Universitatea Politehnica Bucures ti

Facultatea de Energetica

TEMA DE CASA
ELECTRONICA DE PUTERE

Bucuresti 2012

Cuprins

1............................Redresorul trifazat in punte cu diode

2 ..........................Redresorul trifazat cu punct median complet comandat
3 ..........................Chopperul de tensiune continua coborator (cu un
tranzistor in serie).
4...........................Invertorul trifazat de tensiune cu 6 pulsuri(P_180 o)
5...........................Invertorul monofazat de tensiune-Comanda PWM (Pulse
widht modulation)
6...........................Variatorul monofazat de tensiune alternativa.

1.Redresorul trifazat in punte cu diode

Elemente caracteristice::
Redresorul este un convertor static de putere care realizeaza conversia unei
tensiuni alternative (mono sau polifazata) intr-o tensiune continua, sensul conversiei
energiei fiind dinspre partea de curent alternativ spre partea de curent continuu.
El este in general compus dintr-un transformator (poate lipsi in unele scheme), din
bobine de limitare a curentului montate pe partea de alimentare alternativa (in cazul in
care transformatorul lipseste), din elemente de netezire a curentului si/sau tensiunii pe
partea de curent continuu, din elemente de protectie la suprasarcini si supratensiuni si din
dispozitive semiconductoare de putere cu conductie unidirectionala (diode si tiristoare) in
fiecare cale de curent, caile fiind legate de asa maniera incat dispozitivele sa aiba aceeasi
durata de conductie sau de blocaj. Dispozitivele devin succesiv conductoare, sub
actiune tensiunii de comutatie furnizate de reteaua de alimentare, legile fiind impuse de
modul de conexiune.

Schema electrica echivalenta(modelarea Psim):

SARCINA R:

SARCINA RL:

Relatii de calcul, alcatuire:

Acesta este alcatuit din doua celule de comutatie cu punct median.
Dioda celulei + care are anodul la potentialul pozitiv cel mai ridicat va conduce si va
transmite potentialul fazei sale bornei P. Potentialul bornei P urmareste infasurarea
pozitiva a sistemului trifazat de tensiune. Asemanator, dioda celulei - care are catodul
la potentialul cel mai coborat va conduce si potentialul bornei Q urmareste infasuratoarea
negativa a sistemului trifazat de tensiune.
Comutatile se fac in punctele naturale de comutatie, care sunt punctele de
intersectie ale tensiunilor.
Pentru fiecare celula de comutatie unghiul de conductie al diodei este de 120 .
Tensiune redresata se obtine prin diferenta de potential intre bornele P si Q:

ud = vP vQ
La iesirea redresorului se obtine o tensiune redresata cu 6 pulsuri pe o perioada a
^

retelei, care are valoarea de varf egala cu tensiune dintre fazele secundare 3 U S 3 U S .
Schema contine diodele Dk(k =1 la 6); surse de tensiune; Diodele sunt dispozitive
semiconductoare necomandabile,unidirectionale in curent si tensiune.Trecerea diodei din
stare de blocare in stare de conductie se face intr-un interval de timp foarte
scurt(comutatie directa).La trecerea diodei din stare de conductie in blocare (comutatie
inversa) este nevoie de un timp mai lung. Este nevoie de timp ca purtatorii de sarcina
liberi sa paraseasca zona jonctiunii, prin difuzie sau recombinare.
Pentru valori ale tensiunii directe aplicate, mai mari decat tensiunea de prag,in
cazul de fata V0=0,dioda incepe sa conduca.Pentru valori negative ale tensiuni aplicate la
dioda, dioda se blocheaza.

Pe alternanta pozitiva a primei surse Ua, conduc diodele D2 si D1. Prin dioda D2,
prin rezistenta inductiva RL1 si apoi prin dioda D1 si inapoi la sursa, iar pe alternanta
negativa conduc diodele D6 si D5.
Pe alternanta pozitiva pentru a doua sursa Ub, conduc diodele D4 si D3, prin dioda
D4, apoi prin consumator , prin dioda D3; iar pe alternanta negativa D2 si D1.
Pe alternanta pozitiva pentru a treia sursa Uc, conduc diodele D6 si D5. Prin dioda
D6,apoi prin rezistenta inductiva RL1 si apoi prin dioda D5 si inapoi la sursa; iar pe
alternanta negativa conduc diodele D4 si D3.

