Terapia de şoc

S-a scurs mai bine de un deceniu de la „marea manifestare istorică”

a democraţiei din România, cînd poporul român a dat dovadă de
„maturitate” politică şi de „curaj”, şi a ”luptat” pentru instaurarea unui
regim „democrat” la conducerea ţării, care să-l conducă spre mileniul trei.
Se mai fac şi astăzi aluzii la acel mare eveniment „istoric” din viaţa
României şi la acea „maturitate” politică a populaţiei ei, dar cu ce s-a ales
„înţeleptul şi eroicul” popor român de pe urma acelui „mare” eveniment?

Nu se mai aude astăzi glasul celor ce-şi ieşeau din minţi de bucurie
cînd s-au schimbat domnitorii: - li s-a potolit avîntul şi s-a răcit
entuziasmul cu care ei au întîmpinat venirea la putere a noului preşedinte şi
a noului regim, căci „cadourile” oferite de „aleşii” şi „prea-iubiţii” lor drept
răsplată pentru sprijinul ce li l-a acordat poporul a şters zîmbetele de pe faţa
lor, lăsîndu-i cu ochii holbaţi, cu gurile căscate şi cu buzele umflate.
Nici n-a apucat sărmanul popor român să se pregătească pentru
viaţa nouă ce şi-o dorea şi pentru care a luptat, că ea a şi dat busna peste el.
Spre marea uimire a lui şi spre „lauda” noului regim, care a dat dovadă de
cele mai „înalte” şi „nobile” calităţi, idealurile prevăzute a fi îndeplinite în
cîteva decenii au fost duse la „bun sfîrşit” în mai puţin de un deceniu. Nici
nu mai sînt astăzi bieţii români bucuroşi de promisiunile celor ce deţin
cheia fericirii lor, din cauza sîrguinţei cu care ele au început să fie
îndeplinite în viaţă.

Nu se mai pomeneşte astăzi de zilele „negre” ale fostului regim şi a

fostei dictaturi, căci oamenii nu mai ştiu ce să facă de „fericiţi” ce sînt şi au
uitat orice înjosire şi umilinţă trecută de „bine” ce o duc. Viaţa bună şi
prosperitatea ce le-a fost promisă le iese românilor pe ochi, în timp ce
investitorii străini nu-şi dau rînd să le sufle în coarne.

Patriotismul de care poporul român dă dovadă în clipele „măreţe”

ale tranziţiei spre noua „epocă de aur” este fără margini, iar „voinţa fermă”
cu care el s-a implicat în noile transformări sociale stîrneşte uimirea şi
simpatia pînă şi a papuaşilor din Noua Guinee. Toţi, de la mic la mare, dau
dovadă de cea mai înaltă „conştiinţă” şi „inteligenţă” şi sprijinesc, umăr la
umăr, efortul „prea-iubiţilor” lor de a „scoate” ţara din mizerie.
 Devotamentul cu care poporul român se sacrifică ideii liderilor lor
de a alipi ţara Imperiului Otoman, pardon, American, şi Pieţii Europene a
stîrnit admiraţia şi a înduioşat pînă la lacrimi cele mai înalte cercuri şi
grupări occidentale: - f.m.i., Banca Mondială, Mafia, CIA, etc. Pînă şi
africanii îşi îndreaptă cu „respect” privirea spre cetăţenii români, care au
ajuns să smulgă pînă şi bucata de pîine de la gura copiilor lor şi să îndure
de foame, numai ca „mult-iubiţii” lor conducători să se plimbe nestingherit
prin străinătate, în vederea realizării marilor afaceri de stat, şi să-şi permită
să acorde dejunuri, prînzuri şi cine înalţilor demnitari de la „Poartă”, ce
binevoiesc să ne viziteze zilnic ţara.
Cu alte cuvinte, „eroismul” poporului român n-are asemănare, şi
stîrneşte simpatia întregii lumi, dar... a sosit timpul să ne oprim aici.

- Cunoaşteţi melodia, nu-i aşa?

Ba chiar şi cuvintele vă sînt cunoscute, căci de dimineaţă pînă
seara televizorul, radioul, presa şi opinia publică fredonează acest
cîntecel. Oriunde şi oricînd vă puteţi întîlni cu el. Păcat numai că el este
cîntec de leagăn şi vi se cîntă cu scopul de a vă adormi conştiinţa pe veci.

