Sunteți pe pagina 1din 6

CURS 1

CIVILIZAIA I ISTORIA DACO-GEILOR


Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor
n perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 2000/1900 . Hr.) a avut loc
procesul de indo-europenizare a spaiului carpato-danubiano-pontic prin ptrunderea, din stepele
nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni.
In epoca bronzului (2000/1900 1200/1950 . Hr.) din populatia indo-europeana raspandita
in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de
izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii. Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai
indepartati stramosi directi ai romnilor, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare.
Geneza civilizatiei geto-dace
In timpul primei varste a fierului (1200/1150 450/400 i. Hr.) a avut loc impartirea tracilor
in doua ramuri:
-tracii propriu-zisi (ramura sudica),
-daco-getii (ramura nordica)
Dintre ei s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpatodanubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu. Aparitia proprietatii private a determinat
diferentierea sociala dupa avere care a condus la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale:
-tarabostes (pileati) aristrocratia militara si sacerdotala;
-comati producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari)
Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi).
Cetatile intarite (Sarmizegetusa) si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec.
al IV-lea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei.
Dovezile arheologice, la care se adauga marturiile izvoarelor narative, atesta existenta unor
puternice uniuni de triburi conduse de basilei (regi) si in secolele urmatoare: rex Histrianorum,
Zalmogedikos; Oroles, Rubobostes,

Limba daco-getilor
Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabon. Ei au fost numiti geti in
izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor. Limba traco-daca a
disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale, nume proprii de persone, locuri,
rauri (cca. 160 de cuvinte).
Religia daco-getilor
Daco-getii credeau in zei. Zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis.
Contacte cu alte popoare
Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade: ilirii (Oltenia), scitii
(Transilvania), tracii sudici (Dobrogea), bastarnii (Moldova), celtii (in Transilvania, Maramures,
Oltenia) care au contribuit la dezvoltarea metalurgiei fierului, olaritului (roata olarului) si emiterea
monedelor. Grecii, au au ptruns pe tarmul dobrogean al Pontului Euxin unde au intemeiat,
incepand cu a doua jumatate a sec. al VII-lea . Hr., colonii precum Histria, Tomis (Constanta) i
Callatis (Mangalia).

Statul dac (sec. I . Hr. - sec. I d. Hr.)


n sec. I . Hr. societatea geto-dac a cunoscut un accentuat proces de structurare
care a condus la aparitia statului dac, care era o monarhie militara. Cauzele care au favorizat
aparitia statului dac au fost:
-

unitatea etnica si lingvistica a dacilor;


pericolele care amenintau Dacia (celtii, dinspre vest, romanii, dinspre sud);
aparitia unei personalitati politice si militare remarcabile (Burebista).

Zona Muntiilor Orastiei, din interiorul arcului carpatic, reprezinta nucleul statului dac.
Cogaionon, muntele sacru al dacilor era situat in zona care, de asemenea, erau foarte bogat in
fier.

BUREBISTA (82-44 i. Hr.) primul rege dac


Ajutat i de marele preot Deceneu, el unit triburile geto-dace, pe cale panic sau pe cea a
armelor si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona Muntilor Orastie. A
construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse.
Limitele statului dac in timpul lui Burebista, conform geografului antic Strabo erau: in N
Carpatii Padurosi, n V Dunarea mijlocie si Slovacia, n S Muntii Haemus (Balcani), n E
gurile Bugului si Marea Neagra. O inscriptie greceasca l numeste pe Burebista "cel dinti si cel
mai mare dintre regii din Tracia".
Zona Muntiilor Orastiei, numiti si Muntii Sureanu, au reprezentat centrul economic, politic
si spiritual al Daciei. Cogaionon (sau Kogaion, Kogaionon), "Muntele Sacru", este identificat de
istorici si arheologi cu Dealul Gradistei, cu o inaltime de 1200 m.
Sistemul de fortificatii din zona Muntiillor Orastiei a fost realizat in timpul domniei lui
Burebista. Acesta cuprindea cetati (Sarmizegetusa, Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Caplna) i
asezari (Costesti, Fata Cetii, Fetele Albe). Zidurile cetatilor au fost construite dupa o tehnica
specifica, pe care o numim murus dacicus.

