Sunteți pe pagina 1din 12

DENIS RICHARD JEAN-LOUIS SENON

CANABISUL

© Presses Universitaires de France

Denis Richard, Jean-Louis Senon, Le Cannabis, Presses Universitaires de France, Que sais-je ? n" 3084, 2002.

© 2009. Casa de Editura GRAFOART

Toate drepturile rezervate pentru prezenta traducere.

Ilustratia copertei 1: Frunza palmatisecata de canabis.

Ilustratia copertei IV: Partea superioara a femelei plantei de canabis sativa.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei :

,

RICHARD, DENIS

Canabisul/ Derus Richard, Jean-Louis Senon; ed.: Matei Banica ; trad.: Ileana Littera. - Bucuresti : Grafoart, 2009.

Bibliogr.

ISBN 978-973-9054-20-1 1. Richard, Derus

II. Senon,Jean-Louis III. Banica, Matei (ed.) IV. Littera, Ileana (trad.)

613.83

633.522

Casa de Editura GRAFOART

Str. Brasov nr. 20, sector 6, Bucuresti Tel.: 0747236278; fax.: 031815 15 13

Web: www.grafoart.ro; e-mail: contact@grafoart.ro Cornenzi online: www.eGrafoart.ro

DENIS RICHARD JEAN-LOUIS SENON

medici, profesori la Facultatea de Medicind a U niversitdfii din Poitiers

CANABISUL

Traducere din limba franceza de Ileana Littera

GRAfOART

INTRODUCERE

Abordarea unui subiect atat de vast, de complex ~i de controversat cum este canabisul ~i utilizarea acestuia ar putea sa pad 0 tentativa extrem de indrazneata, dar ~i extrem de riscanta. Nu ne-am propus, lnsa, nici sa participarn la polemica pe care subiectul a suscitat-o ~i nici sa realizarn inventarul exhaustiv al cunostintelor referitoare la "canepa rasinoasa", cunoscuta odinioara sub numele de "canepa indiana". Intr-o perspectiva mai putin arnbitioasa, nu am dorit decat sa facem sinteza diverselor as peete legate de aceasta planta, pentru a-i permite astfel cititorului sa discearna mai exact esenta ~i mizele dezbaterii pe care au initiat-e cei ce sustin dezincriminarea folosirii ei.

5

Capitolul II

ISTORICUL CANABISULUI

Desi canabisul este, fad indoiala, una dintre plantele cunoscute de om din cele mai vechi timpuri, ramane totusi greu de determinat cu precizie epoca in care i-au fost descoperite proprietatile. Probabil ca, la inceput, el a fost recoltat pentru fibrele ~i pentru sernintele sale. Ulterior, proprietatile lui farmacologice au fost dublu exploatate: religios ~i terapeutic. Primele rnarturii referitoare la intrebuintarea canabisului apar cu mai bine de cinci mii de ani inaintea erei noastre, iar dovezile concrete ale acestei intrebuintari dateaza din

,

mileniul patru i.e.n. in China ~i din mileniul trei i.e.n. in Turkestan.

Originad din Asia Centrala (versantii himalayeni ai Indiei), planta s-a raspandit mai apoi:

spre est, mai ales spre China ~i spre ansamblul subcontinentului indian;

spre vest, gratie inaintarii scitilor, mai intai spre ~arile Orientului Mijlociu, apoi spre Valea Nilului si, in sfarsit, spre ~arile Maghrebului, in timpul cuceririlor arabe.

Intr-o a doua etapa, arabii care invadau Europa ~i cruciatii care se intorceau din Orient au fkut cunoscute

,

occidentalilor preparatele pe baza de d~ina. Treptat, canabisul a fost cunoscut ~i de catre populatiile din Africa rneridionala ~i occidentala. Dupa cucerirea spaniola, el a ajuns rapid in America Centrala, in Caraibe (la inceputul secolului al XIX-lea) ~i in Statele Unite (la inceputul secolului XX).

23

Capitolul III

ACTIUNEA CANABISULUI

,

1. - Metabolism

1. - Moduri de utilizare. - Unele dintre modurile de utilizare odinioara traditionale ale canabisului sunt

,

astazi uitate. Bunaoara, un obicei al scitilor, care aruncau frunzele plantei pe jaratic ~i inhalau apoi fumul produs.

