Cele mai mari minciuni despre alimentatia obisnuita

November 18, 2015 in NUTRITIE by Bianca

Exista foarte multa dezinformare in ceea ce priveste alimentatia noastra obisnuita. De

aceea am dorit sa subliniez in acest articol cele mai rele exemple, dar din pacate acesta
este doar varful icebergului.
Iata un top cu cele mai mari 11 minciuni, mituri si conceptii gresite referitoare la cele mai
comune alimente.

1.

Ouale sunt nesanatoase

Profesionistii in nutritie au un real succes cu privire la un lucrusi acela este

demonizarea unor alimente incredibil de sanatoase.
Cel mai nefericit exemplu in aceasta directie o reprezinta ouale, care se intampla sa
contina o cantitate mare de colesterol si pentru aceasta sunt considerate ca pot creste
riscul bolilor de inima.
Insa recent s-a dovedit ca acel tip de colesterol existent in dieta nu creste colesterolul din
sange. De fapt, ouale, in primul rand cresc colesterolul bun si NU pot fi asociate cu
cresterea riscului aparitiei unor boli de inima.
La urma urmei avem de-a face cu unul dintre cele mai hranitoare alimente din lume.
Exista mari cantitati din diverse tipuri de nutrienti alaturi de antioxidanti unici care ne
protejeaza vederea.
Nu in ultimul rand, in ciuda faptului ca au o cantitate semnificativa de grasimi, mancatul
oualor la micul dejun s-a dovedit a conduce la o scadere in greutate semnificativa,
comparativ cu un mic dejun alcatuit din covrigi.
Concluzie : Ouale nu cauzeaza boli de inima si sunt printre cele mai nutritive alimente
de pe pamant. Ouale consumate la micul dejun pot ajuta la scaderea in greutate.
2. Grasimile saturate sunt rele

Acum cateva decenii s-a hotarat ca epidemia bolilor de

inima a fost cauzata de consumul exesiv de grasimi, in special de grasimi saturate.
Acest fapt s-a bazat pe studii lipsite de obiectivitate si influentate puternic de decizii
politice, dovedindu-se ulterior inacuratetea acestora. Un vast articol de revizuire a fost
pubicat in 2010 cu privire la 21 de studii epidemiologice cu un total de 347 747 de
subiecti. Rezultatul este : NU exista nicio asociere intre grasimile saturate si bolile de
inima.
Ideea ca grasimile saturate cresc riscul bolilor de inima a fost o teorie nedovedita care a
devenit cumva un fel de intelepciune conventionala.
Consumul grasimilor saturate ridica nivelul colesterolului bun din sange si mareste
dimensiunea particulelor colesterolului rau, deci scade riscul de depunere al
colesterolului rau.
Carnea, uleiul de cocos, branza, untulnu ai motiv sa fii speriat de aceste alimente.
Concluzie : Niciodata nu a fost dovedit faptul ca grasimile saturate provoaca boli de
inima. Alimentele naturale bogate in grasimi saturate sunt bune pentru sanatatea ta.

3. Toata lumea trebuie sa consume cereale

Conceptul ca oamenii trebuie sa isi bazeze dieta pe cereale nu a avut nicodata sens
pentru mine.
Revolutia agricola a avut loc abia recent in istoria evolutiei umana, iar genele noastre nu
s-au schimbat atat de mult. Cerealele au un nivel scazut de nutrienti comparativ cu
celelalte alimente, cum ar fi legumele. De asemenea, cerealele sunt bogate intr-o
substanta numita acid fitic care retine mineralele esentiale in intestin si impiedica
absorbtia lor.

