Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pleyel
6 DETE UŞOARE
pentru 2 VIORI
Opus 48
Ignace Pleyel, compozitor din perioada clasică, s-a născut în Austria şi a trăit
în FranŃa. A fost fiul profesorului Martin Pleyl. La început, a studiat cu Johann
Baptist Vanhal şi din 1772 a devenit elevul lui Joseph Haydn în Eisenstadt. Era
foarte apropiat de Haydn, care îl considera un elev foarte bun.
Printre piesele de început ale lui Pleyel se numără Die Fee Urgele (1776) care a
debutat la teatrul de păpuşi de la palatul Eszterháza şi în Viena. Se pare că Pleyel a
scris cel puŃin o parte din uvertura operei lui Haydn Das abgebranmte Haus.
În 1789 a fost numit capelmaistru la catedrala din Strasbourg.
După 1795 a locuit la Paris unde şi-a început activitatea muzicală şi a
înfiinŃat o editură muzicală. A vrut să adapteze instrumentele la exigenŃele
compozitorilor şi interpreŃilor, drept care, în 1802, a conceput primul său pian
special pe care l-a brevetat în 1807. În 1805 a fost la Viena unde s-a întâlnit pentru
ultima dată cu mentorul său Haydn şi a ascultat operele lui Beethoven.
În 1809, Pleyel a început o afacere înfloritoare de fabricare a pianelor care îi
poartă numele chiar şi în zilele noastre. În 1824, s-a retras la Ńară, la 50 de km de
Paris. A murit în 1831, destul de conştient că stilul lui muzical fusese înlocuit de
curentul romantismului.
Pleyel continuă să fie cunoscut şi astăzi în calitate de compozitor, generaŃii
întregi de violonişti şi flautiştii învaŃă să cânte numeroasele duete pe care le-a
compus pentru aceste instrumente.
Pleyel a fost unul dintre cei mai renumiŃi compozitori din Europa.
Urmându-l pe profesorul său, Haydn, Pleyel a compus 41 de simfonii, 70 de
cvartete de coarde, cvintete şi opere.
Cele 6 duete trădează spiritul didactic al muzicii lui Pleyel şi vin în ajutorul
violoniştilor dornici să se perfecŃioneze. Această operă are misiunea de a promova
şi cerceta valorile artei şi creaŃiei. CreaŃia sa instrumentală este importantă pentru
sinteza artistică realizată, căci îmbină arta cu accesibilitatea, iar vioara se limitează la
pasaje de virtuozitate.
Pentru dezvoltarea ulterioară a muzicii instrumentale, creaŃia lui Pleyel este
nu numai încoronarea artei vechi, ci şi o prefigurare a viitorului stil clasic.
Şase duete uşoare
Vioara I
Duetul 1
–4–
Vioara I
Duetul 5
– 13 –