ColoranTII

Coloranii sunt substane organice

naturale sau sintetice colorate, care absorb
lumina in domeniul vizibil al spectrului si au
proprietatea de a colora corpurile pe care sunt
aplicate(fibre textile, piele, hrtie, etc.), rezista
in timp la lumina, splare, frecare. Culoarea
substanelor se datoreaz prezentei in molecula a
unor grupe de atomi, numite grupe cromofore
sau cromofori, care absorb selective diferite
radiaii ale luminii, fiecrui cromofor
corespunzndu-i una sau mai multe benzi de
absorbie in spectrul vizibil.
Poziia benzilor de absorbie ale fiecrui cromofor este influenata de existenta
in molecula a altor cromofori, nuana culorii unei substane colorate depinznd de
ntreaga structura chimica a substanei.

Cele mai importante grupe cromofore sunt:

a) grupa nitrozo
-N=O
b)grupa nitro
-NO2
c)grupa azo
-N=Nd)grupa cetonica
-C=O
e)dubla legtura
>C=C<
Substanele care conin in molecula lor unul sau mai muli
cromofori si se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substana sa
devin si mai colorata, trebuie sa contina in molecula, pe lng cromofori, si alte
grupe, numite auxocrome.
Principalele grupe auxocrome
sunt:
a)grupa amino
-NH2
b)grupa hidroxil fenolica ( si
derivaii ei alchilati)
Grupele auxocrome, pe lng
faptul
ca
imprima
substanei
proprietatea de a colora, produc o
nchidere si o intensificare a culorii.

Clasificarea coloranilor

Coloranii se clasific innd

cont de doua
criterii de
clasificare:
structura lor chimica si dup
proprietatile
lor
tinctoriale(
comportarea lor fata de fibre).
Dup structura lor chimica se
deosebesc urmtoarele clase de
colorani:
a)colorani azoici---conin in
molecula lor drept grupe cromofore una sau mai multe grupe azo, -N=Nsi sunt coloranii cei mai raspanditi si cei mai uor de preparat
b)colorani antrachinonici---care deriva de la antrachinona
c)colorani trifenilmetanici---din clasa trifenil-metanului
d)colorani indantrenici
e)colorani de indigo
f)colorani de sulf
Dup proprietatile lor tinctoriale(comportarea in vopsitorie) se
deosebesc urmtoarele tipuri de colorani:
a)colorani bazici---au un caracter
bazic datorita grupelor amino
NH2 libere, pe care le conin in
molecula lor.
---ei vopsesc fibrele
proteice(lna si mtase) in soluie
neutra, fixarea lor pe fibra fcnduse prin combinare cu grupele acide
COOH ale acestora
---pot vopsi si fibre
celulozice(bumbac)
tratate
in
prealabil cu mordani(tanin)
--- cei mai importani
colorani bazici sunt coloranii
azoici, trifenil-metanici, etc.
b)colorani acizi---au in molecula lor grupe sulfonice SO3H, hidroxil
OH sau carboxil COOH libere, care le dau proprietati acide
---ei vopsesc fibrele proteice (lna si mtasea) in soluie
slab acida, fixndu-se pe fibre prin combinare cu grupele NH2, cu
caracter bazic, ale acestora

---din punct de vedere structural, coloranii

acizi fac parte din clasa coloranilor azoici, antrachinonici, etc.
c)colorani substantivi---au proprietatea de a vopsi direct
fibrele proteice(lna si mtasea) si mai ales cele
celulozice(bumbacul) fara o tratare prealabila
---vopsirea cu colorani substantivi se
face in baie neutra si se face mai bine daca in baie se introduc
anumite cantitati de sare de buctrie(NaCl).
Dintre aceti colorani cei mai importani sunt cei din clasa
coloranilor azoici, tipul reprezentativ fiind rosul de Congo.
Coloranii de mordant---se fixeaz pe fibre numai prin tratarea
in prealabil a acestora cu un mordant(alaun de aluminiu, de fier,
de crom); colorantul aplicat ulterior formeaz cu mordantul un
lac insolubil si rezistent, care adera la fibre
---cei mai muli colorani de mordant sunt
coloranii azoici, antrachinonici, etc., iar reprezentantul principal
al acestor colorani este alizarina
Coloranii de cada---sunt insolubili in apa si nu dau sruri
solubile; pentru a fi folosii, ei sunt redui prin tratare cu ageni
reductori(ditionit de sodiu Na2S2O4*2H2O) si transformai intro substana incolora, solubila in apa
---fibrele sunt apoi introduse in aceste
soluii si apoi scoase si expuse la aer; oxigenul din aer oxideaz
colorantul redus, care trece in culoare insolubila
---din aceasta clasa fac parte indigoul si
derivaii si, precum si coloranii antrachinonici si cei de sulf
Coloranii de developare---sunt insolubili in apa si se fixeaz
direct pe fibra, in timpul vopsirii, prin combinarea unor produse
solubile; astfel fibra se nmoaie in soluia unui component de
cuplare , apoi in cea a unei sari de diazoniu care da natere la un
colorant insolubil ce se fixeaz pe fibra
---din
grupa
coloranilor
de
developare mai fac parte coloranii care rezulta pe fibra prin
oxidarea unor compui cu care fibra a fost in prealabil
mbibataex. negrul de anilina, care se obine prin oxidarea
anilinei pe fibra si ursolii, colorani pentru par si blanuri

Coloranii se folosesc n foarte

multe domenii :
Industria textila (folosete circa 40%
din ntreaga producie de colorani)
Industria cosmetic sub form de
vopsea de pr , lac de unghii , rujuri etc.
Industria pielriei i a blnurilor
Industria tipografic sub forma de
cerneluri de diverse culori
Industria maselor plastice i fibrelor
sintetice
Industria materialelor de construcii etc.
Coloranii se folosesc i n industria alimentar sub form de aditivi
alimentari.Ei se adaug produselor pentru a le colora i a deveni mai
atrgtoare.Siropurile , cremele , bauturile etc. contin colorani artificiali care le
dau aroma i culoarea fructelor pe care ar trebui sa le conin.Aceste substane
folosite abuziv pot devenii toxice.Eticheta fiecrui produs trebuie s conin
compoziia alimentului deci tipul de aditiv adaugat.