Cea mai intalnita cereala in dieta moderna este, de departe, grauliar graul poate cauza
o multime de probleme de sanatate, minore sau chiar majore. Graul modern contine o
cantitate mare de proteina numita gluten, dar exista dovezi ca o parte semnificativa a
populatiei lumii poate fi sensibila la gluten.
Consumul de gluten poate afecta tranzitul intestinal, cauza dureri, balonare,
inconsistenta scaunului si oboseala. Consumul de gluten a fost de asemenea asociat cu
schizofrenia si ataxia cerebrala, ambele disfunctii serioase ale creierului.
Concluzie : Cerealele au un nivel relativ scazut de nutrienti comparativ cu alte gupe
alimentare, cum ar fi legumele. Cerealele, mai ales cele care contin gluten, pot cauza
multe probleme de sanatate.
4. Consumul unor cantitati mari de proteina afecteaza oasele si rinichii

Despre o dieta bazata in principal pe proteine se spune ca ar cauza osteoporoza si boli

ale rinichilor. Este adevarat ca proteina creste excretia calciului din oase pe termen scurt,
dar studiile arata ca pe termen lung efectul este chiar opusul.
Pe termen lung, proteina este puternic asociata cu imbunatatirea sanatatii oaselor si
scade riscul fracturilor.
In plus, studiile nu arata nicio legatura intre cantitatile ridicate de proteina si bolile de
rinichi ale oamenilor fara alte disfunctii. De fapt, doi dintre factorii de risc ai disfunctiei
rinichilor sunt diabetul si presiunea arteriala ridicata. O dieta bazata pe un consum ridicat
de proteina rezolva ambele probleme.
Dintre toate solutiile, o dieta bazata in principal pe consumul de proteina ar fi
recomandata impotriva osteoporozei si a disfunctiilor rinichilor.
Concluzie: Consumul ridicat de proteina este asociat cu imbunatatirea sanatatii oaselor
si scade riscul fracturilor. De asemenea, consumul de proteina scade presiunea arteriala
si reduce simptomele diabetului, ceea ce va scadea riscul afectiunilor rinichilor.
5.Alimentele cu un continut scazut de grasime sunt bune

Ai idee ce gust au alimentele obisnuite dupa ce toata grasimea este scoasa din ele? Ei
bine, au gust de cartonnimeni nu ar putea sa le consume.
Industria alimentara stie acest lucru, si de aceea adauga alte lucruri pentru a compensa
lipsa grasimii. De obicei e vorba de indulcitorizahar, sirop de porumb bogat in fructoza
sau indulcitori artificiali, cum ar fi aspartamul.
Vom ajunge imediat si la zahar, dar acum intentionez sa atrag atentia asupra faptului ca
desi indulcitorii artificiali nu au calorii, in mod evident NU sunt mai buni pentru sanatatea
ta decat zaharul.
De fapt, multe studii indica o asociere consistenta si semnificativa cu diverse boli cum ar
fi obezitatea, sindromul metabolic, diabetul, bolile de inima, nasterile premature si
depresia.
In aceste produse cu procent scazut de grasime, grasimile naturale si sanatoase sunt
inlocuite cu substante extrem de nocive.
Concluzie: Produsele cu un continut scazut de grasime sunt produse procesate intens
cu zahar, sirop de porumb sau indulcitori artificiali. Acestea sunt extrem de nesanatoase!
6. Ar trebui sa consumi mai multe mese mici pe parcursul unei

zile
Ideea ca ar trebui sa consumi ma multe mese mici pe parcursul unei zile pentru a-ti
mentine metabolismul ridicat este un mit persistent care nu are niciun sens.

