EVALUAREA POLUARII AERULUI CU POLUANTI CHIMICI

CO
IGIENA

Definitie : disciplina de baza a medicinii preventive care

se ocupa de pastrarea si promovarea sanatatii

POLUAREA AERULUI(=factor de mediu)

Este emisia in aer a unor substante periculoase pentru sanatate la un nivel care
depaseste capacitatea naturala de tamponare a atmosferei, posibilitatea precipitatiilor de a le
depozita sau a vantului si a miscarilor aerului de a le dilua.

Substantele existente in aer, prin natura, concentratia sau tipul de actiune,

afecteaza sanatatea , genereaza disconfort si/sau altereaza mediul.

Clasificare poluanti din punct de vedere al efectului

Poluanti iritanti : gaze iritante (SO2, NO2, Cl2, NH3, subst oxidante), suspensii, Cl,
Fl, Cr trivalent etc.

Poluanti asfixianti: CO, CO2, H2S, acid cianhidric, cianuri etc.

Poluanti toxici : Pb, Cd, Hg, Mn, pesticide organoclorurate, organofosforice,

nitrati, fluor etc.

Poluanti alergizanti : polen, fungi, praf de casa etc.

Poluanti cancerigeni :
- organici : hidrocarburi policiclice aromatice, benzen, benzo-a-piren, amine aromatice,
clorura de vinil, naftalina etc.
- anorganici : azbest, As, Cr hexavalent, Ni etc.

Poluanti fibrozanti : hidroxidul de siliciu, azbest, beriliu etc.

FACTORI DE MEDIU

Mediul inconjurator reprezinta totalitatea factorilor din afara organismului uman,

prezenti la un moment dat si care actioneaza asupra omului si activitatii sale.

Clasificare (n functie de origine) :

- naturali : aer, apa, alimente, sol
- artificiali : imbracaminte, locuinte, asezari umane etc.

POLUAREA FACTORILOR DE MEDIU(ex: aer)

MONOXID DE CARBON
SURSE DE POLUARE

Exterioare :
- emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe autostrazi
- emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe artere, altele decat autostrazi
- arderea combustibililor fosili
- degradarea reziduurilor solide
- procese industriale
- alte surse

MONOXID DE CARBON
SURSE DE POLUARE
Interioare :
- surse profesionale
- sobe cu carbune/lemn
- sobe cu gaz

- masini de gatit cu gaz

- boilere altele decat electrice
- fumatul

MONOXID DE CARBON
METABOLISM

CO este absorbit prin plaman. El se combina cu:

- Hemoglobina
carboxihemoglobina, [C%] acesteia depinde de:
1. [C%] anterioara de hemoglobina,
2. durata expunerii,
3. rata ventilatiei pulmonare.
Hemoglobina are o afinitate de 240> pt. CO decat pt O 2.
- Mioglobina
- Citocromi
- Metaloenzime

Studiul efectelor poluarii

Actiune directa (efect patogen in functie de natura, concentratia si timpul de

actiune) : efecte acute, cronice, tardive.

Actiune indirecta (efect daunator asupra mediului)

MONOXID DE CARBON
EFECTE PE SANATATE

Grupe populationale de risc :bolnavii cu afect. coronariene si respiratorii,

fetus( fumat gravida), copii mici, batrani, persoane cu anomalii ale hemoglobinei.

Efecte : acute si cronice

1. Efecte acute (depind de nivelul conc. carboxihemoglobinei) : intoxicatia cu CO 1
- 10-30% - simpt. neurologice ( cefalee, vertij, adinamie, greata, confuzie, tulb. de vedere,
dezorientare temporo-spatiala)
- 30-50% - dispnee, cresterea pulsului, cresterea ratei respiratorii, sincopa.
- >50% - convulsii, coma, stop cardio-respirator.
2


Complicatii : deces imediat, afect. functiei miocardice, hTA, aritmie, edem
pulmonar.

Ef. Insidios/ Tardiv : intarziere n dezvoltarea neuropsihica, consecinte

neurologice si comportamentale la copii.

n timpul sarcinii : moarte fat, tulb dezvoltare , aparitia de leziuni cerebrale

datorita anoxiei.
2. Efecte cronice :
A. Efecte cardio-vasculare :
- scade capacitatea de efort la adulti tineri si sanatosi (aport scazut de O 2) -5%
- persoane cu af. cardio-vasculare : agravarea simptomatologiei specifice, ischemie
miocardica, aritmie de efort, moarte subita.
B. Efecte cerebro-vasculare si de influentare a comportamentului :
- <5% nu exista efecte la persoane tinere si sanatoase
- hipoxie cerebrala
- afectarea manif. ce necesita atentie sustinuta : coordonarea ochi-mana, starea vigila,
performanta continua, concentrarea.
C. Efecte asupra fatului (CO trece bariera feto-placentara) : greutate mica la nastere,
cardiomegalie, intarziere n dezvoltare, afect. fct. cognitiva.

Adaptare la efectul CO :
- cresterea fluxului sangvin coronarian
- cresterea fluxului sangvin cerebral
- cresterea valorilor hemoglobinei prin cresterea hematopoezei
- cresterea consumului de O2 la nivelul muschilor

MONOXID DE CARBON
DETERMINAREA NIVELULUI DE POLUARE

Se poate face prin :

- determinarea nivelului de carboxihemoglobina din sange (direct sau indirect)
- masurarea nivelului CO n aer

I.DETERMINAREA MONOXIDULUI DE CARBON DIN AER

- aerul se recolteaza n volum fix, nu se aspira

Metode :
1. colorimetrica (cea mai clasica si precisa) cu clorura de paladiu.
2. spectroflorimetrie cu infrarosii
3. reactie cu pentoxid de iod
4. gazcromatografie

Metoda colorimetrica :
Principiul metodei : CO reduce clorura de paladiu la paladiu metalic proportional cu concentratia lui, iar
paladiul metalic obtinut reactioneaza cu reactivul Folin-Ciocalteu, care da o coloratie de la galben-verde la
albastru, in functie de concentratia paladiului, respectiv a CO din proba de aer.
Reactivi: - solutie etalon pentru CO (1 ml = 30 g CO)
- clorura de paladiu
3

- reactiv Folin Ciocalteu

Conc. Maxima momentana = 6 mg CO/mc
Conc. Medie/24 ore = 20mg CO/mc

II.DETERMINAREA CARBOXIHEMOGLOBINEI DIN SANGE

a)Direct

Principiu : CO eliberat din COHb cu ajutorul unui hemolizant si a fericianurii

reduce clorura de paladiu la paladiu metalic. Excesul de clorura de paladiu se determina
colorimetric cu iodura de potasiu prin formarea unui complex colorat in rosu.

