ASISTENTA

PRIMARA A STARII
DE SANATATE

SANATATEA
SANATATEA este o stare generala de bine fizic,
psihic, si
social.
este rezultatul interactiunii dintre factorii genetici,
compotamentali, de mediu, sociali, si economici.
Aceasta definitie este foarte importanta deoarece
medicul de
familie are in grija sa si oameni sanatosi necesitind a
pune deci si
diagnosticul starii de sanatate.

Diagnosticul starii de sanatate se pune pe criterii :

Negative: absenta bolii clinice sau a oricaror simptome ce
pot
sugera o anumita boala.
Pozitive: parametrii antropologici normali, functionarea
normala a organelor si aparatelor, rezistenta organismului la
diferite
solicitari sau agresiuni, adaptabilitate.

Statistice: anumiti parametrii ai organismului sa fie situati

intre
anumite limite determinate statistic, respectarea normelor
sociale de
comportament.

BOALA
Definitia bolii:
Boala reprezinta o combinatie de semne si
simptome evolutive,
care au o etiologie, patogenie, si un tratament
caracteristic.

Asiatenta medicala primara (AMP) reprezint

locul de contact
al populaiei cu sistemul de sntate, reprezint prima
linie a
sistemului sanitar.

n aceast prim linie, activeaz:

cabinetele de MF,
serviciile de ambulan,
serviciile de gard ale spitalelor,
poliia sanitar,
medicina colar,
medicina muncii,
farmaciile.

Asistenta medicala secundara (AMS)

spitale,
policlinici,
laboratoare i
centre de recuperare

Asistenta medicala tertiara (AMT)

spitale de specialitate,
institute de cercetare etc.

Rolul AMP este acela de a rspunde n mod

concret nevoilor
medicale ale populaiei:
asigurarea asistenei medicale de prim contact;
asigurarea medical a urgenelor;
acordarea primului ajutor medical pn la
internarea n spital;
selecionarea cazurilor pe care le poate ngriji
singur;
selecionarea cazurilor care trebuie trimise la
specialitii de profil;
asigurarea continuitii asistenei medicale;
supravegherea strii de sntate a populaiei;
efectuarea preveniei bolilor.

Prevenia, preocupare prioritar n

medicina modern
Activitatea preventiv reprezint o component important a
preocuprilor MF, prevenia ocupnd un loc aparte n cadrul
asistenei medicale primare.

Medicul de familie, prin activitatea medical continu pe

care o
desfoar este cel care asigur o asisten medical att a
omului
bolnav, ct i a omului sntos, prin urmare el este acela care
trebuie
s acorde laturii preventive o importan cel puin la fel de
mare ca
i laturei corative.

Pacienii care reprezint obiectul acestei

activiti sunt
asimptomatici sntoi, dar care aparin unor
grupe de risc de a
dezvolta o anumit boal.

Interveniile preventive recomandate n practica

clinic sunt:
imunizarea,
consilierea,
testele screening i
chimioprofilaxia.

ASPECTE GENERALE PRIVIND

ASISTENTA MEDICALA
PREVENTIVA.
1. Stabilirea unei legaturi intre pacient si medic( cunoasterea
reciproca).
2. Evaluarea initiala care include:

o anamneza riguroasa( deoarece in medicina de familie ea

asigura 80% din diagnostic) care sa cuprinda: date personale( virsta,
conditii de viata si de munca, locuinta, starea civila actuala, modul
de alimentatie, status socioeconomic)

motivele prezentarii

antecedente fiziologice personale ( date legate de instalarea

menstruatiei, menopauzei, numarul de nasteri, de avorturi, cum a
decurs sarcina, nasterea, lauzia si alaptarea , iar daca pacientul este
copil ne intereseaza date legate nastere, alimentatie, diversificarea
alimentatiei, vaccinare etc.)

antecedente heredocolaterale legate mai ales de rudele

de
gradul intii ale pacientului
antecedente patologice personale : boli avute din
copilarie si
pina la data prezentarii, interventii chirurgicale , contacte cu
pacienti
care au avut sau au:TBC, lues, HIV pozitivi; consumul de
alcool,
cafea, tutun, droguri, sau alte medicamente si substante ,
precizind
orarul administrarii si cantitatea.
istoricul prezentarii actuale
examinarea fizica( incluzind examenul fizic obiectiv pe
aparate
si sisteme)
Examene de laborator de rutina si specifice .

3. Evaluarea ulterioara va permite stabilirea unui

diagnostic de
suspiciune care la nevoie va fi confirmat prin efectuarea
testelor
screening si de laborator daca este cazul in vederea luarii
unei decizii
terapeutice.
4. Imunizarile necesare si anumite interventii necesare
pentru a
avea certitudinea celor afirmate.
5. Identificarea factorilor de risc si informarea pacientului.
6. Asigurarea unei continuitati a ingrijirii medicale si
recomandarea catre alti specilisti daca este cazul.

Prevenia primar
Prevenia primar urmrete prentmpinarea
apariiei bolii prin
msuri aplicate mediului i individului. n aceast
categorie de
servicii intr:
intervenia asupra mediului: igien, microclimat,
poluare etc.
stabilirea unui program de imunizri avnd drept
scop prevenirea
apariiei unor boli cu potenial de morbiditate i
invaliditatea i
mortalitatea crescut

Prevenia secundar
Preventia secundara consta in indentificarea si tratarea
persoanelor asimptomatice sau presimptomatice care au un
factor
de risc de a dezvolta boala. Aceste masuri implica:
metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei
congenitale de sold, prevenirea anemiei feriprive si
rahitismului, etc.;
screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si
hipotiroidismului;
examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii
cresterii si dezvoltarii a maladiilor congenitale de cord,
diabet zaharat;
examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.;
testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice
ce preced cancerul de col uterin;
testul hemocult pentru depistarea cancerului de col;
mamografia pentru depistarea cancerului de san.

Prevenia teriar
Se refer la prevenirea complicaiilor sau
deficienelor asociate
evoluiei naturale a unei boli. Reprezint o parte foarte
important a
activitii MF, pe care o desfoar n colaborare cu
specialistul din
spital.

Prevenia teriar se realizeaz prin:

tratamentul corect al bolii, n funcie de stadiul clinic
controlul periodic pentru depistarea timpurie a
complicaiilor
susinerea psihologic, familial i social a
bolnavului

Metode de prevenie
1. Metoda screeningului este frecvent folosita in cadrul
preventiei secundare si necesita anumite precizari:

screeningul reprezinta examinarea initiala a unui individ

aparent sanatos, cu scopul de a depista boala intr-o faza
presimptomatica, incipienta;
pentru ca acest test screening sa fie eficient este necesar
ca
populatia care beneficiaza de acest sa se incadreze intr-o
populatie
cu risc crescut pentru boala pentru care se efectueaza testul;

boala supusa screeningului trebuie sa reprezinte un real

interes
pentru indivizii care sunt supusi testului;

boala odata descoperita sa poata beneficia de mijloace

terapeutice mai eficiente decat in faza simptomatica;

indivizii la care testul screening a fost pozitiv vor fi

asigurati ca
vor beneficia de masurile cele mai eficiente de control si
evaluare;

pentru ca un test screening sa fie aplicabil, el trebuie sa

raspunda urmatoarelor cerinte:

sa fie suficient de sensibil si de specific (sa depisteze

indivizii expusi si sa-i diferentieze de cei sanatosi;

sa fie simplu de efectuat si inofensiv pentru cel testat;

sa fie ieftin si sa aduca beneficii cat mai mari.

2. Consilierea reprezinta acel gen de interventie medicala

in care
pacientul primeste informatii si sfaturi privind comportamentul
personal (exemplu: dieta, activitate fizica, consum de alcool,
fumat,
etc.) ce ar putea reduce riscul imbolnavirii sau accidentarii.
3. Imunizarile include vaccinarile si administrarile de
imunoglobuline in scop preventive pentru boli la care pacientul
poate fi potential expus.
4. Chimioprofilaxia ca interventie primara se refera la
folosirea
unor medicamente sau produse biologice adresate persoanelor
sanatoase in scopul reducerii riscului dezvoltarii unei boli.

Cauzele principale de morbiditate

pe grupe de varsta

Nou nascut si sugar:

prematuritatea
dismaturitatea
anomalii congenitale si traumatisme la nastere
asfixia la nastere
infectiile de tract respirator
boala diareica
alte infectii
accidente

Prescolar si scolar:
infectiile acute de tract respirator inclusiv astmul
bronsic
mai nou exista un interes pentru asa numitele :
cauze noi de morbiditate, cum ar fi: tulburari
emotionale si de comportament, deficit scolar.
Varsta 13- 18 ani:
afectiuni ORL si de tract respirator superior
infectii virale, bacteriene si parazitare
abuzul sexual
afectiuni ale tractului digestiv
afectiuni ale tractului urinar
accidente mai ales cu interesare osteoarticulara
si a tesuturilor moi.

Varsta 19- 39 ani:

afectiuni ORL si de tract respirator superior
infectii virale, bacteriene si parazitare
afectiuni ale tractului urinar
accidente
Varsta 40- 64 ani:
boli cardiovasculare
osteoporoza
artrita
afectiuni degenerative la nivelul aparatului
osteoarticular
afectiuni ORL si oftalmologice

Varsta peste 65 ani:

HTA
osteoporoza
artrita
boli cardiace
incontinenta urinara
afectiuni ORL si oftalmologice
accidente la nivelul aparatului osteoarticular si a
tesuturilor moi

Cauzele principale de deces pe

grupe de varsta
Nou nascut si sugar:
majoritatea cauzelor de mortalitate neonatala sint
determinate de
anomalii de dezvoltare intrauterina, anomalii congenitale
si
accidente la nastere.
infectii de tract respirator inferior: bronsita, pneumonie
boala diareica
alte infectii
anomalii congenitale
moartea subita
accidente
parinti dezavantajati socioeconomic

Prescolari si scolari:
SIDA
accidente
anomalii congenitale
cauze oncologice
infectii respiratorii
gastroenterite
accidente
Virsta 13-18 ani:
accidente rutiere
sinucideri
omucideri(crima)
leucemie

Varsta 19- 39 ani:

accidente rutiere
boli cardiovasculare
omucideri
SIDA
boala vasculara cerebrala
cancer de sin si col uterin

Varsta 40-64 ani:

boli cardiovasculare
cancer de sin
cancer pulmonar
cancer colorectal
cancer ovarian
BPOC
boala vasculara cerebrala

Varsta peste 65 ani:

boli cardiovasculare
boli vasculare cerebrale
infectii respiratorii
BPOC
cancer colorectal
cancer de sin
cancer pulmonar
accidente

Imporant este ca:

Cunoscind in mare mortalitatea si
morbiditatea pe
grupe de varsta , pasul urmator este ca
pentru fiecare
boala sau cauza morbida sa se actioneze
preventiv si daca
nu este posbil , atunci cel putin curativ si
asta cat mai
precoce.