E adevarat ca mancatul ridica metabolismul usor in timpul digestiei, dar ceea ce

determina energia folosita este cantitatea totala de alimente, NU numarul meselor.
Acest fapt a fost testat si retestat de multe ori. Studii controlate in care un grup a
consumat multe mese mici, iar celalalt a consumat aceeasi cantitate de mancare la mai
putine mese arata ca nu exista nicio diferenta intre cele doua grupuri.
Un studiu asupra unor persoane obeze indica faptul ca a consuma 6 mese pe zi conduce
la o satietate mai scazuta comparativ cu mancatul aceleiasi cantitati de mancare la 3
mese pe zi. Nu doar ca mancatul atat de des este nefolositor pentru majoritatea
oamenilor, ci ar putea fi chiar daunator.
Nu este natural pentru corpul uman sa fie constant in stadiul de hranire. In natura, omul
obisnuia sa manance doar din cand in cand si nu atat de des cum o facem azi. Cand
trece o vreme fara sa mancam, un proces celular numit autofagie ne curata celulele de
reziduuri.
Studii arata o crestere drastica a riscului de cancer de colon (a patra cea mai comuna
cauza de deces provocat de cancer), cifrele mergand pana la 90% pentru cei care
consuma 4 mese pe zi comparativ cu 2.
Concluzie: Nu exista nicio dovada ca mancatul mai multor mese mici pe parcursul unei
zile este mai sanatos decat mesele mai putine si mai mari. Sa nu mananci din cand in
cand este foarte indicat. O frecventa ridicata a meselor este asociata cu cancerul de
colon.
7. Carbohidratii ar trebui sa fie principala sursa de calorii

Opinia clasica este aceea ca toata lumea trebuie sa aiba o dieta

scazuta in grasimi, cu carbohidrati in jur de 50-60% din numarul total de calorii.
Acest tip de dieta contine multe cereale si zaharuri si cantitati foarte reduse de alimente
grase cum ar fi carnea si ouale. Asta ar putea sa functioneze pentru unii oameni, in
special pentru cei slabi in mod natural.

Dar pentru obezi, pentru cei care au sindromul metabolic sau diabet, acest procentaj
este de-a dreptul periculos. S-a studiat intens in acest sens. O dieta cu putine grasimi si
multi carbohidrati a fost comparata cu o dieta cu putini carbohidrati si multe grasimi in
multiple experimente aleatorii controlate.
Rezultatele sunt considerabil in favoarea dietei cu putini carbohidrati si multe grasimi.
Concluzie: Dieta cu putine grasimi si multi carbohidrati este un esec complet si s-a
demonstrat repetat ca este substantial inferioara dietei cu putini carbohidrati si multe
grasimi.
8. Semintele bogate in Omega-6 si uleiurile vegetale sunt foarte sanatoase

Grasimile polinesaturate sunt considerate sanatoase pentru ca unele

studii arata ca ele scad riscul bolilor de inima. Dar sunt multe grasimi polinesaturate si nu
sunt toate la fel.
Cel mai important, avem acizii grasi Omega-3 si acizii grasi Omega-6.
Omega-3 sunt antiinflamatori si scad riscul multor boli legate de inflamatii. Oamenii chiar
au nevoie de Omega-3 si Omega-6 in anumite cantitati. Dar daca Omega-6 se gaseste in
cantitate prea mare pot aparea probleme.
De departe, cea mai mare sursa de Omega-6 in dieta moderna provine din semintele
procesate si uleiurile vegetale din soia, porumb si floarea soarelui.De-a lungul evolutiei,
oamenii nu au avut niciodata acces la o asemenea abundenta de Omega-6. De aceea
un aport ridicat e nenatural pentru organismul uman.
Studii orientate in concret asupra acizilor grasi Omega-6 in locul grasimilor polinesaturate
arata ca ei de fapt cresc riscul bolilor de inima.
De aceea iti recomand sa consumi Omega-3 si sa iei in calcul suplimentarea cu ulei din
ficat de cod (peste), dar evita semintele industriale si uleiurile vegetale.
Concluzie: Oamenii au nevoie de Omega-3 si Omega-6 in anumite cantitati. Consumul
in exces de Omega-6 din uleiuri din seminte creste riscul bolilor de inima.

9. Dietele cu continut scazut de carbohidrati sunt periculoase

Personal, consider ca dietele cu putini carbohidrati sunt un potential remediu pentru

multe dintre cele mai comune probleme de sanatate ale omului modern.
Dieta cu putine grasimi vehiculata in toata lumea este de-a dreptul nefolositoare ca
remediu impotriva multor boli. Pur si simplu nu functioneaza.
Oricum, dieta cu putini carbohidrati (demonizata de nutritionisti si de catre mass-media) a
demonstrat in mod repetat ca a condus la rezultate mult mai bune.
Fiecare test controlat asupra dietei cu putini carbohidrati arata ca:
1.