Cu permisiunea dumneavoastră voi încerca să-i parodiez pe marii

interpretatori ai lui, cîntîndu-vă cîteva strofe personale sub melodia lui, dar
nu cu scopul de a vă adormi şi mai tare, ci pentru a vă deştepta: - Dacă toţi
ceilalţi „cîntăreţi” vi-l cîntă ca cîntec de leagăn, eu vi-l voi cînta drept
cîntec de deşteptare şi apel.
Lumea întreagă nu conteneşte să vă admire, fondurile şi forurile
internaţionale nu încetează să vă laude, şi guvernele tuturor ţărilor
„democratice”, inclusiv al vostru, îşi arată simpatia faţă de voi, dar...
- v-a întrebat oare cineva vre-o dată ce ziceţi voi, însuşi poporul
român, despre „curajul”, „voinţa” şi „demnitatea” voastră înşivă şi
despre „patriotismul” la care sînteţi impuşi de nevoie?

Ţărăniştii şi liberalii nu-şi dădeau rînd mai ieri cu afirmaţiile despre

alegerea „înţeleaptă” a poporului care a dat dovadă de „maturitate” politică
şi a preferat partidele istorice, ce şi-au manifestat deja devoţiunea faţă de
cei ce i-a ales în anii 1907 şi 1933, cînd i-au înecat în sînge pe cei ce-şi
revendicau dreptul la viaţă, partidelor naţionaliste şi socialiste care s-au
făcut vinovate de năzuinţă pentru întregirea neamului şi pentru protecţie
socială, dar...
 - oare poporul român le-a preferat pe ele în 1996 de dragul ochilor
frumoşi pe care membrii lor îi fac curvelor de pe stradă şi de dragul
coarnelor pe care ei i le pun chiar lui, sau datorită promisiunilor lor
înălţătoare cu care ei au împuiat urechile tuturor locuitorilor acestei ţări?

D-nii Emil Constantinescu şi Victor Ciorbea, în cinstea cărora

admiratorii lor au proclamat pînă şi zile internaţionale, precum ziua
internaţională a lui Emy şi cea a lui Vitea, pe parcursul întregii perioade a
mandatului lor n-au contenit să astupe gura şi să scoată ochii tuturor celor
ce n-au fost de acord cu „reforma” lor şi cu „măsurile urgente” propuse de
ei, susţinînd că acelea exprimau „voinţa fermă” a poporului român şi că ei
au avut tot sprijinul populaţiei, a nu ştiu cărei ţări, să ducă la îndeplinire tot
ceea ce f.m.i. şi banca mondială şi-au propus să realizeze la noi în ţară,
dar...
- oare poporul român i-a ales şi i-a admirat pe sus-numiţii domni
pentru batjocora şi fărădelegea pe care ei au înfăptuit-o în ţară, sau pentru
viitorul roz şi măsurile de protecţie socială pe care ei i le-au promis?

Astăzi aceleaşi pretenţii le au actualii guvernanţi, aceleaşi fapte le

înfăptuiesc actualii „aleşi” ai poporului, şi aceleaşi fărădelegi şi batjocuri
îndură poporul român, cu toate că în 2000 el a făcut „tot posibilul” să-şi
făurească o soartă mai bună.
- De ce, pentru ce şi pînă cînd se întîmplă şi se va întîmpla lucrul
acesta?

- Oare ce blestem a căzut asupra voastră, românilor, de vă uitaţi ca

boii la poarta nouă la ceea ce se întîmplă în jurul vostru şi nicidecum nu
înţelegeţi pe ce lume vă aflaţi?
- Oare ce descîntec v-a fost cîntat de îngînaţi şi înghiţiţi minciunile
şi basmele pe care tot felul de descreieraţi vi le repetă zi şi noapte prin
sursele de informare în masă?
- Oare chiar nu deosebiţi albul de negru şi binele de rău, de aţi
ajuns să vă puneţi singuri capurile în jug şi să vă strîngeţi singuri
ştreangul în jurul gîtului?

- Oare cei patruzeci de ani de dominaţie comunistă şi cei zece ani

de „democraţie” capitalistă nu v-au învăţat nimic, de aţi ajuns să comiteţi
aceleaşi greşeli pe care buneii şi taţii voştri le-au comis?
 - Oare n-au murit buneii voştri de foame cu speranţa că copiii lor
vor trăi mai bine, şi oare n-au făcut acelaşi lucru şi taţii voştri, visînd ca voi
să fiţi mai fericiţi ca ei?
- Cîte generaţii trebuie să se sacrifice în ţara asta şi pentru ce, dacă
nici părinţii, nici copiii lor nu o duc mai bine?

