APARITIA ECONOMIILOR MONDIALE

Primul pas a fost separarea triburilor de pastori de cele care se ocupau cu

culturile agricole. Al doilea pas, separarea mestesugarilor de agricultori, ca urmare
se poate vorbi de cresterea productiei si incep schimburile comerciale. Al treilea
pas, aparitia negustorilor datorita carora apar si banii pentru elemente de vanzarecumparare.
Se poate vorbi de conturarea unor regiuni economice:
- Bazinul Marii Mediterane; - Bazinul Marii Baltice si al M. Nordului; - Regiunea M.
Rosii si al Oceanului Indian; - China; - Asia Centrala.
In aceasta perioada apar drumurile comerciale, apar schimburile intre Europa si
lumea noua.
Cel mai important pas a fost Prima Revolutie Industriala, declansata in Anglia si
apoi extinsa in Belgia, Franta. Au mai fost revolutii industriale: motorul cu abur,
productia masinista, aparitia siderurgiei, aparitia motorului cu arderi, automobilul
etc.
Formarea economiei mondiale a fost determinata de 2 elemente:
1. Comertul exterior; 2. Investitiile straine (bani veniti in tara din afara granitei).

COMPETITIVITATEA ECONOMICA
Se utilizeaza peste 320 de factori economici care se grupeaza in 4 mari categori:
I. Performantele economice
- PIB/locuitor
- rata de crestere a PIB-ului
- deficitul bugetar, preferabil < 3%
II. Eficienta guvernului
- structura bugetului de stat
- nivelul cheltuielilor guvernamentale
- nivelul de coruptie
III. Mediul de afaceri
- posturile pt. forta de munca
- productivitatea muncii
- numarul conflictelor de munca
IV. Infrastructura
a. Fizica - lungimea cailor ferate, nr. abonamentelor la internet etc.
b.Sociala - nr. de medici la 1000 de locuitori, rata de alfabetizare etc.
Cele mai competitive economii:
- Hong Kong, - Singapore, - Elvetia, - tarile scandinave.
Romania, in ierarhi realizata de Forul Economic, este situata undeva la mijloc (din
peste 160 de economii).

LIBERTATEA ECONOMICA
Politica comerciala:
- nivelul taxelor vamale;
- restrictii la importuri;
- nivel de coruptie din sistemul vamal.
1

Politica monetara:
- situatia taxelor si impozitelor;
- salarii si preturi; - nivelul investitilor straine;
- dreptul la proprietate; - interventia statului in economie.
ECONOMIILE LUMII
1. Economie libera (cel mai mare grad de libertate economica:
- Hong Kong, - Singapore, - Australia, - Noua Zeelanda.
2. Economii aproape libere:
- S.U.A., - Japonia, - Germania.
3. Economii ........... libere:
- Romania, - Bulgaria, - Ungaria.
4. Economii nelibere:
- Rusia, - Belarus.
5. Economii inchise:
- Coreea de Nord, - Cambogia, - Libia, - Cuba.

SOCIETATILE TRANSNATIONALE
Importantra:
- sunt principalul motor al economiei mondiale;
- sunt principalul furnizor de investitii straine;
- detin aproape 3/4 din capacitatea mondiala de inovare;
- datorita lor se desfasoara cca. 2/3 din comertul cu produse agricole;
- STN-urile ofera direct, sau nu, milioane de locuri de munca;
- din primele 100 entitati economice, mai mult de jumatate reprezinta STN-urile;
- exista cca. 80.000 de STN-uri, cu peste 700 de mii de filiale.
Clasificare:
- d.p.d.v. obiectul de activitate: financiare si non-financiare;
- d.p.d.v. al relatiei dintre firma-mama si filiale:
1. Etnocentrice - firma-mama are rol de decizie, iar filialele au rol de executie;
- relatie de subordonare;
- STN-uri mai mici.
2. Policentrice - in care filialele au o anumita libertate pentru ca produsele sa fie
adaptate cerintelor pietei respective;
- filialele au si o anumita parere in repartitia profitului.
3. Geocentrice (globale) - conducerile sunt alese indiferent de nationalitate;
- profitul este repartizat la nivel global si toate politicile sunt globale.
Din punct de vedere al indicelui de transnationalitate el masoara raspandirea
STN-urilor, respectiv in afara tarii de origine.

