Sunteți pe pagina 1din 4

AVC

Cu scuzele de rigoare pentru intarziere. Cursul doamnei martoma, exclusiv si in prmeiera


scris pentru tine Eca.
Inecepem cursul fara multa vorbarie

Recuperarea in Avc se face precoce.


Cauze:
- Tromboza cerebrala manifestarile clinice apar dupa mai multe ore sau zile, cate o data
chiar si dupa perioade de inactivitate( dimineata la trezire cand pacientul sesizeaza
tulburari motorii sau tulburari de orientare temporo-spatiala fiind cele mai des intalnite).
- Hemoragia cerebrala se instaleaza brutal dupa o solicitare fizica sau alte forme de
stress si in general are avlori crescute de tensiune arterial.(ex: cefalee mare, greata,
varsaturi)
- Tromboembolism(embolia) se instaleaza brutal/
*tromboza coagularea sangelui (cheag)
* embolia un punct de grasime ajunge la creer.
AVC hemoragic are cel mai mare risc de mortalitate in prima luna.
Cauze: hipercolesteromia, fumatul, diabetul zaharat, obezitate.
Dupa instalarea avc-ului apare un deficit motor in functie de cat de mare este aria
motorie afectata si se observa aparitia unui edem periferic dificil de controlat, acesta se
retrage progresiv in urmatoarele 3-6- luni. In tot acest timp se aplica tratament
medicamentos si fizical kinetic.
AVC partea stanga hemiplegie pe partea dreapta si poate fi urmat de afectarea vorbirii
si a limbajului ( afazie) => scaderea capacitatii de a intrepreta sau formula limbajul. Se
merge la logoped.
AVC partea dreapta hemiplegie pe partea stanga. Deteremina problem vizuale, de
integrare spatiala si pierderea posibilitatii relationarii normale. Pacientul nu este capabil sa
vada anumite secvente din realitatea inconjuratoare.
Programul de recuperare va fi alcatuit in functie de cauza AVC-ului si de localizarea
leziunilor neurologice.
Pt progr de recuperare si bilantul clinico-functional se va tine cont de urmatorii
parametric:
-

Toleranta la exercitii, in fct de reactia la medicatie si la solicitarea la effort.


Motivatia bolnavului, starea emotionala.
Deficitul motor, gradul deficitului motor, tipul masei musculare ( flasca, spastica, etc.)
Deficitul senzitiv: vaz, auz, intergare corticala.
Controlul posturii; se apreciaza echilibrul, capacitatea de coordonare.

Complicatiile AVC-ului.
In faza prcoce:
Incontinenta urinara si fecala
Staza de decubit ( se acumuleaza limfa in periferie)
Infectie urinara
Pneumonii
Tulburari de vorbire
Depresie.

In faza tardiva
Spasticitate, contracture musculara.
Sindrom umar-mana ( durere in umar si mana)
Durere de tip central
Crize convulsive de tip epileptic.
AVC in faza precoce

Obiective
Ingrijirea tegumentului.
Mentinerea functionalitatii organelor.
Combaterea stazei de decubit.
Intretinerea mobilitatii in articulatii.
Combaterea instalarii pozitiilor vicioase, a contracturilor musculare.
Se executra mobilizari in pat, schimband pozitia in pat la 2-3 ore ziua si la 4-5 ore
noaptea.
Pozitii vicioase:
Flexum de coate si degete
o In decubit dorsal, perna subtrohanterian in zona soldului hemiplegic, iar pt
membrul superior se aseaza operna in axila, bratul in abd 60-90o si mana mai sus
decat cotul.
o Se asociaza mobilizari articulare secundare, acestea determina stimularea neuromusculara.
o La flexumul degetelor se face orteza pt mana, care prin intinderea prelungita
scade contracture flexorilor palmari.
Exercitii:

Mobilizare pasiva se urmareste preventia redorilor articulare, combaterea


contracturilor musculare si intretinerea unei scheme de miscare,
Asigurarea tranzitului digestive si urinar.
Atentie sa nu dezvolte o tromboflebita profunda.
Prevenirea acumularilor de secretii( drenaj brosic, masaj pt partea posterioara a
toracelui)
Vorbire si integrare psihica in mediu.

Recuperarea tardiva.

Incepe in momentul in care pacientul poate participa mai active la programul de recuperare.
Se continua programul de solicitare in pat. Se fac exercitii de intoarcere, rostogolire, ridicare in
sezut la marginea patului, verticalizare, mers.
Bolnavul va fi posturat in pozitii care inhiba spasticitatea.
Ex: din decubit lateral, intoarcerea capului pe partea afectata inhiba spasticitatea pe flexorii
membrului superior si extensorii pe membrul inf.
Miscari active si passive la nivelul trunchiului, umarului si soldului, graduat ca intensitate,
cu directive proximo-distala.
Tehnici de stimulare FNP
-

Faciliteaza capacitatea de miscare stimuland controlul voluntary motor.


Recuperarea membrului superior hemiplegic.

Faza precoce
Bratul in abd 45o, cot in usoara flexie, pumn in extensie, degete in usoara flexie, police
abd.
Mobilizari passive ale art membrului superior.
Stimulari tactile si proprioceptive avadn scopul modularii raspunsului motor,

Faza post acuta


-

Se ridica in sezut.
Ex de antrenare a simetriei prin activitati bilaterale.
Ex de intretinere a mobilitatii art prin intinderi blande, progressive, in ax.
Se incearca dezvoltarea controlului motor si coordonare intr-o maniera grosiera.

Recuperarea membrului inferior hemiplegic.


-

Obiective:
Ameliorarea mersului.
Echilibrarea grupelor musculare agonist-antagonist.

Faza acuta( flasca)


-

Terapie postural
Ortezare.
Mobilizari passive pt combaterea redorilor, flexumului si a varumului ecvin plantar.

Faza post acuta.


-

O data cu instalarea spasticitatii, facem verticalizare + echilibru vertical ( Kabat)

Stadiile de recuperare ale mersului sunt standardizate:


1)
2)
3)
4)

Ortostatism la paralele.
Mers intre paralele.
Mers fara paralele.
Urcat si coborat scari.