EXAMENUL MICROSCOPIC AL MICROORGANISMELOR

Studiul morfologiei microbiene nu poate fi conceput fara utilizarea microscopului; examenul

microscopic joaca un rol important in studiul si identificarea germenilor, precum si in determinarea
numrului acestora.
Microscopul (grec. Mikros= mic; skopein= a observa) este un instrument optic care mrete
imaginea unui obiect observat printr-un sistem de lentile. Cel mai rspndit tip de microscop este
microscopul cu lumina artificiala, descoperit in anii 1600.
MICROSCOPUL ELECTRONIC
Un microscop electronic este un tip de microscop care folosete electroni pentru a evidenia
specimenul si a crea o imagine mrita a acestuia. Microscoapele electronice au rezoluie superioara
microscoapelor cu lumina, si pot mari de mult mai multe ori imaginea. Unele microscoape
electronice ajung sa mreasc de 2 milioane de ori, pe cnd cele mai bune microscoape cu lumina
mresc de 2 000 de ori.
Cercettorii l folosesc pentru a examina material biologic (cum ar fi microorganisme si
celule), constituent celulari, diferite molecule mari, probe de biopsie medicala, metale si structuri
cristaline, si caracteristicile diferitelor suprafee. Microscopul electronic este folosit extensiv pentru
inspecia si asigurarea calitii in Industrie, inclusiv, in mod deosebit, in fabricarea dispozitivelor
semiconductoare.
Cel mai puternic microscop din lume a fost realizat la nceputul lui 2008. Transmission
electron aberration-corrected microscope, prescurtat "TEAM" atinge rezoluia de 0,5 Angstrom, in
jur de 1 milion de ori mai mic dect diametral unui fir de par.
Microscopul optic se compune dintr-un stativ pe care sunt montate un sistem de transmisie
optica, o platina port-obiect si un sistem de iluminare.

Sistemul de transmisie optica

Ocularele au puterea de mrire de 5x, 7x, 10x, 15x, 20x si chiar 30x. In lucrrile curente cele
mai des folosite sunt cele 7x si 10x. Ocularele au rolul de a mari imaginea preparatului, dar si de a
aplatiza si lumina cmpul optic.
Obiectivele reprezint un sistem optic bine centrat, constituit din una sau mai multe lentile
destinate a forma 0 imagine reala a obiectului.

EXAMENUL PREPARATELOR IN STARE PROASPTA

Acest tip de operaie consta in examinarea unui microorganism intr-un mediu lichid intre lama
si lamela.
1. STUDIUL MICROSCOPIC AL CULTURILOR DE DROJDII
Drojdia a fost folosita in coacere si fermentare, de mii de ani. Este folosita ca organism model
in biologia moderna a celulei si este printre cele mai cercetate organisme eucariote. In ultima vreme
s-a constatat ca drojdia poate fi folosita pentru a genera energie electrica si ca poate produce etanol.
Au fost cercetate pana in prezent peste 1.500 de specii de drojdie, fiecare avnd diferite mrimi,
variind intre 4 si 14 micrometru in diametru. Cu toate acestea, se presupune ca doar 1% din toate
speciile de drojdie ar fi fost descoperite.
Drojdia este unul dintre cel mai mult utilizate microorganisme in biotehnologie. Fermentarea
zaharului este cea mai veche si larga aplicaie a acestei tehnologii. Multe specii de drojdie au fost
folosite in producerea unor alimente: drojdia de pine pentru producerea pinii; drojdia de bere
pentru producerea berii; drojdia de vin pentru producerea vinului.
Drojdiile reprezint un grup taxonomic complex si eterogen de microorganisme unicelulare
eucariote, care se nmulesc prin nmugurire, ca forma generala de reproducere si in mod particular
prin ascospori. Una din proprietile cele mai importante ale drojdiilor este aceea de a fermenta o
serie de zaharuri, in condiii de anaerobioza, cu formare de alcool etilic, dioxid de carbon si
compui secundari, care dau aroma caracteristica produselor fermentate, proprietate foarte mult
utilizata in industria alimentara. Drojdiile au o compoziie chimica valoroasa si, dup cultivare in
condiii de aerare sunt utilizate ca sursa de proteine cu denumirea de SCP (single cell protein) in
alimentaia omului si a animalelor.
Celula de drojdie are in mod obinuit forma, sferica, ovala, cilindrica, apiculata, sau forma de
sticla, cu dimensiuni medii de 4 - 14 microni. Forma si dimensiunea celulei sunt caractere de specie
si pot fi influenate de starea fiziologica si de condiiile de cultivare.
Principiul metodei: Pentru evidenierea caracterelor morfologice si structurale ale drojdiilor
se folosesc preparate microscopice in stare proaspta, studiate la microscop cu obiectivele 10x, 20x,
40x.
Materiale utilizate:
-

ca materiale biologice se vor utiliza o tulpina de drojdie cultivate pe mediu cu extract de

malt-agar.
- lame de microscop;
- lamele de microscop
- microscop;

- pipete sterile;
- ansa;
- eprubete sterile;
- apa distilata 100 mL;
- sticlua. picurtoare.
Mod de lucru:
Evidenierea caracterelor morfologice
De pe suprafaa mediului de cultura se recolteaz cu ansa o poriune din cultura de drojdie
care se amesteca intr-o eprubeta cu cativa mL apa. Din suspensia de celule se depune pe lama
microscopica o pictura cu diametrul de ~ 0,7 cm, in zona centrala, cu ajutorul unei pipete. Se
acoper preparatul cu o lamela curata, evitndu-se formarea de bule de aer. Se examineaz la
microscop cu obiectivele de 10x, 20x si 40x, reinndu-se forma celulei, prezenta nucleelor,
prezenta celulelor nmugurite.