Reactivi : - solutie de clorura de paladiu PdCl2

- hemolizant-fericianura
- iodura de potasiu
Se masoara extinctia la spectofotometru, paralel se face o proba martor (numai reactivi, fara
sange).

Calcul
mg PdCl2 redus= (M-P)/M
M extinctia probei martor
P - extinctia probei de sange
Calculul cantitatii de COHb se face pe baza unei corespondente :
1 mg PdCl2 = 0,0941 g COHb
g COHb/100 ml sange = A*0,0941*100
A=cantitatea de PdCl2(in mg) care a fost redusa de CO dintr-un ml de sange

b)Indirect

DETERMINAREA CO DIN AERUL EXPIRAT

Principiu : COHb se estimeaza indirect prin determinarea CO din aerul alveolar

expirat, datorita diferentei de presiune care guverneaza schimburile gazoase pulmonare,
gazul fiind retinut si colorand un filtru granulat prin care se aspira aerul expirat.

LP02

POLUANTI IRITANTI
CLASIFICARE
GAZE IRITANTE : SO2, NO2, Cl2, NH3, subst. oxidante etc.).
SUSPENSII

EFECTE
La conc. ridicate intoxicatii acute cu lezarea mucoasei oculare si a cailor
respiratorii sau a membranei alveolo-capilare.

La conc. Moderate:
suprasolicitarea mecanismelor de clearance pulmonar (afectarea aparatului mucociliar de la nivelul cailor respiratorii:
initial hipersecretie de mucus, apoi hipertrofia glandelor mucinoase si a celulelor
caliciforme
reducerea motilitatii cililor vibratili)
afectarea macrofagelor alveolare.

a)SUSPENSII

Surse :
- fumat
- arderea combustibililor fosili
- circulatia autovehiculelor

- industrie
- eroziune naturala a solului

Grupe populationale cu risc:

- copiii
- batranii
- cu afect. cardio-vasculare, pulmonare (bronsita cr., emfizem, astm bronsic, BPOC)

Clasificare dupa dimensiuni

cu diametrul > 10 m sedimentabile, sunt retinuti in caile respiratorii

superioare.
cu diametrul intre 10 si 0,1 m sedimenteaza in aer imobil cu viteza uniform
accelerata si difuzeaza putin in aer mobil, patrund pana la alveola pulmonara, se retin in
proportie mare in tot ap. resp..

cu dimensiuni intre 0,1-0, 001 m, nu sedimenteaza in aer imobil, pot patrunde

pana la alveola dar sunt eliminate in aerul expirat.

Efecte :
- cresterea morbiditatii (creste prevalenta tusei, wheezing-ului, expectoratiei, bronsitei
cronice, emfizemului, BPOC, astmului bronsic mai ales cand expunerea este combinata +ozon si ion sulfat) = agravarea/ cresterea importantei~
- cresterea mortalitatii (prin boli respiratorii, cardio-vasculare).

DETERMINARE SUSPENSII

Principiu: separarea lor din aer prin met. sedimentarii sau aspiratiei si det. prin
metoda gavimetrica, conimetrica, reflectometrica.

1. Sedimentare : antrenare cu un jet de apa intr-o capsula, evaporarea apei pe o

baie incalzita, se cantareste din nou capsula si din diferenta =cant. Pulberi sedimentabile.
Norma 17 g/m2/luna

2. Aspiratie : pompa aspiratoare, gazometru si un aparat pt. retinerea pulberilor

(filtru uscat sau vas cu lichid special construit).

Determinare pulberi recoltate prin aspiratie : se cantareste hartia de filtru inainte

si dupa recoltare.
Norma CMM(30 min) = 0,5 mg/mc
- Cmedie(24 ore)= 0,15 mg/mc

b)GAZE IRITANTE OXIZI DE AZOT(NO2) [1]

SURSE
NO2 - secundar prin oxidarea NO sub actiunea razelor solare
- prin combustie la temperatura ridicata

NO produs prin combustie

Surse naturale

Surse industriale

Transporturi
Efecte

Efecte pe ap. Respirator la om sanatos:

- >1,5 ppm creste reactivitatea cailor respiratorii, creste rezistenta la flux in caile
respiratorii

Efecte asupra astmaticilor :

- 0,1 ppm timp de 60 sec- fara modif.
- 0,3 ppm 30 sec usoara scadere a vol. fortat resp. pe sec si a FVC
- 4 ppm 75 sec modificari ale functiei pulmonare.

Efecte asupra bolnavilor cu BPOC :

- 0,3 ppm- scaderea FEV1, FVC.
- Datorita lipsei rezervei pulmonare se ajunge la alterari mici ale functionalitatii resp. pana
la efecte serioase asupra sanatatii.

Efecte asupra copiilor :

- afectarea la nivel distal respirator.
- cei mai afectati copiii intre 5-12 ani- creste riscul unei af. distale resp. cu 20% in cazul
exp. la 0,015 ppm.
- in locuintele cu sobe cu gaz 0,02-0,03 ppm media pe 12 luni
- in locuintele cu sobe electrice -0,005-0,007 ppm

GAZE IRITANTE OXIZI DE AZOT

NB
Efectele expunerii la conc. mari :
!>- exp. timp de 1 ora/m.m. la 1,5 ppm simptome acute respiratorii.
- 25-100 ppm pot apare bronsita cr., bronhopneumonie, sdr. bronsiolitic.
- >200 ppm hipoxie obstructie tranzitorie a cailor respiratorii deces

Populatia cu risc :
- persoane cu afectiuni respiratorii preexistente
- copii intre 5-12 ani
- batrani
- astmatici
- persoane cu emfizem, bronsita

DETERMINARE NO2

4a
)

Principiu : NO2 + ac. Sulfanilic in mediu slab acid si in prezenta N-1- naftiletilendiaminei
compus azoic de culoare roz-rosie, funct de conc. NO 2.

Reactivi :
- sol. absorbanta (acid sulfanilic si N-1- NEA)
- sol etalon 1ml = 5 g NO2.
- microabsorbitoare, dispozitive de aspiratie, debitmetre.