Forme de unda:
SARCINA R:

SARCINA RL:

Concluzii si observatii:

Redresoare trifazate comandate permit reglarea tensiunii de ieire prin controlul n

faz al tiristoarelor ntruct asigur un reglaj continuu al tensiunii redresate de la 0
la o valoare maxim fr pierderi de putere activ
Se observ c, rezult tensiunea redresat diferit de zero atunci cnd conduc
dou elemente de redresare de pe laturi diferite ale punii. n cazul n care dou
dispozitive de redresare de pe aceeai latura conduc simultan acestea ndeplinesc
n ansamblu rolul diodei de nul i astfel, att tensiunea pe sarcin ct i curentul
prin sarcin au valoarea zero.
us = u21 - u23 , dac conduc D3 i T1,
us = u22 - u21 , dac conduc D1 i T2,
us = u23 - u22 , dac conduc D2 i T3.

2.Redresorul trifazat cu punct median complet comandat

Elemente caracteristice:
Redresoarele comandate sunt frecvent folosite in alimentarea motoarelor de
curent continuu cu turatie variabila precum si in alte aplicatii care necesita tensiuni
continue reglabile.
La puteri de peste 10 kVA se folosesc aproape exclusiv redresoarele comandate
polifazate deoarece furnizeaza o tensiune redresata mai neteda, asigura incarcarea
simetrica a retelei trifazate industriale cu un factor de utilizare a transformatorului mai
redus.
Daca in locul tiristoarelor s-ar conecta diode, s-ar obtine un redresor trifazat cu
punct median necomandat. La un moment dat ar conduce o singura dioda si anume aceea
care are potentialul anodic cel mai pozitiv, intrucat odata intrata in conductie, celelalte
diode ar fi polarizate invers. In cazul redresoarelor comandate, intrarea in conductie a
unui tiristor se produce in momentul aplicarii unui impuls de comanda pozitiv intre
poarta si catod, daca potentialul anodului este mai pozitiv decat cel al catodului.
Schema contine trei tiristoare T1, T2, T3.Trei surse alternative defazate cu 120o
fiecare intre ele si un consumator rezistent-inductiv.Tiristoarele de putere sunt dispozitive
semiconductoare comandate,unidirectionale in curent si bidirectionale in tensiune.
In prima schema sunt prezentate tensiunile de alimentare, a doua figura curentul
prin rezistenta inductiva RL1 , tensiunea redresata Ud si tensiunea pe tiristorul T1.
Blocul de comanda contine blocul surselor de tensiune alternativa, un generator
de tensiune dreptunghiulara, care produce la iesire o tensiune dreptunghiular, un
comparator COMP, un potentiometru cu care putem regla intarzierea .
Comparatorul livreaza un semnal la iesire ori de cate ori nivelul tensiunii de
comanda mai mare dacat tensiunea de referinta

Schema electrica echivalenta(modelarea Psim)

Relatii de calcul:
Se numeste unghi de comanda unghiul electric masurat din momentul in care un
tiristor ar intra in conductie daca ar fi dioda si pana in momentul in care i se aplica
impulsul de comanda.
Valoarea medie a tensiunii redresate se calculeaza cu relatia :

,
in care U este valoarea efectiva a tensiunii de faza a retelei.
Acest dispozitiv introduce foarte multe armonici de mica frecventa, astfel fiind un
dispozitiv poluant si care afecteaza calitatii energiei.

Forme de unda:

Armonicile de mica frecventa:

Controlul de faza este o metoda de comanda a redresoarelor (si in particular a

tiristoarelor) care permite reglajul continuu al valorii medii a tensiunii furnizate in gol.
Reglajul se face fara consum suplimentar de putere activa.
Dezavantajul acestei metode este ca deformeaza forma de unda a tensiunii de iesire, deci
mareste factorul sau de modulatie f M si determina aparitia consumului de putere
reactiva.