2. STUDIUL MICROSCOPIC AL CULTURILOR DE MUCEGAI

Mucegaiurile (sau fungii filamentoi) includ microorganisme de tip eucariot, monocelulare
sau pluricelulare, cu nutriie de tip absorbtiv, difereniate din punct de vedere morfologic si care se
reproduc prin spori sexuai sau asexuai. Corpul mucegaiurilor consta din celule filamentoase,
ramificate, numite hife, care formeaz miceliul. Mucegaiurile pot fi monocelulare, cnd se dezvolta
sub forma unei celule uriae cu ramificaii (miceliu coenocitic) sau pluricelulare, caz in care
miceliul este septat prin perei despritori (miceliu necoenocitic). Aparatul reproductor este
reprezentat de hifele reproductoare purttoare de spori sexuai sau asexuai.
Principiul metodei: Pentru evidenierea caracterelor morfologice si structurale-hife vegetative
si aparat reproductor - se efectueaz un preparat proaspt intre lama si lamela sau un preparat in
lactofenol, prin tehnica benzii adezive.
Materiale utilizate:
- culturi de mucegai;
- lame microscopice;
- lamele microscopice;
- microscop;
- pipete sterile;
- ansa;
- banda adeziva transparenta.
Mod de lucru: Se efectueaz un preparat umed intre lama si lamela, in felul urmtor: din

cultura se recolteaz cu ajutorul firului metalic, din partea marginala a coloniei si fara a deranja
structura iniiala a miceliului, o mica poriune, care se desprinde uor intr-o pictura de apa sterila
sau lactofenol de pe lama microscopica. Se asiza lamela evitnd formarea in preparat a bulelor de
gaz si se face studiul cu obiectivele 10x, 20x si 40x. Pentru meninerea cat mai exacta a structurii
aparatului reproductor, se poate aeza uor banda cu partea adeziva peste cultura de mucegai din
placa Petri, apoi se pune peste pictura de lactofenol de pe lama microscopica. Se examineaz cu
aceleai obiective. Pentru cele doua tulpini fungice se observa forma hifelor, prezenta septurilor
hifale, prezenta conidiforilor cu organele de fructificaie specifice.
EVIDENIEREA MICROSCOPIC A BACTERIILOR

Bacteriile sunt microorganisme monocelulare de tip procariot, cu un cromozom unic, cu

dimensiuni medii ntre 0,5 - 8 m, care se nmulesc asexuat prin sciziune binar, izomorf.
Bacteriile au un rol major n natur n transformarea compuilor organici n compui anorganici
simpli, prin procesul de mineralizare a materiei organice nevii, contribuind la realizarea circuitelor
unor elemente chimice de importan vital: carbon, azot, sulf, fosfor .a. n procesele industriale,
bacteriile sunt utilizate drept culturi starter n unele procese fermentative din industria alimentar
(fabricarea produselor lactate, n panificaie, la conservarea materiilor prime vegetale), la obinerea
de enzime, proteine, aminoacizi, acizi organici, solveni, antibiotice, ngrminte biologice,
insecticide , vitamine, hormoni etc.
Principiul metodei: metoda se bazeaz pe efectuarea preparatului proaspt ntre lam i lamel din
culturi bacteriene.
Materiale utilizate:
- cultur n slanturi de bacterii;
- cultur de bacterii in mediu lichid
- lame microscop;
- lamele;
- ans;
- ap distilat.

Mod de lucru:
Pe lama microscopic se pune o pictur de ap steril cu diametrul de 0,7 -1 cm. Cu vrful

firului metalic se recolteaz steril, la flacra de gaz, o poriune dintr-o cultur de bacterie pe agar
nutritiv, n eprubete. Cultura se omogenizeaz ntr-o pictur de ap, apoi se ia o lamel curat , se
sprijin pe lam la un unghi de 45 o , se deplaseaz pn cnd lamela devine tangent la pictur i
se las s cad peste aceasta: lichidul n exces se absoarbe cu o hrtie de filtru. Un preparat bun nu
trebuie s prezinte bule de aer; acestea pot determina aglomerri de celule i mpiedic o bun
observare a proprietilor.
Pentru executarea preparatului din culturile lichide de bacterii, se recolteaz din proba
omogenizat cu o pipet din care se las s cad pe lam o pictur, care se acoper apoi cu lamela.
Se observ cu obiectivele 20x i 40x. Se vor urmri: n ambele cazuri- forma celulelor,
eventual formarea de lanuri de bacili (daca special este Bacillus subtilis); prezena sporilor
bacterieni (n cazul unui preparat cu Bacillus subtilis)