CM = 0,3 mg/mc/24 h
CMA = 0,1 mg/mc/30 min.(c% max. adm. ~ care nu produce ef nocive)

GAZE IRITANTE SO2

[2]

Surse :
- arderea combustibililor fosili
- industrie
- combustii casnice
- fumat
- transporturi

Participa la acidifierea aerului formand H2SO4 ploi acide (cu ajutorul ionului
sulfat si NO2)

Efecte :
- > 8 ppm( PARTI PE MILION ~ PARTICOLE IN SUSPENSIE ) apar modificari la nivel
respirator.
- efect principal bronhoconstrictia (scaderea calibrului cailor respiratorii cu o crestere a
rezistentei la flux). Acest fenomen este dependent de doza, apare la 10 min. de la expunere.
- la astmatici primele manifestari apar la 0,5 ppm

GAZE IRITANTE SO2

Ionul sulfat intra in structura particulelor foarte fine, participa la acidifierea

aerului.
Datorita dimensiunilor foarte mici aceste particule pot patrunde in ramificatiile
distale ale tractului respirator si la niveleul alveolelor.

Grupe de risc :
- copiii
- astmatici, bolnavi cu bronsita cronica, emfizem pulmonar.

DETERMINAREA SO2
Principiu : SO2 + tetraclormercuratul de Na (TClHgNa) diclorsulfitomercurul
care + pararozanilina si aldehida formica complex colorat in rosu-violet.

Reactivi :
- sol etalon ( 1 mg-10 g SO2)
- sol absorbanta
- sol de pararozanilina
- sol de formaldehida
4b
DETERMINAREA SO2 )

Recoltare : aerul se aspira printr-un vas absorbitor in care se afla 10 ml sol absorbanta.
Mod de lucru : continutul este trecut intr-un tub colorimetric, intensitatea coloratiei se compara
cu cea a etaloanelor (scara colorimetrica).

Se poate citi si la spectofotometru la lungimea de unda de 552 nm.

CMA medie/24 ore =0,75mg/mc/24 ore

Conc. momentana/30min = 0,25mg/mc/30 min

LP03

PLUMBUL
SURSE DE PLUMB

Profesionale :
- instalatori, mineri din minele de Pb, tipografi, vopsitori, constructori de nave, mecanici
auto, muncitori in industrii de otel, in constructii, pompe de benzina, etc.

Surse din mediu :

- vopsele contaminate cu Pb, sol/praf contaminat cu Pb, instalatii sanitare, vase de
ceramica, benzina cu Pb.

Hobby-uri :
- pictura, reparatii de aparate elctronice, realizarea de vitralii, olarit, redecorarea locuintelor,
etc.

Uzul unor substante :

- cosmetice, aditivi pt. benzina, medicamente (remedii populare)

Bauturi contaminate cu Pb

Alimente cu continut mare de Pb

Apa datorita contaminarii in reteaua de distributie

METABOLISMUL PLUMBULUI

Ajunge in organism prin: - inhalare de aerosoli - este absorbit complet la nivel

distal
1.
2.
3.

absorbtie in tractul digestiv:

10-15% este absorbit
50% femei gravide si copii pana la 50%;
creste absorbtia in caz de deficit de Fe/Ca.

DISTRIBUTIA PLUMBULUI IN ORGANISM

Sange - 99% asociat cu eritrocitele,
de unde ajunge la tesuturi
- 1% in plasma,
Eliminarea se face pe cale urinara sau prin clearence biliar.

Tesuturi moi : rinichi, ficat, maduva osoasa, creier

Tesuturi dure : oase, dinti

- 99% la adult
- 73% la copil

Pb din os are doua componente :

- labila se face schimb de Pb cu intregul organism
- inerta extrem de periculoasa, este mobilizata numai in cazul in care imunitatea
organismului este scazuta.
1. Pb din osul spongios se pune in libertate mai usor decat din osul compact
2. Pb trece bariera fetoplacentara (in sangele fetal se afla 85-90% din Pb din sangele
matern).
3. Timp de injumatatire :
- Pb din sange 36 zile
- Pb din os 27 ani

- Pb din tesuturi moi 40 zile

EFECTELE PB ASUPRA SISTEMULUI NERVOS la COPII

Sunt cei mai sensibili

Efectele neurologice sunt irevocabile

Pot fi :
- dezvoltare neuropsihica deficitara, intelect la limita, deficit de atentie, de memorie, tulburari
de comportament etc.
- scade acuitatea auditiva
- pana la encefalopatie saturnica

EFECTELE PB ASUPRA SISTEMULUI NERVOS la ADULT

SNC - efectele pot fi motorii si cognitive (discrete modificari comportamentale,
fatigabilitate)

SNP neuropatie periferica (astenie la nivelul extensorilor), paralizie nerv radial

La nivele joase este afectata velocitatea conducerii nervoase

EFECTELE PB ASUPRA Ap. renal

Nefropatie afectarea se produce la nivelul tubului proximal (aminoacidurie,
glicozurie, hiperfosfaturie)

HTA de cauza renala

Guta prin hiperuricemie indusa de Pb datorita tulburarii metabolismului

purinelor

EFECTELE PB ASUPRA Ap. CV & Digestiv

HTA controversata
Efecte asupra functiei mecanice si electrice a inimii
Colica saturnica, constipatie, greata, anorexie, pierdere in greutate.
Ficat efecte supra biosintezei hemului, metabolismului unor substante chimice.

EFECTELE PB ASUPRA

Reproducere : pierdere sarcina, moarte fat, dezvoltarea deficitara a fatului,

nasteri premature, azoospermie, motilitate redusa a spermatozoizilor.

Gl. Tiroida depresia functiei tiroidiene.

Sist. Imun : supresie a nivelurilor secretoare de Ig A, afectarea functiei Ly T.

EFECTE HEMATOLOGICE

Influenteaza activ. unor enzime :

- 5 aminolevulinat dehidraza (aceasta scade si consecutiv creste acidul aminolevulinic)
- 5 aminolevulinat sintetaza
- coproporfirinogen oxidaza (este inhibata si creste excretia coproporfirinelor)
- ferochelataza .

Inhiba biosinteza hemului anemia (deficit de Fe/prin afect. sintezei de

globina):Pb are o afinitate mai mare pt. Hb fetala

Creste rata de distrugere a eritrocitelor-anemie de tip hemolitic

Asupra vitaminei D prin influentarea nivelului sangvin al 25-hidroxivitamina D.

