Elemente de fizica energiilor inalte si particule subatomice

Particule elementare.
Materie - antimaterie.
Problema asimetriei dintre cantitatea de materie i antimaterie
observate n Univers.

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Particulele fundamentale
e e

fotoni:

Particulele
fundamentale :

leptoni: e

2m0 c 2 1.022 MeV

L=1
mezoni:

m0 9.1 10 31 kg

e 1.602 10 19 C

L= -1
pioni

0 , kaoni

K, K0

mezonul eta
+ antiparticulele lor

protonul

hadroni:
nucleoni
barioni:
hiperoni
Mihail Cristea

~ ~ e

neutronul

p
1
1

~
p

1
0

m p 1.67252 10 27 kg

2.793 n

27
kg
n mn 1.67482 10

n~

1.913 n

0 , , ,

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Asimetria antimateriei
Pentru calatoria intre dou sisteme solare propulsia chimic nu este suficient. Pentru a ajunge
la cea mai apropiat stea folosind propulsia chimic, ar fi necesari 5 ani de cltorie continu
cu o vitez comparabil cu viteza luminii, i deci i o cantitate foarte mare de combustibil.
Energia produs de anihilarea unei cantiti mici de materie cu antimaterie, este cu mult mai
mare dect cea produs de procesul chimic al combustiei. O cantitate minuscul de antimaterie
anihilat poate furniza foarte mult energie, conform ecuatie Einstein, E = mc2.

n august 2000, laboratoarele CERN din Geneva, Elveia au finalizat construcia unei
"fabrici de antimaterie". Scopul acesteia este de a crea atomi de antihidrogen.
Problema este c aceti atomi, odat sintetizai, se pot anihila intrnd n contact cu
materie. Aceast problem ar putea fi rezolvat cu ajutorul unor "capcane" magnetice
n vacuum, aa-zisele capcane Penning, care s previn asemenea coliziuni.

Experimentul care s-a ncheiat n SUA a confirmat datele anterioare potrivit crora particulele
elementare ale antimateriei se dezintegreaz mai repede dect omologii lor din substan.
Rezultatele acestui experiment au fost prezentate la Conferina consacrat fizicii particulelor
elementare din Italia. Diferena din rata dezintegrrii particulelor poate explica asimetria dintre
materia i antimateria din Univers
Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Reactia de fisiune, reactia de fuziune

W

leg

/ A

( MeV/nucleon)
8

O2
He

Reactia de fuziune
(statoreactoare)
W C1 A C 2 A
Mihail Cristea

2/3

Reactia de fisiune
(propulsie cu impulsuri nucleare)
Z2

C3
C4
Z
2

A1 / 3

A 1 A, Z A 3 / 4

Bethe i Weizsacker

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

SUNT STELELE ACCESIBILE ?

Distanta pana la cea mai
apropiata stea, Proxima
Centauri, este de 4,23 anilumina.
Lansata acum 30 de ani nava
Voyager a parcurs numai
0,0016 ani-lumina.
Acum sonda se misca cu 16,66%
din viteza luminii.
Voyager are nevoie de 72.000 de
ani sa ajunga la Proxima
Centauri.
Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

SISTEME DE PROPULSIE EXISTENTE

Propulsia cu impulsuri nucleare

Propulsorul cu ioni
Primul propulsor cu ioni functional a fost construit de catre Harold. R.
Kaufman in 1959 la NASA Glenn. Combustibilul folosit era mercurul.
Testat intre 1960 si 1960 dispozitivul s-a dovedit un real succes.
Vela solara
Problema: oprirea navei la destinatie. Acest lucru se poate realiza
spre exemplu cu un motor pe baza de ioni a carei raza sa fie
orientata in fata navei.
Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

SISTEME DE PROPULSIE TEORETICE

Rachete cu antimaterie
Costisitor. Un singur gram de pozitroni ar costa 25 de miliarde de
dolari iar un gram de antihidrogen 62,5 trilioane de dolari (mai mult
decat toti banii existenti in lume). Un astfel de propulsor ar putea
atinge viteze apropiate de cea a luminii.