INVESTITIILE STRAINE DIRECTE (ISD)

Importanta:
- contribuie la cresterea produsului inter-brut, orice companie plateste taxe,
impozite (OMV, Dacia);
- creaza noi locuri de munca si in consecinta contribuie la cresterea nivelului de
2

viata;
- ISD-urile au o mare importanta pentru competitivitatea economica;
- contribuie la cresterea exporturilor chiar daca investitia este straina;
Distributia sectoriala este o crestere a ISD-urilor catre sectorul serviciilor. La ora
actuala sectorul serviciilor primeste 60% din totalul ISD-urilor. In ultimii ani se
remarca o externalizare a serviciilor, mai ales de STN-urile mari.
Sectorul secundar este in scadere 1/3 (33%), sectorul primar in regres (7%),
astfel ca in tarile in dezvoltare, serviciile au cea mai mare contributie in formare PIBului.
Distributia geografica - tarile dezvoltate primesc si ofera cel mai mare volum de
ISD-uri. La nivel de regiuni geografice cele mai multe ISD-uri merg catre Europa si
Asia (China si India), foarte multi ani in China a fost cel mai mare receptor de ISDuri. Cele mai mici intrari de ISD-uri apartin Africii.

FACTORI DE LOCALIZARE A INDUSTRIEI

FACTORI NATURALI:
Conditiile geologice determina volumul resurselor de subsol:
- cele mai mari resurse carbonifere sunt prezente in emisfera Nordica;
- cele mai mari resurse de petrol sunt in Orientul Mijlociu (Arabia Saudita, Iran, Irak
etc.)
Determinarea si calitatea resurselor:
- Venezuela are cele mai mari resurse de petrol (la ora actuala), numai ca o parte nu
este de calitate buna.
Determinarea adancimii la care se afla resursele:
- minereu de fier in Dobrogea, dar este la mari adancimi si nu este convenabil.
Factorul geologic determina pretul de cost.
Relieful: - gradul de fragmentare, - altitudinea, - inclinarea (panta).
Clima: - regimul precipitatiilor, - directia dominanta a maselor de aer, - regimul
temperaturii.
Resursele de apa:- pt. industria chimica, industria aluminului, - constituie o sursa
foarte importanta pt. energie (18% din electricitatea mondiala este guvernamentala
de hidroenergie).
Vegetatia: - industria lemnului.
Solul: - industria alimentara.
FACTORII DEMOGRAFICI:
- nr. de locuitori ce indica potentialul fortei de munca;
- structura pe grupe de varste si sexe: 0-14, 15-65, peste 65.
- nivelul de industrie.
FACTORI SOCIO-ECONOMICE:
- Traditia mestesugareasca a determinat aparitia unor regiuni industriale:
Lombardia-Italia, Silezia-Polonia, Brasov-Romania.
- Prezenta oraselor - industrie, in principal datorita fortei de munca si datorita
pietei de desfacere.
Porturile - tarile importatuare de materii prime.
- Caile de comunicatie - fluviile, aeroporturile, industriile High-Tech.
Prezenta unor universitati sau institutii de cercetare Silicon Valley - Universitatea
Stanford.
3

Riscul de tara - gradul de incredereal unei economii fata de investitorii staini si

are in vedere situatia interna si cea externa.
SITUATIA EXTERNA:
- gradul de stabilitate economica/politica din regiunea respectiva (Rom. incadrata
in regiunea Balcanica);
- apartenenta la blocuri comerciale, economice si militare.

FORME DE LOCALIZARE A INDUSTRIEI

Cea mai simpla forma de localizare INTERPRINDEREA INDUSTRIALA (conducere
proprie cu relatii de aprovizionare, de productie, de desfacere).
- Microinterprinderi (sub 10 angajati)
- Macrointerprinderi (peste 10 angajati)
- Interprinderi mijlocii (50-249 angajati)
- Interprinderi mici (10-49 angajati)
- Interprinderi mari (peste 200 angajati)
Centre industriale - concentrare de interprinderi, fie cu profit diversificat sau
monospecializate.
Platforma industriala - prezenta unor industrii diverse pe o anumita parte a
oreasului alaturi de zone industriale si de servicii (scoli etc.) - Plat. ind. - Militari.
Regiune industriala - O regiune cu suprafata mare, cu industrii diverse cu o
densitate mare de locuitori si cai de comunicatie.
Dupa 1970, schimbarile din economia mondiala au impus aparitia unor noi forme
de localizare. Acestea le regasim sub diferite denumiri:
- nuclee monoindustriale;
- tehnopoli;
- parcuri industriale/ tehnologice/ stiintifice.
Concentrarea unor industrii noi pe suprafete relativ restranse cu o forta de
munca inalt calificata si cu o activitate menita sa ridice bunastarea localitatii
respective.
Principalii factori de aparitie:
- competitia dintre blocurile militare (NATO - pactul de la Varsovia);
- consumul de informatica din marile orase;
- prezenta unor universitati (sau institutii de cercetare) cu specialisti renumiti;
- concentrarea echipamentelor de transmitere rapida a informatiilor in anumite
zone urbane, acestea se numesc: TELEPARCURI - marile porturi (Rotterdam), marile burse de marfuri (metale pretioase - Londra), zone financiare ale marilor
orase (La Defense), marile aeroporturi (Heathrow).