Influenteaza nivelele sangvine ale Ca, Mg, P, parathormon etc. (aport crescut de
Ca/absorbtie scazuta de Pb)

BIOMARKERI AI EXPUNERII LA PLUMB

Biomarkeri de expunere :
- ALA din urina
- vitamina D
- Pb din urina
- Pb din sange

Biomarkeri de efect :
- ALAD din sange
- ALA din urina
- zincprotoporfirina
- coproporfirina din urina

INDICATORI BIOLOGICI

Pb din sange expunere recenta

Pb din dinti expunere de lunga durata
Pb din os incepe sa se acumuleze in perioada fetala
Pb din urina se poate evalua efectul chelatorilor de Pb
Pb din par indicator de expunere

DETERMINARE PLUMB METODA COLORIMETRICA

Principiu : Pb reactioneaza cu ditizona formand un compus colorat (in mediu puternic
alcalin), extractibil cu cloroform

Reactivi :
- acid azotic concentrat
- cloroform
- ditizona
- sol. tampon
- sol de spalare
- sol etalon 1 ml = 5 g Pb

DETERMINARI ASUPRA ORGANISMULUI IN EXPUNEREA LA

PLUMB

Plumbemia
Plumburia
Acidul deltaaminolevulinic urinar
Coproporfirinele urinare
Porfirinele libere eritrocitare
Deltaminolevulinat dehidraza

LP04

CONTAMINARE AER
Atmosfera, desi dispune de o microflora proprie, care sa creasca si sa se
dezvolte in aer, contine permament microorganisme.

Doua grupe de microorganisme :

- flora din natura rol in procese biologice (fermentatii, biodegradare)
- flora de origine animala sau umana (saprofite, conditionat patogene, patogene)

Consideratii generale
Din punct de vedere al naturii lor sunt virusuri, bacterii, paraziti, fungi.

Virusuri : contamineaza celulele vii; se transmit agentii etiologici ai gripei, racelilor

comune, rujeolei, varicelei, variolei. In 1980 s-a contactat hep. B de catre 2 cercetatori
expusi la o concentratie ridicata de aerosoli contaminanti, in urma unui accident de laborator.

Bacterii atasate de aerosoli lichizi si pe particule de praf organic;Boli bacteriene

cu transmitere aerogena : legioneloza, tuberculoza, antraxul, bruceloza.

Paraziti cea mai mare parte sunt saprofiti, cei conditionat patogeni produc
boala la om cand apararea imunitara este compromisa (boli, medicatie etc.). Ex.
Pneumocystis carinii, Acanthamoeba.

Fungii produc spori intr-o anumita etapa a ciclului lor de viata. Pe langa spori,
miceliile si compusii organici eliberati de fungi, sunt daunatori sanatatii. Ex. Cladosporidium,
Aspergilius, Penicilium etc.

Conditii necesare pentru dezvoltarea microorganismelor

Prezenta suportului nutritiv materiale din lemn, carton, hartie, piele, produse
adezive, materiale textile sau plastice etc.

Aport de oxigen

Temperatura si umiditate (igrasia sau condensul)

Absenta oricarui element toxic.

Efecte asupra sanatatii

Simptome iritative nespecifice oculare si respiratorii

Bolile copilariei rujeola, varicela etc.

Infectii respiratorii virusuri, bacterii

- legioneloza Legionella pneumophila rezervorul este apa stagnanta, nedezinfectata,
de la nivelul instalatiilor de aer conditionat sau din instalatiile sanitare, precum si infectii
nosocomiale. Legionella isi mentine bine viabilitatea in aerosoli daca umiditatea relativa a
aerului este >65%, temperatura mai mare de 180C, iar microorganismul se afla intr-o faza
stationara de dezvoltare.
- Actinomicoza la nivel pulmonar, la nivelul sinusurilor paranazale. Suprainfecteaza
plagile si poate produce chiar infectii uterine in cazul folosirii dispozitivelor anticonceptionale
intrauterine.
- Aspergiloza bronhii, sinusuri paranazale, plagi postoperatorii. Aspergiloza invaziva
este rara la indivizii sanatosi, dar are caracterul unei infectii oportuniste la pacientii cu
transplant de organ, la pacientii cu imunosupresie si la bolnavii HIV.

Alergii respiratorii si oculare. Sunt vegetali (polenuri, fungi, bumbac, ricin,

ierburi, resturi domestice), animali si sintetici (coloranti, medicamente, cosmetice,
detergenti).

Pneumonia de hipersensibilizare (alveolita alergica) data de fungi si de

actinomicete termofile, este o reactie alergica mediata celular care determina cresterea
numarului de Ly la nivel bronho-alveolar si leziuni tisulare pulmonare. Este asociata frecvent
cu expunerea profesionala plamanul fermierului, lucratorii din sere, fabrici de cherestea
etc. Simptomatologie: febra, frisoane, dispnee, Rx> - zone cu densitate crescuta
pneumonie.

Determinarea contaminarii microbiene a aerului si a suprafetelor

Numarul total de germeni - reprezinta totalitatea coloniilor microbiene care se
dezvolta la temperatura de 370C (flora mezofila) pe mediu solid (geloza simpla 2%). Acest
indicator permite aprecierea prezentei si densitatii microorganismelor de provenienta umana
si animala.
- exista un numar de germeni psihrofili care se dezvolta la acesta temperatura, de aceea
se realizeaza o incubare diferentiata si paralela a placilor la 22 0 si 370C.

Streptococii cei -hemolitici au habitat nazo-faringian, prezenta lor in aer semnifica

existenta unei contaminari a aerului de catre persoane bolnave sau de catre purtatori sanatosi.
- mediu de cultura : geloza sange 5-7%

Stafilococii prezenta lor indica o contaminare de origine umana

- mediu de cultura : geloza sange

Coliformii germeni de origine intestinala, prezenta lor in aer indica un grad ridicat de
insalubrizare a incaperii.
- izolarea se face pe geloza sange, iar confirmarea se face prin trecerea pe medii speciale (Levine )

Incarcarea microbiana a suprafetelor de orice fel (pereti, plafon, paviment, mobilier, lenjerie,
maini, tegumente in general, echipament de protectie etc.) poate traduce un potential epidemiologic ridicat si
este dovada unor conditii deficitare de curatenie in incaperea respectiva.

Controlul suprafetelor se face prin indicatori igienico-sanitari :

1. Nr. Total de germeni/cm2 de suprafata,
2. prezenta E. Coli,
3. prezenta B. Proteus,

4. prezenta streptococului -hemolitic

5. prezenta staficlocucului patogen

Norme sanitare

Numarul de germeni admis in spitale stadializare:

I = laborator de solutii perfuzabile, depozit de materiale sterile, salon de prematuri
II = Sali de operatii, Sali de nastere, saloane nou-nascuti
III = saloane de copii sub 1 an, Sali de alaptare, saloane ATI

Nu se admite prezenta in spatiile de spitalizare a florei patogene.

Suprafetele pot avea pana la 2 germeni/cm2 , cu lipsa stafilococului patogen si a E. Coli
enteropatogen.

Mainile personalului sanitar 40 germeni/ mana, medicii chirurgi 15 germeni/mana.