Alcubierre drive/Warp Drive

Gandit de fizicianul mexican Miguel Alcubierre, cu ajutorul acestui
propulsor nava ar atingea viteza luminii fara a se altera timpul.
Solutia propusa de Alcubierre este generarea unei bule warp (in care
spatiul si timpul sunt normale) in jurul navei care sa calatoreasca ea cu
viteze uriase in timp ce vehicului spatial nu se misca in interiorul
acesteia.
Este un sistem de propulsie teoretic care determina spatiul din spatele
navei sa se contracte iar pe cel din fata sa se extinda. Nu sunt
cunoscute inca motode pentru a crea o bula warp.
( SF Star Trek).
Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

SISTEME DE PROPULSIE TEORETICE

Gaurile de vierme
o gaura de vierme este un tunel in care intrarea si iesirea se fac in doua
puncte diferite ale timpului. Nu exista dovezi clare ca gaurile de vierme
ar exista. Iar ca sa creezi una artificial ai nevoie de cantitati uriase de
energie. Apoi o alta problema este aceea ca nu se stie cum ai putea
creea o gaura de vierme exact spre punctul din spatiu in care vrei sa
ajungi

A de la Andromeda - Efremov

Statoreactoare nucleare
Propuse in 1960 de catre Robert W. Bussard.
Sunt rachete cu motoare bazate pe fuziune nucleara.
Colecteaza hidrogenul din spatiu si il folosesc apoi pe post de
combustibil. Ideea este atractiva deoarece un astfel de propulsor ar
putea accelera nava spatiala pana aproape de viteza luminii,
hidrogenul gasindu-se in cantitati uriase in Univers.
Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Statoreactorul Bussard

Desene: Ing. Toma Badescu

-Statoreactorul Bussard reprezint un mijloc ipotetic de propulsie a navelor

cosmice, propus pentru prima dat de fizicianul Robert W Bussard in 1960.
-Sistemul presupune colectarea hidrogenului din spaiul cosmic i folosirea
acestuia ntr-un reactor de fuziune pentru a genera energie de propulsie.
Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Cmpul colector/plnia colectoare

-Un generator de radiatie UV
ionizeaza atomii de hidrogen din
fata cmpului colector

Generator de
raze UV

-n interiorul plniei se gsete un

dispozitiv Van de Graaff ce
genereaz un cmp electric
-Ionii de hidrogen sunt atrai de
cmpul electric in plnia colectoare
de unde ajung mai departe n
rezervor

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Descrierea principiilor de funcionare

- Statoreactorul Bussard folosete un cmp colector ca s acumuleze ionii de
hidrogen din spaiul cosmic
- O raz UV este folosit pentru a ioniza atomii de hidrogen
- Atomii colectai sunt folosii n reactorul de fuziune pentru a genera energie
- Folosind un reactor de fuziune, energia produs este de ordinul 10 11 Jouli
- Poate atinge o vitez comparabil cu viteza luminii (0.72c)

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Energia obtinuta la o colectare de ioni

- Volumul cmpului colector este dat de un trunchi de con circular
drept (R, r si inaltime h) :

h (R 2 2Rr r 2 )

3
6
12
9
3.14
x
8.65
x
10
(25
x
10

2
x
15
x
10
9 x1
Numrul
de ioni de hidrogen colectati (pentru o densitate n a ionilor
in spatiul cosmic) este :
3
N nV

- Energia obinut n urma celor N/4 reatii de fuziune :

N
N
E (1.179 5.439 12.859) 26.203 MeV
4
4
Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Reactiile nucleare utilizate

Ciclul proton proton:doi protoni
fuzioneaz ntr-un deuteriu, eliminnd
un pozitron i un neutrino.
Deuteriul fuzioneaz cu alt proton,
rezultnd un atom de 3He i un foton.
Doi atomi de 3He astfel obinui
fuzioneaz ntr-un 4He i doi protoni ,
eliminnd o energie de 12.8MeV ciclul
repetndu-se.
1
1
2
1 0
1 H 1H 1 D 0 0 (1.179 MeV )
2
1
3
0
D

He

1
1
2
0 (5.493MeV )
3
3
4
1
2 He 2 He 2 He 21 H (12.859 MeV )

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Structura/design-ul statoreactorului i al navei spaiale

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Rezervorul de hidrogen
-Stocheaz hidrogenul
strans de cmpul colector
-Este compartimentat pentru
a proteja mai bine
incrctura n caz de
perforare

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Reactoarele nucleare
- Reactorul de fuziune asigur energia necesar propulsiei
- Reactorul de fisiune asigur energia electric necesar pentru
funcionarea navei i pentru meninerea cmpului colector in
funciune

Mihail Cristea

Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului

Spaiul pentru echipaj

- Spatiul pentru echipaj are o forma
toroidala, de-a lungul cruia se
gasesc modulele locuibile.
-Pentru a combate efectele
daunatoare ale imponderabilitatii,
este necesara crearea unei
acceleratii care sa o simuleze pe cea
gravitational.
-Lund in considerare diametrul
exterior al torului de 507m, viteza de
rotatie a torului, pentru a genera o
acceleratie de 9.8 m/s2 este:

ac R 2
Mihail Cristea

ac
g

R
R
Fizica avansata - Master : Propulsie Aerospatiala si Protectia Mediului