Cha vreme e inca tanad, verde, planta are 0 capacitate psihoactiva redusa; aceasta se intensifica atunci cand anumite canabinoide se transforrna in derivati mult

,

mai activi, fie prin fermentarea preparatului la adapost de soare, fie sub influenta caldurii.

A) Ingerare. - Modalitate de consum traditionala: secole la rand, hasisul a fost utilizat in acest fel in Orient ~i in ~arile Maghrebului. DaJvameJk-ul, deja citat, nu este altceva decat 0 "dulceata de canabis" foarte apreciata in Africa de Nord ~i in Eg'ipt. il cunosteau (~i consumau) ~i artistii ce faceau parte din "Clubul Asasinilor". Chiar ~i astazi se mai prepara pdjituri (Jpace-cakeJ) sau bauturi ce contin canabis.

,

B) Inhalare. - Modalitatea de consum cea mai raspandita in Franta, sub forma unor tigari artizanale numite "tarpes" ("petard" in verlan, adica in argoul bazat pe inversarea silabelor cuvintului), "cones" sau "joints" (denumire mai veche, corespunzatoare lui refers sau stices din engleza americana). Exista, insa, pentru basis, numerosi alti termeni (deseori deforrnati) imprumutati din vocabularul oriental sau arab.

41

Capitolul IV

TRAFIC ~I LEGISLATIE

1. Circuitele economice ale canabisului

Nurnarul consumatorilor de canabis din intreaga lume poate fi estimat la 200 de milioane, dintre care 60 de milioane practica un consum intens. Cifrele sunt, fire~te, aproximative, caci 0 delimitare exacta a acestei populatii (in sens statistic) este imposibila. Oricum, piata canabisului este foarte extinsa ~i lucrativa, cu atat mai mult cu cat prepararea ra~1illl nu pretinde vreo cornpetenta speciala ~i nici dotari materiale deosebite. In 1988, productia rnondiala de canabis a fost, conform ONU, de circa 24000 de tone (sub to ate formele cunoscute), reprezentand 0 cifra de afaceri de peste 50 de miliarde de dolari (mai mare, dupa unele surse, decat cea obtinuta prin comercializarea cocainei). In 1994, productia rnondiala de hasis a fost de aproximativ 4 000 de tone (cf. OGD), provenite din Cornul de Aur (Afghanistan, Pakistan) ~i din Maroc.

Particularitatea traficului de canabis consta in faptul ca el nu poate fi controlat de cateva mari organizatii clandestine, a~a cum se intampla in cazul heroinei. Producatorii sunt numerosi ~i dispersati, drogul se obtine u~or, nu necesita echipamente costisitoare, iar investitia de baza e mica, ceea ce le permite multora sa se lanseze in aceasta aventura. Traficul de canabis consta, asadar, dintr-o "multitudine de traficuri", cum subliniaza J. -F. Couvrat ~i N. Pless, ale unei multitudini de

93

BIBLIOGRAFIE

Lista care urmeaza nu are nicio pretentie de exhaustivitate.

Este doar 0 selectie ce-si propune 0 trecere in revista a lucrarilor de specialitate recente, in limba franceza, u~or de gasit in librarii sau in biblioteci.

Academic des SCIences (1997), .Aspects mo/eculaireJ, cellulaireJ et phYJiologiqueJ des ejfttJ du cannabis, Paris, Tee et Doc.

INSERlVI (expertise collective), Cannabis: queLr ejftt.r sur le comportement et la Jante?, Paris, Editions INSERlVI, 2001.

P. Angel, D. Richard, M. Valleur (2000), Toxicomanies, Paris, Masson, coll «Abreges».

C. Bachmann et A. Copel (1991), La drogue dam le monde: hier et aujourd'hui, Paris, Le Seuil.

J. -Po Bouyxou et P. Delannoy (1995), L'aventure hippie, Paris, Editions du Lezard,

F. Caballero (2000), Droit de la drogue, Paris, Editions Dalloz.
J. -Po Galland (1993), Fumee clandestine (t. 1), Paris, Editions du
Lezard,
J. -Po Galland (1995), Fumee clandestine (t. 2), Paris, Editions du
Lezard,
J. -P, Gallard (1996), Cannabis, nouvelleJ du front, Paris, Editions du
Lezard, J. -P. Gallard (1996), LeJ treJ riches beures du cannabis, Paris, Editions du Lezard,