Spatii
Limite maxime admise la 10-15 dupa curatenie si dezinfectie Limite maxime admise in timpul lucrului
controlate NTG/mc
S. patogeni/placa Str. -hem./placa
NTG/mc S. patogeni/ placa Str. -hem. /placa
I
200
0
0
300
0
0

II
III

300
500

0
0

0
0

600
1000

0
0

0
0

LP05

PATOLOGIA HIDRICA INFECTIOASA

Caracteristici generale
Flora microbiana din apa poate fi clasificata in :
- flora naturala proprie apei
- flora microbiana de impurificare (de natura umana sau animala)
a)Microflora naturala se dezvolta la temperaturi de pana la 22 0C (psihrofila)
b)Flora microbiana 35-450C si este saprofita, conditionat patogena si patogena.

Consideratii generale

Agentii patogeni microbiologici din apa au proprietati distincte fata de poluantii

chimici :
- adera la suspensii solide in apa
- infectia este dependenta de invazivitatea si virulenta patogenului si de imunitatea
consumatorului
- relatia doza-raspuns nu este cumulativa

Majoritatea patogenilor care contamineaza apa provin din fecale umane sau
animale, rar prin urina

Consideratii generale
Polantii biologici sunt : bacterii, virusuri, protozoare, helminti, fungi.

Datorita diluarii mari, teoretic, dupa contaminarea surselor, se transmit hidric in

special agentii care au putere infectanta mare si rezistenta crescuta in afara organismului.

Persistenta in apa : unele sunt capabile sa persiste in apa, dar in general nu se

multiplica

Consideratii generale
Cai de patrundere : orala-digestiva, cutaneo-mucoasa, respiratorie si
parenterala (hemodializa)

Receptivitate : generala si crescuta pentru bacterii, paraziti si mai

scazuta pentru virusuri.

Manifestare : caracter epidemic, endemic, sporadic.

Epidemia hidrica - caracteristici

Aparitia brusca a unui numar mare de imbolnaviri dupa consumul de apa

Suprapunere topografica a zonei din care provine cazuistica cu cea a ariei de

distributie a apei

Receptivitate generala

Lipsa sezonalitatii

Scaderea spectaculoasa a cazurilor de boala dupa instituirea masurilor de

profilaxie

Bacterii
Doza minima infectanta difera : moderata la Shigella si Campylobacter si mare la
Salmonella, coli, v. holeric.

Au, in general, o resistenta scazuta la dezinfectant

Holera : vibrionul holeric
- produce epidemii hidrice extrem de grave
- in Romania s-au raportat 3 izbucniri (1991,1992,1993)

Bacterii
Febra tifoida : Salmonella typhi, majoritatea epidemiilor au aparut datorita
insuficientei dezinfectii practicata la aprovizionarilor cu apa si consumul de apa din surse
proprii contaminata.

Dizenteria bacilara : Shigella, prezenta lor in apa indica o poluare fecala umana
recenta, afectiunea fiind extrem de severa.

Campylobacteriozele : Campylobacter jejuni, una din cele mai importante cauze

de gastroenterita la nivel mondial.

Bacterii
Escherichia coli specii patogene (enterohemoragic, enterotoxigen,
enteropatogen, enteroinvaziv), sensibila la clor.

Yersinia determina gastroenterite acute cu diaree.

Leptospiroza : specii patogene, de la sobolanul de camp, pisici, caini.

Bacilul Koch la peroanele ce au consumat apa din jurul spitalelor de

pneumoftiziologie.

Virusuri
Greutatea in demonstrarea transmiterii hidrice a aptogenilor virali constau in
faptul ca : numeroase infectii evolueaza inaparent sau subclinic, cauzeaza sindroame clinice
numeroase sau mai multe virusuri dau o simptomatologie asemanatoare.

Enterovirusuri : coxsackie, echo, poliovirus etc.; cei mai susceptibili sunt copii
sub 5 ani; rezista la clor si UV

Virusuri
Gastroenteritele virale : rotavirusuri, adenovirusuri enterice, calicivirusurile
(virusurile Norwolk si tip Norwolk); li se atribuie 50% din gastroenteritele non-bacteriene.

Hepatita virala A si E, izvorul este exclusiv uman, sensibilitate la clor si UV.

Virusul E da o letalitate crescuta la gravide, de pana la 25%.

Paraziti
Giardia intestinalis factorii responsabili sunt conditiile sanitare precare si calitatea
necorespunzatoare a apei.

Amibiaza in trecut responsabila de o serie de izbucniri hidrice.

Cryptosporidium au existat mari epidemii de cryptosporidioza in SUA, Canada, Anglia.

Schistostoma helminti pentru care apa joaca un rol activ in evolutia lor in forma infestanta

Ascaris lumbricoides afecteaza in special copii

Analiza bacteriologica a apei

Metode de analiza curenta

Metode de analiza complementara
Metode de analiza speciala

Metode de analiza curenta

Determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la 37 0C (NTG) pe geloza sange 2%.
Este un indicator cantitativ de contaminare globala.
Principiu : insamantarea apei pe medii de cultura solide, incubarea la termostat 37 0C un interval de timp
determinat si numararea coloniilor dezvoltate, considerand ca fiecare colonie se dezvolta din cel putin un
germene.

Determinarea numarului de germeni coliformi totali : indicatori de poluare cu flora intestinala.

Metoda colimetriei:

Metode de analiza curenta

- test de prezumptie insamantarea unor volume determinate de apa in flacoane si eprubete
cu medii de cultura lichide pe baza de lactoza, incubarea ulterioara (48 h la 37 0C si urmarirea acelorain care
s-a produs fermentarea lactozei cu producere de gaz.
- testul de confirmare : este necesar deoarece si alte specii de microorganisme din apa fermenteaza
lactoza cu producere de gaz. Din fiecare flacon cu gaz se insamanteaza medii de cultura solide, se
incubeaza la 370C 24 h si se urmareste aparitia coloniilor caracteristice.

Metode de analiza curenta

Determinarea numarului probabil de coliformi fecali :din tuburile pozitive la testul de
prezumptie se trece ansa in tuburi ce contin mediu McConkey lichid se incubeaza 24 h la 44,5 0C. Virarea
mediului in galben+gaz=prezenta coliformilor fecali.

Determinarea numarului de streptococi fecali se insamanteaza pe pe mediu lichid

(bulion+azida de Na) se incubeaza la 37 0C 24 h.
+ = aparitia unui sediment de culoare alba, cand agiti eprubeta nu se dizolva.
Confirmarea insamantare din sediment pe mediu de cultura colorat cu brom-crezol-pur, se incubeaza
48 h la 440C, +=vireaza culoarea mediului in galben cu sediment pe fundul eprubetei.