TEORII NEOCLASICE
a. Teoria germanului A. Weber (1909) - Teoria costului minim.
4

Ipoteze: - existenta unei suprafete omogene in care pretul resurselor este

neuniform;
- forta de munca are acelasi cost.
Astfel localizarea unei industrii productia si distributia vor depinde de transport si
in concluzie, industriile care au consum mare de materii prime trebuiesc amplasate.
Industriile au consum mic de materii prime sa fie amplasate cat mai aproape de
piata de desfacere.
b. Teoria Hanover (1937)
Introduce problema costurilor cu cresterea fortei de munca si de asemenea
introduce costurile cu intretinerea tehnologiei.
c. Teoria Loxh (1940)
d. Teoria Pallander (1966) - Teoria suprafetelor de profil

TEORII MODERNE
a. Teorii comportamentale:
- sunt cele care evidentiaza rolul profilului investitorului avand in vedere: volumul
de informare, nivelul de educatie, atractia fata de anumite localizari.
- aceste teorii tin de gradul de satisfactie/insatisfactie pt. investitori.
b. Teorii radicale (structuraliste):
- tin seama de: prezenta capitalului si contextul istoric.
- sunt primele teorii care recunosc ca dezvoltarea capitalului a fost generata de
competitia dintre centru si periferie.
- se analizeaza si situatiile schimbarii delocalizarii datorate modificarilor
geografice (scaderea nr. populatiei).
c. Teorii sistematice
- analizeaza ierarhizarea din acest sistem, relatiile dintre elementele sistemului,
procesele de autoreglare, procesele legate de delocalizare.

GLOBALIZAREA ECONOMICA
Etapele globalizarii:
I. 1870-1914 - Primul val de Globalizare
1. un proces de migratie foarte intens, care a cuprins aproape 10% din forta de
munca, din acea perioada.
Punct de plecare: Europa de Vest
Destinatii: America, Australia si Noua Zeelanda.
2. liberalizarea comertului datorita renuntarii la protectionism, in special din partea
Marii Britanii.
--> aploicarea de taxe vamale cu scopul de a ...... importurile.
3. o dezvoltare deosebita a transporturilor maritime si a celor feroviare, deschiderea
unor canale de navigatie (canalul Panama).
II. 1914-1945 - Etapa Globalizarii inverse
1. cele doua razboaie mondiale care au dus la caderea sistemului monetar
international;
- din cauza prabusirii sistemului monetar, SUA a avut noi organisme financiare: FMI.
5

2. revenirea la protectionism, in special datorit SUA.

3. scaderea migratiei internationale din cauza cresterii nationalismului.
4. aparitia unor crize economice mondiale 1929-1933.
5. aparitia unui alt tip de economie.
III. Etapa dintre anii 1945-1980
1. liberalizarea comertului in urma aparitiei, in 1947, a GATT (Acordul General pt.
Tarife si Comert) - a introdus preturi comune pentru comertul de bunuri.
2. cresterea comertului la nivel mondial.
3. aparitia primelor blocuri economice: CEKO, CEE
- statele comuniste formeaza CAER (1953).
4. cresterea deosebita a rolului societatilor transnationale.
5. polarizarea puterii economice in doua centre: SUA si Uniunea Sovietica.
IV. Etapa de dupa 1980 - Noul val de Globalizare
1. aparitia blocurilor comerciale pe toate continentele.
2. aparitia O.M.C. (1995, Organizatia Mondiala a Comertului), a inlocuit vechiul GATT
- sunt reglementate norme in comertul cu servicii;
- OMC-ul reglementeaza si comertul cu drepturile de autor.
- de la 124 de tari care au semnat actul, s-a ajuns la 150 de tari prezente - cresterea
comertului mondial.
3. crestere extraordinara a ISD-urilor.
4. disparitia sistemului economic comunist, ca urmare economia mondiala e
dominanta de un singur tip de economie, cea capitalista.
Globalizarea este un proces ireversibil, dar reusita depinde de rezolvarea unor
probleme:
- care va fi rolul statului-natiune intr-o lume tot mai globalizata?;
- cum se pot evita crizele economice regionale care afecteaza sistemul global?;
- cum pot fi reduse decalajele economice dintre natiuni?;
- cum poate fi redusa migratia fortei de munca cu o calificare superioara?.