Elemente de fizica plasmei

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Plasma in natura

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Parametri plasmei
Plasma este un sistem fizic format dintr-un numr foarte mare de particule neutre (atomi
n stare fundamental sau n stri excitate, fotoni) i particule ncrcate electric (ioni
pozitivi i negativi, electroni) ale cror proprieti sunt determinate de interaciunile
colective i care, macroscopic, apare neutr din punct de vedere electric.

ne

Concentratia:

Gradul de ionizare

Ne
V

ni

Ni
V

n0

N0
V

ni
n0 ni

n funcie de gradul de ionizare plasmele se mpart n :

plasme slab ionizate

mediu ionizate
puternic ionizate

Temperatura:

(uneori poate fi data si in eV)

total ionizate

Plasma aflata la ETL:

(lampile cu Hg sau Na la presiune ridicata, arcul electric, etc.)
(lampile cu Hg la presiune joasa)
Plasma departe de ETL:
Lungimea Debye:
reprezint distana pe care sunt ecranate cmpurile electrice externe
Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Lungimea de ecranare Debye

Lungimea Debye reprezint distana pe care sunt ecranate cmpurile electrice externe. Spre exemplu, n
cazul unui electrod introdus n plasm, ecranarea are loc prin formarea unui strat de sarcin spaial la
suprafaa electrodului i de semn opus celei de pe electrod. Agitaia termic determin grosimea stratului.

Pentru o plasm simpl, lungimea Debye poate fi aproximat dup relaia:

0 k BTe
e 2 n0

Lungimea Debye exprim dimensiunile pe care le are un volum minim de plasm ce nc pstreaz
cvasineutralitatea. Numrul de particule, ND, coninute n acest volum trebuie s fie suficient de mare pentru
a pstra caracterul statistic al fenomenelor.

Se poate defini parametrul plasmei, egal cu inversul numrului de particule cuprinse ntr-un volum Debye:

1
ND
n03D

Dimensiunile liniare ale plasmei trebuie s fie mai mari dect lungimea Debye, respectiv, numrul de
particule dintr-un volum Debye trebuie s fie mult mai mare dect 1.
Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Modele de plasma
Modelul uniparticul
Modelul uniparticul ia n considerare micarea unei particule reprezentative din plasm.
Se neglijeaz efectele relativiste, cele cuantice i, cu unele excepii, gravitaia.
Poate fi folosit pentru a descrie plasmele cu densiti mici, necolizionale.
Concentraiile fiind mici, se pot neglija interaciunile dintre particule.
Micarea particulelor ncrcate se studiaz pe baza ecuaiei difereniale a micrii:

d 2r
dt

q E r , t v B r , t

unde m, v , i q reprezint masa, viteza, respectiv, sarcina particulei, iar E i B,

intensitatea cmpului electric i inducia cmpului magnetic.
Modelul nu poate da informaii despre particulele neutre.
Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Modele de plasma
Modelul macroscopic

Modelul unifluid este numit si modelul magnetohidrodinamic;

plasma este prezentata ca un fluid;

modelul este preluat din mecanica fluidelor la care se adaug interaciunea cu cmpurile electromagnetice;

particula elementar de fluid trebuie s fie suficient de mic pentru ca parametrii plasmei s nu varieze
considerabil n interiorul su, dar suficient de mare pentru ca numrul de ioni, electroni i neutri din
interiorul su s se menin constant n timp;

Distribuiile vitezelor sunt de tip maxwellian, dac timpul mediu dintre dou ciocniri consecutive ale
particulelor este mai mare dect timpul n care variaz considerabil parametrii plasmei. n acest fel se
asigur atingerea unei stri de ehilibru (ETC, ETL), caracterizat de distribuia Maxwell a vitezelor. Modelul
poate fi aplicat i plasmelor necolizionale.

Plasma poate fi considerat ca fiind alctuit din mai multe fluide (ex: modelul bifluid). Spre exemplu, o
plasm simpl conine un fluid electronic i unul ionic care interacioneaz prin intermediul cmpurilor
electric i magnetic i a ciocnirilor. Interaciunea cu fluidul atomilor neutri se face exclusiv pe baz ciocnirilor
ntre particulele de fluid;

Modelul este folosit pentru studiul fenomenelor lent variabile n timp.

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Modele de plasma
Modelul cinetic
Modelul cinetic se aplic n cazul n care vitezele particulelor nu pot fi descrise de o funcie de distribuie
maxwellian.

Functia de distributie arata numarul de particule ce au vectorul de pozitie cuprins n intervalul r , r dr

si vitezele cuprinse n intervalul v , v dv

dN r , v , t
f r , v,t

d r dv

Reprezentarea funciei se face n spaiul fazelor, un spaiu cu ase dimensiuni, avnd drept coordonate componentele
vectorilor de poziie i a vitezelor .

