Ceea ce noi spunem c este adevrat, devine adevrat. Ceea ce sugerm c-i bun sau ru, devine bun sau ru. Subcontientul nostru nu-i interesat dac lucrul cu pricina este bun sau ru; el are o funcie de nregistrare n acest caz, aa nct ceea ce noi spunem, devine real. Devine real suferina atunci cnd o afirmm i devine real miracolul, de ndac ce i sugerm subcontientului c este posibil. Devine posibil s ne punem ntrebri nou nine, s avem cutri, fr a fora, ns, un rspuns imediat, ct a-i sugera subcontientului s ni-l aduc. Un vis, o intuiie, un eveniment de via, reacia unei persoane sau a unor grupuri mari de oameni, n alte cazuri, devin forme n care subcontientul rspunde ntrebrilor noastre i, adesea, forme n care el ne aduce soluii practice. Toat lucrarea la nivelul subcontientului ncepe, ns, la lumina zilei, prin intermediul mentalului contient. Dac am fi mai ateni la credinele noastre i am face chiar i mici eforturi pentru a le mbrca n straie puin mai plcute, am putea s ne gsim surprini n clipa n care i viaa de zi cu zi se va mbrca n aceleai straie. Am putea s crem contient o lume diferit, fie i numai nelegnd felul n care contientul i incontientul lucreaz mpreun pentru a ne crea realitatea. Fie i nelegnd extraordinara putere a sugestiei, a oricrei sugestii de a deveni autosugestie, deci credin, convingere i adevr personal, am putea alege s gsim pentru noi nine i pentru cei din jurul nostru reflecii i percepii care, o dat nregistrare n subcontient, pot s ne schimbe vieile. Un destin mai blnd poate nsemna mai mult responsabiliutate a ideilor pe care le gsim adevrate, deopotriv despre noi nine i despre cei din jur. Lumea ideilor devine o lume solid sau ceea ce vedem a fi lumea realitii, numai c nu izbutim ntotdeauna s o recunoatem. Eecul sau ansa ar putea ncepe n noi i de la noi. Faptul simplu de a ti c ne putem programa pentru anse mai bune n aceast via, alegnd s nregistrm n subcontient muzic de Mozart n loc de manele i vise frumoase n loc de comaruri, ne deschide drumul ctre ans i progres. S fim ateni i la sugestiile pe care le transmitem n subcontientul altor oameni, cci iat i acestea pot deveni arme de lupt sau flori, capabile s ucid sau s mngie. Nu ne stric mai mult rugciune, o gndire mai curat i mai pozitiv, o cretere a calitii actului simplu de observaie, cci dac ceea ce observm ne determin, atunci pe cine s mai dm vina pentru tot ce-i ru? autor-Maria Timuc