Animalele ocrotite de lege n Romnia

Desi fauna Romaniei a fost (si inca mai este) una dintre cele mai variate si interesante de
pe continentul european, gratie reliefului variat si conditiilor climatice prielnice, in ultima
suta de ani s-au produs dezechilibre majore, accentuate, in prezent, de atitudinea
iresponsabila a oamenilor si a autoritatilor care au pus mai presus de miracolul naturii,
interesele economice, sau care ignora faptul ca prejudicierea unui ecosistem este aproape
imposibil de reparat.
Protejatii faunei romanesti sunt mamifere, pasari, pesti, chelonieni (broaste testoase),
a caror existenta este ocrotita prin lege, astfel incat aceste specii rare sa nu dispara, asa
cum s-a intamplat cu altele, precum zimbrul, bourul, marmota, castorul, vulturul zagan
etc.
Rupicapra rupicapra Capra neagra , ca importanta, primul mamifer din categoria
protejatii faunei romanesti, dupa Primul Razboi Mondial, era amenintata cu disparitia. In
Muntii Bucegi, Muntii Rodnei, Banatului, mai existau, la vremea respectiva, doar cateva
exemplare. Astazi, capra neagra traieste pe varfurile stancoase si in zona pajistilor alpine
din Muntii Fagaras, Retezat, Parang etc., mai putin in Bucegi (o regiune montana care
este asaltata de turisti, in ultimii ani). Silueta ei zvelta, care poate fi zarita, de la distanta,
pe tancurile de la altitudini de peste 1800 de metri, confera peisajului o frumusete iesita
din comun. Declarata monument al naturii, face parte din categoria mamiferelor care au
trait in aceste zone, cu milioane de ani in urma. Capra neagra din Romania intrece in
dimensiuni (talie, coarne) toate celelalte rase de pe glob.

Ursul carpatin
Simboluri ale puterii si frumusetii vietii salbatice, ursii carpatini din Romania sunt astazi
animale pe cale de disparitie, vanate de braconieri. Daca inainte de 1989 in padurile din
Carpatii Romaniei traiau aproape 8.000 exemplare de ursi carpatini, la aceasta ora mai
vietuiesc in jur de 2.500-3.000 exemplare.
Faptul ca aceste animale nevinovate sunt ucise cu atata cruzime a ajuns la cunostinta
organizatiilor de protectie a animalelor salbatice din strainatate. Drept urmare, trofeele de
urs provenite din Romania au ajuns sa nu mai fie recunoscute si punctate pe plan
international.
In afara braconajului, ilegalitatile care duc la exterminarea ursului carpatin sunt:
infestarea ursilor folosind cadavre de animale decedate pentru hranirea acestuia; folosirea
observatoarelor inchise pentru vanarea ursilor; vanarea in barlog si goana ursilor in
timpul iernii in teritoriile de hibernare; masacrarea femelelor gestante toamna si
primavara cand puii se afla in barlog; capturarea ursilor tineri cu scopul tinerii lor in
captivitate etc.

Rasul (lynx lynx), supranumit Pantera Carpatilor, este un protejat al faunei romanesti,
inca din anii 30 ai secolului trecut. Este cel mai puternic animal din categoria felidelor,
care traieste in spatiul romanesc. Are peste un metru lungime, este foarte agil, un
vanator neintrecut. Pentru ca este ocrotit prin lege, efectivele de rasi din Carpati s-au
refacut, aici aflandu-se cel mai mare numar de astfel de animale din Europa (peste 2000).

Zimbrul (Bison bonasus) este legendarul animal care a supravietuit in codrii

Maramuresului, pana la jumatatea secolului al XIX-lea. In prezent, in lume, mai traiesc
circa 800 de zimbri. Cativa se gasesc si la noi in tara, in Parcul National Hateg, adusi din
Padurea de la Bialowieza (Polonia), singurul loc unde zimbrul a fost protejat.

Dintre pasari, pelicanulcomun (Pelecanus onocrotalus) sau Babita este o prezenta

uimitoare in peisajul Deltei Dunarii, fapt datorat includerii lui in randul protejatilor faunei
romanesti. Poate sa atinga aprope doi metri lungime, are capul masiv si un cioc de
aproape o jumatate de metru, continuat, in partea inferioara, cu o punga portocalie, in
care pot sa incapa doua trei kilograme de peste. Are un remarcabil rol sanitar,
hranindu-se, in mare masura, cu pesti bolnavi sau debili, lui datorandu-i-se faptul ca o
boala periculoasa a pestilor hidropizia este aproape necunoscuta in Delta. Din aceeasi
familie face parte si pelicanul cret (Pelicanus crispus), care are o infatisare mai cocheta,
cu un guler de pene buclate pe ceafa si in jurul gatului.