- Cine are nevoie de „terapie de şoc” în România: - oamenii simpli

care nu sînt vinoveţi cu nimic, sau guvernele care s-au făcut vinovate de
soarta voastră grea?
- Dacă guvernul este cel ce a cauzat sărăcia şi nevoile poporului
român, cum se face că terapia de şoc este aplicată poporului?

Aşa prostie încă n-am văzut pe lumea asta: - oamenii sănătoşi sînt
trataţi în locul celor bolnavi. Trebuie trataţi cei ce suferă de boală, în cazul
respectiv de nebunie, nu cei întregi la minte, a căror vină constă numai în
faptul că sînt mai timizi şi mai cinstiţi decît primii.

- Cine are nevoie ca românii să moară de foame şi de ce?

Dacă mîine vi se va spune că singura ieşire a României din situaţia

economică grea în care se află este decimarea populaţiei, adică decapitarea
fiecărui al zecelea cetăţean al ei, ce veţi spune?
- Veţi crede lucrul acesta sau nu?
- Dacă nu, atunci cum se face că astăzi credeţi că pentru a trăi mîine
mai bine trebuie să muriţi întîi de foame?
- Nu este oare înfometarea voastră mai degrabă o măsură de a vă
umili şi de a vă îngenunchea în faţa naţiunilor privilegiate ale lumii?
Amintiţi-vă de cazul Basarabiei şi de felul cum locuitorii ei au fost
îngenuncheaţi în faţa ruşilor: - oare nu tot prin înfometare au fost supuşi ei?

Dacă mîine vă treziţi cu imaginea primului ministru sau a

preşedintelui ţării d-stă la tembelizor şi vă pomeniţi cu următorul anunţ:

„- Stimaţi patrioţi şi dragi cetăţeni ai României!

După îndelungate şi anevoioase dezbateri şi confruntări politice la
care au participat membrii celor mai iubite partide şi alianţe politice din
ţară şi de peste hotare, precum C.D.R., A.N.L., P.S.D.R., P.D.S.R., P.D. şi U.D.M.R.,
am ajuns la concluzia că mai este nevoie de un ultim efort din partea d-stă
şi de un ultim sacrificiu, pe care d-stă, în numele libertăţii şi democraţiei,
trebuie să-l faceţi!
Vă rugăm să daţi dovadă de conştiinciozitate şi seriozitate şi să vă
atîrnaţi cît mai responsabil faţă de nevoile ţării şi ale neamului. La sugestia
f.m.i., a băncii mondiale şi a altor instituţii democratice din Europa şi din
lume, am ajuns la concluzia că este nevoie de o urgentă echilibrare a
balanţei numărului populaţiei de origine română şi cea a minorităţilor
naţionale, pentru înlesnirea venirii investitorilor străini, care sînt deprinşi
cu libertatea şi pe care densitatea prea mare a populaţiei vorbitoare de
limbă română i-ar putea deprima.
Măsurile urgente pe care le-am luat pînă acum pentru micşorarea
populaţiei ţării noastre s-au dovedit a fi ineficiente, din cauza vitalităţii
monstruos de mare a poporului român care este deprins cu greutăţile şi
reuşeşte să se adapteze oricăror situaţii şi împrejurări, de aceea am hotărît
ca fiecare doi români din zece, precum şi doi români pentru fiecare
maghiar, evreu şi rom să fie sacrificaţi!
Rugăm să daţi dovadă de înţelegere şi de bun simţ, şi să sprijiniţi
măsurile drastice pe care guvernul nostru este nevoit să le ia, care de altfel
sînt făcute pentru voi şi numai spre binele vostru, deoarece condiţiile
politice şi economice dezastruoase, ce ne-au rămas moştenire de la
regimurile precedente, nu ne permit nici o altă ieşire din situaţia penibilă în
care ne aflăm.
Daţi dovadă de o cît mai mare conştiinţă patriotică şi dăruire de sine
şi adresaţi-vă singuri instituţiilor împuternicite să se ocupe de acest caz: -
armata, poliţia şi securitatea. În special sînt rugaţi să facă lucrul acesta
membrii şi simpatizanţii partidelor naţionaliste şi ultranaţionaliste, care
totuna nu vor supravieţui exploziei demografice care va avea loc în
România odată cu venirea mult-aşteptaţilor investitori americani, germani
şi evrei, pardon, francezi.
Luînd în considerare ajutorul material şi financiar, şi instrumentele
ultrasofisticate şi ultramoderne ce vor fi folosite în acest scop, puse la
îndemînă de către n.a.t.o., garantăm celor ce-şi vor jertfi viaţa pentru binele
naţional şi internaţional că sacrificarea lor va fi cu mult mai plăcută decît
viaţa pe care acei nefericiţi ce vor supravieţui întîmplător acestui eveniment
de importanţă naţională vor fi constrînşi să o trăiască.
Resursele naţionale ale ţării sînt la limită. R.e.n.e.-lul, care
actualmente aparţine de firma israeliteană „Aids for fools”, nu mai poate
suporta pierderile uriaşe provocate de neplata la timp a datoriilor faţă de el,
datorii ce depăşesc de trei mii patru sute douăzeci şi cinci de ori venitul
brut al întregii Comunităţi Europene, aşa că sînteţi rugaţi să vă grăbiţi şi să
aduceţi la îndeplinire cît mai repede urgenta măsură ce este strict necesară
supravieţuirii noastre ca naţiune.
Nu vă gîndiţi la cei ce vor rămîne în viaţă după voi, căci nici
familiile voastre şi nici rudele voastre nu vă vor supravieţui cu mult timp.
Promitem să facem din România ţara cea mai nobilă din lume, ţară
în care numai aşa persoane ca d-nii Iliescu, Constantinescu şi Petre Roman
vor locui. Pămînturile voastre vor înflori sub stăpînirea fermierilor
americani şi germani, care vor avea grijă să păstreze o memorie cît mai
frumoasă despre voi, punîndu-vă cîte două cruci pe fiecare mormînt frăţesc.
Viitorul nostru este în mîinile voastre, români, de aceea vă rugăm să
faceţi tot posibilul ca noi să putem să ni-l construim cît mai repede şi să ne
bucurăm de el cît mai curînd.
Am apelat cu încredere la conştiinţa d-stă, cu mari regrete, al vostru
prim - ministru,
Victor Ciorbea (de exemplu).”

- Care ar fi reacţia domniilor voastre la un astfel de anunţ?

Tot ce eposibil că o astfel de măsură drastică este singurul lucru ce
i-a rămas guvernului vostru să vă cadoneze în viitorul apropiat, din
moment ce nimeni nu vă întrebaţi de ce plătiţi pe zi ce trece tot mai multe
şi mai mari impozite către stat şi de ce în pofida numărului aberant de
impozite şi taxe ce sug pînă şi măduva din oasele cetăţenilor cinstiţi, şi în
ciuda nenumăratelor ajutoare băneşti şi materiale sosite de peste hotare,
guvernul dispune de tot mai puţine şi mai puţine fonduri şi alocă din ce în
ce mai puţini bani pentru protecţia celor de pe spinarea cărora se jupoaie
fondurile.

- De ce nu gîndiţi, români?
- De ce aţi pus creierii la dospit şi aşteptaţi să apară ţuică din ei?
- Vreţi să trăiţi ca americanii şi occidentalii, dar v-aţi gîndit voi
oare vre-odată că pe voi vă aşteaptă aceeaşi soartă ca cea a pieilor roşii,
a latino-americanilor, a africanilor şi a altor popoare de mîna a treia, care
se bucură de protecţia americană şi occidentală de mai mult de o jumătate
de secol?

- Nu fiţi proşti, români! Americanii şi nemţii n-au ajuns în mintea

voastră şi n-au căzut în boala carităţii, ca să vină să lucreze pentru voi.
România reprezintă interes pentru occident şi americani numai pentru
bogăţiile ei naturale şi minerale, şi pentru zona tampon în care poate fi
transformată în cazul unui eventual război cu ruşii, zonă care riscă să fie
sacrificată oricînd interesului naţiunilor occidentale, după cum s-a mai
întîmplat deja în istoria ţării acesteia.

Poporul român îi interesează pe capitalişti numai ca forţă ieftină de

muncă, şi nu trebuie multă minte pentru a înţelege lucrul acesta.
- De ce n-au venit pînă acum investitorii străini în România?
- Oare nu pentru că se zgîrcesc la cei cincizeci de dolari care
reprezintă salariul mediu al unui român, faţă de cele cîteva mii ce
reprezintă salariul unui occidental şi american?
Ba da!

Investitorii străini vor ca voi să le lucraţi pe degeaba; de aceea

reformele prim-miniştrilor voştri nu fac altceva decît să vă micşoreze
veniturile pînă la minim, pînă la un singur bob de ovăs pe zi, ca atunci cînd
vor veni „binefăcătorii” străini şi vă vor oferi cinci dolari pe an să le
cădeţi în genunchi şi să le sărutaţi tălpile de bucurie.
Asta-i ceea ce vor prim-miniştrii voştri să facă, şi asta-i ceea ce vă
doresc vouă preşedinţii voştri. Dacă ei v-ar dori altceva, sau dacă v-ar fi
dorit binele, s-ar fi gîndit„deştepţii” că un om nu poate trăi fără mîncare
mai mult de cîteva zile, nu ani de zile pînă binevoiesc ei să-şi termine
reformele.

Cei mai puţin de un milion de lei pe care îi primesc majoritatea

dintre români pe lună abia de ajung pentru achitarea serviciilor comunale,
dar mai are omul nevoie şi de hrană, şi de sănătate.
- De ce nu vă uniţi şi nu le cereţi „dragilor” voştri guvernanţi,
pe care poporul român a ajuns să-i „binecuvînteze” pe la toate colţurile şi
cu toate ocaziile, să încerce terapiile de şoc şi experimentele lor pe
pielea lor proprie, iar pe voi să vă lase să vă căutaţi de treabă şi să vă
descurcaţi fără ajutorul „binefăcător” al lor?

Gîndiţi-vă bine, români!

- N-aţi fost voi oare înfometaţi şi pe timpul lui Ceauşescu?
- Şi la ce sfîrşit a-ţi ajuns?
- De ce să mai răbdaţi încă o jumătate de secol, sau poate chiar
mai mult, de umilinţă şi înjosire, cu riscul de a fi scoşi oricînd din propriile
voastre case şi aruncaţi în stradă, şi să deveniţi străini la voi în ţară, după
cum au păţit-o palestinienii cu evreii şi amerindienii, şi africanii cu
occidentalii?
Astăzi încă nu-i tîrziu să vă croiţi o viaţă şi o soartă mai bună, căci
mai aveţi încă forţă necesară şi lideri politici care s-ar putea implica în aşa
ceva, dar mîine, cînd armata voastră va depinde de n.a.t.o. şi poliţia de
Comunitatea Europeană, poate fi prea tîrziu.
După cum nu cresc mere pe răchite, la fel nici lucrurile nobile nu
pot fi îndeplinite prin mijloace mîrşave. Aţi avut timp suficient ca să vă
daţi seama cine se află în fruntea statului vostru, analizînd faptele lor:
- face oare să mai aveţi încredere în cei ce pînă acum nu şi-au
respectat nici o promisiune?

Români!
Libertatea nu se cîştigă moţăind slogane şi dreptatea nu se face
înjurînd pe la colţuri.
Americanii şi germanii au ajuns să trăiască bine nu pentru că şi-au
plecat capul în faţa oricărui băţ ridicat deasupra lor, ci pentru că au
înfruntat cu bărbăţie pericolele şi încercările de înjosire ce s-au abătut
asupra lor.
- Dacă vouă vă place să fiţi înfometaţi şi alungaţi din casă, de ce l-
aţi împuşcat pe Ceauşescu, care nu era nici în jumătate la fel de batjocoritor
faţă de poporul român după cum s-au dovedit a fi regimurile democratice
de după el?
- De ce nu l-aţi mai răbdat pe el încă vre-o doi ani şi astăzi poate aţi
fi ajuns în „Epoca de aur”, dar l-aţi înlocuit cu alţii mai răi şi mai proşti
decît el, care pe de asupra mai sînt şi tineri şi au toate şansele să vă sape la
toţi mormînt?
Dar dacă vreţi să trăiţi ca americanii şi să fiţi stimaţi ca nemţii,
fiţi ca americanii şi ca nemţii! Căci dacă veţi fi ca papuaşii - ca papuaşii
veţi trăi.
Nimeni n-o să vă apere cauza pînă n-o veţi apăra voi cu mîinile
proprii. Ca robii vă purtaţi, ca robii veţi fi trataţi.
9