Reduce grasimea corporala mai mult decat dietele restrictive de calorii cu putine
grasimi, chiar daca celor care urmeaza dieta cu putini carbohidrati li se permite sa
manance oricat doresc.

2.

Scade presiunea arteriala in mod semnficativ.

3.

Scade nivelul zaharului din sange si imbunatateste simptomele diabetului mai

mult decat dietele sarace in grasimi.

4.

Creste HDL (colesterolul BUN) mai mult.

5.

Scade trigliceridele mai mult decat dietele sarace in grasimi.

6.

Schimba configuratia LDL (colesterolul RAU) din celule mici, dense in celule mari,
care nu se depun atat de usor.

7.

Poti urma mai usor si pentru timp indelungat o dieta cu putini carbohidrati, din
cauza ca nu iti restrictioneaza numarul de calorii si nu te simti flamand tot timpul. Mai
multi oameni din grupul corespunzator dietei cu putini carbohidrati au continuat studiul
pana la final.

Multi dintre profesionistii in domeniul sanatatii, despre care se presupune ca au cele mai
bune interese, au avut ambitia de a sustine ca aceste diete sunt periculoase, apoi
continua cu dogma dietei sarace in grasimi, care esueaza mereu si care face mai mult
rau decat bine.

Concluzie: Dietele cu putini carbohidrati sunt cele mai sanatoase, sunt cel mai usor de
urmat si sunt cel mai eficient mod de a pierde in greutate si de a lupta cu bolile
metabolice. Este un fapt dovedit stiintific.
10. Zaharul este nesanatos pentru ca are calorii ,,goale

Se crede in general ca zaharul este rau pentru ca ar contine calorii

goale. E adevarat, zaharul are o multime de calorii fara nutrienti esentiali, dar acesta este
doar un aspect.
Zaharul, in primul rand pentru ca are un continut ridicat de fructoza, afecteaza
metabolismul intr-un mod care duce la o depunere rapida a grasimii si la boli metabolice.
Fructoza este metabolizata in ficat si transformata in grasime care e secretata in sange
sub forma de particule de colesterol rau.
De asemenea, cauzeaza rezistenta la hormonii insulina si leptina, fiind un pas pana la
obezitate, sindromul metabolic si diabet. Acestea sunt doar cateva efecte negative ale
consumului de zahar. Zaharul creeaza o dependenta si ii face pe oameni sa manance
mai mult, deci sa devina grasi. Este probabil singurul ,,cel mai rau aliment din dieta
omului modern.
Concluzie: Efectul nociv al zaharului merge mult mai departe de caloriile goale. Zaharul
ne da peste cap metabolismul, duce la cresterea in greutate si provoaca multe boli grave.
11. Alimentele bogate in grasimi te ingrasa

Pare intuitiv ca mancatul de grasimi te face gras. Insa lucrurile nu sunt chiar atat de
simple. In ciuda faptului ca grasimile au mai multe calorii pe gram decat carbohdratii sau
proteinele, dietele bazate pe un consum ridicat de grasimi nu ii fac pe oameni mai grasi.
Ca orice alt lucru, acest rezultat depinde de context. O dieta bogata in grasimi SI
carbohidrati te va ingrasa, dar nu din cauza grasimilor.

In realitate, dietele bogate in grasimi si sarace in carbohidrati duc la pierderea in greutate

mai mult decat dietele cu putine grasimi pentru ca ofera satietate pe termen lung.
12. Alte minciuni alimentare?
Din pacate, ceea ce am prezentat reprezinta doar varful dezinformarii in materie de
nutritie. Daca ai alte exemple pentru a completa lista, lasa un comment la articol!
S-ar putea s i plac i: