potasin cu concentratie cunoscuta. Dupa masw ea gi notarea rezultatelor, Brocedeul, se va repeta. pentra Solutii de dif concentratii, temp. debite de alimentaré. Ordinul de marme al parar ‘abelut 1 Temp ®C Conduccivieate (Ohm! 20 40 6 20 em) 60 20 » _Functionarea sistemului de curatire suprafefei electrozilor Ze poal Pune in evidenfé prin electroliza cefei mai concentrate solutit de £cl din seria7 ee | | Be sie 5-20 celor testate, suo un curenf maxim de | A si un timp de electroliza de min, Se vor adaugd in solutia electrolizata céteva picaturi dint-o solute colorata ( ex: metil-orange), care se va decolora instantaneu, ceea ce confirma prezenja $i acfiunea putemic oxidanté a hipocloritului de potafiu forsnat, CONCLUZIL 1, Traductorul de conductivitate electricd propus poate-fi utilizat até in temele de control al ‘calitajii apelor cat gi in'sistemele industriale'si de laborator de analiza in flux - 2. Traductorul propus se caracterizeazi pristr-o precizie deosebita deoarece méasuratorile efectuate sunt corelate cu tofi factorii care influenteaz’ conductivitatea electricd a solute! analizate (temperatura, debit, radiafii electromagnetice). 3, Curdtirea, regenerarea si verificarea traductorului se pot face fra |, Tegen demontarea acestuia din linia de analiza ia dux. 4, Traductorul realizet reprezinta un mijloc de invajamant unitar ce permite studiul simultan a trei proprietéfi fizico-chimice, precum si interdependenta dintre ele.abrater 7 ¢ & — constaritte favttic, de Fiaushe a Lia dactodides: 6 bchiometccr & - Mas Pack + Ret — ad: ¢fa)Sct apace le Ms tote retfie. G = ¥lelgk]) J Ss -7G jusi)500 400 300 200 100 -100 -200 | —*sticla |v chinhidronaplojtudiss ep ayado najuad g: 2 prprygnago Dwayos =f D4r5; jOnEMOD ap prsojonpey weDsIVIUOD BF 249 UE serene i[(/6)9 | rh Zh L 8'0 9'0 r'0 z'0 0 flee eee ees eee) oa an a -Z 6866'0 = 4 ing L6vZ'0 + X90L'vL =A 9 8 Ol - ZL - oh - OL Lg