T. Godot (1992), Cannabi.r et pharmacopsyiboses, Faculte de medecine de Besancon, these 055, 457 P:

L. Grinspoon et J. Bakalar (1995), Cannabis: la medecine interdite, Paris, Editions du Lezard,

P. Hachet (2000), CeJ ados qui fument des jointJ, Paris, Fleurus.

T. Hadengue, H. Verlomme, Michka (1999), Le livre du cannabis: une anthologie, Geneve, Georg.

129

J. Herer (1993), L'empereur est nu: une histoire du cannabis et de sa prohibition, Paris, Editions du Lezard,

A. c. M. Jansen (1994), Cannabis a .Amsterdam: une geographie du hascbisch et de !a marijuana, Paris, Editions du Lezard,

B. Lewis (1984), LeJ assasins: terrorisme et po!itique dans !'Ir!am medieval,

Bruxelles, Editions Complexe.

H. Makhlouf (2001), Cannabis et pavot au Liban, Paris, L'Harmattan. Michka (1993), Le cannabis est-i! une drogue?, Geneve, Editions Georg. Michka (1995), Le chanvre: renaissance du cannabis, Geneve, Editions

Georg.

Michka (2001), Pourquoi et comment cu!tiver du chanvre, Paris, Mama Editions.

J. Moreau du Tours (1845, reedition 1980), Du bachiscb et I'a!ienation menta!e, Paris-Geneve, Slatkine.

G. Nahas (1992), II n) a pas de drogue douce: histoire du hasch, Paris, Buchet -Chastel.

Observatoire geopolitique des drogues (1995), Geopo!itique des drogueJ 1995, Paris, La Decouverte.

Observatoire geopolitique des drogues (1996), At!a.r mondia! des drogueJ, Paris, PUP.

D. Richard et J. -L. Senon (1999), Dictionnaire des drogues, toxicomanieJ et dependanceJ, Paris, Larousse.

E. Rosenthal, D. Gieringer, T. Mikuriva (1998), Du cannabis pour sc Joigner: guide pratique, Paris, Editions du Lezard,

E. Rosenthal, D. Gieringer, T. Mikuriya (1999), LeJ uJageJ medicaux du cannabis, Paris, L'Esprit frappeur.

Sami-Ali (1988), Le hascbisch en Egypte: essai d'anthropo!ogie pJychana!ytique, Paris, Dunod.

Autorii le multumesc documentaristilor din reteaua "Toxibase" ~i, deopotrrva, doamnei Clotilde Carrandie (de la spitalul lVIarmottan) pentru pretiosul lor ajutor; de asemenea, multumesc OCRTIS pentru furnizarea unor statistici franceze.

Cateva site-uri pe web:

- www.echosduchanvre.com

- www. cannabis-med. org

- www.drogues.gouv.fr

SUMAR

INTRODUCERE

Capitolul I - DE LA PLANTA LA DROG

5

7

I. Canabisul

II. Preparate psihoactive pe baza de canabis

7 17

Capitolul II - ISTORICUL CANABISULUI

23

I.

Canabisul in Antichitate

24

II. Canabisul intre Evul Mediu ~i Renastere 25

III. Canabisul in perioada clasica ~i in Secolul Luminilor 29

IV. Secolul al XIX-lea ~i interesul tot mai mare aratat canabisului 30 V. Timpurile moderne: teama de flagel 34

Capitolul III - ACTIUNEA CANABISULUI

41

I.

Metabolism

41

II. Farmacologie celulara 45

III. Farmacologie clinica 50

IV. Incidenta canabisului asupra patologiilor psihiatrice

confirm ate 72

V. Riscuri pentru femeia insarcinata sau care alapteaza ~i pentru copilul ei 74 VI. Preocuparea pentru problemele consumatorului de canabis 77 VII. Canabisul in terapeutica 84

Capitolul IV - TRAFIC ~I LEGISLATIE

93

I. Circuitele economice ale canabisului

II. Situatia din Franta

III. Canabisul ~i legislatia

93 100 103

ANEXE

115

BIBLIOGRAFIE

129