Principiile care guverneaza activitatea institutiilor U.E. 1. principiul autonomiei de vointa 2. principiu atribuirii de competente 3. principiu echilibrului institutional Principiul autonomiei de vointa cunoaste doua componente : -inst U.E isi redacteaza si adopta propriile regulamente de organizare si functionare -inst U.E isi pot numi functionarii proprii Autonomia de vointa a inst. U.E. nu se confunda cu personalitatea juridica, deoarece regula este cea potrivit careia institutiile U.E nu au personalitate juridica exceptia fiind data de faptul ca Banca Centrala Europeana dispune de o astfel de personalitate juridica. Sub aspectul regulii inst. nu au personalitate juridica pentru ca in raporturile la care participa acestea nu actioneaza in nume propriu ci actioneaza in numele uniunii, statelor, cetatenilor, in temeiul mandatului dat de catre statele membre pe baza suveranitatii de care dispun prin tratatele institutive. In numele Uniunii Europene actioneaza Comisia Europeana. Interesele statelor membre sunt aparate si garantate de Consiliu. Consiliul este format din ministrii si actioneaza in numele statelor membre . Interesele cetatenilor statelor membre sunt promovate aparate si garantate de catre Parlamentul European Principiul atribuirii de competente La nivelul U.E din motive de coerenta, rigoare si celeritate , institutiile duc la indeplinire numai acele atributii/competente stabilite in mod express prin tratatele institutive respectiv cele modificatoare . Pe cale de consecinta este interzisa indeplinirea unor atributii implicite, deduse in deplin acord cu respectarea principiilor care guverneaza Dreptul U.E dar si actiunea unionala adica al subsiviaritatii si proportionalitatii. Principiul echilibrului institutional Componenta separarii Uniunilor Europene Colaborarii intre instit care au rolul de a reprezenta aceste puteri esenta separararii puterilor uniunii europene consta in inexistenta raporturilor de subordonare: aceste 3 puteri nu sunt subordonate uneia alteia. 1
Prima componenta are doua aspecte :
1. o insitutie nu poate delega atributii/competente altei institutii si invers , nu poate primi, nu poate accepta atributii/competente. 2. o institutie , prin activitatea pe care o desfasoara, nu poate obstructiona/impiedica o alta institutie in activitate pe care o desfasoara , si invers. Separarea puterilor uniunii ,presupune colaborarea , cooperarea intre instituitiile care au rolul de a reprezenta aceste puteri. Puterea legislativa a UE este reprezentata de Parlamentul europen si Consiliu Puterea executiva este reprezentata de Comisia Europena Puterea judecatoareasca este reprezentata de Curtea de justitie a Uniunii Europene. Ex: Adoptarea , elaborarea si aplicarea bugetului Uniunii Europene. - Comisia Europena in calitate de executival Uniunii Europenana elaboreaza anteproiectul de buget pe care il transmite Consiliului; - Consiliul , in temeiul anteproiectului de buget elaboreaza priectul de buget , pe care il transmite Parlamentului European; - Parlamentul European poate adopta sau respinge proiectul bugetului european; - Curtea de Justitie solutioneaza eventualele litigii aparute in legatura cu bugetul UE. - Curte de Conturi Analiza institutiilor 1. Parlamentul European A aparut pe cale convetionala , adica prin tratatele institutive: - potrivit Tratatului de la Paris, Adunarea Comuna - potrivit Tratatelor de la Roma, Adunarea - In urma fuziunii, a rezultat Adunarea Parlamentara Europeana. ( Parlamentul European) Alegerea parlamentarilor europeni La originele constructiei comunitare, parlamentarii europeni erau alesi dintre parlamentarii nationali , adica erau cumulate cele 2 statute. In prezent, un astfel de cumul reprezinta o incompabilitate. De asemenea este interzis cumulu 2
statutului de parlamentar european cu cel de demnitar la nivel national sau
natioanal. In timp , s-a dorit adoptarea unei legislatii unitare cu privitre la alegerea parlamentarilor europeni, dat fiind caracterul pronuntat eterogen al legislatiilor statelor membre in materie. Eforturile in acest sens au fost sistematic obstructionate de catre statele mari membre ale UE. La un acord partial , s-a ajuns numai in anul 1976, cand a fost adoptat un act cunoscut sub denumirea de Actul din 1976. Acesta , insa , data fiind importanta sa a urmat regimul celor mai importante tratate ale UE facand necesara ratificarea de catre fiecare stat membru. Procesul de ratificare in cadrul statelor membre a durat pana in 1979, motiv pentru care alegerile parlamentare dina 1978 au fost amanate pana in 1979. Actul denumit in 1976 a reusit uniformizarea aceatsa , pana la : - fiecare persoana poate vota o singura data - alegerile parlamentare europene se desfasoara incepand de joi demineata pana duminica imediat urmatoare saptamanii respective ( 4 zile ). - varsta minima este cea de 18 ani Criteriul demografic si democratic