Una dintre cele mai frumoase pasari ale Deltei este egreta Egreta mare (Egreta alba),
Egreta mica (Egreta garzetta). Elementul distinctiv este, de departe, penajul alb,
stralucitor, cu pene ornamentale pe spate egrete (de unde i se trage si numele).
Diminuarea dramatica a numarului de egrete, la inceputul secolului trecut, a avut
legatura, printre altele, cu moda feminina a purtarii penelor, ca accesorii vestimentare. Ca
urmare a trecerii egretei in categoria protejatilor faunei romanesti, efectivul ei s-a
revigorat, putand fi vazuta nu numai in delta, ci si in Rezervatia naturala de la Satchinez
(Mlastinile Satchinez, numita si Delta Banatului) peste 200 de hectare, in judetul
Timis, unde traiesc peste 40% dintre speciile de pasari din Romania.

Califarul (Califarul alb Tadorna tadorna si Califarul rosu Tadorna ferruginea) sunt
specii de rate migratoare, foarte interesante prin penaj, care se pot vedea, in special, in
zona lacurilor Sinoe si Razelm.

Cocosul de munte (Tetrao urogallus) sau Gotcanul este unul dintre protejatii faunei
romanesti, impresionant prin dimensiuni (in jur de un metru si jumatate, cu aripile
deschise) si prin penajul frumos colorat, metalic. Traieste ascuns in padurile de la mari
inaltimi, rareori putand fi vazut. Inconfundabil este dansul nuptial al masculului, cand isi
arata splendoarea penelor din coada infoiata, scotand sunete caracteristice, pentru a-si
impresiona aleasa.

Cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix) seamana cu cel de munte, doar ca este de mai
mici dimensiuni. Daca in urma cu o suta de ani popula toate padurile de munte, astazi
mai poate fi zarit doar in zona Muntilor Rodnei si Caliman.

Dropiile (Otis tarda), specifice regiunilor de stepa, cele mai mari din aceasta categorie,
astazi sunt ocrotite in Rezervatia de la Boianu (judetul Valcea), pentru a se impiedica
disparitia acestui strut autohton.

Ultimul vultur zagan/vulturul cu barba, spun specialistii, a fost impuscat in

Pasul Turnu Rosu. Altii sustin ca exemplare razlete mai pot fi vazute dand
Muntilor Retezat. Este considerata cea mai importanta pasare europeana,
dimensiuni (aproximativ trei metri, cu aripile deschise), si cu coada lunga, in
caracteristic.

1927, in
tarcoale
de mari
X, semn

Vulturul plesuv (Gyps fulvus), cu guler de pene subtiri, albicioase si puf alb pe grumaz,
este si el din ce in ce mai rar vazut deasupra crestelor Carpatilor, ca si celelate specii de
vultur (Vulturul negru, Vulturul alb/Hoitarul etc.).

Broasca testoasa dobrogeana (Testudo graeca ibera) este specifica padurilor si zonei
litorale din Dobrogea. Poate sa ajunga la 20-30 centimetri lungime, cu carapacea

bombata, ceva mai lata in partea posterioara, colorata in galben-maroniu, cu placile

delimitate de pete negre. Vara cauta locurile uscate, calduroase, cu hrana suficienta
(frunze de papadie, macris, radacini, rame etc.), iar iarna hiberneaza. Traieste in jur de o
suta de ani.

Broasca estoas din Oltenia (Testudo hermanni hermanni) traieste intr-o regiune
limitata , la nord de Drobeta-Turnu Severin, la liziera padurilor. Este mai mica decat
testoasa dobrogeana, avand pe carapace petele galben-verzui mai bine conturate.
Hiberneaza din octombrie pana in martie. Desi femela depune 7-8 oua pe an, specia este
in pericol, de aceea este ocrotita prin lege.

Aspretele (Romanichtys valsanicola) este un peste descoperit in 1957 si care mai

traieste astazi doar intr-o zona foarte restransa, pe raul Valsan (judetul Arges), in amonte
de statiunea Bradulet.Cu zeci de ani in urma, in perioada de constructie a hidrocentralei
de pe Arges, pestele aproape ca a disparut. Atentia deosebita care i s-a acordat de catre
specialisti a facut ca, treptat, dupa stabilizarea apelor Argesului, aceasta specie foarte
rara de peste romanesc, sa se refaca.

Lostrita (Hucho hucho) este un peste rapitor, foarte puternic, de care se leaga o intreaga
mitologie romaneasca (este considerata stima/stapana/vrajitoarea apelor). Trieste doar
in bazinul Dunarii, efectivele de lostrita fiind in continua scadere, disparand din multe
dintre rauri, pastrandu-se inca in Bistrita, Viseu si Tisa.
In afara speciilor mentionate anterior, nenumarate altele se afla pe lista protejatilor
faunei romanesti Loptarul, Lebda cucuiat, Rndunica, Uliul alb, orecarul nclat,
Liliacul etc. soarta lor depinzand, in totalitate, de vointa si responsabilitatea omului,
despre care se spune ca le-ar fi superior, pe scara evolutiei.