Analize complementare
Atunci cand probele de apa necesita determinari suplimentare : alegeri de noi surse de apa,
prezenta in apa a unui mare de germeni, epidemii hidrice

Determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la 22 0C similar cu determinarea

NTG.

Determinarea bacteriilor sulfitoreducatoare Clostridium perfringens, reduce sulfitul de sodiu in

mediul de cultura

Determinarea numarului probabil de bacteriofagi antitifici Vi si anticoli

Analize speciale
Urmaresc evidentierea prezentei anumitor agenti patogeni in apa

Determinarea Salmonella, Shigella, E. coli enteropatogen, bacteriofagi

enterici si anumite enterovirusuri.

Norme
Apa robinet dezinfectata:
NTG = <20 germ/10cmc
CT, CF, SP = 0/100 cmc

Apa robinet nedezinfectata :

NTG = <100germ/10cmc
CT = 3germ/100cmc

CF, SP = 0

Apa sursa locala nedezinfectat

NTG = <300germ/10cmc
CT = 10 germ/100cmc

CF, SP = 2 germ/100cmc

LP06

CONDITII DE CALITATE A APEI POTABILE

Conditii organoleptice

Gust : dat de concentratia substantelor organice si minerale :

- gust fad datorita scaderii concentratiei de O 2
- gust acrisor-intepator- exces CO2
- gust salciu exces de Ca
- gust respingator, gretos H2S
- gust metalic exces saruri de Fe
- gust usor sarat prezenta urinei
- gust amar exces saruri de Mn
- gust dulceag prezenta fecalelor
- gust sarat exces de cloruri

Conditii organoleptice

Miros :
- de ou stricat degajare de H2S
- de NH3 datorita descompunerii substantelor de tip proteic
- de Cl dezinfectia este facuta cu cantitate de Cl in exces

Conditii fizice
Temperatura - influenteaza compozitia chimica si biologica a apei, viabilitatea
germenilor (temp. crescuta viabilitate >), eficienta dezinfectiei (temp. scazuta eficienta <).
- 7 150C

Ph influenteaza viabilitatea germenilor (pH alcalin viabilitate >), eficienta

dezinfectiei (pH acid eficienta >).
- 6,5 7,4

Conditii fizice
Turbiditatea prezenta substantelor insolubile (prezente in mod normal argila,
mal, plancton etc- sau in urma proceselor de poluare).
- scara artificiala de SiO3 (5 grade).

Culoarea data de substantele solubile in apa

- scara de platino-cobalt (15 grade).

Radioactivitatea data de prezenta in mod normal a unor radionuclizi existenti in

scoarta terestra.

Conditii chimice
Substante cu actiune nociva : provin cel mai frecvent din afara prin poluare si au
o limita maxima admisa foarte exacta (nitrati = 50 mg/dmc, pesticide = 0,5 g/dmc, F = 1,2
mg/dmc, Pb = 0,05 mg/dmc, cianuri = 0,05 mg/dmc).

Substante indezirabile : nu au efecte nocive (toxice) dar prin prezenta lor in apa
modifica caracterele organoleptice (Ca, Fe, Mn, Oxigen etc.)

Conditii chimice
Concentratia substantelor organice in apa indicator global de poluare; provin
din sol (natural) sau prin poluare.

Determinare oxidarea substantelor organice cu permanganat de K in mediu acid la cald.

Amoniacul rezulta din substantele organice de tip proteic intr-o prima etapa (de
la cateva ore la cateva zile), are valoare unei poluari recente.

Conditii chimice
Determinare amoniacul din apa sau ionii de amoniu formeaza cu reactivul Nessler un
complex colorat in galben a carui intensitate este proportionala cu concentratia amoniacului.

Nitritii rezulta din amoniac in a doua etapa de descompunere, de la cateva zile

la cateva saptamani, au o valoare de poluare mai veche.
Determinare nitritii din apa formeaza un complex azoic de culoare rosie prin diazotare cu
acid sulfanilic si cuplarea cu alfa-naftilamina.

PATOLOGIA HIDRICA NEINFECTIOASA

Intoxicatia cu nitrati
Surse: - soluri bogate in saruri de azot
- poluarea apei
Efecte :
- + Hb = metHb (deficit de oxigen): 10-20% - fenomene de tip hipoxic; >20% - cianoza initial periorala,
dispnee, tahicardie, poliglobulie; >40% - hipoxie cerebrala pierderea starii de constienta; >60% - exitus.
Apare frecvent la copii < 1 an care sunt alimentati artificial.
- + amine primare sau secundare (din descompunerea proteinelor) = nitrosamine (cancerigene)

PATOLOGIA HIDRICA NEINFECTIOASA

Intoxicatia cu pesticide:
surse : - din sol (utilizate in agricultura)
- deversare in apa
Efecte :
- organo-fosforice ( foarte toxice dar se degradeaza rapid) : cefalee, varsaturi, transpiratie,
salivare, lacrimare, contractii musculare, abolirea reflexelor, lipotimie, deces.
- organo-clorurate (mai putin toxice dar cu remanenta mai mare) : gonadotoxice,
hepatoxice, neurotoxice, embriotoxice, cancerigene si cocancerigene.

PATOLOGIA HIDRICA NEINFECTIOASA

Iod distrofia endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a I in
apa < 5g/dmc. Insa sunt cazuri in care gusa apare si la valori > = carenta relativa de iod :
alimente ce contin substante antitiroidiene (varza, conopida, gulii, napi), elemente minerale
in exces (Ca scade abs. I prin cresterea elim. I, Mn opreste formarea hormonului tiroidian),
aport alimentar dezechilibrat (proteinele sunt esentiale in formarea hormonului tiroidian)

PATOLOGIA HIDRICA NEINFECTIOASA

Fluor :
- cariopreventiv - +/hidroxiapatita = fluoroapatita.
- concentratii crescute in apa fluoroza endemica :
- > 1,5 -2mg/dmc : fluoroza dentara (pete pe suprafata lor, creste friabilitatea)
- > 5mg/dmc : osteofluoroza asimptomatica (osteoscleroza cu cresterea opacitatii fata de razele Rx).
- > 20 mg/dmc : osteofloroza anchilozanta

Ca : scade aritmii, modificari EKG

Co : cardiopatia bautorilor de bere

Cd : HTA prin influentarea mecanismului colesterolului.