Calculul functiei de distribuie se face cu ajutorul ecuaiei Maxwell-Boltzmann:

f
F
f
v r f v f

t
m
t

col

undeprimultermenaratavariatialocalaadensitatiideparticuledinspatiulfazelordatoratadependenteiexplicitede

F
timp,aldoileatermenaratavariatiadensitatiinumaruluideparticuledincauzafenomenelordetransport,celdeal
treileatermendescrievariaaiadensitatiinumaruluideparticuledincauzafortelorexterioare.

Termenul din membrul dreapt,

, descrie variatia functiei de distributie datorata fenomenelor de

col

ciocnire binara dintre constituientii sistemului.

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Plasma in laborator

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Capcana magnetica pentru plasma de fuziune

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Aplicatii industriale ale plasmelor

Tratarea suprafetelor: - Metalizarea cu arc electric;

Uzinaj cu plasma: - Sudura cu arc electric;

- Metalizarea cu jet de plasma;

- Metalizarea prin scanteie;

- Taierea cu jet de plasma;

Surse de lumina cu plasma: - Tuburi fluorescente;

- Tuburi compact fluorescente;
- Lampi HID-Hg sau HID-Na (High Intensity Diecharge);
- Lampi MHL (Metal Halide Lamp)

10
5
r (mm) 0
-5
-10

e d
j

25

50
z (mm)

75

100

min: 600
a: 1000
b: 1500
c: 2000
d: 2500
e: 3000
f: 3500
g: 4000
h: 4500
i: 5000
j: 5500
max: 5678

Pompajul electric in plasmele de descarcare in mediile laser gazoase;

Disocierea poluantilor rezultati din combustia hidrocarburilor in jet de plasma;
Plasma de fuziune nucleara;
s.a.
Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

10

O rachet nou cu plasm,

construit ca alternativ pentru
deplasarea ctre Staia Spaial
Internaional, ar putea primi
propria misiune: vizitarea unui
asteroid.

Echipat cu un sistem de propulsie electric, racheta numit momentan Variable Specific Impulse Magnetoplasma
Rocket (VASIMR) este construit cu scopul de a duce n viitor astronauii ctre Marte, n maxim 45 de zile (fata de 9 luni
cu combustibil chimic). O cltorie mai scurt reduce riscul expunerii astronauilor la radiaii cosmice i solare care sunt
n acest moment principalul inamic al unei misiuni ctre planeta roie.
VASIMR folosete unde radio pentru ionizarea combustibilului care ar putea fi argon, xenon sau hidrogen. Temperatura
obinut este de 20 de ori mai mare dect cea de pe suprafaa Soarelui. n locul duzelor metalice, VASIMIR va folosi
cmpuri magnetice.
Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

11

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

12

Va efectua primul zbor test, ctre ISS, n 2014, pentru ca mai apoi s ajung la asteroizi n
urma colabrrii cu NASA, cel mai probabil n 2017, dac proiectul su va fi aprobat

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

13

Metalizare cu arc electric

Procedeu inventat in 1914 de Schoop in
colaborare cu Bauerlin.
In procesul de pulverizare cu arc electric,
doua sarme conductibile electric, sunt
topite cu ajutorul unui arc electric.
Materialul topit este atomizat cu un jet de
aer comprimat si proiectat catre suprafata
substratului (piesa de metalizat).
Particulele topite, la impactul cu
substratul, se vor solidifica rapid pentru a
forma o acoperire.
Acest proces de pulverizare cu arc realizat
in mod corect este numit proces rece
deoarece suprafata substratului poate fi
mentinuta la temperatura scazuta in timpul
procesului evitand deteriorarea, schimbari
metalurgice si deformari geometrice ale
substratului.

Avantaje:

Dezavantaje:
Mihail Cristea

- acoperirile obtinute cu arc electric sunt mai dense si mai aderente;

- costuri scazute de functionare;
- rate ridicate de eficienta;
- procesul foarte competitiv in acoperirea suprafetelor mari.
- nu poate preincalzi substratul (este nevoie de o alta sursa);
- foloseste numai sarme cu conductibilitate electrica.
Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

14

Metalizare cu plasma
Procesul de metalizare cu
plasma are la baza pulverizarea
unui material (pulbere ceramica,
metalica, etc) topit in jetul de
plasma pe un suport pentru a
obtine o acoperire.
Procedeul a fost inventat in 1920
de H. Gerdien in Germania.
Sistemele comerciale au aparut
dupa 1950.
Materialul sub forma de pulbere
este injectat in jetul de plasma
care are o temperatura foarte
ridicata 10.000-15.000 grade C.
In jet pulberea este rapid
incalzita si accelarata la viteze
mari. Pulberea ajunsa la punctul
de inmuiere este proiectata pe
substrat unde se raceste brusc
formand acoperirea.

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

15