Politica externa a lui Burebista


n 48 .Hr. Burebista se amesteca n rzboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompeius.
El decide s acorde sprijin militar lui Pompeius n schimbul recunoasterii statului sau, dar
Pompeius este nvins de Caesar, care si decide sa porneasca o campanie de pedepsire impotriva
dacilor. Expeditia nu mai are loc pentru ca Caesar este asasinat la 15 martie 44 i.Hr, la Roma.
La scurt timp Burebista va avea acceeasi soarta n Dacia

Dacia dupa moartea lui Burebista


Dupa moartea lui Burebista, ntinsa stapnire a acestuia se mparte n patru, apoi n cinci
regate mai mici, evident si mai slabe din punct de vedere militar. Cetatile grecesti de pe tarmul
Marii Negre si triburile celtice nu mai recunosc autoritatea statului dac.
Din zona Muntilor Orastiei, Deceneu continua sa isi exercite autoritatea in calitate de
rege, mare preot si judecator suprem. Astfel, putem vorbi despre o continuitatee statala in zona

Muntiilor Orastiei. Dupa Deceneu au domnit la Sarmizegetusa urmatorii regi: Comosicus,


Scorilo, care a domnit timp de 40 de ani, Duras, care a condus o expeditie la sud de Dunare.
Alti regi daci despre care avem informatii au fost:
-Dicomes, ruda cu Burebista, a condus un regat ntre Carpati si Nistru;
-Dapyx, Zyraxes - n Dobrogea;
-Roles, Cotiso - n Muntenia.

DECEBAL (87-106 d. Hr.)


Statul lui Decebal era mai mic dect stapnirea lui Burebista, dar mai unit si mai bine
organizat. Acest stat se ntindea de la Tisa pna la Siret si de la Carpatii Nordici pna la Dunare.
Utimul deceniu al seecolului I d.Cr. si primii ani ai secolului II d.Cr., este perioada de maxima
dezvoltare a societatii dacice: in timpul lui Decebal au fost construite, la Sarmizegetusa, Soarele
de Andezit si sanctuarele patrulatere; n zona Muntiilor Orastie existau cele mai mari ateliere de
metalurgie din afara lumii greco-romane. Decebal a dublat de asemenea, incintele cetatilor Piatra
Rosie si Blidaru.
ntre daci i romani s-au desfurat, ntre 87 i 89 d. Hr., mai multe conflicte militare,
finalizate cu pacea din 89, ncheiat ntre Decebal i mpratul Domiian, care stipula c Decebal
este client al Romei.

Rzboaiele daco-romane din 101-102 i 105-106

Cauzele noilor razboaie


Au existat mai multi factori care l-au determinat pe Traian sa redeschida conflictele cu
dacii: nerespectarea pacii din 89 de catre Decebal (atragerea de transfugi romani n armata sa,
aliante militare cu dusmanii romanilor - bastarni, roxolani); dorinta lui Traian de a dezbina pe
barbari (sa mpiedice alianta dintre sarmati si germani); un alt motiv important a fost reprezentat
de bogatia Daciei.

Putem estima ca Decebal dispunea de o armata formata din 140.000 ostasi daci si 20.000
ostasi din partea aliatilor. Aceasta armata era pregatita de instructori romani, era cantonata n
cetati de piatra si dispunea de masini de lupta.