LP07

Compozitia chimica

SOLUL

Substante minerale dizolvate in apa influenteaza compozitia chimica a

apei si plantelor din zona respectiva (endemii bio-geo-chimice)

Substante organice lipide, glucide, proteine din descompunerea

plantelor, animalelor

Compozitia biologica

Flora proprie totalitatea microorganismelor si oua de paraziti

- germeni pshirofili (se dezvolta la 17-280C)
- germeni saprofiti gasesc conditii favorabile in sol
Flora poluanta germeni de la animale, om (endogena in interiorul org. cu aer cald)
- temp. optima 370C
- germeni saprofiti, conditionat patogeni, patogeni
- surse : - reziduuri lichide, solide
- viabilitatea germenilor este in functie de specie

Dupa provenienta
Ciclu om-sol-om : B. tiphic, paratiphic, dezenteriv, vibrionul holeric, v.
poliomielitic, v. hepatitic. Contaminare frecvent indirect prin intermediul apei si
alimentelor; mai rar direct

Ciclu animal-sol-om : Clostridium tetani, antrax, leptospira. Contaminare

frecvent direct (obligatoriu leziune deschisa)

Dupa provenienta
ciclu sol-om : germeni majoritatea saprofiti, fungi (micoze viscerale aspergiloza,
mucimicoze, coccidioza)

Parazitoze :

Biohelmintiaze : T. solium, saginata, echinoccocus. Exista gazda intermediara

animalul.

Geohelmintiaze nu au nevoie de gazda intermediara, dar obligatoriu trebuie sa

ajunga pe sol (ascaridioza, anchilostomiaza, strongiloidioza, tricocefaloza)

Indicatori bacterieni si parazitari ai solului

Germeni mezofili

Germeni termofili- germeni saprofiti, temp. optima 600C

Germeni coliformi contaminare fecala

- E. coli viabilitatea mica (<3 zile)
- SP fecali poluare relativ recenta fecala

Germeni sulfitoreducatori clostridium, rezistenta mare contaminare fecala veche

Oua de geohelminti

Fungi geofili

Determinare mezofili si termofili

100 gr sol se introduc in flocon de sticla steril cu 100 ml apa distilata, se
pun perlute de sticla si se agita foarte bine (15 min), rezulta suspensie de germeni.
De aici se pregatesc dilutii zecimale. 1 ml din fiecare dilutie se insamanteaza pe
mediu cu geloza, se incubeaza la 37(mezofili) si 600C(termofili) timp de 24 h, apoi s
enumara coloniile.

Determinare coliformi
100 gr sol se introduc in flocon de sticla steril cu 100 ml apa distilata, se pun perlute
de sticla si se agita foarte bine (15 min), rezulta suspensie de germeni. De aici se pregatesc
dilutii zecimale. 1 ml din fiecare dilutie pe mediu cu geloza, se incubeaza la 370 24 h. Se
urmaresc cele cu prezenta bulelor de gaz. Din cele + se insamanteaza pe mediu specific = titru
coli

Determinare oua geohelminti

Din suspensie se iau 100 ml se trateaza cu NaOH/KOH se lasa un timp,
hidroxizii cresc tensiunea superf. a oualor, ele se ridica la suprafata(pelicula). Se
centrifugheaza de 3 ori, dupa fiecare se recolteaza pelicula de la suprafata,
urmarindu-se la microscop prezenta oualor.

LP08

Caracteristici generale

RADIATII

Factori fizici ai mediului, in functie de energia pe care o transporta au un efect de

activare/ionizare asupra materiei.

In functie de acest efect :

- radiatii neionizante energia determina o deplasare a electronilor pe orbita de pe stratul
inferior pe superior.
- radiatii ionizante fenomenul de smulgere al electronilor de pe orbita datorita energiei foarte
mari.

Radiatii ionizante
Radiatii electromagnetice formate din fotoni, nucleu, electroni, reprezentate de
radiatii gama (emise de nucleu) si X (emise de electroni).
Caracteristici : putere mare de penetrare (foarte periculoase in iradieri externe), gradul de
ionizare pe care il produc este cel mai redus (folosirea lor in scop explorator)
2. Radiatii corpusculare particule alfa, beta, flux de electroni, neutroni si protoni.

Surse
Naturale (fond radioactiv natural) determinat de prezenta in factorii de mediu (apa, aer, sol,
vegetatie) a unor izotopi radioactivi naturali avand ca provenienta radiatia cosmica (origine solara si
galactica risc pt. personalul navigant si calatorii) si radiatia terestra (izotopi primordiali U 238, Toriu232).
Radioactivitatea naturala modificata tehnologic prousa datorita activitatii umane in urma folosirii unor
tehnologii care aduc din stratul subteran acesti izotopi radioactivi naturali (tehnologii de minerit, rocile
fosfatice, apele geotermale)

Surse
2. Artificiale dau radioactivitate artificiala datorita folosirii izotopilor in aproape
toate domeniile activitatii umane. Din : explozii nucleare, reactori nucleari. Risc :
iradierea medicala (expuneri profesionale) si iradierea in scop de diagnostic si
tratament.
Mecanism de actiune
Teoria actiunii directe fenomen de excitare/ionizare la nivel molecular, molecula
capata un exces de energie.

Teoria actiunii indirecte absorbtia energiei la nivelul tesuturilor, rezulta o serie

de modificari biochimice (majoritatea proceselor au loc in apa), radioliza apei
(descompunerea apei cu formarea radicalilor HO -, HO2).

Efecte precoce

Cu prag deterministice
A. boala de iradiere acuta
a) faza prodromala in primele ore greturi, varsaturi, tahicardie, hTA

b)faza de latenta atenuarea/disparitia simptomelor (30 min-3 sapt)

c) faza de stare in functie se doza de expunere:
- forma hematologica dupa o expunere de la 1-5 Gy, dupa o latenta de cca 3 sapt., debut
brusc : stare generala, frisoane, manif. Hemoragipare (poate surveni deces).

Efecte
- forma gastro-intestinala dupa expunere de >5 Gy, perioada de latenta de 2-5 zile apoi :
anorexia, greata, varsaturi, febra, diaree sangvinolenta, deshidratare (mortalitate 50%)
- forma cerebrala - >20 Gy, se instaleaza brusc (30 min 3 h), cu faza prodromala
violenta, apoi : somnolenta, apatie, tremor, convulsii, dureri abdominale violente.

Efecte

B. iradierea unei anumite zone a corpului : leziuni cutanate, oculare, ale

gonadelor.
C. efecte teratogene in urma iradierii in uter cel mai mare risc intre zilele 9-90.
Mortalitatea intrauterina poate sa apara la expunere de >0,2 Gy, iar la >0,5 Gy
mortalitatea este de 50%. La 10-20 Gy avortul, ca si conduita medicala.

Efecte

Tardive :
a) radiocarcinogeneza modificari genetice la nivelul celulelor somatice
b) in urma unor expuneri repetate a unor zone la radiatii : radiodermita, cataracta, alterari
permanente ale formulei sangvine.
c) efecte genetice asupra celulor de reproducere (la o doza de 1 Gy a celulelor germinale, nr.
leziunilor induse este de cca 200 la 1 mil de descendenti.

Metode de masurare
Camera de ionizare condensator bine izolat in care radiatiile ionizante
produc un curent de ionizare care este masurat cu ajutorul unui sistem
electrometric.

Contorul Geiger-Muller

Detectorul de scintilatie

Pelicula fotografica transforma bromura de Ag in Ag developabil

LP10

AERUL INTERIOR

MICROCLIMAT

Trebuie sa satisfaca trei cerinte de baza:

1. confort termic
2. mentinerea in limite normale a concentratiei gazelor respiratorii
3. mentinerea poluantilor din aerul interior la un nivel care sa nu afecteze
confortul sau sanatatea celor expusi (prin difuzie sau eliminare)

NOTIUNI GENERALE

Ambianta termica sau microclimatul se defineste ca o notiune complexa

care inglobeaza totalitatea factorilor fizici (temperatura, umiditate, miscarea aerului
si temperatura radianta) care isi exercita influenta asupra organismului, ca excitanti
ai functiei de termoreglare.

Omul homeotem datorita termoreglarii (termogeneza si termoliza).

NOTIUNI GENERALE

Termogeneza rol in expunerea organismului la temperatura scazuta

Termoliza rol in in expunerea organismului la temperatura crescuta. Se realizeaza

prin :
- pierdere prin radiatie (de la corpuri calde la reci), se pierde 45-50%
- pierdere prin conductie (transfer prin suprafete de contact), 2-5%
- pierdere prin convectie (prin intermediul aerului), 15-20%
- pierdere prin evaporare (evaporarea apei de la suprafata pielii si a ap. resp.), 25-30%

Actiunea variatiilor externe ale ambiantei termice asupra organismului

Cresterea temperaturii in locuinte, vara, incaperi aglomerate; produce

o intensificare a mecanismelor de termoreglare, soliictand diferite aparate si
sisteme.

Temperatura cutanata sub influenta unui microclimat cald, in diferite

regiuni tegumentare creste cu 2-30

Temperatura centrala 0,5-10, efect nociv

Actiunea variatiilor externe ale ambiantei termice asupra organismului

Aparatul respirator intensifica atat respiratia pulmonara (frecventa, amplitudinea
resp., ventilatia pulm.) cat si schimbul de oxigen.

Metabolismul apei pierde cantitati mari de apa prin transpiratie.

Sangele initial volumul creste, prin apa de la tes, apoi hemoconcentratie.

Aparat cardiovascular pulsul poate ajunge pana la 150/min

TA- scade datorita scaderii tonusului vaselor periferice.

Actiunea variatiilor externe ale ambiantei termice asupra organismului

Aparat renal eliminarea apei se face extrarenal oligurie

Aparat digestiv senzatie de sete, scaderea secretiei gastrice si intestinale

Ficat scade functia glicogenetica

Vezicula biliara se modifica compozitia bilei

SNC scade atentia, precizia si coordonarea miscarilor, capacitatea de acomodare,

viteza de reactie.

Actiunea variatiilor externe ale ambiantei termice asupra organismului

Scaderea temperaturii organismul este mai rezistent la scaderea temperaturii

Temperatura centrala variatii de 0,3-10
Temperatura cutanata scade cu 2-30
Tegumentele palide, datorita vasoconstrictiei periferice
Aparat respirator micsorarea frecventei si amplitudinii resp., consumul de O creste
Sangele scade volumul, concentratia, pulsul, TA
Ficat, muschi intensificarea reactiilor chimice
Aparat renal poliurie, polakiurie
Frecventa crescuta a afectiunilor a frigore

Metode de determinare a caracteristicilor fizice

Determinarea temperaturii aerului metode termometrice (termometre,
termografe).

Determinarea umiditatii aerului psihrometru Assman principiul consta

in evaporarea apei de pe un substrat, in functie de cantitatea de umezeala din aer.
Se determina umiditatea relativa a aerului cu ajutorul unor tabele.

Metode de determinare a caracteristicilor fizice

Determinarea vitezei curentilor de aer catatermometru Hill principiul consta in
transferul de caldura intre aparat si mediul ambiant.

Determinarea temperaturii radiante pentru determinarea temperaturii peretilor, a

podelei si a surselor de incalzire se utilizeaza fie termometre cu Hg, prevazute cu rezervor plat
si montate pe suprafata cercetata, fie termometre cu rezistenta electrica.

Metode de apreciere confortului si disconfortului termic

Senzatia de caldura doua ambiante cu caracteristici fizice deosebite pot fi
considerate ca echivalente daca subiectii, trecand dintr-o ambianta in alta, exprima aceeasi
senzatie termica.

Determinarea temperaturii efective se face cunoscand temperatura aerului,

umiditate relativa si viteza curentilor de aer, cu ajutorului tabelelor si graficelor.

Temperatura efectiva corectata pe langa T, U, miscarea aerului si radiatiile

calorice.

Metode de apreciere confortului si disconfortului termic

Zona de confort reprezinta totalitatea conditiilor microclimatice care asigura senzatia
de confort termic, in cadrul limitelor date.

Pentru nou-nascuti si imaturi zona de confort termic este mai ridicata decat pentru
adulti.

Batrani zona de confort mai ridicata decat la adulti, deoarece au un metabolism

mai scazut.
La efort zona de confort trebuie sa fie mai scazuta, deoarece metabolismul este
mai crescut.

Metode se determinare a solicitarii functiei de termoreglare a

organismului
Temperatura centrala cea mai constanta este temperatura rectala
Temperatura cutanata
Frecventa cardiaca pana la 28-290 puls normal
Procesul sudoral
0
- <25 in repaus nu transpira, pierderea de caldura prin perspiratie, 25-280 transpiratie usoara, >290 transpiratia
este evidenta si creste proportional cu temepratura, la >350 toata caldura se pierde prin transpiratie.
Reactivitate neuropsihica urmarirea dinamicii functiilor in relatie cu ambianta termica.

Norme igienico-sanitare
Temperatura aerului 18-220C, diferente pe orizontala max. 2-30, pe verticala 1,5-20, in 24 h
max 2-3 la incalzire centrala si 4-6 la incalzire locala.

Umiditate 35-65%

Viteza de miscare a aerului:0,1-0,3m/sec

Radiatiile calorice temperatura peretilor sa nu difere cu m.m. de 4 fata de T aer.

Temperatura corpurilor de incalzit sa nu depaseasca 80 0C