Obervatii si concluzii:
In comparatie cu redresoarele necomandate, diferenta vine de la faptul ca acum
tiristoarele intra in conductie cu un unghi de intarziere (numit unghi de comanda) in
raport cu punctele de comutatie naturala.
Redresorul realizeaza transformarea energiei de curent alternativ in energie de
curent continuu. Energia electrica se transmite de la reeaua de curent alternativ la
receptorul de curent continuu.
Instalaiile mari consumatoare de curent continuu utilizeaza in special redresoare
trifazate, care prezinta o serie de avantaje fata de cele monofazate.

3. CHOPPERUL DE TENSIUNE CONTINUA COBORATOR

(cu tranzistor in serie).
Elemente caracteristice:
Chopperele sunt convertoare continuu continuu, utilizate pentru alimentarea
sarcinii cu current continuu, sub tensiune reglabila.
Chopperele sunt convertoare cu comutatie comandata utilizate pentru variatia si
reglajul vitezei masinilor electrice de current continuu, care lucreaza in domeniul
tractiunii electrice (tenure, troleibuze, vehicule alimentate de la baterii).
Avantajele chopperelor in raport cu alte tehnici de reglaj ale tensiunii continue
sunt:
- randamentul ridicat;
- inertie redusa;
- absenta contactelor electrice alunecatoare.
Deseori, gasim chopperele ca sursa de alimentare cu tensiune reglabila pentru
invertoare. De asemenea, ele sunt raspandite si in domeniul sudurii electrice.

Schema electrica echivalenta(modelarea Psim):

Schema este formata dintr-o sursa de tensiune continua, un tranzistor T, o dioda D si un

consumator rezistiv-inductiv.Blocul de comanda este format dintr-un comparator COMP,
o sursa continua si una dreptunghiulara.

Relatii de calcul:
Ua= tensiunea de alimentare; -Us= tensiunea la bornele sarcinii;
-RLs= sarcina rezistiv-inductiva; -D= dioda de regim liber;
-T= transistor npn.
Pentru chopperul coborator ce functioneaza cu sarcina RL se utilizeaza ca
intreruptoare transistorul bipolar de putere T si dioda de regim liber D. In timpul
conductiei tranzistorului, dioda este blocata, deoarece ea primeste pe catod pulsul
sursei:
uS = U i = RiS + L

diS
dt

deoarece: uS = 0 = RiS + L

diS
iT = iS
dt

Solutia iS (t ) contine un termen fortat i f si un termen liber il :

t

Ui

+ ke
iS (t ) = i f (t ) + il (t ) =
R
L
cu k constanta de integrare si = (constanta de timp a sarcinii).
R
Cand tranzistorul se blocheaza, dioda intra in conductie din cauza energiei
magnetice acumulate in inductanta L a circuitului si curentul iS = iD este obtinut din
ecuatia:
di
uS = 0 = RiS + L S ;
dt

Forme de unda:

Sursa primara furnizeaza energie sarcinii R si inductivitatii L. Atunci cand T este

blocat, dioda de regim liber D asigura continuitatea curentului si descarca inductivitatea
L (energie magnetica) in sarcina R. Atunci cand tranzistorul conduce dioda este blocata,

iar cand avem tranzistorul blocat se descarca energia magnetica inmagazinata in

inductivitate prin dioda pana cand tranzistorul incepe sa conduca.Avem Ud=Ui cand
dioda este blocata.Curentul are cresterii si scaderii exponentiale.