Razboiul din anii 101-102


Dupa trei ani de pregatiri, Traian a parasit Roma n martie 101. Cea mai mare parte a
armatei a trecut Dunarea pe la Viminacium (n Serbia), pe pod dublu de vase. Restul armatei a
trecut fluviul pe la Dierna. Jonctiunea celor doua coloane s-a facut la Tibiscum de unde s-au
ndreptat spre Sarmizegetusa.
Decebal i-a atacat pe romani la Tapae., dar a sfrit prin a se retrage ctre interiorul
Daciei. Legiunile romane ajung la sistemul de fortificatii din zona Muntiilor Orastiei. Venirea
iernii si luptele purtate pna atunci l-au convins pe Traian sa ntrerupa campania.
n iarna 101-102, mpreun cu aliaii si, bastarnii i roxolanii, Decebal atac
garnizoanele romane din sudul Dunarii, ngheat n timpul iernii. Scopul sau era de a-i
determina pe romani sa paraseasca Banatul. Planul lui Decebal a euat pentru ca Traian a ripostat
cu o parte din legiunile sale. O lupta importanta s-a dat la Adamclisi (sudul Dobrogei), unde n
108 Traian va ridica monumental Tropeaum Traiani.
n primavara anului 102 romanii reiau luptele n Dacia i nainteaza spre Sarmizegetusa.
Dupa un greu asediu, este cucerita cetatea de la Costesti si probabil cetatea de la Caplna.
Decebal cere pace, iar Traian accepta.

Pacea din 102


Pacea contine conditii deosebit de grele pentru Decebal: dacii erau nevoiti sa predea toate
armele si masinile de razboi romane si sa darme zidurile cetatilor; trebuia s renunte la
teritoriile ocupate de romani (Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei); nu mai aveau voie
primeasca fugari din imperiu sau sa ncheie aliante cu dusmanii Romei.

Razboiul din anii 105-106


ntre anii 102-105 att Decebal ct si Traian fac pregatiri intense pentru reluarea luptelor.
Traian construieste cu ajutorul lui Apollodor din Damasc podul de piatra de peste Dunare, de la

Drobeta. Decebal si reface armata si cetatile, in timp ce creeaza noi aliante, mpotriva romanilor,
cu neamurile vecine.
n iunie 105 Traian paraseste din nou Roma. Trece Dunarea pe podul de la Drobeta iar
atacul principal este ndreptat mpotriva Sarmizegetusei. Armata romana a naintat pe mai multe
coloane: prin Banat (pe la Tapae), prin Oltenia (pe valea Oltului si valea Jiului), prin Muntenia.
Romanii distrug cetatile de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie i, dup un lung asediu,
cuceresc Sarmizegetusa. Decebal s-a retras n Carpatii Orientali, dar, urmrit fiind de cavaleria
romana, s-a sinucis nainte de a fi prins. Pna n vara anului 106 sunt nfrnte si ultimele
rezistente ale dacilor. O diploma militara din 11 august 106, descoperita la Porolissum,
mentioneaza Dacia ca provincie romana.

Urmarile razboaielor
Cea mai mare parte a statului dac a fost transformat n provincie romana.
Traian a dus la Roma o mare cantitate de aur (165 tone) si argint (331 tone) drept captura
de razboi, care va ajuta mult economia slabita a imperiului si care va fi folosita si la construirea
Forumul lui Traian. n amintirea luptelor cu dacii, n Forumul lui Traian va fi ridicata Columna
lui Traian (103). Minunata constructie, care inca sta in picioare, nfatiseaza scene din cele doua
razboaie.
n anul 106 Provincia Dacia a fost organizata ca provincie de rang imperial, subordonata
direct imparatului, administrate de un guvernator numit Legatus Augusti pro Praetore, cu capitala
la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Ea a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul
Hadrian care a impartit Dacia in Dacia Superioara i Dacia Inferioara, iar mai trziu in Dacia
Superior, Dacia Inferior i Dacia Porolissensis.
n 271, sub presiunea populatiilor barbare de la granitele imperiului, a avut loc retragerea
aureliana, cand imparatul Aurelian a retras armata si administratia romana din Dacia, stabilind
granita Imperiului Roman pe linia Dunarii. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie daco-romana
care in conditiile marilor migratii, in urma procesului de etnogeneza, a dat nastere poporului roman
si limbii romane.