Continutul de armonici:

Celula tip N - Constructia in PSIM

I(npn1)

I(RL1)

Up

Ur

Us

400

200

-200

0.005

0.01

0.015
Time (s)

0.02

0.025

0.03

D1

120
Ua

Us

RLs

T1

pnp1

Uref

U21

U12
T1

Up

Tip N

U12

U21

0.8
0.4
0
I(RLs)
0n
-0.004n
-0.008n
-0.012n
-0.016n
Us
0.08
0.04
0
V2
0.8
0.4
0
0

0.005

0.01

0.015
Time (s)

0.02

repezentarea armobicelor la celula de tip N si a formlor de unda

0.025

0.03

U12

U21

0.8
0.6
0.4
0.2
0
I(RLs)
0.012n
0.01n
0.008n
0.006n
0.004n
0.002n
0n
Us
0.2
0
-0.2
-0.4
-0.6
-0.8
-1
V2
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0

1000

2000

Frequency (Hz)

3000

4000

5000

Analiza ftt( cand Uref=0.8)

Cand Uref=100
Caz doi general cand Uref=0.8
I(D1)

U12

U21

1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
U12

U21

Us

1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
I(RLs)

U12

U21

V2

0.8
0.4
0
0

0.005

0.01

0.015
Time (s)

0.02

0.025

0.03

Observatii si concluzii:
Chopperele cu ieire n curent (chopperul serie i cu acumulare capacitiv) se
pot transforma n surse dinamice de tensiune cu ajutorul unui condensator care se
conecteaz n paralel pe sarcin.
Tensiunea la ieire poate fi reglat prin modificarea raportului ciclic . n regim
permanent tensiunea medie la bornele inductivitii L este nul (UL=0).
Deseori, gasim chopperele ca sursa de alimentare cu tensiune reglabila pentru
invertoare. De asemenea, ele sunt raspandite si in domeniul sudurii electrice
Prin definiie 1<0, ceea ce nseamn c montajul este de tip cobortor de tensiune
(Buck).

4.INVERTORUL TRIFAZAT DE TENSIUNE CU 6

PULSURI (P180o)

Elemente caractersitice:
Este utilizat cu precdere n sistemele de comand de uz general. Una dintre
caracteristicile principale ale acestui tip de invertor o reprezint frecvena mic de
comutaie. Datorit acestui fapt, dispozitivele semiconductoare utilizate n puntea
circuitului sunt cu precdere tiristoarele convenionale.
Invertorul este format din trei brae de punte identice (3 semipuni), fiecare bra
avnd n componen dou tiristoare si doua diode de regim liber. Intervalele de
conducie ale tiristoarelor din acelai bra sunt de cte 180 electrice. Ele conduc n
contratimp. Stingerea unui tiristor aflat n conducie la un moment dat este asigurat de
intrarea n conducie a tiristorului complementar din acelai bra. Se presupune c nainte
de momentul t se afl n conducie tiristoarele T1,T3 si T2.
Funcionarea invertorului trifazat de tensiune cu ase pulsuri este asemntoare cu
cea a invertorului monofazat n punte. n cazul invertorului monofazat fiecare dispozitiv
semiconductor este comandat on i respectiv off pentru intervale egale cu radiani sau
180el.. Terminalul de ieire este conectat alternativ pentru cte o jumtate de ciclu la
borna pozitiv, respectiv negativ, a sursei continue de alimentare.
O tensiune trifazat n circuitul de sarcin se obine prin introducerea unui
deplasament de faz de 120electrice ntre secvenele de comand corespunztoare celor
3 brae ale invertorului. Astfel, secvena de comand pentru cele 6 dispozitive
semiconductoare coincide cu numrul modulului; la fiecare 60electrice primete impuls
de comand un alt dispozitiv semiconductor. Pentru o perioad complet secvena de
comand care permite de altfel i definirea tensiunii de ieire este urmtoarea: T1, T2, T3,
T4, T5, T6.
Asemanator cu cazul precedent (monofazat) diodele de regim liber creeaz
traseele de circuit pentru transferul energiei reactive nmagazinate n circuitul de sarcin
spre sursa de continu de alimentare. n concluzie, terminalul de ieire este conectat la
borna pozitiv sau negativ n funcie de secvena de comand. Aceasta nseamn c
tensiunea la ieirea invertorului este unic definit la toate momentele de timp.
Lund n considerare un bra de punte, tensiunea de pol ia valoarea Ud /2 - atunci
cnd se afl n conducie tranzistorul superior dintr-un bra (de ex.: T1), respectiv Ud /2 atunci cnd se afl n conducie tranzistorul inferior de pe acelai bra (T4).

Schema electrica echivalenta(modelarea Psim):

Relatii de calcul:
S-a inut seama de urmtoarele relaii, valabile n sistemele trifazate simetrice:
- tensiune de linie se poate obine:
uAB = uA - uB
uBC = uB - uC
uCA =uC - uA

- tensiunile de faz se pot obtine:

uR = (uRS - uTR)/3
uS = (uST uRS)/3
uT = (uTR uST)/3
Se vor calcula valorile efective ele tensiunilor de faz, respectiv de linie ale
tensiunilor la ieirea invertorului i se vor compara cu cele msurate. Relaiile de calcul
utilizate sunt:
Uf =

Ua

Ul =

Ua

unde Ua este valoarea tensiunii continue de alimentare a invertorului.

Formele de unda caracteristice functionarii invertorului cu sarcina rezistiv

inductiva

Formele de und ale tensiunii la ieire :

I(T1)

I(T4)

I(T2)

I(T5)

I(T3)

I(T6)

15
10
5
0
-5
-10

15
10
5
0
-5
-10

15
10
5
0
-5
-10
0

0.005

0.01

0.015
Time (s)

0.02

0.025

0.03

Reprezenatarea armonicelor ai curentilor in analiza FFT:

I(RL1a)
10
8
6
4
2
0
Ua
100
80
60
40
20
0
Uab
200
150
100
50
0
I(RL1a)

I(RL2b)

I(RL3c)

10
8
6
4
2
0
0

1000

2000

3000
Frequency (Hz)

ANALIZA FFT

4000

5000

6000

V4

V5

V6

0.8

0.6

0.4

0.2

200

400

600

800

Frequency (Hz)

repezematrea fundamentalei
I(T1)

I(T4)

I(T2)

I(T5)

I(T3)

I(T6)

4
2
0

4
2
0
5
0
0

1000

2000

3000
Frequency (Hz)

4000

5000

Reprezenatrea fundamentalelor la tiristoare

Observatii si concluzii:
Tensiunea de linie UAB este obinut ca o diferen ntre UA i UB. Aceasta nu
conine armonica de ordinul 3 sau multiplii acesteia deoarece tensiunile de pol au aceeai
faz. Armonicile care rmn n forma de und a tensiunii de linie sunt de ordinul
h=6n1, unde n este un ntreg pozitiv.

6000

5.INVERTORUL MONOFAZAT DE TENSIUNE

COMANDA PWM (Pulse widht modulation)

Elemente caracteristice:
Invertorul de tensiune poate s fie alimentat cu putere de c.c. de la un redresor (n
cele mai multe aplicatii industriale). Forma de und a tensiunii la ieire va fi format din
mai multe pulsuri de lime egal, iar comanda este denumit modulaie multipl.
ntreruptoarele k1k4 reprezint gruprile tranzistor-diod de regim liber n montaj
antiparalel. Aceste ntreruptoare sunt bidirecionale n curent i unidirecionale n
tensiune.
Fiecare dintre tranzistoare permite conductia curentului de la colector la emitor,
iar diodele redresoare de putere montate n antiparalel permit conductia curentului n sens
invers. Aceste diode numite si diode de regim liber sunt caracteristice invertoarelor de
tensiune furniznd o cale pentru curentul de sarcin cu sens invers. n acest mod se poate
recupera dinspre invertor spre sursa de c.c. energia nmagazinat n inductivitatea
circuitului de sarcin.
Sistemele de comand bazate pe principul modulatiei n latime a impulsurilor au
fost introduse n aplicatiile cu invertoare datorit avantajelor oferite n comparatie cu
comanda simetric (pentru cazul monofazat) sau programul de 1800 (pentru cazul
trifazat); aceste avantaje sunt:
Posibilitatea de reglare att a frecventei ct si a amplitudinii tensiunii la iesire
prin comanda invertorului;
Armonicele de ordin mic sunt eliminate din forma de und a tensiunii de iesire a
invertorului;
Forma de und cea mai performant care poate fi obinut la ieirea unui invertor
se bazeaz pe modificarea limii impulsurilor dup o lege sinusoidal.

Schema electrica echivalenta(modelarea Psim):

Comanda PWM consta in compararea unei tensiuni purtatoare de frecventa

ridicata cu o tensiune de referinta.
Pentru valorii ale tensiuni purtatoare de frecventa ridicata mai mare decat cea de
referinta (tensiune pozitiva) conduc T1 -T1,iar cand tensiunea purtatoare de frecventa
ridicata mai mica decat tensiunea de referinta conduc T2-T2. Daca tensiunea de referinta
este zero obtinem la iesire o tensiune fixa.
Curentul de sarcina are scaderii si cresterii bruste.
Forma de unda a tensiunii la iesirea invertorului este alternativa, dreptunghiulara,
de amplitudine Us. Pentru o valoare mare a defazajului forma de unda a tensiunii la
iesire prezinta o serie de pulsuri foarte inguste cu un continut bogat in armonici de
frecventa joasa.

Tensiunea rezultata la bornele sarcinii este altenativa, dreptunghiulara ,cu

intervale de tensiune zero pentru fiecare jumatate de ciclu.

Relatii de calcul:

Principalele mrimi caracteristice ale comenzii PWM sinusoidal sunt urmtoarele:

gradul de modulare:
ma = Uref / Up
unde Uref reprezint valoarea de vrf a semnalului de referin sinusoidal, iar Up
amplitudinea semnalului purttor care este pstrat constant.
indicele de modulare:
mf = fp /fs
Pentru un bra de punte comanda intreruptoarelor (de exemplu k1 i k2) se bazeaz
pe compararea dintre uref i up, iar tensiunile de pol obinute sunt independente de sensul
curentului:
uref > up, k1 este comandat ON
uref < up, k2 este comandat ON

Forme de unda:

Reprezentarea armonicilor:

Observatii si concluzii:
-

Armonicile tensiunii la ieirea invertorului monofazat n punte apar ca nite benzi

laterale centrate n jurul frecvenei de comutaie i a multiplilor acesteia (mf, 2mf,
3mf, ...) pentru ma<1:

6.VARIATORUL MONOFAZAT DE TENSIUNE

ALTERNATIVA
Elemente caracteristice:
Variatorul de tensiune alternativ (VTA) este un convertor alternativ-alternativ
complet comandat, care permite modificarea valorii efective a tensiunii de iesire.
Frecvena tensiunii de ieire este egal cu frevena tensiunii alternative de alimentare.
Prin reglarea valorii efective de ieire, de exemplu, se poate regla intensitatea luminoas
a unei lmpi. Acest tip de regalj folosete, de obicei, dou tiristoare conectate n
antiparalel sau un triac.

Schema electrica echivalenta:

\
Schema este formata dintr-o sursa de curent alternativa, doua tiristoare legate in
antiparalel si o sarcina rezistiv inductiva si o sarcina pur rezistiva.

Pe alternanta pozitiva intra in conductie T1 si ramane in conductie pana cand

curentul de sarcina trece prin zero si atunci se blocheaza, atunci intra in conductie pe
alternanta negativa celalalt tiristor T2 cu o intarziere fata de trecerea prin zero a
tensiunii de alimentare, intarziere ce poate fi reglata.

Relatii de calcul:
Pentru determinarea componentelor puterii se pot folosi urmtoarele relaii de
calcul:
- Puterea aparent total:
- Puterea activ total:
- Puterea reactiv total:

S= U*I
P= U*I*cos
Q=U*I*sin

Din aceste expresii se obine relaia dintre S, P i Q:

S=(P2 + Q2)
- Puterea aparent a fundamentalei:
- Puterea activ a fundamentalei:
- Puterea reactiv a fundamentalei:
- Puterea deformant:

S=U*I1
P=S* cos
Q=S* sin
Qd=(Q2-Q12)

Din aceste expresii se obine puterea aparent total:

S=(P2+Q12+Qd2

Forme de unda obtinute: