PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

CONGRESUL
PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT

România europeană - România solidarităţii sociale

- Bucureşti, 21 aprilie 2005 –

 România europeană - România solidarităţii sociale
- SINTEZĂ -
Momentul politic actual

Este absolut clar că, în ţara noastră, se confruntă, în prezent, două tipuri de logică politică: pe de
o parte, este aceea a guvernării de dreapta, care-i consideră pe săraci drept „puturoşi”,
apreciind că solidaritatea este o piedică în calea creşterii economice şi pregătind o societate în
care fiecare este abandonat propriei reuşite sau propriului eşec.
Pe de altă parte, se afirmă – prin partidul nostru – logica politică de stânga, social-democrată,
care consideră egalitatea de şanse şi solidaritatea socială ca fiind componente esenţiale în
progresul general al societăţii.
Orientarea anti-socială a actualului Guvern este deja foarte vizibilă. După doar trei luni de
guvernare de dreapta, românii se simt abandonaţi. Pensionarii nu mai primesc compensaţii
la medicamente, salariaţii îşi simt ameninţată pâinea cea de toate zilele, zeci de noi impozite au
fost actualizate, ţăranii nu şi-au primit ajutoarele pentru a pune sămânţa în brazdă, ardelenilor le
este refuzat proiectul autostrăzii care să-i lege de Capitală şi de Europa.
Alegerile parţiale de la Bucureşti au demonstrat acest acut sentiment al abandonului şi
dezamăgirii. Un protest tăcut, al celor care i-au votat pe actualii guvernanţi de mai multe ori în
ultimii ani, a făcut ca doar unul din 4 cetăţeni ai Capitalei ţării să se prezinte la urne. Un fapt fără
precedent în istoria României.
Credem că o nouă strategie social - democrată poate să ofere soluţiile necesare pentru a
asigura atât succesul transformărilor interne cât şi integrarea cu succes, în beneficiul
nostru, în procesele de globalizare.
Pe acest fundal general, obiectivele luptei politice a Partidului Social Democrat în
perioada următoare au în vedere 4 elemente definitorii mai importante, după cum
urmează:

Finalizarea Tratatului de aderare şi îndeplinirea obligaţiilor faţă de Uniunea Europeană.

Actuala administraţie politică a ţării a făcut din orientarea extra-europeană coloana
vertebrală a politicii externe româneşti. O asemenea orientare – adoptată în pragul semnării
Tratatului de aderare – este menită să deruteze, creând priorităţi artificiale, ce pot fi
contraproductive interesului nostru naţional.
Plasarea integrării europene într-un plan secund al priorităţilor de politică externă este
motivată de actuala putere, în principal, prin două idei: introducerea temei costurilor integrării
şi minimalizarea consecinţelor unui eventual eşec în 2007.
Trebuie spus de la început că angajamentele faţă de Uniunea Europeană au fost asumate în solidar şi
de fosta opoziţie – actuala putere – cel puţin prin „Declaraţia politică” de la cele două Forumuri de
susţinere a integrării europene, ca şi prin participarea reprezentanţilor ei la cele două organisme
constituite în acest scop: Comitetul de transparenţă privind folosirea fondurilor comunitare şi Consiliul
Consultativ privind conţinutul şi derularea negocierilor.

O luptă politică schimbată, într-o realitate internă schimbată.

Partidul Social Democrat se află într-o perioadă de schimbări profunde. Provocarea noastră principală
este de a demonstra că social-democraţia, oriunde s-ar manifesta ea, este nu doar o sumă de
idealuri, ci şi acţiune concretă, intervenţie hotărâtă în viaţa unei societăţi.
Modernizarea partidului nostru înseamnă atât o revigorare a proiectului social-democrat
valabil pentru România, cât şi o atentă selecţie a oamenilor politici capabili să-l înţeleagă
şi să-l transforme în programe politice concrete.
Strategia social-democrată a luptei noastre politice este aceea care va oferi soluţiile
necesare pentru a asigura atât succesul transformărilor interne, cât şi participarea cu
succes, în beneficiul naţional, la procesele de integrare europeană şi globalizare.
Partidul Social Democrat va duce lupta politică pe coordonatele unei noi abordări, care
constă în asumarea responsabilităţii actului politic în faţa cetăţenilor nu doar în timpul
perioadelor de guvernare, ci pe toată durata manifestării ca partid social-democrat,
adaptarea permanentă a acţiunii politice la nevoile reale ale populaţiei, coerenţa
doctrinară în stabilirea strategiilor de alianţe, denunţul explicit al tuturor formelor de
extremism politic.
Scopul politicii noastre în viitor va fi o Românie europeană – o Românie a
solidarităţii. Vom acţiona sistematic pentru evitarea producerii unor fracturi ireparabile
între diferitele segmente sociale, pentru determinarea solidarizării cetăţenilor, în primul
rând prin aprecierea corectă a muncii. Grupurile sociale cele mai deschise la schimbare şi
adaptare vor fi încurajate să se dezvolte, oferind resurse, modele şi surse de dinamism inclusiv
pentru categoriile sociale cu un grad mai scăzut de integrare.
Partidul Social Democrat modernizat are ca obiectiv esenţial crearea un nou model de
solidaritate, care traversează graniţele economice şi de clasă sau grup social şi care merge
dincolo de identităţile personale, dincolo de prejudecăţi. Suntem datori să reconstruim
valorile unei societăţi solidare şi platforma comună a coeziunii noastre economice şi
sociale. Fără aceasta, riscăm să pierdem şi vitalitatea coeziunii naţionale.
Un asemenea proiect politic se întemeiază pe valorile tradiţionale ale social-democraţiei –
libertate, egalitate, justiţie şi solidaritate. Aceste valori sunt perene şi ele reprezintă un reper
şi un criteriu de judecată pentru politicile noastre.
Gravele derapaje ale actualei puteri
După numai 100 de zile ale guvernării de dreapta, deja se pot identifica – în sinteză –
câteva caracteristici ale acesteia, în cele 3 planuri principale:
a) în plan politic, componenţii „Alianţei” s-au dovedit total nepregătiţi să preia
guvernarea, fiind preocupaţi, în acest răstimp, doar de reînvierea algoritmului pentru
plasarea în posturi a clientelei proprii;
b) în plan economic, abundă măsurile voluntariste, arbitrare, care introduc haos
perceptibil în sistemul echilibrelor macroeconomice abia restabilite în perioada 2001-
2004. Este anunţată deja o scădere a ritmului de creştere economică, o nouă ruptură
„în jos” – după ce, timp de 5 ani, curba creşterii a fost continuu ascendentă se
profilează pericolul relansării procesului inflaţionist;
c) în plan social, guvernul manifestă, prin întreaga sa orientare, o totală ignoranţă faţă
de problemele oamenilor, populaţia începând să suporte efectele cu adevărat
explozive în privinţa standardelor de viaţă, ale polarizării sociale şi reamplificării ratei
sărăciei. Este cu atât mai condamnabilă, în acest context, abandonarea multor
programe sociale, ce erau un bun câştigat pentru viaţa oamenilor şi pentru diferite
categorii de vârstă ori socio-profesionale.

Pregătirea pentru alegeri şi revenirea la guvernarea ţării.

„Programe noi, pentru realităţi schimbate” reprezintă acum principalul obiectiv al
partidului nostru în realizarea unei noi politici social-democrate, care trebuie să răspundă, în
esenţă, unei duble exigenţe: progresul libertăţii economice şi reculul inegalităţilor sociale.
Relansarea economiei – după descreşterea pe care deja o provoacă politica actualilor
guvernanţi – va depinde în mod esenţial de modul în care vom reusi să asigurăm din nou
stabilitatea macro-economică şi să repunem în mişcare politicile sectoriale care s-au dovedit
performante. Opţiunea noastră rămâne pentru o economie de piaţă pe deplin funcţională, cu un
sector privat majoritar în structura economiei, cu pieţe concurenţiale deschise şi un sistem
bancar puternic.
Politica fiscală bazată pe cota unică de impozitare favorizează doar o pătură subţire a
societăţii, în dezavantajul imensei majorităţi a salariaţilor, lucrătorilor rurali şi pensionarilor,
aruncaţi sub limita suportabilităţii de povara creşterii accelerate a altor taxe şi impozite, introduse
în grabă, pentru a compensa în oarecare măsură scăderea veniturilor bugetare.
Susţinem cu hotărâre reintroducerea unei politici fiscale bazate pe impozitarea progresivă
a veniturilor, însoţită de simplificarea şi relaxarea sistemului de impozitare. Reducerea graduală
a impozitelor pe salarii şi profit, pe criterii bine diferenţiate, va fi corelată exclusiv cu facilitarea
investiţiilor agenţilor economici şi cu diminuarea poverii fiscalităţii pentru categoriile de populaţie
cu venituri mici, pentru tineri şi familiile numeroase.
 Reforma sistemului de impozite va fi consolidată prin lărgirea bazei de impozitare: noi
întreprinderi, noi locuri de muncă, expansiunea continuă a pieţelor interne pentru produse şi
servicii, creşterea accelerată a exporturilor – acestea sunt elementele esenţiale ale creşterii
economice durabile.
Efortul contribuabililor de a face faţă unor reglementări complicate va fi înlocuit cu efortul
viitoarei noastre guvernări de a introduce într-un mod responsabil reglementări uşor de înţeles şi
de aplicat şi care să slujească unor scopuri publice bine definite. Costurile reglementărilor vor fi
mai bine evaluate, astfel încât ele să nu ajungă mai mari decât beneficiile lor pentru interesul
public.
În actuala conjunctură de instabilitate şi lipsă totală de predictibilitate şi transparenţă a
cadrului legislativ, mediul economic românesc nu este pregătit să facă faţă noilor reguli impuse
de apropierea aderării la Uniunea Europeană.

Cui ne adresăm?
Încă de la înfiinţare – cu toate că drumul n-a fost nici lin şi nici lipsit de erori, de ezitări, de
confuzii –, PSD a fost partidul celor mulţi. Iar partidul nostru este şi va rămâne partidul celor
mulţi!
În acest spirit, prin prezentul Document Politic:
¾ ne adresăm salariaţilor din toate domeniile – public şi privat –, oamenilor care îşi
câştigă existenţa practicând o meserie, care trăiesc din muncă cinstită şi care suportă
cele mai mari dificultăţi ale proceselor economico-sociale care au loc în societate.
Modificările de esenţă intervenite în structura socială şi profesională a salariaţilor nu îi
îndepărtează pe aceştia de valorile social-democrate, ci îi apropie, deoarece este vorba
despre dinamica unei societăţi bazate pe cunoaştere, pe cooperare, pe solidaritate şi
spirit comunitar;
¾ ne adresăm populaţiei satelor, începând cu micii agricultori şi terminând cu noii
fermieri, cu întreprinzătorii care îşi desfăşoară activitatea în reţeaua de prelucrare a
produselor agricole şi de asigurare a serviciilor pentru o viaţă civilizată. Mesajul nostru
principal pentru populaţia satelor este acela de dezvoltare rurală, prin tot ce include
aceasta, inclusiv educaţia, viaţa spirituală – care să includă implicarea clerului, a
cadrelor didactice, a specialiştilor ce lucrează în acest spaţiu;
¾ ne adresăm întreprinzătorilor mici şi mijlocii, celor care formează nucleul clasei
mijlocii, care asigură dezvoltarea – pe baze sănătoase – a capitalismului românesc;
PSD este partidul ce înţelege faptul că toţi cei care aparţin clasei de mijloc au pornit
de la un standard de viaţă mai scăzut – iar conţinutul social-democrat al politicilor
noastre constă tocmai în încurajarea şi sprijinirea acestei categorii de cetăţeni;
¾ ne adresăm tuturor compatrioţilor noştri care au nevoie de sprijin din partea
societăţii, din partea statului, începând cu copiii şi tinerii şi terminând cu pensionarii.
PSD se călăuzeşte după Carta Socială Europeană, după principiile sociale promovate
de Uniunea Europeană, fiind parte activă la dezbaterile actuale privind reconfigurarea
modelului social european.
¾ ne adresăm intelectualităţii ţării, care, în marea ei majoritate – aliniată politic sau nu –
este structural de stânga, pentru că însăşi raţiunea ei de a fi este slujirea marilor valori
ale umanităţii. Alături sau în sprijinul PSD, intelectualitatea îşi poate îndeplini mai bine
rolul ei în societate, ca o veritabilă coloană vertebrală a societăţii civile. PSD are un
respect deosebit faţă de elitele ţării, regretă că nu totdeauna a evaluat corect luările de
poziţie ale unor intelectuali şi este decis să dezvolte dialogul constructiv în numele
marilor cauze care ne unesc.
Partidul Social Democrat se defineşte ca un partid de stânga, având drept misiune
fundamentală asigurarea accesului egal al tuturor cetăţenilor României la drepturi, obligaţii şi
oportunităţi.
Partidul Social Democrat acţionează împreună cu Internaţionala Socialistă pentru
promovarea valorilor supreme precum libertatea, justiţia socială, dreptatea, solidaritatea şi
responsabilitatea. Aceste valori, pe care le apărăm, le promovăm şi în care ne regăsim,
formează, în totalitatea lor, esenţa social-democraţiei moderne.
 Valorile noastre. In ce credem?
Construim pe valorile social-democraţiei moderne. Ceea ce ne-a reunit pe toţi, dintru
început, în acest partid a fost atitudinea noastră comună faţă de valori supreme precum
libertatea, justiţia socială, dreptatea, solidaritatea şi responsabilitatea. Aceste valori, pe care le
apărăm, le promovăm şi în care ne regăsim, formează, în totalitatea lor, esenţa social-
democraţiei moderne şi reprezintă actul de sinteză între democraţia politică, reprezentativă şi
democraţia cetăţenească, participativă.
În concepţia PSD, angajarea politică nu se poate rezuma numai la programe, la structuri
organizatorice de partid sau doar la proclamarea unor valori. Cu atât mai mult, angajarea politică
nu este nicicum acceptabilă prin motivaţia unor interese personale sau de grup, golite de orice
semnificaţie socială largă. Dimpotrivă, considerăm că un partid politic se formează în jurul unor
valori comune, ce alcătuiesc un ideal împărtăşit de toţi, generând un comportament comun, pe
baza unor opţiuni şi atitudini stabilite împreună.
Angajare, civism, spirit comunitar. Nevoia generală de imprimare a unei reale dinamici
dezvoltării economico-sociale şi menţinerea ritmurilor de creştere pe care le-am atins în ultimii 5
ani nu pot fi realizate fără o amplă acţiune comună a tuturor, fără valorificarea potenţialului uman
al societăţii noastre, pe baza unei puternice afirmări şi dezvoltări a iniţiativei cetăţeneşti şi
spiritului comunitar.
Starea de apatie, dezinteres, frustrare şi marginalizare pe care deja o resimte majoritatea
cetăţenilor ţării o vom combate prin centrarea politicii noastre generale pe trei mari idei:
informare, participare, mobilizare. În condiţiile actualei guvernări de dreapta, reprezintă o
necesitate imperioasă deplasarea centrului de greutate al activităţii sistemului social românesc
spre cetăţean, spre grupurile şi comunităţile locale, ca şi activarea puternică a rolului acestora,
creşterea interesului şi prezenţei lor în viaţa publică. Mesajul pe care dorim să-l transmitem
fiecărui cetăţean este acela de a deveni un subiect activ al vieţii publice. Legătura directă a
partidului nostru cu fiecare cetăţean reprezintă atât garanţia unei democraţii interne veritabile şi
creative, cât şi condiţia de bază a reuşitei şi a victoriei ideilor noastre.
Încurajăm dorinţa oamenilor de a face politică. Faptul că mulţi oameni declară că nu
mai au încredere în politică sau in politicieni trebuie să ne pună pe gânduri. Nu trebuie găsite
explicaţii savante acestui fapt, ci trebuie găsite soluţii.
Social-democraţia nu este o soluţie în sine pentru societăţile aflate în tranziţie. Ea primeşte
forţă numai prin aplicarea la condiţii concrete.
Social-democraţia este doctrina cea mai deschisă la schimbare, la reformă şi la
integrare. În contrapondere cu liberalismul sau cu neoconservatorismul, ea oferă o viziune
pragmatică şi ponderată asupra dezvoltării, încercând să menţină coeziunea socială şi să
întărească solidaritatea într-o epocă în care schimbarea rapidă introduce o presiune puternică
asupra individului şi comunităţilor.
Până la urmă, cea mai bună ideologie este găsirea unei soluţii economice şi sociale
la nevoile oamenilor. Cine găseşte cele mai bune soluţii, cine reuşeşte să creeze cadrul care
să producă resurse, acela face politică bună, politică de succes.
Competenţa în sine nu se poate valoriza social şi nici valorifica în slujba cetăţenilor; pentru
aceasta, competenţa trebuie însoţită de apartenenţă – de angajament, opinie şi asumare de
răspunderi. Angajamentul politic al fiecăruia este, înainte de toate, un fapt de conştiinţă, de
raţiune şi acţiune – mai degrabă decât o simplă opţiune.
Societate a responsabilităţii. Printre elementele care ne unesc cu social-democraţia
modernă europeană se află unul esenţial: solidaritatea în a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale
oamenilor, pentru a obţine o mai mare justiţie socială, pe baza respectului drepturilor universale
ale omului, a egalităţii şanselor şi a libertăţii individuale şi colective pe care se fundamentează
viaţa democratică.
O nouă dimensiune a acestei solidarităţi o reprezintă încurajarea spiritului de iniţiativă şi
antreprenorial în domeniul economic, social şi cultural, în care să se schimbe atitudinile sociale
şi mentalităţile faţă de ideea de capital, de afacere, de profit, să se modifice sistemele educative
şi de formare profesională, generând o nouă cultură, capabilă să recompenseze iniţiativa şi
creativitatea indivizilor. E vorba de o cultură a cooperării şi parteneriatului, nu a confruntării şi
adversităţii.
Solidaritatea şi omenia pentru care militează partidul nostru nu sunt o stare de spirit, ci un
proiect politic. Orice dezvoltare economică şi orice construcţie socială trebuie să aibă ca scop şi
finalitate persoana umană. Nici o reformă nu se poate legitima în sine şi prin sine – ci doar prin
efectele pe care le generează asupra vieţii oamenilor şi a ansamblului societăţii. De aceea,
partidul nostru abordează evoluţiile din cadrul societăţii româneşti în sensul de a ameliora fără
încetare şansele fiecăruia, punând mai presus de orice respectul şi demnitatea la care au
dreptul femeile şi bărbaţii, fără deosebire de vârstă, etnie, apartenenţă religioasă, pregătire
profesională.
Sub semnul modernităţii. Partidul nostru consideră că noţiunea de modern nu se împacă
nicicum, de pildă, cu diminuarea puterii de cumpărare a oamenilor, cu eliminarea facilităţilor
sociale, cu şomajul exploziv şi lichidarea microîntreprinderilor abia născute din liberă iniţiativă,
cu majorări devastatoare de preţuri, taxe şi impozite, cu alte asemenea efecte vizibile ale
guvernării actuale.
Libertatea individului, egalitatea socială a şanselor şi solidaritatea umană sunt
fundamentele adevărate ale unei societăţi moderne. Prin urmare, când spunem că vom lua din
tradiţie ce e modern şi vom considera din modernitate ce este progresist avem în vedere
obligaţia simplă, directă, dar atât de bogată în conţinut de a asigura fiecărui cetăţean un grad
maxim de libertate, de egalitate a şanselor şi de solidaritate socială. Acesta este sensul modern,
originar, al politicilor pe care le avem în vedere.

Protecţia socială activă

În perioada 2001-2004, Guvernul social-democrat a întreprins măsuri energice de realizare
a unei politici sociale active. Faptul că aceste măsuri sunt astăzi negate de guvernarea de
dreapta, fiind considerate „mită electorală”, destinată „puturoşilor”, arată cât de diferită este
poziţia noastră faţă de promotorii liberalismului absolut. Reducerea impozitelor pe venituri, care
a avantajat cel mai mult pe cei cu venituri mult peste media naţională, a fost compensată de
creşterea multor categorii de taxe şi impozite, în aşa fel încât, pentru bunăstarea unei minorităţi,
plăteşte acum majoritatea. De la principiul „toţi plătesc câte puţin pentru fiecare dintre ceilalţi”,
ne-am întors la principiul „fiecare plăteşte cât mai mult doar în folosul unora”.
Pentru partidul nostru, protecţia socială activă înseamnă:
• sprijinirea celor aflaţi în şomaj pentru a se recalifica şi a-şi găsi un nou loc de
muncă;
• prevenirea şomajului datorat mişcărilor necontrolate ale pieţei;
• legea venitului minim garantat, care compensează pe cei care câştigă puţin,
datorită unor motive neindividuale, cu o diferenţă decentă de venit;
• sprijin pentru persoanele cu handicap, orfani, copii şi tineri proveniţi din familii
dezorganizate, emigranţi politici din zone de conflict sau din ţări cu regimuri
dictatoriale, minorităţi defavorizate;
• sprijinirea familiilor în a avea mai mulţi copii, pentru a limita efectele
dezastruoase ale scăderii natalităţii;
• reducerea mortalităţii infantile din cauze imputabile asistenţei sanitare;
• echiparea forţei de muncă cu cunoştinţele şi abilităţile necesare unor
schimbări majore în industrie, agricultură şi servicii, în cadrul pieţei unice
europene;
• prelungirea vieţii active, în diferite forme;
• asigurarea unei pensii liniştite, decente şi bine asistate din punct de vedere
medical şi social.
O importantă dimensiune a protecţiei sociale active este educaţia profesională flexibilă.
România are enorm de recuperat în acest domeniu. Este absolut necesar ca resurse din ce în
ce mai consistente să fie alocate sistemului educaţiei profesionale flexibile. Este absolut necesar
ca numărul mediu de ani de şcoală să crească cu cel puţin 1,5 ani pe cap de locuitor; să
refacem sistemul de şcoli vocaţionale (profesionale), la alte nivele de modernitate, ţinând seama
şi de tradiţiile acestor şcoli în România interbelică; să alocăm un procent mai mare din bugetul
statului pentru cursuri de şcolarizare a şomerilor, persoanelor active cu studii elementare şi
medii, chiar casnicelor şi pensionarilor sub limita de 65 de ani. Şcolile vârstei a treia trebuie să
devină o realitate în fiecare judeţ al ţării.
Menţinerea vârstnicilor în activitate şi protecţia lor socială este, de asemenea, un obiectiv
fundamental pentru societatea modernă. Îmbinarea responsabilităţii personale – prin
asigurările private pentru pensie şi prin alte forme de economisire – cu responsabilitatea
colectivă – exprimată în contribuţiile salariaţilor la casele de pensii – este soluţia mult mai
potrivită decât asigurarea riscului de bătrâneţe, în cadrul raportului angajat/angajator.
Social-democraţia nu mai înseamnă Stat-Providenţă. Nu trebuie încurajată pasivitatea,
oamenii trebuie să partajeze riscuri pe care le pot gestiona. Responsabilitatea personală
reprezintă pentru noi, social-democraţii, un principiu de activare personală cu sprijinul
comunităţii, o atitudine obligatorie a oricărei persoane preocupate de soarta sa. Din
păcate, acest principiu valoros a fost aplicat de către neoliberali pentru a dezinteresa
comunitatea de persoana aflată într-un moment dificil al vieţii. În acest sens, responsabilitatea
personală a fost folosită de guvernările dreptei ca o armă de anihilare a solidarităţii ca bun
social, a efortului comun. Slăvirea meritului personal – pentru partea ascendentă a societăţii – şi
invocarea responsabilităţii personale – pentru cei cu eşecuri – au dus la erodarea a ceea ce
trebuie să reclădim: cultura solidarităţii.
Nu poţi construi o economie competitivă fără promovarea eficienţei economice şi, implicit,
aceasta înseamnă selecţie, creativitate, eforturi individuale şi comunitare. Statul nu trebuie să
redistribuie doar ajutoare sociale, el trebuie să furnizeze oportunităţi.
Ieşirea din sărăcie înseamnă înainte de toate, muncă de înaltă calitate şi eficienţă. Cea
mai buna formă de protecţie socială este munca şi dorim să punem în mişcare o politică de
ocupare cât mai deplină a forţei de muncă. Respectând proprietatea şi garantând dreptul la
proprietate, deopotrivă trebuie să respectăm şi să garantăm dreptul la muncă. Munca joacă rolul
central în viaţa oamenilor.
Noul Stat Social trebuie să-i integreze atât pe bogaţi, cât şi pe săraci. Trebuie temperată
polarizarea socială, iar bogaţii trebuie stimulaţi să participe, alături de ceilalţi, la construcţia
socială şi la viaţa comunităţii în care-şi dezvoltă afacerile.
Partidul Social Democrat este categoric pentru promovarea economiei funcţionale de piaţă,
dar se opune „societăţii de piaţă”. Nu putem accepta refuzul societăţii de piaţă de a garanta
accesul nediscriminat şi deplin la îngrijire medicală, la securitate alimentară, învăţământ,
cultură, servicii publice esenţiale, la mediul înconjurator. Societatea nu trebuie să fie una în
care absolut orice bun sau orice serviciu – cum sunt cultura, educaţia, sănătatea – trebuie să se
supună regulilor pieţei, fiind asimilate mărfurilor.

Pentru o dezvoltare durabilă

Contextul mondial actual este marcat de accelerarea procesului de globalizare, aducând
omenirea într-o nouă etapă – cea „a creşterii durabile”, cum a denumit-o Conferinţa de la Rio.
Se recunoaşte unanim că o dezvoltare durabilă presupune 4 piloni importanţi de
susţinere: creşterea economică; protecţie socială; protecţia mediului; identitatea culturală.
O dezvoltare durabilă presupune să reconstruim oraşele, să reducem şomajul, să facilităm
relaţiile interculturale, să evităm marginalizarea tinerilor sau a bătrânilor.
O dezvoltare durabilă înseamnă a reda prioritate inovaţiei tehnologice şi problemelor
sociale în acţiunea economică – pentru că inovaţia şi solidaritatea sunt elemente fundamentale,
fără de care nu este posibilă creşterea economică. E timpul iniţiativelor şi solidarităţii.
Proiectul nostru politic are în centrul său conceptele de dezvoltare durabilă şi
modernizare, menite să revitalizeze economia, să încurajeze sectorul privat, să dezvolte
iniţiativa generatoare de solidaritate.
Obiectivul fundamental al dezvoltării durabile în România este reducerea decalajelor
istorice care ne despart de partenerii şi colegii noştri, state-membre ale Uniunii Europene, în
privinţa productivităţii, infrastructurii şi nivelului produsului intern brut pe cap de locuitor. Pe de
altă parte, avem de redus şi pe plan intern propriile noastre decalaje – cum sunt, de pildă, cele
dintre urban şi rural sau cele dintre diferite judeţe sau regiuni ale ţării.
 PSD – forţa politică a integrării europene
Partidul Social Democrat a acordat, în timpul guvernării sale recente, o importanţă majoră
procesului de aderare a României la UE. Se poate spune cu toată responsabilitatea că PSD
este, până în prezent, singura forţă politică care a avut realizări efective în domeniul
integrării României în UE.
Apreciem că, după semnarea Tratatului de aderare, politica generală a ţării trebuie să fie
subordonată unor obiective foarte clare, cum sunt:
a. eliminarea decalajului faţă de vecinii din Europa Centrală şi tinderea către media
europeană a nivelului de trai;
b. integrarea într-o politică economică comună, bazată pe cunoaştere şi pe promovarea
performanţelor tehnologice şi manageriale (sprijinirea agendei Lisabona).
Pe acest fundal, se impun politici sectoriale adecvate mai ales în domeniul
administraţiei publice – cum ar fi activarea regiunilor de dezvoltare;
în domeniul liberalizării pieţei – care să testeze şansele companiilor româneşti în condiţii
de mare competitivitate;
în domeniul cercetării – prin stimularea şi relansarea acestei activităţi, a inovaţiei şi a
valorificării creaţiei naţionale şi în cel al utilizării forţei de muncă – pentru a folosi avantajul
forţei de muncă ieftine şi calificate, ca şi pentru încurajarea sectoarelor performante şi a
oamenilor cu calificări superioare.
Într-un mod similar, efortul trebuie concentrat asupra unor domenii cum ar fi justiţia,
mediul, politicile sociale.

Toleranţă zero faţă de corupţi şi corupţie

Guvernarea social-democrată din perioada decembrie 2000-decembrie 2004 s-a dovedit
foarte competentă în materie de politici macro-economice şi fiscale, dar a neglijat în mare
măsură lupta împotriva corupţiei la toate nivelele societăţii. S-au adoptat măsuri instituţionale
şi legislative importante, dar acestea s-au dovedit insuficiente pentru a limita ceea ce noi
considerăm a fi cea mai grea moştenire de mentalitate: tentaţia spre corupţie.
Partidul Social Democrat a dovedit că ştie să reformeze economia, să conducă negocierile
de aderare la NATO şi Uniunea Europeană, că ştie să reducă şomajul, inflaţia şi sărăcia. Acum,
Partidul Social Democrat va dovedi că poate să lupte pentru eliminarea corupţiei politice
şi a corupţiei administrative din România.
Partidul Social Democrat este hotărât să continue lupta anti-corupţie şi să îi dea un
nou conţinut, afirmând că lupta anti-corupţie este unul dintre principalele obiective al României
în perioada următoare.
Partidul Social Democrat consideră că este necesar ca, în perioada următoare, să se
concentreze asupra jugulării canalelor de corupţie, prin următoarele acţiuni:
• instituţionalizarea dialogului cu societatea civilă;
• accelerarea privatizării, retrocedărilor şi a dezvoltării parteneriatului public-privat în
efectuarea serviciilor comunitare;
• creşterea transparenţei şi limitarea conflictelor de interese în actul de guvernare la nivel
local şi central;
• îmbunătăţirea conducerii, organizării şi controlului sectorului public din economie.
Partidul Social Democrat va milita constant pentru creşterea independenţei politice a
justiţiei, pentru profesionalizarea poliţiei, jandarmeriei şi parchetelor.

In familia socialismului european

Este foarte important ca social-democraţia româneasca să participe la marile dezbateri
care se referă la viitorul Europei. Suntem datori să definim interesele noastre într-o lume care se
schimbă permanent şi în care fiecare ţară îsi urmăreşte propriile sale obiective.
Coordonatele de la mijlocul secolului trecut ale spaţiului social-democrat tradiţional sunt, la
acest început de secol, complet modificate: economia este internaţionalizată; informaţia este
rapidă şi globalizată; apar germenii unui nou tip de societate – societatea cunoaşterii; problema
identităţii naţionale şi culturale se pune cu deosebită acuitate, în condiţiile integrărilor pan-
regionale sau continentale; mecanismele publice de reglare şi de redistribuire sunt în criză;
creşterea şomajului şi schimbările din conţinutul muncii fisurează lumea salarială; realizarea
democraţiei înmulţeşte interesele antagoniste şi face corpul social tot mai complex, generând
tensiuni particulare noi – între categoriile sociale, între comunităţile etnice, între generaţii, între
sexe.
Cum ar trebui aplicat modelul social european pentru a împăca ambele aspecte – adică
pentru a creşte eficienţa economică în condiţii de justiţie socială asigurată? – aceasta e
întrebarea ce ne preocupă şi pe noi.
În găsirea unui posibil răspuns, credem că problema finalităţilor este determinantă. Trebuie
inventată o cultură a cooperării, care să mizeze pe obiectivul inserţiei excluşilor, ce reclamă,
însă, anumite sacrificii, pentru protecţia lor, din partea incluşilor. A forma oamenii în acest
spirit comunitar şi partenerial, a construi actori capabili să contureze proiecte de dezvoltare
social-economică sunt procese esenţiale pentru o dezvoltare durabilă.
Pericolul pe care îl ascunde această stare de lucruri – în care societatea ajunge să fie
dominată prin economia sa – este acela de a se înlocui un tip de control social al economiei (cel
etatist) cu un altul (de tip anarhist) şi de a ne pierde, astfel, în iluzia unei economii complet
eliberate de orice control social. Iar această iluzie este cea care conduce la creşterea
inegalităţilor şi a tuturor formelor de marginalizare şi excludere.

Reforma politică
Partidul Social Democrat a fost iniţiatorul unor măsuri radicale de democratizare şi
creştere a transparenţei în viaţa internă de partid. Astfel, au fost introduse alegerile
preliminare ca modalitate de alcătuire a listelor de candidaţi pentru Parlament. A fost asigurată
reprezentarea candidaţilor proveniţi din grupe considerate cu şanse reduse de a deveni
politicieni (tineri, femei). A fost format Consiliul de Integritate Morală, cu un regulament propriu şi
cu putere de decizie asupra cazurilor de abateri de la integritatea necesară unui politician. Au
fost limitate mandatele de conducere de la patru ani la doi ani. A fost deschisă competiţia liberă,
prin vot secret şi individual, în cadrul organizaţiilor de partid, în vederea alegerii cadrelor de
conducere la toate nivelurile.
Va fi deschisă o dezbatere publică asupra legii partidelor politice şi asupra finanţării
partidelor politice şi a politicienilor din România. Este absolut necesar să analizăm cu
onestitate şi eficienţă managerială modurile de finanţare a activităţilor noastre de partid.
Este necesar să revedem integral sistemul electoral din România. Este de asemenea
necesar să introducem modalităţi de verificare a rezultatelor alegerilor, la toate nivelele, în
aşa fel încît acuzaţiile de fraudare să poată fi confirmate sau infirmate cu probe.
Partidul Social Democrat, ca partid al celor mulţi, non-elitist şi internaţionalist, îşi face o
profesiune de credinţă din a consulta permanent publicul în privinţa politicilor de
guvernare. Epoca intuiţiilor istorice şi a dăruirilor mesianice în guvernare a trecut.
Este absolut necesar să ne reconsiderăm atitudinea faţă de organizaţiile societăţii
civile. Formele instituţionalizate, organizaţionale ale societăţii civile sunt un mare câştig al
democraţiei şi o probă peremptorie a bogăţiei de idei şi abordări, dar şi de interese şi opţiuni
care pot reuni pe toţi cei preocupaţi de o reflecţie asupra societăţii în care trăim şi a lumii pe care
o dorim.
Există, însă, şi o societate civilă apropiată ideologic de stânga politică. PSD îşi propune
să fie deschis dialogului permanent cu aceste organizaţii, să încurajeze schimbul de
opinii şi să stimuleze dezbaterile de idei în cadru lărgit, pentru a facilita propagarea
ideilor specifice curentului ideologic social-democrat.
Sindicatele constituie o sursă importantă de inspiraţie pentru dezbaterea doctrinară social-
democrată, care are o tradiţie importantă de conlucrare cu acestea.

AVEM ÎNCREDERE ÎN VICTORIE!

Ne adresăm acum dumneavoastră – fondatorilor, veteranilor, dar şi noilor aderenţi ai
partidului nostru, deopotrivă «seniorilor» şi tinerilor din partid – sub semnul valorilor social-
democrate care unesc generaţiile şi nu le dezbină, care pun mai presus de toate interesul public
şi înţeleg să acţioneze solidar pentru împlinirea marii cauze naţionale – o Românie dezvoltată,
modernă, prosperă, membră demnă a marii familii europene.
Partidul nostru, în actuala configuraţie, nu mai este cel din momentul înfiinţării. Am
traversat, între timp, o perioadă de opoziţie şi o perioadă de guvernare, fiecare dintre ele
oferindu-ne experienţe specifice, care au fost asimilate, analizate şi distilate în retorta unor
dezbateri interne ce au condus la limpeziri, acumulări, noi tendinţe şi noi abordări ale realităţii.
Pe un alt plan – şi îndeosebi după 2001 – partidul nostru a cunoscut şi o radicală înnoire
structurală şi organizatorică, atât în ceea ce priveşte componenţa grupurilor parlamentare, cât şi
a conducerii centrale şi din teritoriu. În plus, în partidul nostru au venit din ce în ce mai mulţi
specialişti, oameni de mare autoritate intelectuală şi profesională din diferite domenii de
activitate.
Suntem partidul noii echipe: a guvernării mai bune, pentru o viaţă mai bună. PSD a
dovedit că are specialişti de marcă în toate domeniile. Colectivele din departamentele de
specialitate vor începe să lucreze de pe acum la ce trebuie făcut imediat, în viitoarea noastră
guvernare. Sunt oameni cu experienţă profesională şi politică, devotaţi programului nostru politic
şi care îşi pun la un loc competenţa în planul ideilor, soluţiilor, modului de abordare a diferitelor
probleme. Spiritul de iniţiativă şi parteneriatul de idei ce există în partidul nostru sunt o garanţie
că vom aplica şi respecta libera iniţiativă în economie – ceea ce înseamnă economie de
piaţă – şi parteneriatul de idei în politica naţională – ceea ce înseamnă democraţie.
Încrederea în victorie este o trăsătură a partidului nostru!
 PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

ROMÂNIA EUROPEANĂ - ROMÂNIA SOLIDARITĂŢII SOCIALE

- SINTEZĂ -
 - Bucureşti, 21 aprilie 2005 -
”ROMÂNIA EUROPEANĂ – ROMÂNIA SOLIDARITĂŢII SOCIALE”

Prezentul document politic reprezintă o completare a Programului Politic al Partidului

Social Democrat şi exprimă viziunea celei mai importante forţe politice a ţării despre unele
probleme actuale şi de viitor imediat ale societăţii româneşti, în noul context politic al României.
Ideile programatice ale documentului sunt determinate de un ansamblu de factori care
stimulează forţa de inovare politică a partidului nostru, capacitatea sa de adaptare deopotrivă la
cerinţele societăţii româneşti, ca şi la mutaţiile petrecute în mişcarea socialistă internaţională –
în lumea contemporană, în general.
Pentru a explica obiectivele luptei noastre politice în perioada următoare, modul în care
abordăm dificultăţile economice şi sociale din ţară şi în care ne implicăm în dezbaterile de idei –
pe plan naţional şi internaţional – trebuie să definim, în prealabil, situaţia istorică pe care o
parcurgem şi în care toate aceste idei se dezvoltă.

CARACTERIZAREA MOMENTULUI POLITIC ACTUAL

Este absolut clar că, în ţara noastră, se confruntă, în prezent, două tipuri de logică politică:
pe de o parte, este aceea a guvernării de dreapta, care-i consideră pe săraci drept „puturoşi”,
apreciind că solidaritatea este o piedică în calea creşterii economice şi pregătind o societate în
care fiecare este abandonat propriei reuşite sau propriului eşec.
Pe de altă parte, se afirmă – prin partidul nostru – logica politică de stânga, social-
democrată, care consideră egalitatea de şanse şi solidaritatea socială ca fiind componente
esenţiale în progresul general al societăţii.
Orientarea anti-socială a actualului Guvern este deja foarte vizibilă. După doar trei luni de
guvernare de dreapta, românii se simt abandonaţi. Pensionarii nu mai primesc compensaţii
la medicamente, salariaţii îşi simt ameninţată pâinea cea de toate zilele, zeci de noi impozite au
fost actualizate, ţăranii nu şi-au primit ajutoarele pentru a pune sămânţa în brazdă, ardelenilor le
este refuzat proiectul autostrăzii care să-i lege de Capitală şi de Europa.
Alegerile parţiale de la Bucureşti au demonstrat acest acut sentiment al abandonului şi
dezamăgirii. Un protest tăcut, al celor care i-au votat pe actualii guvernanţi de mai multe ori în
ultimii ani, a făcut ca doar unul din 4 cetăţeni ai Capitalei ţării să se prezinte la urne. Un fapt fără
precedent în istoria României.
În plan economic, actuala guvernare „a reuşit”, de asemenea în mai puţin de 100 de zile,
să demoleze ceea ce se reuşise cu mari eforturi în perioada 2001-2004, torpilând de la temelii
construcţia coerentă şi solidă a unui mediu economic şi de afaceri bazat pe reglementări unitare
şi în deplină concordanţă cu legislaţia europeană. Mecanismele îndelung elaborate ale Codului
Fiscal şi taxei pe valoarea adăugată, care generaseră progrese vizibile şi creştere economică, s-
au năruit sub presiunea dezlănţuită de noua guvernare, autoare de experimente hazardate pe
riscul şi cheltuiala agenţilor economici şi aflată acum în căutare disperată de soluţii.
Pe acest fundal general, obiectivele luptei politice a Partidului Social
Democrat în perioada următoare au în vedere 4 elemente definitorii mai
importante, după cum urmează:

Finalizarea Tratatului de aderare şi îndeplinirea obligaţiilor faţă de Uniunea

Europeană.

Actuala administraţie politică a ţării a făcut din orientarea extra-europeană coloana

vertebrală a politicii externe româneşti. O asemenea orientare – adoptată în pragul semnării
Tratatului de aderare – este menită să deruteze, creând priorităţi artificiale, ce pot fi
contraproductive interesului nostru naţional.
Plasarea integrării europene într-un plan secund al priorităţilor de politică externă
este motivată de actuala putere, în principal, prin două idei: introducerea temei costurilor
integrării şi minimalizarea consecinţelor unui eventual eşec în 2007.
 Trebuie spus de la început că angajamentele faţă de Uniunea Europeană au fost asumate
în solidar şi de fosta opoziţie – actuala putere – cel puţin prin „Declaraţia politică” de la cele două
Forumuri de susţinere a integrării europene, ca şi prin participarea reprezentanţilor ei la cele
două organisme constituite în acest scop: Comitetul de transparenţă privind folosirea fondurilor
comunitare şi Consiliul Consultativ privind conţinutul şi derularea negocierilor.

Tema costurilor integrării este introdusă nu pentru a clarifica aspectul respectiv, ci cu

scopul instalării „euroscepticismului” şi descurajării unor importante segmente ale populaţiei faţă
de procesul de integrare. Se doreşte un fel de „vaccin preventiv”, pentru ca populaţia să
recepteze mai atenuat şocul probabilei întârzieri a aderării României, astfel încât actuala
guvernare să nu fie prea afectată de un eventual eşec în 2007.

Proiectul european a fost marginalizat pentru a masca incapacitatea prezentei guvernări

de a gestiona un proces complex precum este integrarea europeană – aflat, după cum se
vede, peste nivelul de competenţă al actualei puteri.
Vorbind despre costuri, actuala guvernare ignoră faptul că integrarea are, în afară de
componenta economică, şi o componentă culturală şi de civilizaţie. Valorile europene,
bazate pe democraţie şi respectarea drepturilor omului au valoare de model şi vor avea
un impact pozitiv asupra codurilor de comportament şi mentalităţilor din România. La
rândul său, România poate contribui la patrimoniul de civilizaţie şi cultură europeană cu propriile
valori, fără a se resemna la statutul de provincie culturală.
Integrarea are, de asemenea, o componentă politică, care – în contextul adoptării noii
constituţii europene – va aduce modificări fundamentale şi benefice sistemului politic (relaţiile
stat-cetăţeni, instituţii, proceduri, norme). De asemenea, integrarea se produce şi într-un sistem
de securitate, ceea ce duce la reevaluarea obiectivelor de apărare şi doctrinei de apărare a
României în spiritul Politicii Externe şi de Securitate Comune.
Aceste aspecte plurivalente ale procesului de integrare au fost total scăpate din
vedere de actuala putere, atunci când a împins tema Uniunii Europene la periferia
priorităţilor politice.
Gravele derapaje ale actualei puteri
După numai 100 de zile ale guvernării de dreapta, deja se pot identifica – în sinteză –
câteva caracteristici ale acesteia, în cele 3 planuri principale:
d) în plan politic, componenţii „Alianţei” s-au dovedit total nepregătiţi să preia
guvernarea, fiind preocupaţi, în acest răstimp, doar de reînvierea algoritmului pentru
plasarea în posturi a clientelei proprii;
e) în plan economic, abundă măsurile voluntariste, arbitrare, care introduc haos
perceptibil în sistemul echilibrelor macroeconomice abia restabilite în perioada 2001-
2004. Este anunţată deja o scădere a ritmului de creştere economică, o nouă ruptură
„în jos” – după ce, timp de 5 ani, curba creşterii a fost continuu ascendentă se
profilează pericolul relansării procesului inflaţionist;
f) în plan social, guvernul manifestă, prin întreaga sa orientare, o totală ignoranţă faţă
de problemele oamenilor, populaţia începând să suporte efectele cu adevărat
explozive în privinţa standardelor de viaţă, ale polarizării sociale şi reamplificării ratei
sărăciei. Este cu atât mai condamnabilă, în acest context, abandonarea multor
programe sociale, ce erau un bun câştigat pentru viaţa oamenilor şi pentru diferite
categorii de vârstă ori socio-profesionale.

Realitatea dramatică în care actuala coaliţie împinge ţara ne provoacă la mai multă
mobilitate în elaborarea programelor şi soluţiilor noastre. Capacitatea de reînnoire a gândirii
social-democrate proprii partidului nostru se naşte din voinţa de justiţie, fondată pe o cerinţă
imperioasă de libertate. Aşa se explică încrederea de care ne bucurăm pe plan intern, din partea
concetăţenilor noştri, ca şi prestigiul şi solidaritatea de care ne bucurăm pe plan extern – din
partea marii familii a Internaţionalei Socialiste.
 Caracterul reformator al programelor noastre – precum este şi cel de faţă – ne distinge în
mod categoric de alternativele închise, „încremenite în proiect“, precum sunt cele deja oferite de
coaliţia care şi-a început mandatul.
Spre deosebire de actuala putere – preocupată să reconstruiască trecutul – partidul nostru
este preocupat să construiască viitorul!

O luptă politică schimbată, într-o realitate internă schimbată.

Partidul Social Democrat se află într-o perioadă de schimbări profunde. Provocarea
noastră principală este de a demonstra că social-democraţia, oriunde s-ar manifesta ea,
este nu doar o sumă de idealuri, ci şi acţiune concretă, intervenţie hotarâtă în viaţa unei
societăţi.
Modernizarea partidului nostru înseamnă atât o revigorare a proiectului social-democrat
valabil pentru România, cât şi o atentă selecţie a oamenilor politici capabili să-l înţeleagă
şi să-l transforme în programe politice concrete.
Strategia social-democrată a luptei noastre politice este aceea care va oferi soluţiile
necesare pentru a asigura atât succesul transformărilor interne, cât şi participarea cu
succes, în beneficiul naţional, la procesele de integrare europeană şi globalizare.

Partidul Social Democrat va duce lupta politică pe coordonatele unei noi abordări, care
constă în asumarea responsabilităţii actului politic în faţa cetăţenilor nu doar în timpul
perioadelor de guvernare, ci pe toată durata manifestarii ca partid social-democrat,
adaptarea permanentă a acţiunii politice la nevoile reale ale populaţiei, coerenţa
doctrinară în stabilirea strategiilor de alianţe, denunţul explicit al tuturor formelor de
extremism politic.
Scopul politicii noastre în viitor va fi o Românie europeană – o Românie a
solidarităţii. Vom acţiona sistematic pentru evitarea producerii unor fracturi ireparabile
între diferitele segmente sociale, pentru determinarea solidarizării cetăţenilor, în primul
rând prin aprecierea corectă a muncii. Grupurile sociale cele mai deschise la schimbare şi
adaptare vor fi încurajate să se dezvolte, oferind resurse, modele şi surse de dinamism inclusiv
pentru categoriile sociale cu un grad mai scăzut de integrare.
Partidul Social Democrat modernizat are ca obiectiv esenţial crearea un nou model de
solidaritate, care traversează graniţele economice şi de clasă sau grup social şi care merge
dincolo de identităţile personale, dincolo de prejudecăţi. Suntem datori să reconstruim
valorile unei societăţi solidare şi platforma comună a coeziunii noastre economice şi
sociale. Fără aceasta, riscăm să pierdem şi vitalitatea coeziunii naţionale.
Un asemenea proiect politic se întemeiază pe valorile tradiţionale ale social-democraţiei –
libertate, egalitate, justiţie şi solidaritate. Aceste valori sunt perene şi ele reprezintă un reper
şi un criteriu de judecată pentru politicile noastre.

Pregătirea pentru alegeri şi revenirea la guvernarea ţării.

„Programe noi, pentru realităţi schimbate” reprezintă acum principalul obiectiv al
partidului nostru în realizarea unei noi politici social-democrate, care trebuie să răspundă, în
esenţă, unei duble exigenţe: progresul libertăţii economice şi reculul inegalităţilor sociale.
Relansarea economiei – după descreşterea pe care deja o provoacă politica actualilor
guvernanţi – va depinde în mod esenţial de modul în care vom reusi să asigurăm din nou
stabilitatea macro-economică şi să repunem în mişcare politicile sectoriale care s-au dovedit
performante. Opţiunea noastră rămâne pentru o economie de piaţă pe deplin funcţională, cu un
sector privat majoritar în structura economiei, cu pieţe concurenţiale deschise şi un sistem
bancar puternic.
Politica fiscală bazată pe cota unică de impozitare favorizează doar o pătură subţire a
societăţii, în dezavantajul imensei majorităţi a salariaţilor, lucrătorilor rurali şi pensionarilor,
aruncaţi sub limita suportabilităţii de povara creşterii accelerate a altor taxe şi impozite, introduse
în grabă, pentru a compensa în oarecare măsură scăderea veniturilor bugetare.
Susţinem cu hotărâre reintroducerea unei politici fiscale bazate pe impozitarea progresivă
a veniturilor, însoţită de simplificarea şi relaxarea sistemului de impozitare. Reducerea graduală
a impozitelor pe salarii şi profit, pe criterii bine diferenţiate, va fi corelată exclusiv cu facilitarea
investiţiilor agenţilor economici şi cu diminuarea poverii fiscalităţii pentru categoriile de populaţie
cu venituri mici, pentru tineri şi familiile numeroase.
Reforma sistemului de impozite va fi consolidată prin lărgirea bazei de impozitare: noi
întreprinderi, noi locuri de muncă, expansiunea continuă a pieţelor interne pentru produse şi
servicii, creşterea accelerată a exporturilor – acestea sunt elementele esenţiale ale creşterii
economice durabile.
Efortul contribuabililor de a face faţă unor reglementări complicate va fi înlocuit cu efortul
viitoarei noastre guvernări de a introduce într-un mod responsabil reglementări uşor de înţeles şi
de aplicat şi care să slujească unor scopuri publice bine definite. Costurile reglementărilor vor fi
mai bine evaluate, astfel încât ele să nu ajungă mai mari decât beneficiile lor pentru interesul
public.
În actuala conjunctură de instabilitate şi lipsă totală de predictibilitate şi transparenţă a
cadrului legislativ, mediul economic românesc nu este pregătit să facă faţă noilor reguli impuse
de apropierea aderării la Uniunea Europeană.

CUI NE ADRESĂM?
Încă de la înfiinţare – cu toate că drumul n-a fost nici lin şi nici lipsit de erori, de ezitări, de
confuzii –, PSD a fost partidul celor mulţi. Iar partidul nostru este şi va rămâne partidul celor
mulţi!
În acest spirit, prin prezentul Document Politic:
¾ ne adresăm salariaţilor din toate domeniile – public şi privat –, oamenilor care îşi
câştigă existenţa practicând o meserie, care trăiesc din muncă cinstită şi care suportă
cele mai mari dificultăţi ale proceselor economico-sociale care au loc în societate.
Modificările de esenţă intervenite în structura socială şi profesională a salariaţilor nu îi
îndepărtează pe aceştia de valorile social-democrate, ci îi apropie, deoarece este vorba
despre dinamica unei societăţi bazate pe cunoaştere, pe cooperare, pe solidaritate şi
spirit comunitar;
¾ ne adresăm populaţiei satelor, începând cu micii agricultori şi terminând cu noii
fermieri, cu întreprinzătorii care îşi desfăşoară activitatea în reţeaua de prelucrare a
produselor agricole şi de asigurare a serviciilor pentru o viaţă civilizată. Mesajul nostru
principal pentru populaţia satelor este acela de dezvoltare rurală, prin tot ce include
aceasta, inclusiv educaţia, viaţa spirituală – care să includă implicarea clerului, a
cadrelor didactice, a specialiştilor ce lucrează în acest spaţiu;
¾ ne adresăm întreprinzătorilor mici şi mijlocii, celor care formează nucleul clasei
mijlocii, care asigură dezvoltarea – pe baze sănătoase – a capitalismului românesc;
PSD este partidul ce înţelege faptul că toţi cei care aparţin clasei de mijloc au pornit
de la un standard de viaţă mai scăzut – iar conţinutul social-democrat al politicilor
noastre constă tocmai în încurajarea şi sprijinirea acestei categorii de cetăţeni;
¾ ne adresăm tuturor compatrioţilor noştri care au nevoie de sprijin din partea
societăţii, din partea statului, începând cu copiii şi tinerii şi terminând cu pensionarii.
PSD se călăuzeşte după Carta Socială Europeană, după principiile sociale promovate
de Uniunea Europeană, fiind parte activă la dezbaterile actuale privind reconfigurarea
modelului social european.
• PSD nu doreşte, sub nici o formă, eludarea principiilor şi regulilor economiei
de piaţă funcţionale (ceea ce, de altfel, este imposibil, fiind vorba despre o
piaţă liberă, cu regulile ei „naturale”), ci doar aplicarea unei politici sociale
menite să tempereze tendinţele acute de polarizare socială, să mărească
numărul concetăţenilor care beneficiază de un trai decent, care să fie „scoşi”
din sărăcie, mai ales din sărăcia severă, folosind în acest scop funcţiile sociale
ale statului de drept, ale statului democratic;
• aici nu este vorba de încurajarea mentalităţii de „asistat social”; este vorba,
dimpotrivă, de a conferi principiului universal al egalităţii în drepturi replica sa
complementară – a egalităţii de şanse; o egalitate de şanse privind educaţia,
 sănătatea, accesul participativ la mecanismele democratice ale vieţii
economice, politice şi sociale;
¾ ne adresăm intelectualităţii ţării, care, în marea ei majoritate – aliniată politic sau nu –
este structural de stânga, pentru că însăşi raţiunea ei de a fi este slujirea marilor valori
ale umanităţii. Alături sau în sprijinul PSD, intelectualitatea îşi poate îndeplini mai bine
rolul ei în societate, ca o veritabilă coloană vertebrală a societăţii civile. PSD are un
respect deosebit faţă de elitele ţării, regretă că nu totdeauna a evaluat corect luările de
poziţie ale unor intelectuali şi este decis să dezvolte dialogul constructiv în numele
marilor cauze care ne unesc.
Partidul Social Democrat se defineşte ca un partid de stânga, având drept misiune
fundamentală asigurarea accesului egal al tuturor cetăţenilor României la drepturi, obligaţii şi
oportunităţi.
Partidul Social Democrat acţionează împreună cu Internaţionala Socialistă pentru
promovarea valorilor supreme precum libertatea, justiţia socială, dreptatea, solidaritatea şi
responsabilitatea. Aceste valori, pe care le apărăm, le promovăm şi în care ne regăsim,
formează, în totalitatea lor, esenţa social-democraţiei moderne.

ŞTIM UNDE AM GREŞIT

Conştient că politica noastră viitoare are şanse de credibilitate şi izbândă numai dacă trece
prin „purgatoriul“ unei analize critice a politicii precedente, partidul nostru a procedat – în tot
răstimpul perioadei de la care am intrat în opoziţie – la o evaluare realistă şi severă a inerţiilor şi
greşelilor, ca şi a remedierii erorilor şi carenţelor de comportament ce ni s-au reproşat din
perioada guvernării şi care au fost sancţionate prin votul din 12 decembrie 2004.
De ce am pierdut puterea, din moment ce – în mod evident – am câştigat cele mai
multe voturi la alegerile parlamentare?
La această întrebare am căutat neîncetat răspunsuri – iar dezbaterile care au avut loc
până acum în forurile colective de conducere le-au găsit în bună parte. Aceste dezbateri, axate
pe analiza critică a guvernării din perioada 2001-2004 – ca şi a campaniei electorale propriu-zise
– au scos în evidenţă, între altele:
¾ incapacitatea PSD de a împiedica formarea unei mari coaliţii împotriva sa;
¾ ezitarea în a lămuri lucrurile până la capăt într-o serie de acuzaţii de corupţie sau
îmbogăţire ilicită;
¾ birocratizarea structurilor de conducere ale partidului, slaba comunicare pe verticală şi
orizontală , indeosebi cu structurile de bază şi cu masa de membri de partid;
¾ slăbirea activităţii politice şi a spiritului militant;
¾ nesancţionarea la timp a unor manifestări de infatuare şi mulţumire de sine, lipsa
spiritului critic şi realist, a preocupării pentru performanţă în acţiunea politică, similar cu
aceea din plan guvernamental;
¾ instalarea treptată a unei birocraţii greoaie în aparatul guvernamental şi administrativ,
insensibilă la nevoile oamenilor;
¾ persistenţa multor greutăţi în viaţa oamenilor şi apariţia unora noi;
¾ incapacitatea de a demonta oferta populistă şi nerealistă făcută de actuala coaliţie;
¾ lipsa unui mesaj electoral concret, deschis şi adecvat realităţilor socio-profesionale ale
electoratului din 2004.
Documentul Politic pe care PSD îl prezintă acum constituie, în sine, o delimitare critică şi
o asumare deschisă a tuturor acestor erori. Este o poziţie responsabilă, fără ocolişuri şi fără
false pudori, pe care populaţia României o aşteaptă mai demult din partea noastră în domenii
sensibile, precum cele expuse mai sus.
A-ţi asuma cinstit greşelile este un semn de maturitate, de siguranţă, şi nu unul de
slăbiciune. După recentele alegeri parlamentare, ne-am lovit cu capul de pragul de sus şi-am
putut, astfel, să-l vedem mai bine pe cel de jos.
Acum ştim unde am greşit noi, dar mai ştim unde încep să greşească – mult mai grav şi
mai dramatic pentru soarta cetăţenilor – actualii guvernanţi.
Viitorul nu poate fi o întoarcere în trecut.
 VALORILE NOASTRE. ÎN CE CREDEM?
Intrarea în noul ciclu politic, inaugurat odată cu alegerile parlamentare şi prezidenţiale de
anul trecut, coincide cu un amplu bilanţ de conştiinţă asupra evoluţiei partidului nostru, ca şi o
necesară identificare a valorilor politice pe care le reprezentăm şi de pe care vom aborda lupta
politică şi proiectele noastre de construcţie economico-socială în perioada următoare.
Construim pe valorile social-democraţiei moderne. Ceea ce ne-a reunit pe toţi, dintru
început, în acest partid a fost atitudinea noastră comună faţă de valori supreme precum
libertatea, justiţia socială, dreptatea, solidaritatea şi responsabilitatea. Aceste valori, pe care le
apărăm, le promovăm şi în care ne regăsim, formează, în totalitatea lor, esenţa social-
democraţiei moderne şi reprezintă actul de sinteză între democraţia politică, reprezentativă şi
democraţia cetăţenească, participativă.
Partidul nostru este construit pe temeiul acestor valori, care ne-au permis, în experienţa de
până acum, să avem atitudini şi opţiuni politice unitare, pe care le împărtăşesc deja sute de mii
de oameni – militanţi ai partidului nostru – şi care vor orienta şi vor da conţinut angajamentului
nostru politic pentru prezent şi viitorul imediat.
În concepţia PSD, angajarea politică nu se poate rezuma numai la programe, la structuri
organizatorice de partid sau doar la proclamarea unor valori. Cu atât mai mult, angajarea politică
nu este nicicum acceptabilă prin motivaţia unor interese personale sau de grup, golite de orice
semnificaţie socială largă. Dimpotrivă, considerăm că un partid politic se formează în jurul unor
valori comune, ce alcătuiesc un ideal împărtăşit de toţi, generând un comportament comun, pe
baza unor opţiuni şi atitudini stabilite împreună.
Constatând riscurile enorme ale propriei politici, actuala coaliţie încearcă să-şi suplinească
absenţa forţei de inovare politică, incapacitatea de a formula noi idei şi viziuni politice, cu un
discurs despre persoane. Această idee, a salvatorului naţiunii, a omului providenţial, ignoră
faptul că statul nu poate fi redus la o singură persoană, iar despotismul, chiar şi cel mai luminat,
este o realitate revolută.
Politica în sistemele democratice nu poate fi de inspiraţie mesianică, a invocării şi
incantaţiei unui salvator atotştiutor, ci, dimpotrivă, reprezintă un demers comun al guvernanţilor
şi guvernaţilor - deopotrivă.
De aceea, acestei politici a „salvatorului naţiunii“, a „omului providenţial“, noi continuăm să
îi opunem democraţia cetăţenească participativă.
Angajare, civism, spirit comunitar. Nevoia generală de imprimare a unei reale dinamici
dezvoltării economico-sociale şi menţinerea ritmurilor de creştere pe care le-am atins în ultimii 5
ani nu pot fi realizate fără o amplă acţiune comună a tuturor, fără valorificarea potenţialului uman
al societăţii noastre, pe baza unei puternice afirmări şi dezvoltări a iniţiativei cetăţeneşti şi
spiritului comunitar.
Starea de apatie, dezinteres, frustrare şi marginalizare pe care deja o resimte majoritatea
cetăţenilor ţării o vom combate prin centrarea politicii noastre generale pe trei mari idei:
informare, participare, mobilizare. În condiţiile actualei guvernări de dreapta, reprezintă o
necesitate imperioasă deplasarea centrului de greutate al activităţii sistemului social românesc
spre cetăţean, spre grupurile şi comunităţile locale, ca şi activarea puternică a rolului acestora,
creşterea interesului şi prezenţei lor în viaţa publică.
Este vorba, în ultimă instanţă, de angajare, de spirit civic şi comunitar, atitudini care nu se
pot limita doar la alegerea o dată la patru ani a reprezentanţilor în consiliile locale, judeţene sau
în Parlament. Acest exerciţiu democratic este necesar, dar nu şi suficient. Sunt necesare şi alte
forme, mai active, de comunicare şi participare, inclusiv de control cetăţenesc asupra funcţionării
instituţiilor locale şi a celor aleşi. De aceea, una dintre misiunile politice ale PSD în perioada
următoare este dezvoltarea vieţii comunitare, a formelor democratice asociative – inclusiv cu
caracter economic, edilitar-gospodăresc şi cultural – în care cetăţenii să dezbată şi să hotărască
asupra problemelor de interes public.
Considerăm că este momentul unor iniţiative şi acţiuni prin care cetăţeanul să se manifeste
nu doar ca obiect, cât mai cu seamă ca subiect al vieţii publice. Partidul nostru are în vedere
consolidarea şi maturizarea proceselor democratice şi transformarea actului de administraţie
într-un veritabil parteneriat politic cu cetăţenii, prin consultarea şi asocierea lor la decizie, prin
stimularea iniţiativei publice şi implicarea cetăţenilor în acţiunile de interes comun.
Oamenii sunt, în concepţia partidului nostru, nu o masă de manevră electorală – căreia îi
spui „să trăiţi bine!”, pentru a o face să trăiască prost –, ci adevăraţi factori de decizie efectivă şi
constantă, conştienţi că actuala garnitură de politicieni adunati din patru partide va trebui
înlocuită cu un mecanism politic veritabil, competent, reglat şi funcţional.
Mesajul pe care dorim să-l transmitem fiecărui cetăţean este acela de a deveni un subiect
activ al vieţii publice. Legătura directă a partidului nostru cu fiecare cetăţean reprezintă atât
garanţia unei democraţii interne veritabile şi creative, cât şi condiţia de bază a reuşitei şi a
victoriei ideilor noastre.
Încurajăm dorinţa oamenilor de a face politică. Faptul că mulţi oameni declară că nu
mai au încredere în politică sau in politicieni trebuie să ne pună pe gânduri. Nu trebuie găsite
explicaţii savante acestui fapt, ci trebuie găsite solutii.
Social-democraţia nu este o soluţie în sine pentru societăţile aflate în tranziţie. Ea primeşte
forţă numai prin aplicarea la condiţii concrete.
Social-democraţia este doctrina cea mai deschisă la schimbare, la reformă şi la
integrare. În contrapondere cu liberalismul sau cu neoconservatorismul, ea oferă o viziune
pragmatică şi ponderată asupra dezvoltării, încercând să menţină coeziunea socială şi să
întărească solidaritatea într-o epocă în care schimbarea rapidă introduce o presiune puternică
asupra individului şi comunităţilor.
Până la urmă, cea mai bună ideologie este găsirea unei soluţii economice şi sociale
la nevoile oamenilor. Cine găseşte cele mai bune soluţii, cine reuşeşte să creeze cadrul care
să producă resurse, acela face politică bună, politică de succes.
PSD afirmă că angajarea politică a cetăţenilor este una dintre activităţile cele mai nobile şi
cele mai preţioase ale vieţii în societate, în comunitate. Ideea de angajare politică răspunde unei
vocaţii intime a fiecăruia: căutarea locului în care ne putem manifesta responsabilitatea politică
şi-n care ne regăsim propriile idei, spre a ne motiva voinţa de susţinere şi dorinţa de aplicare.
O asemenea angajare este absolut necesară vieţii într-o democraţie, întrucât democraţie
fără partide, deci fără opţiune politică, nu poate exista. Ideea de angajare nu capătă forţă şi sens
decât atunci când oamenii se organizează în formaţiuni politice democratice, compuse din aleşi
şi din conducători care se angajează să exercite mandatul lor cu onestitate şi cu onoare. Ei sunt
supuşi, în exerciţiul responsabilităţii lor, examenului permanent al exemplarităţii.
Competenţa în sine nu se poate valoriza social şi nici valorifica în slujba cetăţenilor; pentru
aceasta, competenţa trebuie însoţită de apartenenţă – de angajament, opinie şi asumare de
răspunderi. Angajamentul politic al fiecăruia este, înainte de toate, un fapt de conştiinţă, de
raţiune şi acţiune – mai degrabă decât o simplă opţiune.
Membrii PSD care aderă la prezenta chartă de valori sunt de acord asupra esenţialului:
angajamentul lor politic este de păstrare şi dezvoltare a comunităţii de idei şi valori care-i
reuneşte şi care reprezintă, de fapt, liantul întregului partid.
Societate a responsabilităţii. Printre elementele care ne unesc cu social-democraţia
modernă europeană se află unul esenţial: solidaritatea în a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale
oamenilor, pentru a obţine o mai mare justiţie socială, pe baza respectului drepturilor universale
ale omului, a egalităţii şanselor şi a libertăţii individuale şi colective pe care se fundamentează
viaţa democratică.
O nouă dimensiune a acestei solidarităţi o reprezintă încurajarea spiritului de iniţiativă şi
antreprenorial în domeniul economic, social şi cultural, în care să se schimbe atitudinile sociale
şi mentalităţile faţă de ideea de capital, de afacere, de profit, să se modifice sistemele educative
şi de formare profesională, generând o nouă cultură, capabilă să recompenseze iniţiativa şi
creativitatea indivizilor. E vorba de o cultură a cooperării şi parteneriatului, nu a confruntării şi
adversităţii.
De aceea, dorim, prin politica noastră, redistribuirea cu prioritate nu a unei bogăţii pe cale a
se nărui acum – pentru că ţara va fi secătuită de politica falimentară a actualei guvernări –, ci o
redistribuire şi multiplicare la scară socială mai ales a ceea ce este latent în fiecare om, şi
anume capacitatea de a întreprinde. Ne propunem încurajarea creativităţii personale, a iniţiativei
ce presupune curaj, inteligenţă, dar şi angajare şi responsabilitate în plan social, în sensul
creării, prin aceste iniţiative private, de locuri de muncă, de valoare adăugată şi de oportunităţi
pentru alţii.
Programul nostru politic are în vedere eliberarea forţei de creaţie, de invenţie şi de inovaţie
prin care se poate dezvolta şi pune în valoare fiecare om şi care, totodată, poate servi binelui
comun. În toate domeniile activităţii umane, munca, efortul, talentul, capacitatea de a întreprinde
şi spiritul întreprinzător ca atare merită recunoaştere, încurajare şi recompensă.
Solidaritatea şi omenia pentru care militează partidul nostru nu sunt o stare de spirit, ci un
proiect politic. Orice dezvoltare economică şi orice construcţie socială trebuie să aibă ca scop şi
finalitate persoana umană. Nici o reformă nu se poate legitima în sine şi prin sine – ci doar prin
efectele pe care le generează asupra vieţii oamenilor şi a ansamblului societăţii. De aceea,
partidul nostru abordează evoluţiile din cadrul societăţii româneşti în sensul de a ameliora fără
încetare şansele fiecăruia, punând mai presus de orice respectul şi demnitatea la care au
dreptul femeile şi bărbaţii, fără deosebire de vârstă, etnie, apartenenţă religioasă, pregătire
profesională.
Fiecare om are o soartă, are un destin, are propria sa situaţie, are necazurile şi problemele
sale, dar mai are drepturi inalienabile, care sunt deasupra tuturor şi pe care nimeni nu le poate
contesta – drepturi universale, cărora totul le este subordonat, atât în ordine socială, cât şi în
ordine politică.
Partidul nostru consideră că este sarcina politicului – cu alte cuvinte a angajării publice,
democratice – de a gestiona viaţa comunitară, de a face din solidaritate şi omenie reguli de
comportament comunitar, de a face din libertate o realitate, oferind tuturor o egalitate a şanselor
dincolo de frontierele pieţei. Pentru că sunt lucruri care au valoare pentru oameni dincolo şi în
afara mecanismelor de obţinere a profitului. Educaţia, sănătatea, cultura adaugă valoare şi chiar
condiţionează buna funcţionare a economiei de piaţă, ea însăşi având nevoie de oameni
instruiţi, sănătoşi şi capabili să-şi asume răspunderi.
O guvernare ca aceea de acum, care n-are angajamente sociale cuprinzătoare şi nici reguli
clare pentru toţi, provoacă inegalitate şi dezintegrare. Combatem cu convingere orice asemenea
viziune, care generează neîncredere şi incertitudine, inegalitate şi potenţial de conflicte sociale,
aşa cum este politica actualei coaliţii, care împinge populaţia ţării în scepticism, apatie, haos şi
marginalizare.
Resuscitarea solidarităţii, a spiritului de omenie prin conştiinţă comunitară şi cetăţenie
angajată este alternativa pe care noi o opunem radicalismului de piaţă care exclude sau a celui
care propune să abandonezi totul „mâinii invizibile“ a pieţei. Reînnoirea şi consolidarea
instituţiilor statului de drept au ca obiectiv impunerea solidarităţii umane şi sociale ca valoare
fundamentală a societăţii româneşti.
Sub semnul modernităţii. Partidul nostru consideră că noţiunea de modern nu se împacă
nicicum, de pildă, cu diminuarea puterii de cumpărare a oamenilor, cu eliminarea facilităţilor
sociale, cu şomajul exploziv şi lichidarea microîntreprinderilor abia născute din liberă iniţiativă,
cu majorări devastatoare de preţuri, taxe şi impozite, cu alte asemenea efecte vizibile ale
guvernării actuale.
Actuala putere a început să pervertească până şi sensul noţiunii de modernizare,
schimbându-l în contrariul ei. Sub diverse etichete inventate, actuala coaliţie politică provoacă
grave atingeri valorilor sociale tradiţionale, polarizare socială şi pierderi substanţiale ale locurilor
de muncă.
Libertatea individului, egalitatea socială a şanselor şi solidaritatea umană sunt
fundamentele adevărate ale unei societăţi moderne. Prin urmare, când spunem că vom lua din
tradiţie ce e modern şi vom considera din modernitate ce este progresist avem în vedere
obligaţia simplă, directă, dar atât de bogată în conţinut de a asigura fiecărui cetăţean un grad
maxim de libertate, de egalitate a şanselor şi de solidaritate socială. Acesta este sensul modern,
originar, al politicilor pe care le avem în vedere.
Apărăm minorităţile legitime. În politica noastră, noţiunea de minoritate are, cu
precădere, un sens larg, calitativ, reunind pe toţi cei vulnerabili, pe cei dominaţi şi fără de
apărare, pe toţi cei fragilizaţi, din punct de vedere economic, social şi moral, de efectele nefaste
ale actualei guvernări.
 Femeile, chiar dacă sunt majoritare numeric în populaţia ţării, reprezintă o minoritate prin
condiţia socială, prin greutatea poverilor zilnice, prin dificultatea de a-şi creşte copiii şi îngriji
părinţii; micii întreprinzători, deşi numeroşi, sunt, de fapt, „minoritari” prin lipsa de putere în faţa
oligopolurilor, după cum sunt resemnaţi şi neputincioşi în faţa fiscalităţii devastatoare, căreia nu
vor mai putea să-i răspundă decât ignorând-o; comunitatea culturală şi spirituală a ţării este,
adesea, tot o asemenea „minoritate persecutată“.
Există această minoritate calitativă, aceşti oameni şi grupuri sociale lipsite de puterea şi de
mijloacele rezonabile pentru a-şi proteja interesele legitime. Partidul nostru este, practic, singurul
care-şi propune să apere minorităţile legitime din societatea românească.

PROTECŢIA SOCIALĂ ACTIVĂ

În perioada 2001-2004, Guvernul social-democrat a întreprins măsuri energice de realizare
a unei politici sociale active. Faptul că aceste măsuri sunt astăzi negate de guvernarea de
dreapta, fiind considerate „mită electorală”, destinată „puturoşilor”, arată cât de diferită este
poziţia noastră faţă de promotorii liberalismului absolut. Reducerea impozitelor pe venituri, care
a avantajat cel mai mult pe cei cu venituri mult peste media naţională, a fost compensată de
creşterea multor categorii de taxe şi impozite, în aşa fel încât, pentru bunăstarea unei minorităţi,
plăteşte acum majoritatea. De la principiul „toţi plătesc câte puţin pentru fiecare dintre ceilalţi”,
ne-am întors la principiul „fiecare plăteşte cât mai mult doar în folosul unora”.
Guvernarea de dreapta este un regres istoric pentru reducerea decalajelor ţării noastre faţă
de modelul social european.
Considerăm că taxele sociale plătite de cei care muncesc trebuie să fie folosite cu prioritate
în interesul celor care muncesc acum, vor munci în viitor şi au muncit în trecut.
Pentru partidul nostru, protecţia socială activă înseamnă:
• sprijinirea celor aflaţi în şomaj pentru a se recalifica şi a-şi găsi un nou loc de
muncă;
• prevenirea şomajului datorat mişcărilor necontrolate ale pieţei;
• legea venitului minim garantat, care compensează pe cei care câştigă puţin,
datorită unor motive neindividuale, cu o diferenţă decentă de venit;
• sprijin pentru persoanele cu handicap, orfani, copii şi tineri proveniţi din familii
dezorganizate, emigranţi politici din zone de conflict sau din ţări cu regimuri
dictatoriale, minorităţi defavorizate;
• sprijinirea familiilor în a avea mai mulţi copii, pentru a limita efectele
dezastruoase ale scăderii natalităţii;
• reducerea mortalităţii infantile din cauze imputabile asistenţei sanitare;
• echiparea forţei de muncă cu cunoştinţele şi abilităţile necesare unor
schimbări majore în industrie, agricultură şi servicii, în cadrul pieţei unice
europene;
• prelungirea vieţii active, în diferite forme;
• asigurarea unei pensii liniştite, decente şi bine asistate din punct de vedere
medical şi social.
O importantă dimensiune a protecţiei sociale active este educaţia profesională flexibilă.
România are enorm de recuperat în acest domeniu. Este absolut necesar ca resurse din ce în
ce mai consistente să fie alocate sistemului educaţiei profesionale flexibile. Este absolut necesar
ca numărul mediu de ani de şcoală să crească cu cel puţin 1,5 ani pe cap de locuitor; să
refacem sistemul de şcoli vocaţionale (profesionale), la alte nivele de modernitate, ţinând seama
şi de tradiţiile acestor şcoli în România interbelică; să alocăm un procent mai mare din bugetul
statului pentru cursuri de şcolarizare a şomerilor, persoanelor active cu studii elementare şi
medii, chiar casnicelor şi pensionarilor sub limita de 65 de ani. Şcolile vârstei a treia trebuie să
devină o realitate în fiecare judeţ al ţării.
Creşterea volumului de şcolarizare a populaţiei României va permite accentuarea
conştiinţei comunitare, dezvoltarea abilităţilor profesionale, creşterea productivităţii muncii şi
reducerea decalajelor faţă de ţările mai dezvoltate din punct de vedere economic.
 Menţinerea vârstnicilor în activitate şi protecţia lor socială este, de asemenea, un obiectiv
fundamental pentru societatea modernă. Îmbinarea responsabilităţii personale – prin
asigurările private pentru pensie şi prin alte forme de economisire – cu responsabilitatea
colectivă – exprimată în contribuţiile salariaţilor la casele de pensii – este soluţia mult mai
potrivită decât asigurarea riscului de bătrâneţe, în cadrul raportului angajat/angajator.
Asigurarea coeziunii sociale presupune un stat activ, care să-şi asume rolul de
constructor al marilor strategii de dezvoltare şi care să asigure acele servicii cu inevitabil
caracter social: educaţie, sănătate, apărare, ordine publică, justiţie, administraţie şi control
macro-economic.
Social-democraţia nu mai înseamnă Stat-Providenţă. Nu trebuie încurajată pasivitatea,
oamenii trebuie să partajeze riscuri pe care le pot gestiona. Responsabilitatea personală
reprezintă pentru noi, social-democraţii, un principiu de activare personală cu sprijinul
comunităţii, o atitudine obligatorie a oricărei persoane preocupate de soarta sa. Din
păcate, acest principiu valoros a fost aplicat de către neoliberali pentru a dezinteresa
comunitatea de persoana aflată într-un moment dificil al vieţii. În acest sens, responsabilitatea
personală a fost folosită de guvernările dreptei ca o armă de anihilare a solidarităţii ca bun
social, a efortului comun. Slăvirea meritului personal – pentru partea ascendentă a societăţii – şi
invocarea responsabilităţii personale – pentru cei cu eşecuri – au dus la erodarea a ceea ce
trebuie să reclădim: cultura solidarităţii.
Nu poţi construi o economie competitivă fără promovarea eficienţei economice şi, implicit,
aceasta înseamnă selecţie, creativitate, eforturi individuale şi comunitare. Statul nu trebuie să
redistribuie doar ajutoare sociale, el trebuie să furnizeze oportunităţi.
Ieşirea din sărăcie înseamnă înainte de toate, muncă de înaltă calitate şi eficienţă. Cea
mai buna formă de protecţie socială este munca şi dorim să punem în mişcare o politică de
ocupare cât mai deplină a forţei de muncă. Respectând proprietatea şi garantând dreptul la
proprietate, deopotrivă trebuie să respectăm şi să garantăm dreptul la muncă. Munca joacă rolul
central în viaţa oamenilor.
Noul Stat Social trebuie să-i integreze atât pe bogaţi, cât şi pe săraci. Trebuie temperată
polarizarea socială, iar bogaţii trebuie stimulaţi să participe, alături de ceilalţi, la construcţia
socială şi la viaţa comunităţii în care-şi dezvoltă afacerile.
Partidul Social Democrat este categoric pentru promovarea economiei funcţionale de piaţă,
dar se opune „societăţii de piaţă”. Nu putem accepta refuzul societăţii de piaţă de a garanta
accesul nediscriminat şi deplin la îngrijire medicală, la securitate alimentară, învăţământ,
cultură, servicii publice esenţiale, la mediul înconjurator. Societatea nu trebuie să fie una în
care absolut orice bun sau orice serviciu – cum sunt cultura, educaţia, sănătatea – trebuie să se
supună regulilor pieţei, fiind asimilate mărfurilor.
Pentru o reală emancipare personală, oamenii au nevoie de educaţie bună, de îngrijirea
sănătăţii, de locuinţă decentă, de un minim permanent de venituri, de certitudinea unor
venituri suficiente la bătrîneţe. Toate acestea pot fi obţinute prin asigurări şi redistribuirea
veniturilor la nivel naţional.
Baza proiectului nostru social o constituie valorile social-democrate şi convingerea
că egalitatea de şanse se construieşte la începutul vieţii fiecărui cetăţean. Sursele
inegalităţii se pot găsi deseori în mediul familial afectat de sărăcie şi de multiple dependenţe, în
nivelul scăzut de dezvoltare al comunităţii de origine, în mediul cultural sărac în care creşte şi se
dezvoltă copilul şi adolescentul. Aceste inegalităţi iniţiale nu pot fi complet compensate de
actualul sistem de protecţie socială. De aceea este necesară, în următorii ani, creşterea rapidă
a investiţiilor sociale (educaţie,sănătate, formare profesională continuă, acces la cultură,
mediu comunitar de calitate, etc) şi un nivel decent al cheltuielilor sociale (alocaţii şi ajutoare
sociale, servicii sociale).

PENTRU O DEZVOLTARE DURABILĂ

Contextul mondial actual este marcat de accelerarea procesului de globalizare, aducând
omenirea într-o nouă etapă – cea „a creşterii durabile”, cum a denumit-o Conferinţa de la Rio.
Se recunoaşte unanim că o dezvoltare durabilă presupune 4 piloni importanţi de
susţinere: creşterea economică; protecţie socială; protecţia mediului; identitatea culturală.
 O dezvoltare durabilă presupune să reconstruim oraşele, să reducem şomajul, să facilităm
relaţiile interculturale, să evităm marginalizarea tinerilor sau a bătrânilor.
O dezvoltare durabilă înseamnă a reda prioritate inovaţiei tehnologice şi problemelor
sociale în acţiunea economică – pentru că inovaţia şi solidaritatea sunt elemente fundamentale,
fără de care nu este posibilă creşterea economică. E timpul iniţiativelor şi solidarităţii.
Proiectul nostru politic are în centrul său conceptele de dezvoltare durabilă şi
modernizare, menite să revitalizeze economia, să încurajeze sectorul privat, să dezvolte
iniţiativa generatoare de solidaritate.
Obiectivul fundamental al dezvoltării durabile în România este reducerea decalajelor
istorice care ne despart de partenerii şi colegii noştri, state-membre ale Uniunii Europene, în
privinţa productivităţii, infrastructurii şi nivelului produsului intern brut pe cap de locuitor. Pe de
altă parte, avem de redus şi pe plan intern propriile noastre decalaje – cum sunt, de pildă, cele
dintre urban şi rural sau cele dintre diferite judeţe sau regiuni ale ţării.
În piaţa unică europeană, întreprinderile nu mai sunt naţionale. Fie private, fie de stat, ele
se află în competiţie unele cu altele. Interesul României este ca societăţile comerciale
româneşti, cu capital de stat sau privat, să aibă toate şansele de a reuşi în competiţia liberă de
pe piaţa unică europeană. Numai în acest fel decalajele de productivitate dintre România şi alte
state europene se vor reduce.
O altă condiţie a dezvoltării durabile este să încheiem rapid reforma politică şi institutională
la toate structurile centrale şi locale. Asta înseamnă că o nouă arhitectură instituţională se va
adapta societăţii, imprimând mai multă eficienţă sistemului politic şi organismelor statului şi
schimbând relaţia acestuia cu cetăţeanul.
Dezvoltarea durabilă presupune, de asemenea, respingerea extremismului politic, etnic
sau religios. Justiţia socială poate fi împlinită doar într-o societate deschisă şi toleranta, în care
libertatea de expresie a diferitelor culturi, credinţe şi orientări este respectată, în care
prejudecăţile şi discriminările sunt eliminate. Conceptul nostru de cetăţenie este inclusiv,
garantând reprezentarea corectă a intereselor tuturor categoriilor de cetăţeni care trăiesc şi
muncesc în România.

PSD – FORŢA POLITICĂ A INTEGRĂRII EUROPENE

Partidul Social Democrat a acordat, în timpul guvernării sale recente, o importanţă majoră
procesului de aderare a României la UE. Se poate spune cu toată responsabilitatea că PSD
este, până în prezent, singura forţă politică care a avut realizări efective în domeniul
integrării României în UE.
Integrarea în Uniunea Europeană este un proces complex, care nu presupune doar foarte
simplificata versiune promovată actualmente, cea a costurilor versus beneficii. Experienţa
proceselor de integrare ale altor state arată că integrarea este un proces care se realizează la
nivel economic, politic, social şi cultural în sprijinul dezvoltării naţionale şi al reducerii decalajelor
faţă de ţările dezvoltate.
Pentru a continua acest proces, există o bază solidă, creată de politica de integrare, care a
fost aplicată consecvent în ultimii patru ani.
Apreciem că, după semnarea Tratatului de aderare, politica generală a ţării trebuie să fie
subordonată unor obiective foarte clare, cum sunt:
• eliminarea decalajului faţă de vecinii din Europa Centrală şi tinderea către media
europeană a nivelului de trai;
• integrarea într-o politică economică comună, bazată pe cunoaştere şi pe promovarea
performanţelor tehnologice şi manageriale (sprijinirea agendei Lisabona).
Pe acest fundal, se impun politici sectoriale adecvate mai ales în domeniul
administraţiei publice – cum ar fi activarea regiunilor de dezvoltare;
în domeniul liberalizării pieţei – care să testeze şansele companiilor româneşti în condiţii
de mare competitivitate;
în domeniul cercetării – prin stimularea şi relansarea acestei activităţi, a inovaţiei şi a
valorificării creaţiei naţionale şi în cel al utilizării forţei de muncă – pentru a folosi avantajul
forţei de muncă ieftine şi calificate, ca şi pentru încurajarea sectoarelor performante şi a
oamenilor cu calificări superioare.
Într-un mod similar, efortul trebuie concentrat asupra unor domenii cum ar fi justiţia,
mediul, politicile sociale.
Ca partid responsabil care, timp de patru ani, a construit platforma solidă a unei integrări
depline a României în UE – şi în condiţiile în care priorităţile de politică externă ale actualei
puteri sunt altele decât integrarea în UE – PSD consideră că este singura forţă politică cu
adevărat interesată de integrarea reuşită în Uniunea Europeană, pe care o consideră un
obiectiv vital al României şi al cetăţenilor săi.
Partidul Social Democrat a dovedit că este singura forţă capabilă de a realiza acest efort.
Obiectivul central al PSD este pregătirea pentru a ajunge din nou la putere, inclusiv cu această
motivaţie – de a racorda România la proiectul Marii Europe.

TOLERANŢĂ ZERO FAŢĂ DE CORUPŢI ŞI CORUPŢIE

Guvernarea social-democrată din perioada decembrie 2000-decembrie 2004 s-a dovedit
foarte competentă în materie de politici macro-economice şi fiscale, dar a neglijat în mare
măsură lupta împotriva corupţiei la toate nivelele societăţii. S-au adoptat măsuri instituţionale
şi legislative importante, dar acestea s-au dovedit insuficiente pentru a limita ceea ce noi
considerăm a fi cea mai grea moştenire de mentalitate: tentaţia spre corupţie.
Partidul Social Democrat a dovedit că ştie să reformeze economia, să conducă negocierile
de aderare la NATO şi Uniunea Europeană, că ştie să reducă şomajul, inflaţia şi sărăcia. Acum,
Partidul Social-Democrat va dovedi că poate să lupte pentru eliminarea corupţiei politice
şi a corupţiei administrative din România.
Aşa cum Partidul Social Democrat s-a identificat cu aspiraţiile de integrare euro-atlantică
ale românilor, tot aşa membrii noştri de partid se simt solidari în eliminarea flagelului corupţiei
din politică, administraţie, economie şi justiţie.
Electoratul român a sprijinit intens guvernarea social-democrată pentru reducerea inflaţiei,
reducerea sărăciei, protecţia socială activă, modernizarea infrastructurii, integrarea în NATO şi
UE. Dar electoratul român a ţinut responsabilă guvernarea social-democrată pentru neatacarea
frontală a corupţiei în lumea politică, sănătate, educaţie, vamă, poliţie, administraţie publică
centrală şi locală.
Corupţia nu permite ca rezultatele stabilizării macroeconomice şi produsele creşterii
economice să fie distribuite echitabil în societate.
Corupţia subminează reconstrucţia statului român contemporan şi face să scadă eficienţa
poliţiei, parchetelor şi puterii judecătoreşti în activitatea de limitare a infracţionalităţii.
Corupţia ne afectează pe toţi, deteriorând imaginea României ca stat de drept, societate
dinamică şi cultură europeană.
Partidul Social Democrat este hotărât să continue lupta anti-corupţie şi să îi dea un
nou conţinut, afirmând că lupta anti-corupţie este unul dintre principalele obiective al României
în perioada următoare.
Odată cu stabilizarea macro-economică, în paralel cu stimularea factorilor de creştere
economică, în continuarea eforturilor pentru integrarea deplină a României în structurile euro-
atlantice, prioritatea politică a oricărui guvern, partid politic şi politician din România trebuie să
devină lupta împotriva corupţiei.
Partidul Social Democrat consideră că factorul politic este determinant în reducerea
corupţiei.
Există corupţie şi în domeniul economiei private. Vom cere fiecărui membru de partid care
deţine acţiuni sau părţi sociale la societăţi comerciale cu capital integral privat să ia atitudine faţă
de datoriile la bugetele de stat, centrale şi locale, faţă de plăţile şi încasările nefiscale, faţă de
existenţa firmelor fantomă sau a celor situate în paradisuri fiscale. Numai dacă vom fi capabili
să generăm o nouă atitudine faţă de corupţie şi fraudă, faţă de evaziunea fiscală la nivelul
fiecărui membru de partid vom putea să limităm acest flagel.
Partidul Social Democrat consideră că este necesar ca, în perioada următoare, să se
concentreze asupra jugulării canalelor de corupţie, prin următoarele acţiuni:
• instituţionalizarea dialogului cu societatea civilă;
 • accelerarea privatizării, retrocedărilor şi a dezvoltării parteneriatului public-privat în
efectuarea serviciilor comunitare;
• creşterea transparenţei şi limitarea conflictelor de interese în actul de guvernare la nivel
local şi central;
• îmbunătăţirea conducerii, organizării şi controlului sectorului public din economie.
Partidul Social Democrat va milita constant pentru creşterea independenţei politice a
justiţiei, pentru profesionalizarea poliţiei, jandarmeriei şi parchetelor.
Lupta împotriva corupţiei politice nu poate fi eficientă dacă Partidul Social Democrat nu va
coopera cu societatea civilă, mass-media şi instituţiile internaţionale în vederea ridicării
standardelor de calitate şi a creşterii integrităţii morale în viaţa politică.
Lupta împotriva corupţiei politice va fi doar un exerciţiu de imagine dacă nu vom modifica
regulile de promovare, selecţie, instruire şi comportament a cadrelor noastre.
Lupta împortiva corupţiei va fi din nou un eşec dacă nu vom reuşi să creăm un curent de
opinie favorabil în rîndul membrilor noştri împotriva corupţiei.
Partidul Social Democrat dispune de toate resursele necesare pentru a reuşi,
transformîndu-se într-un partid cu toleranţă zero faţă de corupţi şi de corupţie.
In acest sens, este esential exemplul personal, liderii şi membrii PSD trebuie să fie
exemple de corectitudine, înaltă moralitate, decenţă şi modestie, de slujire cu devotament a
interesului public, de subordonare a intereselor personale celor de grup şi generale.

ÎN FAMILIA SOCIALISMULUI EUROPEAN

Este foarte important ca social-democraţia româneasca să participe la marile dezbateri
care se referă la viitorul Europei. Suntem datori să definim interesele noastre într-o lume care se
schimbă permanent şi în care fiecare ţară îsi urmăreşte propriile sale obiective.
Coordonatele de la mijlocul secolului trecut ale spaţiului social-democrat tradiţional sunt, la
acest început de secol, complet modificate: economia este internaţionalizată; informaţia este
rapidă şi globalizată; apar germenii unui nou tip de societate – societatea cunoaşterii; problema
identităţii naţionale şi culturale se pune cu deosebită acuitate, în condiţiile integrărilor pan-
regionale sau continentale; mecanismele publice de reglare şi de redistribuire sunt în criză;
creşterea şomajului şi schimbările din conţinutul muncii fisurează lumea salarială; realizarea
democraţiei înmulţeşte interesele antagoniste şi face corpul social tot mai complex, generând
tensiuni particulare noi – între categoriile sociale, între comunităţile etnice, între generaţii, între
sexe.
Cum se reflectă aceste perspective în dezbaterile doctrinare?
Reformulând termenii tradiţionali ai distincţiei între „dreapta” şi „stânga”, alternativa este:
trebuie să se dea prioritate competitivităţii şi libertăţii totale a economiei, acceptând să se lase
20% din populaţie pe marginea drumului, sau trebuie ca politica economică să fie în aceeaşi
măsură o politică de integrare socială şi de luptă contra excluderii? La aceste întrebări, „stânga”
şi „dreapta” au poziţii foarte diferite. În esenţă, putem spune că „dreapta” se bazează, înainte de
toate, pe o logică economică, iar „stânga” pe o logică politică.
Logica politică a social-democraţiei înseamnă forţă de inovare socială, de construcţie a
unor componente sociale diversificate şi imaginative, acordând o tot mai mare încredere
mecanismelor pieţii. Este tocmai efortul de a redefini, în contemporaneitate, ceea ce la mijlocul
secolului trecut s-a lansat sub numele de „economie socială de piaţă”. O redefinire care să
permită conformarea la exigenţele unei economii globalizate, asigurarea creşterii economice şi a
locurilor de muncă, fără a sacrifica valorile de solidaritate. Iar solidaritatea socială nu se poate
obţine fără cooperarea între toţi partenerii sociali, vizând cu toţii o dezvoltare durabilă.
Cum ar trebui aplicat modelul social european pentru a împăca ambele aspecte – adică
pentru a creşte eficienţa economică în condiţii de justiţie socială asigurată? – aceasta e
întrebarea ce ne preocupă şi pe noi.
În găsirea unui posibil răspuns, credem că problema finalităţilor este determinantă. Trebuie
inventată o cultură a cooperării, care să mizeze pe obiectivul inserţiei excluşilor, ce reclamă,
însă, anumite sacrificii, pentru protecţia lor, din partea incluşilor. Iar sacrificiile pot fi acceptate
numai dacă ele se acompaniază de perspectivele dezvoltării personale şi comunitare:
autonomie şi responsabilitate, calificare şi creativitate, valorizarea relaţiei cu celălalt.
 A forma oamenii în acest spirit comunitar şi partenerial, a construi actori capabili să
contureze proiecte de dezvoltare social-economică sunt procese esenţiale pentru o dezvoltare
durabilă. Asemenea proiecte se pot organiza în întreprinderi, la nivel local, în relaţiile de
parteneriat. Dar priorităţile publice trebuie ierarhizate în jurul obiectivului luptei pentru justiţie
socială şi egalitate a şanselor.
Economia nu este altceva decât un sistem de mijloace care trebuie să fie pus în slujba
scopurilor sociale şi publice. Ideea unei economii eliberate de orice control social şi politic este
absurdă.
Or, capitalismul pur şi dur este tocmai economia de piaţă ce refuză orice control exterior;
dimpotrivă, un asemenea capitalism este cel care încearcă să acţioneze asupra întregii societăţi,
în funcţie de interesele sale proprii.
Pericolul pe care îl ascunde această stare de lucruri – în care societatea ajunge să fie
dominată prin economia sa – este acela de a se înlocui un tip de control social al economiei (cel
etatist) cu un altul (de tip anarhist) şi de a ne pierde, astfel, în iluzia unei economii complet
eliberate de orice control social. Iar această iluzie este cea care conduce la creşterea
inegalităţilor şi a tuturor formelor de marginalizare şi excludere.
Stânga socială modernă pleacă de la ideea că orice mişcare socială se formează în jurul
apărării active a unei realităţi sociale şi a unui drept. Este vorba de extinderea democraţiei din
domeniul politicului în cel al problemelor sociale, ca şi în cel al democraţiei culturale. Această
extindere apare, de fapt, ca miza centrală a vieţii publice.
Stânga socială modernă îşi propune, prin urmare, să substituie unei politici de protecţie o
politică de iniţiative, ce presupune, în acelaşi timp, flexibilitatea organizării sociale şi capacitatea
acordată actorilor de a lua iniţiative.
Ceea ce o defineşte este că ea acordă prioritate reintegrării sociale, prin mijloace
economice, a excluşilor şi marginalizaţilor sau, cu alte cuvinte, că ea acordă creşterii producţiei
şi ocupării forţei de muncă o prioritate susţinută prin reglementări adecvate.

REFORMA POLITICĂ
Partidul Social Democrat a fost iniţiatorul unor măsuri radicale de democratizare şi
creştere a transparenţei în viaţa internă de partid. Astfel, au fost introduse alegerile
preliminare ca modalitate de alcătuire a listelor de candidaţi pentru Parlament. A fost asigurată
reprezentarea candidaţilor proveniţi din grupe considerate cu şanse reduse de a deveni
politicieni (tineri, femei). A fost format Consiliul de Integritate Morală, cu un regulament propriu şi
cu putere de decizie asupra cazurilor de abateri de la integritatea necesară unui politician. Au
fost limitate mandatele de conducere de la patru ani la doi ani. A fost deschisă competiţia liberă,
prin vot secret şi individual, în cadrul organizaţiilor de partid, în vederea alegerii cadrelor de
conducere la toate nivelurile.
Aceste eforturi trebuie continuate.
Va fi deschisă o dezbatere publică asupra legii partidelor politice şi asupra finanţării
partidelor politice şi a politicienilor din România. Este absolut necesar să analizăm cu
onestitate şi eficienţă managerială modurile de finanţare a activităţilor noastre de partid.
Este necesar să revedem integral sistemul electoral din România. Este de asemenea
necesar să introducem modalităţi de verificare a rezultatelor alegerilor, la toate nivelele, în
aşa fel încît acuzaţiile de fraudare să poată fi confirmate sau infirmate cu probe.
Social-democraţia modernă îşi bazează principiile de guvernare pe consultarea
permanentă a orizontului de aşteptare al cetăţenilor. Agenda cetăţenilor este lista priorităţilor
publicului cu privire la viaţa individuală şi familială şi, de asemenea, cu privire la conducerea
societăţii şi a statului. Cu cât politicienii sunt mai apropiaţi de agenda publică, cu cât ei depun
mai multe eforturi în privinţa satisfacerii principalelor teme ale agendei, cu atât ei au mai multe
şanse de a obţine sprijinul public pentru acţiunile lor.
Partidul Social Democrat, ca partid al celor mulţi, non-elitist şi internaţionalist, îşi face o
profesiune de credinţă din a consulta permanent publicul în privinţa politicilor de
guvernare. Epoca intuiţiilor istorice şi a dăruirilor mesianice în guvernare a trecut. Dacă dorim
să eliminăm decalajele faţă de democraţiile consolidate şi faţă de economiile de piaţă
funcţionale şi competitive, este absolut necesar să deschidem un dialog permanent,
instituţionalizat, disciplinat şi creativ cu societatea civilă, cu electoratul nostru şi al dreptei, cu
sectorul privat şi administraţia publică. Altfel, vom avea idei măreţe, dar nu vom fi urmaţi de
nimeni.
Partidul Social Democrat va adopta o nouă atitudine faţă de presa independentă politic şi
onestă din România. Partidul Social-Democrat va interzice formal membrilor săi orice încercare
de relaţionare materială cu presa şi jurnaliştii, orice încercare de influenţare a liniei editoriale a
presei din România. Chiar în cazul acelor membri de partid care sînt acţionari ai unor trusturi de
presă, Partidul Social Democrat va impune un mod de comportare care să elimine suspiciunea
de limitare a dreptului la libera exprimare.
Este absolut necesar să ne reconsiderăm atitudinea faţă de organizaţiile societăţii
civile. Partidul Social Democrat a cooperat în bune condiţii cu grupuri independente ale
societăţii civile, aşa cum a fost de exemplu, auditul solicitat de guvernul social-democrat unui
grup independent pentru sistemul de adopţii internaţionale. Trebuie să dezvoltăm cooperarea cu
acele organizaţii ale societăţii civile care evoluează în direcţia creşterii gradului de
profesionalizare a guvernării.
Desigur, veritabila şi atotcuprinzătoarea societate civilă este reprezentată de totalitatea
electoratului român. Acolo, în electoratul cel mai larg, sunt structurate opţiunile, sunt formulate
ideile, sunt definite aşteptările şi sunt prefigurate căile de atingere a obiectivelor pentru întreaga
societate românească.
Formele instituţionalizate, organizaţionale ale societăţii civile sunt un mare câştig al
democraţiei şi o probă peremptorie a bogăţiei de idei şi abordări, dar şi de interese şi opţiuni
care pot reuni pe toţi cei preocupaţi de o reflecţie asupra societăţii în care trăim şi a lumii pe care
o dorim.
De aceea, în politica socială şi socializantă a partidului nostru vom acorda respectul
cuvenit, vom încuraja şi vom aprecia procesul de dezvoltare organizaţională a societăţii civile,
vom fi receptivi la semnalele obiective şi pertinente ale acesteia, ne vom face datoria de
parteneri de idei şi de dialog – în speranţa aceleiaşi reciprocităţi din punct de vedere al
onestităţii şi obiectivităţii.
Societatea civilă acţionează astfel ca un liant între cetăţean şi puterea politică.
Folosirea standardelor duble de către organizaţii ale societăţii civile în relaţia cu partidele politice
a creat fenomenul partizanatului politic, ceea ce poate discredita organizaţia şi respectabilitatea
ei.
Înţelegem societatea civilă ca un partener onest, obiectiv şi principial al tuturor partidelor
politice.
Există, însă, şi o societate civilă apropiată ideologic de stânga politică. PSD îşi propune
să fie deschis dialogului permanent cu aceste organizaţii, să încurajeze schimbul de
opinii şi să stimuleze dezbaterile de idei în cadru lărgit, pentru a facilita propagarea
ideilor specifice curentului ideologic social-democrat.
Sindicatele constituie o sursă importantă de inspiraţie pentru dezbaterea doctrinară social-
democrată, care are o tradiţie importantă de conlucrare cu sindicatele. În perioada interbelică,
partidele social-democrate româneşti erau şi exponente ale mişcării sindicale. Această tradiţie
poate fi reînnoită acum, în parametrii de modernitate ai societăţii contemporane.
În acelaşi timp, Partidul Social Democrat nu ignoră nici relaţia cu asociaţiile patronale, care
reprezintă motorul cel mai puternic al producţiei şi iniţiativei.
Politica pe care Partidul Social Democrat o propune patronatelor şi sindicatelor este una a
parteneriatului şi cooperării, singura ce poate fi profitabilă ambelor părţi şi societăţii ca atare.

AVEM ÎNCREDERE ÎN VICTORIE!

Ne adresăm acum dumneavoastră – fondatorilor, veteranilor, dar şi noilor aderenţi ai
partidului nostru, deopotrivă «seniorilor» şi tinerilor din partid – sub semnul valorilor social-
democrate care unesc generaţiile şi nu le dezbină, care pun mai presus de toate interesul public
şi înţeleg să acţioneze solidar pentru împlinirea marii cauze naţionale – o Românie dezvoltată,
modernă, prosperă, membră demnă a marii familii europene.
Partidul nostru este construit în jurul valorilor comune pe care le-am identificat în
experienţa de până acum, pe care le împărtăşesc deja sute de mii de oameni – militanţi ai
partidului nostru – şi pe care le promovează, de fapt, social-democraţia modernă. Aceste valori,
cărora noi le suntem devotaţi, vor orienta şi vor da sens angajamentului nostru politic pentru
prezent şi viitorul imediat. Ele reprezintă doar câteva repere esenţiale pe care se întemeiază
proiectul politic pe care dorim să-l construim cu toţii în societatea românească.
Ceea ce noi credem împreună că trebuie să facem ne defineşte pe noi înşine, ne
arată aşa cum suntem şi cum gândim; ceea ce noi credem – la fel, împreună – nu este decât
orizontul comun al aşteptărilor şi opţiunilor noastre şi reperele pe care trebuie să le parcurgem
cu toţii. Aceste valori, opţiuni şi repere compun, de fapt, programul nostru politic.
Este adevărat că PSD, ca important partid politic – singurul ce-şi poate revendica şi
asuma permanenţa idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989 –, având o largă susţinere
populară şi reunind personalităţi de frunte ale vieţii politice şi, deopotrivă, ale diferitelor domenii
profesionale, este alcătuit din sensibilităţile şi particularităţile pe care fiecare le avem în biografia
noastră intelectuală, profesională sau omenească, pur şi simplu. Suntem convinşi de asta – şi
altfel nu se poate în nici un partid. Însă, pe deasupra trăsăturilor individuale ale fiecăruia, ceea
ce ne preocupă pe toţi este conjuncţia acestora într-un comportament unitar şi într-o
atitudine comună, care să ne întărească pe fiecare şi să ne reprezinte pe toţi.
Valorile care ne definesc acum, opţiunile pe care le avem şi reperele pe care le-am stabilit
împreună sunt comune întregului partid, întărindu-i unitatea şi întărindu-ne solidaritatea între noi.
Aceste valori şi opţiuni reprezintă patrimoniul de idei al partidului nostru şi esenţa proiectelor
sale politice.
Partidul Social Democrat este un partid matur, cu fizionomie tânără şi intelectualitate
militantă, care a evoluat enorm. Partidul nostru de astăzi nu se mai poate identifica nicicum cu
vreuna dintre formulele pe care le-a traversat în ultimii 10-12 ani.
Partidul nostru, în actuala configuraţie, nu mai este cel din momentul înfiinţării. Am
traversat, între timp, o perioadă de opoziţie şi o perioadă de guvernare, fiecare dintre ele
oferindu-ne experienţe specifice, care au fost asimilate, analizate şi distilate în retorta unor
dezbateri interne ce au condus la limpeziri, acumulări, noi tendinţe şi noi abordări ale realităţii.
Pe un alt plan – şi îndeosebi după 2001 – partidul nostru a cunoscut şi o radicală înnoire
structurală şi organizatorică, atât în ceea ce priveşte componenţa grupurilor parlamentare, cât şi
a conducerii centrale şi din teritoriu. În plus, în partidul nostru au venit din ce în ce mai mulţi
specialişti, oameni de mare autoritate intelectuală şi profesională din diferite domenii de
activitate.
Partidul Social Democrat abordează politicile necesare actualei perioade cu o
deosebită capacitate de atracţie a ideilor celor mai profitabile pentru societatea
românească. Dominând cu autoritate, prin idei, programe şi susţinere populară, scena politică
românească, PSD reprezintă, în prezent, principala forţă politică a ţării, deschisă şi
receptivă la tot ceea ce are tangenţă cu problemele reale ale oamenilor şi cu soluţiile care
se impun ca alternativă la marile erori pe care le comite actuala putere.
Modernitatea dovedită a programelor noastre de guvernare, construite pe valorile social-
democraţiei contemporane, ca şi spiritul deschis în care concepem politica noastră ne-au creat
capacitatea de a domina convingător în politica românească, fiind deschişi dialogului cu toate
personalităţile şi grupurile social-democrate, cu toate acele componente ale societăţii civile ce
sunt, în prezent, resemnate pe „spirala tăcerii” şi contemplativ-pasive, ca şi cu purtătorii de idei
politice contemporane sau adiacente opţiunilor noastre şi care au afinitate doctrinară cu noi.
Suntem partidul noii echipe: a guvernării mai bune, pentru o viaţă mai bună. PSD a
dovedit că are specialişti de marcă în toate domeniile. Colectivele din departamentele de
specialitate vor începe să lucreze de pe acum la ce trebuie făcut imediat, în viitoarea noastră
guvernare. Sunt oameni cu experienţă profesională şi politică, devotaţi programului nostru politic
şi care îşi pun la un loc competenţa în planul ideilor, soluţiilor, modului de abordare a diferitelor
probleme. Spiritul de iniţiativă şi parteneriatul de idei ce există în partidul nostru sunt o garanţie
că vom aplica şi respecta libera iniţiativă în economie – ceea ce înseamnă economie de
piaţă – şi parteneriatul de idei în politica naţională – ceea ce înseamnă democraţie.
Încrederea în victorie este o trăsătură a partidului nostru!
 PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

CONGRESUL
PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
Proiectul Social
 - Bucureşti, 21 aprilie 2005 -

CUPRINS

OBIECTIVELE POLITICII SOCIAL-DEMOCRATE LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III ...... 30

MODELUL SOCIAL EUROPEAN – ASPIRAŢIA FIREASCĂ A ROMÂNIEI SOCIAL-
DEMOCRATE ...................................................................................................................... 30
STIMULAREA UNEI ECONOMII PERFORMANTE, BAZATE PE O PRODUCTIVITATEA A
MUNCII ÎN CREŞTERE ....................................................................................................... 30
PROTECŢIA SOCIALĂ ACTIVĂ – INSTRUMENTUL REDUCERII SĂRĂCIEI ŞI CREŞTERII
SECURITĂŢII SOCIALE ...................................................................................................... 31
EDUCAŢIA PERMANENTĂ – SINGURA SURSĂ DE CREŞTERE INDIVIDUALĂ, COLECTIVĂ
ŞI SOCIALĂ ......................................................................................................................... 31
INSTITUŢIONALIZAREA ŞI DEZVOLTAREA DIALOGULUI SOCIAL – SURSA VITALITĂŢII
PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT ................................................................................... 32
ELIMINAREA DECALAJELOR ŞI REDUCEREA INEGALITĂŢILOR ECONOMICE........ 32
DIRECŢII DE ACŢIUNE IN DOMENIUL SOCIAL: COMBATEREA SĂRĂCIEI ŞI CREŞTEREA
CALIFICĂRII PROFESIONALE........................................................................................... 33
CREAREA LOCURILOR DE MUNCĂ – MIJLOC EFICIENT PENTRU REDUCEREA SĂRĂCIEI
ŞI CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII ..................................................................................... 34
NEVOIA DE MODERNIZARE A MEDIULUI RURAL.......................................................... 34
 OBIECTIVELE POLITICII SOCIAL-DEMOCRATE
LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III
Obiectivul fundamental al politicii noastre social-democrate în România este reducerea
decalajelor istorice care ne despart de statele-membre ale Uniunii Europene.
Avem două obstacole majore în această luptă. Pe de o parte, consecinţele dezastruoase
ale regimului comunist, iar pe de altă parte erorile, ezitările şi dezechilibrele apărute în perioada
de tranziţie.
Aşa cum propria noastră experienţă arată, regimul comunist nu a redus decalajele faţă de
Europa Occidentală, ci le-a accentuat. Regimul comunist din România a limitat şansele
românilor de a se bucura de rezultatele propriei lor activităţi, a exportat iraţional venit naţional, a
generat întîrziere tehnologică, a redus şansele românilor de a se bucura de libertate, justiţie
socială şi solidaritate.
Românii şi-au schimbat singuri regimul politic, printr-o Revoluţie sîngeroasă. Schimbarea
regimului politic în România nu a avut loc nici prin negocieri la masa verde, nici prin intervenţia
unor forţe străine. Oameni obişnuiţi au ieşit pe străzi la Timişoara, Sibiu, Cluj, Bucureşti şi în
sute de alte localităţi din România, în decembrie 1989, şi au determinat schimbarea unui sistem
politic inuman şi neîndurător.
Fiecare decizie politică ce a urmat Revoluţiei din Decembrie 1989 a fost adoptată în
condiţiile unei societăţi deschise şi dinamice, cu contestări şi atitudini pro şi contra. Astfel, în
mod organic, în societatea românească s-a creat cultura politică a analizei şi protestului, cultură
care stă la baza democraţiei participative de astăzi. Nici un guvern nu a fost scutit de spiritul
critic al societăţii civile şi al mass-media independente. Acest spirit critic trebuie cultivat în
continuare, el fiind rezultatul cel mai valoros a peste 15 ani de consistente dezbateri politice şi
sociale.
Societatea românească, şi în special clasa politică, trebuie să facă faţă în anii ce vin, unei
duble provocări: pe de o parte, ea trebuie să se apropie din ce în ce mai mult de modelul social
european, model verificat, cu rezultate remarcabile în ţările mai avansate din punct de vedere
economic; pe de altă parte, România trebuie să reducă decalajele ce o despart de ţările Europei
Occidentale, în privinţa productivităţii, infrastructurii şi nivelului produsului intern brut.

MODELUL SOCIAL EUROPEAN –

ASPIRAŢIA FIREASCĂ A ROMÂNIEI SOCIAL-DEMOCRATE
Modelul Social European are patru dimensiuni capitale: economie performantă; protecţie
socială activă (de nivel înalt); educaţie permanentă; dialog social.
Partidul Social Democrat îşi afirmă ataşamentul necondiţionat la caracteristicile acestui
model. Ele vor servi drept ghid de acţiune atât în activitatea militantă de partid, cât şi în
programele autorităţilor locale conduse de membri ai Partidului Social Democrat.

STIMULAREA UNEI ECONOMII PERFORMANTE,

BAZATE PE O PRODUCTIVITATEA A MUNCII ÎN CREŞTERE
Economia performantă este cea care produce mai mult decît consumă.
Partidul Social Democrat nu va mai tolera întreprinderi proprietate de stat sau particulară
care funcţionează pe pierdere din motive extraeconomice (pentru prestigiul naţional sau pentru
mîndria de a produce de toate). După plata taxelor, întreprinderile cu capital de stat sau privat
trebuie să rămînă cu fonduri suplimentare. Economia crează bogăţie, nu războaiele sau
exploatarea colonială.
În concepţia Partidului Social Democrat arieratele la plata taxelor bugetare sînt de
neadmis, iar falimentul este un instrument împotriva celor care practică arieratele ca mijloc de a-
şi finanţa consumul privat.
Interesul României este ca societăţile comerciale cu capital de stat sau privat aflate pe
teritoriul României să aibă toate şansele de a reuşi în competiţia liberă de pe piaţa unică
europeană. Numai în acest fel decalajele de productivitate dintre România şi alte state europene
se vor reduce.
Această concepţie este răspunsul social democraţilor din România la noul statut al
României ca stat membru al Uniunii Europene şi al Tratatului Atlanticului de Nord.

PROTECŢIA SOCIALĂ ACTIVĂ –

INSTRUMENTUL REDUCERII SĂRĂCIEI ŞI CREŞTERII SECURITĂŢII SOCIALE
A doua dimensiune a modelului social european este protecţia socială activă.
Taxele sociale plătite de cei care muncesc trebuie să fie folosite cu prioritate în interesul
celor care muncesc acum, vor munci în viitor şi au muncit în trecut.
Protecţia socială activă înseamnă sprijinirea celor ce muncesc în perioadele de
şomaj, pentru a se recalifica şi a-şi găsi un nou loc de muncă.
Protecţia socială activă înseamnă prevenirea şomajului datorat mişcărilor necontrolate
ale capitalului internaţional.
Protecţia socială activă înseamnă legea venitului minim garantat, care compensează
pe cei care cîştigă puţin, datorită unor motive neimputabile, cu o diferenţă decentă de venit.
Protecţia socială activă înseamnă sprijin pentru persoanele cu handicap, orfani, copii
şi tineri proveniţi din familii dezorganizate, emigranţi politici din zone de conflict sau din ţări cu
regimuri dictatoriale, minorităţi defavorizate.
Protecţia socială activă înseamnă sprijinirea familiilor în a avea mai mulţi copii, pentru
a limita efectele negative pe termen lung ale scăderii natalităţii.
Protecţia socială activă înseamnă reducerea mortalităţii infantile din cauze imputabile
asistenţei sanitare.
Protecţia socială activă înseamnă echiparea forţei de muncă cu cunoştinţele şi
abilităţile necesare unor schimbăr majore în industrie, agricultură şi servicii în cadrul pieţei
unice europene.
Protecţie socială activă înseamnă prelungirea vieţii active, în diferite forme.
Protecţie socială activă înseamnă asigurarea unei pensii decente şi bine asigurate din
punct de vedere medical şi social.
Toate aceste caracteristici reprezintă în acelaşi timp deziderate şi subiecte de politică
publică.
În perioada 2001-2004 Guvernul Social Democrat a întreprins multe dintre acţiunile care
conduc la un model european în stabilizarea unei politici sociale active. Pe măsură ce resursele
economice şi financiare deveneau disponibile ca urmare a unei politici fiscale, monetare şi
economice disciplinate, programele de protecţie socială activă au fost puse în practică.
Faptul că aceste acţiuni sînt astăzi negate de guvernarea de dreapta, arată cît de diferită este
poziţia noastră faţă de promotorii liberalismului absolut. Reducerea impozitelor pe venituri, care
a avantajat cel mai mult pe cei cu venituri mult peste media naţională, a fost compensată de
creşterea multor categorii de taxe şi impozite, în aşa fel încât pentru bunăstarea unei minorităţi,
plăteşte acum majoritatea. Guvernarea de dreapta este un regres istoric pentru reducerea
decalajelor faţă de modelul social european şi reprezintă o ameninţare la adresa categoriilor
sociale aflate în nevoie temporară de protecţie.

EDUCAŢIA PERMANENTĂ –
SINGURA SURSĂ DE CREŞTERE INDIVIDUALĂ, COLECTIVĂ ŞI SOCIALĂ
A treia dimensiune a modelului social european este educaţia permanentă.
Partidul Social Democrat este conştient că România are enorm de recuperat în acest
domeniu. În anul 1989 România avea cel mai mic procent de populaţie cu studii superioare din
toată Europa. Limitarea accesului la studii superioare a fost politică de stat în România, în
special în deceniile 70 şi 80 ale secolului trecut. După 1990, liberalizarea pieţei educaţiei a
generat apariţia universităţilor particulare. Şi deşi din ce în ce mai mulţi studenţi şi elevi au
început să studieze în străinătate, decalajele faţă de modelul social european continuă să
subziste.
Este absolut necesar ca resurse din ce în ce mai consistente să fie alocate
sistemului educaţiei permanente şi profesionale. Este absolut necesar ca numărul mediu de
ani de şcoală să crească cu cel puţin 1,5 ani pe cap de locuitor. Este imperios necesar să
refacem sistemul de şcoli vocaţionale (profesionale), la alte niveluri de modernitate, sistem care
a fost atît de dezvoltat în România interbelică. Este absolut necesar să alocăm un procent mai
mare din bugetul fiscal al statului pentru cursuri de şcolarizare ale şomerilor, persoanelor active
cu studii elementare şi medii, chiar casnicelor şi pensionarilor sub limita de 65 de ani. Şcolile
vîrstei a treia trebuie să devină o realitate în fiecare judeţ al ţării. Creşterea volumului de
şcolarizare a populaţiei României va permite accentuarea participării sociale şi politice,
dezvoltarea abilităţilor profesionale, creşterea productivităţii muncii şi reducerea decalajelor faţă
de ţările mai dezvoltate din punct de vedere economic.
Educaţia permanentă este una din priorităţile majore ale Partidului Social Democrat în
efortul de a adînci democraţia participativă şi a pregăti cetăţenii, familiile, colectivităţile locale şi
întreaga societate pentru statutul de membru deplin al Uniunii Europene.

INSTITUŢIONALIZAREA ŞI DEZVOLTAREA DIALOGULUI SOCIAL –

SURSA VITALITĂŢII PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
Cea de-a patra dimensiune a modelului social european este instituţionalizarea şi
dezvoltarea dialogului social.
Social-democraţia modernă îşi bazează principiile de guvernare pe agenda publică. Cu
cît politicienii sînt mai apropiaţi de agenda publică, cu cît ei depun mai multe eforturi în privinţa
satisfacerii principalelor teme ale agendei, cu atît ei au mai multe şanse de a obţine sprijinul
public pentru acţiunile lor.
Electoratul român a sprijinit intens guvernarea social-democrată pentru reducerea
inflaţiei, reducerea sărăciei, protecţia socială activă, modernizarea infrastructurii, integrarea în
NATO şi UE.
Nimeni nu ştie mai bine decît societatea, cetăţenii, colectivităţile locale care sînt nevoile
lor prioritare şi care sînt resursele pe care le pot mobiliza în vederea împlinirii acestor nevoi. Într-
o societate democratică, partidele nu sînt deţinătoarele adevărurilor absolute, fixate în dogme,
care trebuie răspîndite în mase.
Partidul Social-Democrat, ca partid al celor mulţi, non-elitist şi internaţionalist, va consulta
permanent publicul în privinţa polticilor de guvernare. Pentru că epoca intuiţiilor istorice şi a
inspiraţiilor mesianice în guvernare a trecut, vom deschide un dialog permanent,
instituţionalizat, disciplinat şi creativ cu societatea civilă, electoratul nostru şi al dreptei,
sectorul privat şi administraţia publică.

ELIMINAREA DECALAJELOR ŞI REDUCEREA INEGALITĂŢILOR ECONOMICE

Suntem constienţi de diferenţele istorice dintre realităţile româneşti şi cele europene. Dar
recunoaşterea decalajelor istorice nu trebuie să genereze pasivitate, resemnare şi laşitate
politică. Este important este că, după 15 ani de tranziţie, în perioada 2001-2004, pornind de la
un nivel foarte coborît, România a făcut un salt dinspre subdezvoltare şi înapoiere spre
dezvoltare şi o creştere a nivelului de trai. Avem şansa unei evoluţii normale în cadrele unei lumi
dezvoltate şi democratice.
Ansamblul politicilor sociale dezvoltate de Guvernarea Social Democrată din anii 2001-
2004 a avut ca principala menire să tempereze tendinţele excesive de polarizare socială
manifestate în ţara noastra în procesul tranziţiei de la economia planificată centralizat la
economia funcţională de piaţă.
Am dovedit că economia româneasca poate fi reformată şi restructurată astfel încît să nu
se producă suferinţe in plus populatiei, ba, dimpotrivă, să contribuie la scăderea, de o manieră
substanţială, a ratei sărăciei. Am reuşit să ridicăm nivelul de trai al salariaţilor şi pensionarilor
prin majorări (cu procente însemnate din creşterea economică) ale salariilor bugetare şi
pensiilor.
Partidul Social Democrat, ca partid de stînga, afirmă că numai munca, şi anume munca
la nivele înalte de productivitate, produce bunăstare.
Interesul coaliţiei de dreapta de a orienta societatea româneasca exclusiv pe temele
proprietăţii, ca şi cum singură proprietatea ar fi suficientă pentru a produce bunăstare, reprezintă
aservirea politicului faţă de marele capital, sursă a polarizării sociale şi economice. În concepţia
liberalilor, prosperitatea îşi are sursa în bunăstarea celei mai înstărite paturi sociale, cea a
deţinătorilor de capital, care practic reprezintă 1% din populaţia ţarii. Partidul nostru a subliniat,
că dimpotrivă, în realitate, creşterea prosperităţii grupuri defavorizate ale populaţiei contribuie la
bunăstarea generală mai mult decît consumul de lux al unei minorităţi favorizate.
Experienţa de până acum ne arată că bogăţia acumulată la vârful scării veniturilor nu se
răspândeşte în restul societăţii, ea finanţează mai degrabă consumul ostentativ, de lux inutil.
Noi susţinem, dimpotrivă, că pentru asigurarea bunăstării generale este necesară
ridicarea nivelului de venituri a celor cu venituri mici şi medii, respectiv a peste jumătate
din populaţia ţării.
În acest scop, pentru optimizarea climatului de solidaritate socială, PSD va continua
politicile de redistribuire a ceea ce se produce în societate în favoarea acestor oameni cu
venituri mai mici.

DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL SOCIAL:

COMBATEREA SĂRĂCIEI ŞI CREŞTEREA CALIFICĂRII PROFESIONALE
Sărăcia şi numărul mic de salariaţi continuă să fie două din marile noastre probleme
sociale.
Combaterea sărăciei este prioritatea politicii social democrate în actuala fază de
dezvoltare a României. Fiecare grup social care este afectat într-o proporţie mare de sărăcie
trebuie să devină ţinta politicilor anti-sărăcie.
Pentru locuitorii mediului rural trebuie pus la punct programul de modernizare a
ruralului.
Pentru pensionari tendinţa trebuie să fie ducerea la bun sfârşit a procesului de
recalculare a pensiilor şi în plus majorări ale pensiilor în procente care să le permită, în timp,
apropierea de pragul reprezentând cel puţin 60% din salariul mediu pe care l-au avut în timpul
vieţii active.
Pentru salariaţi vom aplica o politică a creşterilor salariale pe seama creşterii de
productivitate a muncii. În concepţia PSD, salariul trebuie să se bazeze pe un cumul al
performanţelor individuale, ale intreprinderii şi ale societăţii în ansamblul său.
În mod cert, insuficienta cunoaştere a dinamicii sociale – respectiv, a schimbărilor
generate de tranziţie şi de procesul de dezindustrializare, de migraţia forţei de muncă, şi de
accentuarea concurenţei, de creşterea individualismului, a rolului şi a importanţei sectorului
privat, precum şi de apariţia unor grupuri sociale difuze şi de diminuarea spiritului civic - a avut
efecte negative asupra întregii societăţi dar si asupra partidului nostru.
N-am găsit, întotdeauna, nici răspunsurile adecvate acestor noi realităţi, nici soluţiile
aşteptate şi cu atât mai puţin n-am avut comunicarea directă şi deschisă cu cei care, în timp, au
format ceea ce denumim noile structuri sociale din România.
Motoarele dezvoltării economice sunt acum cercetarea ştiinţifică, inovarea,
dezvoltarea tehnologică, creativitatea, aşadar ceea ce numim creşterea calitativă a capitalului
uman.
Realitatea pe care România o opune din acest punct de vedere este surprinzător de
tristă. Dintre toate ţările Europei Centrale şi de Est suntem ţara cu cea mai mare pondere a forţei
de muncă necalificată în totalul forţei de muncă.
Un procent de 15% din populaţia ocupată din România nu are altă educaţie decât şcoala
primară, faţă de 0,1% în Cehia şi 0,9% în Ungaria.
Grosul forţei de muncă din România, respectiv 72% are, este adevărat, nivelul secundar
de educaţie; în schimb, 2/3 din forţa de muncă a ţării nu are, practic, nici o calificare.
Este ştiut că grosul forţei de muncă necalificate este în mediul rural de unde vor trebui
disponibilizate în anii următori circa 1,5 milioane persoane. Rezultă o sarcină uriaşă pe care
trebuie să ne-o asumăm pentru anii următori şi anume dezvoltarea accelerată a unor centre
de formare profesională continuă în România.
Considerăm că fără un accent major pe această componentă România riscă
marginalizarea şi perpetuarea sărăciei.
 La o populaţie activă de circa 11 milioane de persoane, din care 3,5 milioane sunt
ocupate în agricultură, România are nevoie de peste 6,5 milioane de locuri de muncă. În acest
moment, în România avem doar 4,5 milioane de salariaţi din care 2/3 lucrează în sectorul privat.

CREAREA LOCURILOR DE MUNCĂ –

MIJLOC EFICIENT PENTRU REDUCEREA SĂRĂCIEI ŞI CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII
Prima urgenţă a economiei româneşti, este să îşi ocupe populaţia aptă de muncă. În
acest sens, crearea de noi locuri de muncă devine o prioritate absolută.
Dintre noile categorii sociale cărora se impune să le acordăm o atenţie deosebită, aşa-
zisa “clasă de mijloc” cu grijile, cu preocupările şi speranţele ei trebuie să se regăsească, cu
mult mai mult, în politicile noastre, în programele noastre, în luările noastre de poziţie.
Din acest punct de vedere micii intreprinzători ca şi cei mijlocii, funcţionarii publici, corpul
didactic şi cel medical, intelectualitatea tehnică şi artistică, profesiile liberale – iată categorii
cărora ne-am adresat cu mult mai puţin şi care nu şi-au găsit aşteptările materializate în
programele, politicile şi atitudinile noatre.
Partidul Social democrat poate face mai mult pentru coagularea clasei de mijloc a
societăţii româneşti, atât prin măsuri de natură economică, dar şi socială, în măsura în care
aceasta se constituie ca un factor de stabilitate şi prosperitate a României.

NEVOIA DE MODERNIZARE A MEDIULUI RURAL

În România mediul rural nu va dispărea. Ce se reduce accelerat este populaţia agricolă.
Este necesar însă ca mediul rural să ofere şanse egale grupurilor sociale care muncesc şi
trăiesc la ţară. România are o nevoie imperioasă de a moderniza mediul rural, ca o condiţie a
dezvoltării şi a creşterii bunăstarii populaţiei ei.
În următorii 10 ani peste 1,5 milioane persoane care locuiesc în mediul rural se vor
transfera din ocupaţii agricole în ocupaţii neagricole. Există în prezent în jur de 1 milion de tineri
în spaţiul rural, în vârsta de muncă sau foarte aproape de a intra pe piaţa muncii. Partidul Social
Democrat consideră că trebuie elaborate programe prioritare pentru a oferi acestor tineri
şanse egale în pregătirea profesională, educaţia permanentă şi găsirea unui loc de
muncă.
De asemenea, spaţiul rural românesc va trebui să fie adus la niveluri de echipare
comparabile cu mediul rural. În spaţiul rural românesc, doar 15% dintre locuinţe au alimentare
cu apă în interior şi doar 13% au canalizare şi baie. Serviciile comunale, infrastructura de
transport si comunicaţii, educaţia, serviciile de sănătate au un nivel de dezvoltare care solicită
investiţii masive, atât din fondurile autorităţii publice centrale şi locale, cît şi din fonduri private.
Cea de-a treia direcţie a modernizării mediului rural este constituit din modernizarea
agriculturii. Agricultura românească produce în medie 500-600 euro/ha pe an,
faţă de 2000 euro/ha în Uniunea Europeană a celor 15. Un ţăran român produce în medie 1500
de euro pe an, faţă de 21.000 euro pe care îi produce un fermier european, ceea ce înseamnă
că agricultorul român produce de 14 ori mai putin! Agricultura nu contribuia în 2000 decât cu
11% la produsul intern brut, dar “deţinea” 40% din populaţia ocupată a ţării. Prin comparaţie tot
în 2000, Cehia ocupa în agricultură, doar 4,7 % din forţa de muncă, Ungaria şi Slovacia 6,2%,
Polonia 19%, iar Bulgaria 26,3%.
În 1989 România ocupa în agricultură 27,9 % din forţa sa de muncă, în 2000 cifra era de
42,3%. În România de tranziţie, restructurarea industrială a împins forţa de muncă disponibilă fie
în şomaj, fie în agricultură. Satul nu şi-a mai trimis tineretul la oraş, ci a fost nevoit să îl menţină
în gospodărie şi în muncile agricole, respectiv în ocupaţii cu productivitate minimă şi
producătoare de sărăcie.
Cea mai importantă cale de modernizare a agriculturii este creşterea calitativă a
capitalului uman ocupat în acest domeniu.
Pe ansamblu, dezvoltarea serviciilor de sănătate, de educaţie şi a altor servicii
comunitare în spaţiul rural, va aduce la o restructurare masivă a ocupării dinspre agricultură
către ocupaţii neagricole şi dinspre mica gospodărie ţărănească spre munca salariată.
 Gospodăriile rurale vor începe să îşi modifice structura veniturilor şi structura consumului,
urmând consumul de bunuri industriale şi de servicii.
Credem că se impune o solidaritate naţională faţă de modernizarea ruralului, iar aceasta
este o componentă fundamentală a proiectuluii nostru social pe următoarele două decenii, în
care Partidul Social Democrat are datoria să se implice masiv, de pe acum.

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

CONGRESUL
PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT

Program-cadru privind politica de resurse umane

a Partidului Social Democrat
 - Bucureşti, 21 aprilie 2005 -

CUPRINS

I. Dezvoltarea sistemului de evidenţă 2

II Planificarea resurselor umane 3
III. Selectarea pentru funcţii de conducere politică, elective şi de 4
specialitate
IV. Formarea resurselor umane 5
a) Niveluri de formare
b) Instrumente şi instituţii ale formării
V. Aprecierea anuală a activităţii desfăşurate in funcţiile de conducere, 7
elective şi de specialitate
VI. Promovarea resurselor umane 8
 PROGRAM – CADRU
PRIVIND POLITICA DE RESURSE UMANE A PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
Partidul Social Democrat, prin numărul şi calitatea membrilor săi, este cel mai puternic şi
influent partid politic din ţara noastră, care a adus o contribuţie majoră la democratizarea
societăţii româneşti, la integrarea europeană şi euro-atlantică a României, precum şi la
soluţionarea problemelor economice şi sociale, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor
ţării. Rezultatele obţinute în alegerile locale şi parlamentare din anul 2004 au confirmat această
realitate.
Partidul Social Democrat aşează în centrul activităţii sale dezvoltarea capitalului uman ca
sursă principală a progresului societăţii româneşti. În acest context, politica de resurse umane a
partidului devine un mijloc de importanţă deosebită al acţiunii de modernizare a PSD şi de
valorificare a potenţialului de care dispune.
Din această perspectivă, P.S.D. îşi asumă obligaţia elaborării unei noi politici de resurse
umane, ca bază pentru realizarea obiectivelor pe care şi le propune, precum şi pentru crearea
unei alternative solide la actuala putere.
Construcţia politicii PSD de resurse umane urmează să se desfăşoare în concordanţă
deplină cu prevederile Statutului PSD, cu obiectivele Programului politic şi ale Programului de
guvernare ale partidului, promovând valorile doctrinei social democrate contemporane,
practicile unor partide social-democrate şi socialiste europene.
Principiile acestei politici se referă la:
• identificarea durabilă a resurselor umane cu partidul;
• creşterea calitativă şi a ponderii în resursele sale umane a tinerilor şi a femeilor;
• asimilarea principiilor doctrinare ale social-democraţiei
• promovarea pe baza competenţei şi a recunoaşterii valorii.
• planificarea carierelor politice;
• perfecţionarea permanentă;
• cultivarea moralităţii, solidarităţii şi respectului reciproc;
• asigurarea unei competiţii loiale şi transparente.
Politica de resurse umane vizează cunoaşterea reală şi dezvoltarea capacităţii membrilor
partidului de a răspunde cerinţelor impuse de evoluţia rapidă a societăţii româneşti.
Sistemul de practici instituţionalizat de politica de resurse umane a partidului se va
compune din :
• selectarea pe criterii obiective;
• instruirea organizată;
• antrenarea membrilor şi simpatizanţilor la politica PSD;
• stimularea şi descentralizarea dezbaterii;
• schimbul de experienţă între militanţii partidului;
• cultivarea încrederii în schimbările pozitive;
• consolidarea carierei pe baza performanţei corect evaluate.

I. DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE EVIDENŢĂ INFORMATIZATĂ

A RESURSELOR UMANE
Politica de resurse umane şi conducerea activităţii în acest domeniu porneşte de la
cunoaşterea şi analiza numărului şi structurii resurselor umane de care dispune partidul.
Sistemul informatic de evidenţă al membrilor de partid conţine o gamă largă de
indicatori, mergând de la unităţile de bază până la nivel naţional, cu informaţii referitoare la
vârsta, studii, sex, vechimea în partid, profesia, funcţiile de conducere sau de specialitate
îndeplinite, sancţiuni pe linie de partid etc.
 Aceste informaţii se centralizează pe unităţi administrativ teritoriale şi locale, precum şi pe
secţii de votare, cu posibilitatea de a se compara cu numărul voturilor exprimate în alegerile
locale şi generale, de efectuare a unor analize complexe privind rezultatele obţinute în munca
politică şi organizatorică şi de fundamentare a unor măsuri de creştere a eficacităţii acesteia.

Ţinând seama de cerinţele unei analize mai aprofundate, în baza de date se vor introduce
suplimentar informaţii cu privire la:
• funcţiile politice în care activează membri de partid în administraţia publică centrală şi
locală;
• funcţiile de conducere din cadrul autorităţilor publice supuse controlului Parlamentului
României, în care au fost numiţi membri ai P.S.D., inclusiv termenele reglementate de
înlocuire a acestora;
• elemente privind aprecierea anuală a activităţii desfăşurate de membri de partid în
funcţii de conducere, elective şi de specialitate;
• membri de partid potenţial candidaţi pentru diferite funcţii politice şi administrative;
• cursurile sau universităţile/institutele de studii politice sau administrative absolvite;
• suspendări temporare din funcţii şi din partid.
Calitatea sistemului informatic de evidenţă a membrilor de partid va depinde de
completarea judicioasă şi actualizarea permanentă a bazei de date, ceea ce impune măsuri
organizatorice şi logistice riguroase, care vor fi monitorizate permanent.

II. PLANIFICAREA RESURSELOR UMANE

Se va introduce planificarea utilizării şi dezvoltării resurselor umane ale P.S.D., ca
instrument de lucru pentru elaborarea unor politici specifice, menită să conducă la valorificarea
potenţialului resurselor umane şi realizarea obiectivelor politice, economice şi social-culturale ale
partidului.
Conducerea activităţii în domeniul resurselor umane se va realiza pe baza unor programe
pe termen scurt (2 ani ) sau pe termen mediu (4 ani) (Anexa nr. 1 ).
Caracterul dinamic al conducerii activităţii în domeniul resurselor umane
presupune:
• evaluarea posturilor de conducere, elective şi de specialitate vacante şi măsurile
operative necesare pentru completarea lor;
• determinarea, pe termen scurt şi mediu a numărului suplimentar faţă de cel existent,
de candidaţi pentru funcţii de conducere, elective şi de specialitate corespunzător
cerinţelor realizării obiectivelor înscrise în Programul politic şi în Programul de guvernare
al partidului
• determinarea grupelor de vârstă şi de sex, de profesii şi ocupaţii, de specializări etc., a
căror creştere numerică şi calitativă ar trebui să fie asigurată, cu prioritate, în viitor;
• selectarea candidaţilor pentru funcţii de conducere politice sau în administraţie,
pentru funcţii elective sau de specialitate, precum şi asigurarea verificării şi pregătirii lor
din timp;
• selectarea candidaţilor pentru diversele forme de pregătire politică prin cursuri sau
universităţi/institute de studii politice sau administrative;
• identificarea şi analiza persoanelor a căror activitate este considerată
necorespunzătoare faţă de cerinţele funcţiei.
Programele de utilizare şi dezvoltare a resurselor umane se aprobă şi se pun în aplicare
la nivel naţional de către Comitetul Executiv Naţional, iar la nivel judeţean de către Comitetul
executiv judeţean.

III. SELECTAREA PENTRU FUNCŢII DE CONDUCERE POLITICĂ,

ELECTIVE ŞI DE SPECIALITATE
Comitetul Executiv Naţional şi comitetele executive judeţene răspund de organizarea
sistemului de selectare a membrilor de partid pentru diferite funcţii de conducere politică,
administrativă şi de specialitate.
 Sistemul de evidenţă şi de decizie privind promovarea în astfel de funcţii a membrilor de
partid se prezintă în Anexa nr.2.
Competenţa de decizie asupra promovărilor şi eliberărilor din diferite funcţii aparţine,
după caz, Comitetului Executiv Naţional, Biroului Permanent Naţional şi birourilor executive
judeţene.

Comitetul Executiv Naţional va stabili un sistem diferenţiat de criterii politice şi

profesionale de selectare şi promovare a membrilor de partid pentru funcţii politice,
administrative sau de specialitate, ţinând seama de specificul acestora în diverse domenii de
activitate.

IV. FORMAREA RESURSELOR UMANE

Strategiile de formare, atât cele de la nivel naţional, cât şi cele de la nivel local vor porni
de la obiectivele stabilite de Comitetul Executiv Naţional, precum şi de la priorităţile de formare
a resurselor umane , având ca scop dezvoltarea capacităţilor în următoarele direcţii :
• construirea comunicării directe a PSD cu cetăţenii între campaniile electorale, inclusiv
asimilarea noilor tehnici de comunicare
• realizarea unei vieţi interne de partid permanente , pe baza unui calendar clar de
activităţi
• construirea constantă de evenimente/campanii pe teme locale, regionale şi naţionale, la
care să fie antrenate toate persoanele cu funcţii din partid
• antrenarea simpatizanţilor partidului la politica sa
• producerea regulată de dezbateri în interiorul partidului, ale căror rezultate să fie
fructificate în manifestările din afara acestuia
• internalizarea în partid a agendei europene ( instituţii, politici, directive, reglementări,
procese decizionale, valori, informaţii, resurse, proiecte )
• schimbarea organizaţională – ( audit intern privind modernizarea, asimilarea noilor
mentalităţi, atitudini, comportamente, valori instituţionale)
• comunicarea centru-organizaţii teritoriale în partid pentru a crea şi dezvolta un flux
operativ permanent şi circulaţia informaţiilor interne în timp real
• comunicarea cu şi prin mass-media
• organizarea alegerilor preliminare în partid
• gestiunea colectării cotizaţiei de partid şi a activităţii de colectare de fonduri

a) Niveluri de formare
Politica în acest domeniu se desfăşoară pe mai multe niveluri de formare, fiecăruia
dintre ele revenindu-i un tip specific de proiect educaţional (Anexa nr.3):
• Nivelul teritorial (local, judeţean, regional, naţional): pregătirea membrilor de partid şi a
militanţilor din organizaţia locală comunală, orăşenească, municipală şi judeţeană, a
candidaţilor pentru funcţii din administraţia publică locală (primari, consilieri, etc.)
• Nivelul organizatoric: pregătirea secretarilor organizaţiilor judeţene, a responsabililor cu
imaginea, a celor cu formarea, cu dezbaterile de partid, a creatorilor de evenimente, a
gestionarilor bazelor de date, etc.;
• Nivelul liderilor de vârf ai partidului: perfecţionarea liderilor judeţeni şi centrali ai
partidului, a candidaţilor la funcţiile de miniştri, secretari de stat, parlamentari naţionali şi
europeni ai partidului, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene administrative,
a primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ;
• Nivelul tematic: întâlnirea specialiştilor pe probleme de integrare economică, financiară,
de administraţie locală, etc.;
• Nivelul organizaţiilor conexe: seminarii, traininguri ale organizaţiei de tineret, de femei, ale
diferitelor forumuri sau asociaţii din partid;
 • Nivelul mixt: schimburi de experienţă între organizaţiile partidului din zone diferite ale ţării;
între organizaţii de partid şi organizaţii sindicale, civice, de mediu, internaţionale, etc.

b) Instrumente şi instituţii ale formării

Comitetul Executiv Naţional va stabili anual un program care va cuprinde :
• acţiunile de formare specifice diferitelor categorii de funcţii de conducere politică, a
funcţiilor elective şi de specialitate;
• responsabilităţile organizatorice şi logistice de susţinere a acţiunilor de formare
prevăzute.
Se va dezvolta un parteneriat special cu Institutul Social Democrat „Ovidiu Şincai”,
care îşi va include în programul anual acţiuni specifice privind realizarea obiectivelor din
Programul de formare a resurselor umane aprobat de Comitetul Executiv Naţional.

Programul de formare va fi susţinut şi prin dezvoltarea unor parteneriate cu institute de

cercetare, universităţi şi centre de pregătire (training) din ţară şi din străinătate.
Secretariatul Executiv va studia posibilitatea înfiinţării unui Centru de pregătire a
militanţilor partidului după modelul celor existente pe lângă partidele social democrate şi
socialiste europene şi va prezenta propuneri Comitetului Executiv Naţional până cel mai târziu la
1 septembrie 2005.

V. APRECIEREA ANUALĂ A ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE

ÎN FUNCŢIILE DE CONDUCERE, ELECTIVE ŞI DE SPECIALITATE
Se introduce aprecierea anuală a activităţii desfăşurate de membri de partid cu funcţii de
conducere, elective şi de specialitate, efectuată de către organizaţiile de partid, menită să
contribuie la sporirea responsabilităţii şi să constituie, totodată, un factor de fundamentare a
promovării în activitatea de partid, în funcţii elective, în administraţia de stat, precum şi în alte
instituţii centrale şi locale.
În acest scop se va elabora şi aplica un sistem unitar de urmărire şi de evaluare a
rezultatelor obţinute de membri de partid cu astfel de funcţii. În sistemul informatic de evidenţă
se vor introduce elemente calitative legate de aprecierea activităţii acestora :
• profesionalismul în realizarea sarcinilor;
• experienţa politică şi poziţia activă în dezbateri;
• cursuri sau universităţi/institute de studii politice sau administrative absolvite;
• disciplina de partid reflectată prin prezenţa la adunările şi manifestările de partid, precum
şi plata la zi a cotizaţiei;
• vechimea în partid
• imagine şi prestigiu; abilităţi de comunicare;
• iniţiative în propunerea şi realizarea unor acţiuni de partid.
• limbi străine cunoscute şi utilizarea calculatorului;
În conformitate cu Statutul P.S.D., elementele de apreciere se vor valorifica în cadrul
structurilor de conducere ale organizaţiilor de partid, a adunărilor generale şi conferinţelor de
alegeri, precum şi în activitatea curentă de selectare şi promovare a membrilor de partid în
administraţia publică, precum şi în alte instituţii centrale şi locale.

VI. PROMOVAREA RESURSELOR UMANE

Promovarea în funcţii de conducere politice, elective, administrative şi de specialitate se
va face în strictă concordanţă cu prevederile Statutului şi ale Programului Politic ale PSD.
Pe baza criteriilor şi a competenţelor de decizie pe fiecare nivel de partid se introduce
sistemul de promovare prin hotărâre scrisă pentru toate funcţiile din evidenţa partidului. La
hotărâre se vor anexa: curriculum vitae; declaraţia de avere; declaraţia de interese; declaraţia
că nu a făcut poliţie politică.
 Promovarea într-o funcţie de partid se va lua în discuţie în Comitetul Executiv Naţional
sau în Biroul Permanent Naţional cu avizul consultativ al Direcţiei de resurse umane, precum şi
al Departamentului Consiliului Naţional al PSD.
Nici un membru de partid nu poate fi eliberat dintr-o funcţie, de regulă, decât în prezenţa
sa în cadrul organului de partid care decide această măsură şi pe baza unei motivări scrise.
Pentru promovarea în funcţie a cadrelor din competenţa de decizie a Biroului executiv
judeţean se va solicita avizul consultativ al secretarului responsabil cu resursele umane, precum
şi al vicepreşedintelui organizaţiei judeţene care coordonează domeniul de activitate respectiv.
Promovarea şi eliberarea din funcţii a femeilor şi tinerilor se va face şi cu consultarea
Organizaţiilor de Femei şi Tineret.
Comitetului Executiv Naţional va analiza în trimestrul I al fiecărui an rezultatele obţinute în
politica de resurse umane a partidului pe baza unui raport prezentat de Biroul Permanent
Naţional.
În anexa nr. 4 se prezintă schema privind atribuţiile şi competenţele Comitetului Executiv
Naţional, a Biroului Permanent Naţional, a Secretariatului Executiv şi a Comitetului executiv
judeţean, prevăzute în Programul-cadru privind politica de resurse umane a Partidului Social
Democrat.

*
* *
Se propune discutarea prezentului program-cadru în Congresul Partidului iar, după
aprobare, în termen de 2 luni se vor prezenta Comitetului Executiv Naţional măsurile
organizatorice, tehnice şi logistice de punere în aplicare.
Partidul Social Democrat
Organizaţia……………………… Anexa nr. 1

PROGRAM
privind utilizarea şi dezvoltarea resurselor umane ale P.S.D în perioada 2005-2008
-număr persoane-

Anul
2005 2006 2007 2008
Nr. Indicatori Total din Total din Total din Total din
crt care: care: care: care:
tineri tineri tineri tineri
1. Evoluţia numărului
membrilor de partid pe
grupe de vârstă la
începutul anului
din care:
a) până la 35 ani
din care :
Bărbaţi
Femei
b) între 36 şi 45 ani - - - -
din care:
Bărbaţi - - - -
Femei - - - -
c) între 46 şi 60 ani - - - -
din care:
Bărbaţi - - - -
Femei - - - -
 Anul
2005 2006 2007 2008
Nr. Indicatori Total din Total din Total din Total din care
crt care: care: care: :
tineri tineri tineri tineri

d)peste 60 ani - - - -
din care :

Bărbaţi - - - -
Femei - - - -
2. Funcţii de conducere
politică şi în
administraţie, precum şi
de specialitate la
începutul anului
din care:
a) de conducere
politică de partid şi
în administraţie
din care :
Bărbaţi
Femei
b) de specialitate
din care :
Bărbaţi
Femei
 Anul
2005 2006 2007 2008
Nr. Indicatori Total din Total din Total din Total din care
crt care: care: care: :
tineri tineri tineri tineri

3. Funcţii de conducere
politică şi în
administraţie, precum şi
de specialitate vacante la
începutul anului
din care :
de conducere de
partid si în
administraţie din
care:
Bărbaţi
Femei
a) de specialitate
din care :
Bărbaţi
Femei
4. Rezerva de cadre
din care selectate
pentru :
 Anul
2005 2006 2007 2008
Nr. Indicatori Total din Total din Total din Total din care
crt care: care: care: :
tineri tineri tineri tineri

a) funcţii de
conducere de partid
din care:
Bărbaţi
Femei

b) funcţii în administraţie
din care :

Bărbaţi
Femei
c ) funcţii elective
din care :
Bărbaţi
Femei
d ) funcţii de
specialitate
din care :
Bărbaţi
Femei
 e) din total funcţii de
specialitate:
-în
administraţia
centrală de stat
şi instituţii
centrale
din care :

Anul
2005 2006 2007 2008
Nr. Indicatori Total din Total din Total din Total din care
crt care: care: care: :
tineri tineri tineri tineri

e) din total funcţii de

specialitate:
-în
administraţia
centrală de stat
şi instituţii
centrale
din care :

Bărbaţi
Femei
-în
administraţia
locală de stat
din care:
Bărbaţi
Femei
 Anul
2005 2006 2007 2008
Nr. Indicatori Total din Total din Total din Total din care
crt care: care: care: :
tineri tineri tineri tineri

5. Posibilităţi de
acoperire a
deficitului de
funcţii de
conducere de
partid şi în
administraţie,
precum şi de
specialitate până
la finele anului ,
din care:
a) de conducere de
partid şi în
administraţie
din care :
Bărbaţi
Femei
b) de specialitate
din care :
Bărbaţi
Femei
 Anul
2005 2006 2007 2008
Nr. Indicatori Total din Total din Total din Total din care
crt care: care: care: :
tineri tineri tineri tineri

6. Necesarul
suplimentar de
cadre la începutul
anului
din care :
a) cadre de
conducere de
partid şi în
administraţie
din care :
Bărbaţi
Femei
b) de specialitate
din care :
Bărbaţi
Femei
7. Rezerva de cadre
selectate
din care pentru
:
 Anul
2005 2006 2007 2008
Nr. Indicatori Total din Total din Total din Total din care
crt care: care: care: :
tineri tineri tineri tineri

a) funcţii de
conducere de
partid şi în
administraţie
din care :
Bărbaţi

Femei

b) funcţii elective
din care :

Bărbaţi

Femei

c) funcţii de
specialitate
din care :
Bărbaţi

Femei
 Anul
2005 2006 2007 2008
Nr. Indicatori Total din Total din Total din Total din care
crt care: care: care: :
tineri tineri tineri tineri

d) din total funcţii de

specialitate :
-în administraţia
centrală de stat şi
instituţii centrale
din care :
Bărbaţi
Femei
-în administraţia
locală de stat
din care:
Bărbaţi
Femei
8. Cadre selectate pentru
pregătire prin cursuri sau
universităţi/institute de
studii politice sau
administrative
din care :
Bărbaţi
Femei
 Anul
2005 2006 2007 2008
Nr. Indicatori Total din Total din Total din Total din care
crt care: care: care: :
tineri tineri tineri tineri

9. Îndrumarea şi
sprijinirea unor
cadre în direcţia
frecventării şi
absolvirii unor :

a) instituţii de
învăţământ
superior de
specialitate
din care :
Bărbaţi
Femei
b) masterate
din care :
Bărbaţi
Femei
c) doctorate
din care :
Bărbaţi
Femei
 Anul
2005 2006 2007 2008
Nr. Indicatori Total din Total din Total din Total din care
crt care: care: care: :
tineri tineri tineri tineri

10 Participarea la cursuri
de pregătire
organizate de partide
social democrate din
alte ţări
din care :
Bărbaţi
Femei
11. Organizarea de :
a) alegeri
preliminare pentru
funcţii elective
din care :
Bărbaţi
Femei
b) teste de
specialitate pentru
funcţiile de
specialitate
din care :
Bărbaţi
Femei
 Anul
2005 2006 2007 2008
Nr. Indicatori Total din Total din Total din Total din care
crt care: care: care: :
tineri tineri tineri tineri

c) concursuri pentru
funcţii de
specialitate
din care :
Bărbaţi
Femei
12. Număr participanţi la
cursuri sau
universităţi/institute
de studii politice sau
administrative
din care :
a)cursuri politice
din care:
Bărbaţi
Femei

b)universităţi/institute
de studii politice sau
administrative
din care :
Bărbaţi
Femei
NOTA : Programele se elaborează diferenţiat la nivel central, respectiv judeţean ţinând seama de funcţiile prevăzute în Anexa nr.2
“Sistemul de evidenţă şi decizie privind promovarea în funcţii “
 Anexa nr. 2

SISTEMUL DE EVIDENŢĂ ŞI DECIZIE

PRIVIND PROMOVAREA IN FUNCŢII

Nr. Crt. Denumirea funcţiei

I. LA NIVEL CENTRAL
A. LA NIVELUL COMITETULUI EXECUTIV NAŢIONAL
a. FUNCŢII POLITICE
1 Lider grup parlamentar
2 Membru cu funcţie în conducerile celor două Camere ale Parlamentului
3 Preşedinte de comisie permanentă la Camera Deputaţilor şi Senat
4 Secretar executiv al Consiliului Naţional
5 Preşedinte Departament al Consiliului Naţional
6 Preşedinte Organizaţie judeţeană
7 Preşedinte Executiv organizaţie judeţeană
8 Preşedinte TSD
9 Preşedinte Organizaţie de femei
10 Director Institutul Social Democrat
b. FUNCŢII ÎN ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ ŞI LOCALĂ
1 Ministru de stat, ministru, consilier de stat, secretar de stat
2 Şef al structurilor din administraţia centrală
3 Preşedinte agenţie guvernamentală
4 Preşedinte Consiliu Judeţean
5 Primar general al municipiului Bucureşti
B. LA NIVELUL BIROULUI PERMANENT NAŢIONAL
a. FUNCŢII POLITICE
1 Vicepreşedinte departament al Consiliului Naţional
2 Secretar departament al Consiliului Naţional
3 Vicepreşedinte organizaţie judeţeană
4 Secretar executiv organizaţie judeţeană
5 Vicelider şi secretar de grup parlamentar
6 Vicepreşedinte şi secretar în comisiile permanente ale Parlamentului
7 Membru în conducerea autorităţii publice supuse controlului Parlamentului
8 Preşedinte organizaţie municipală reşedinţă de judeţ (org. sector M.Bucureşti)
9 Vicepreşedinte TSD
10 Vicepreşedinte organizaţie femei
b. FUNCŢII ÎN ADMINISTRAŢIA LOCALĂ
1 Vicepreşedinte Consiliu Judeţean
2 Primar municipiu reşedinţă de judeţ (de sector al municipiului Bucureşti)

Nr. Crt. Denumirea funcţiei

C. LA NIVELUL SECRETARIATULUI EXECUTIV NAŢIONAL

a. FUNCŢII LA CONSILIUL NAŢIONAL
1 Consilier
2 Expert
3 Director administrativ
3 Contabil şef
4 Şef serviciu
5 Referent de specialitate
 II. LA NIVEL JUDEŢEAN
A. LA NIVELUL COMITETULUI EXECUTIV JUDEŢEAN
a. FUNCŢII POLITICE
1 Şef direcţie de specialitate a Consiliului Judeţean
2 Secretar
3 Preşedinte organizaţie municipală ( alta decât organizaţia din reşedinţa de judeţ )
4 Preşedinte organizaţie judeţeană TSD
5 Preşedinte organizaţie judeţeană de femei
b. FUNCŢII ÎN ADMINISTRAŢIA LOCALĂ
1 Consilier judeţean
2 Primar municipiu ( altul decât reşedinţă de judeţ )
3 Şef serviciu deconcentrat
B. LA NIVELUL BIROULUI PERMANENT JUDEŢEAN
a. FUNCŢII POLITICE
1 Preşedinte organizaţie orăşenească şi comunală
2 Vicepreşedinte organizaţie teritorială
3 Secretar organizaţie teritorială
4 Vicepreşedinte organizaţie judeţeană TSD
5 Vicepreşedinte organizaţie judeţeană de femei
6 Preşedinte organizaţie teritorială TSD
7 Preşedinte organizaţie teritorială femei
b. FUNCŢII ÎN ADMINISTRAŢIA LOCALĂ
1 Primar de oraş, comună
2 Consilier local
Celelalte funcţii se ţin în evidenţa organizaţiilor teritoriale de partid, a organizaţiilor de
femei şi de tineret.

TIPURI DE RESURSE UMANE ŞI PROIECTE
EDUCAŢIONALE
TIPURI DE RESURSE UMANE
Cercul simpatizanţilor
Cercul militanţilor din organizaţiile
locale rurale
Cercul militanţilor din organizaţiile
locale urbane
Cercul liderilor de organizaţii rurale
Cercul liderilor de organizaţii judeţene
Cercul liderilor judeţeni şi naţionali ai
partidului
Aspirantii la cariere publice locale
Aspiranţii la cariere politice de nivel
naţional
Aspiranţii la cariere diplomatice / de
politică externă
Aparatul tehnic al Consiliului Naţional
Aparatul tehnic al Consiliilor Judeţene
de partid
Cercul militanţilor tineri
Cercul militanţilor femei
Cercuri profesionale (specialisti)
.
Anexa nr. 3
TIPURI DE PROIECTE
EDUCAŢIONALE
Şcoli de weekend de socializare politică
Cercuri de discuţii
Schimburi de experienţă
Training-uri specializate
Seminarii, cercuri de dezbateri
Instruiri judeţene, seminarii, dezbateri,
schimburi de experienţă zonale
Instruiri la Consiliul Naţional, seminarii,
dezbateri, schimburi de experienţă
regionale
Instruiri de tip cadre de conducere de
vârf (top management)
Traininguri de administraţie publică,
Universitatea de Vară, traininguri pe
agende parlamentare sau ministeriale,
Conferinţa anuală de idei
Instruiri de tip cadre de conducere de
vârf (top management)
Instruiri, teste, simulări
Şcoli de vară, Şcoli de dezbateri
Scoli de primăvară, Şcoli de dezbateri
Schimburi de experienţă, mese rotunde,
seminarii
 Anexa nr. 4

Program-cadru
privind politica de resurse umane a Partidului Social Democrat
-Atribuţii si competenţe-

Comitetul Executiv Naţional Biroul Permanent Naţional Secretariatul Executiv Comitetul Executiv judeţean

Aprobarea şi aplicarea la
nivel naţional a planurilor
de resurse umane ( R.U. )
Analiza anuală în trim I a
rezultatelor politicii de R.U.
Aprobarea sistemului de
selectare şi promovare în
funcţii
Aprobarea programului
anual de formare a R.U.
Aprobarea sistemului de
evidenţă şi decizie privind
promovarea în funcţii
Decizii de promovare în
funcţii potrivit competenţei
Analiza proiectelor de program
privind utilizarea şi dezvoltarea
R.U.
Aprobarea proiectului
raportului privind rezultatele
obţinute în politica de R.U.
Elaborarea proiectului
sistemului de selectare şi
promovare în funcţii
Analiza şi definitivarea
programului anual de formare a
R.U.
Decizii cu privire la promovarea
în funcţii potrivit competenţei
Elaborarea proiectelor de program
privind utilizarea şi dezvoltarea
R.U.
Elaborarea proiectului de raport
privind rezultatele obţinute în
politica de R.U.
Elaborarea proiectului de sistem de
selectare şi promovare în funcţii
Elaborarea proiectului de program
anual de formare a R.U.
Emiterea de avize consultative
privind promovarea în funcţii
Coordonarea sistemului informatic
de evidenţă a membrilor de partid
Elaborarea proiectelor de
program privind utilizarea şi
dezvoltarea R.U. şi aplicarea
lor
Informarea Biroului
Permanent Naţional în
legătură cu evoluţia
principalilor indicatori ai R.U.
Selectarea pentru funcţii de
conducere politică, electivă şi
de specialitate
Propuneri pentru programul
anual de formare a R.U. şi
urmărirea aplicării lui
Decizii privind promovarea în
funcţii potrivit competenţei
Actualizarea bazei de date a
sistemului informatic de
evidenţă a membrilor PSD
Completarea fişelor de
apreciere
 PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

REZOLUŢIA
Congresului Partidului Social Democrat
privind
aderarea României la Uniunea Europeană

- Bucureşti, 21 aprilie 2005 -

 REZOLUŢIA
CONGRESULUI PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
PRIVIND
ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Salutând votul favorabil al Parlamentului European privind aderarea României şi Bulgariei la

Uniunea Europeană;

Apreciind la cel mai înalt nivel conţinutul şi termenii Tratatului Comun de Aderare a
României şi Bulgariei la Uniunea Europeană;

Considerând încheierea negocierilor de aderare în anul 2004 ca un pas esenţial pentru

pregătirea aderării României la Uniunea Europeană;

Reamintind că în timpul guvernării social-democrate din perioada 2001-2004 au fost create

instrumentele necesare coordonării, monitorizării şi controlului privind îndeplinirea angajamentelor
asumate în relaţia cu Uniunea Europeană;

Reafirmând convingerea membrilor, simpatizanţilor şi votanţilor Partidului Social Democrat

că aderarea la Uniunea Europeană este cea opţiunea esenţială pentru modernizarea administraţiei
publice, justiţiei şi economiei româneşti;

Congresul Partidului Social Democrat:

Susţine, prin toate mijloacele, procesul de integrare a României în structurile europene;

Din postura de partid de opoziţie, Partidul Social Democrat îşi asumă toată
responsabilitatea pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007;

Prin Grupul social-democrat din Parlament susţine proiectele legislative cu relevanţă

comunitară şi se implică în procesul de monitorizare a felului în care Guvernul României şi
administraţia locală îndeplinesc criteriile de aderare, implementează legislaţia europeană, pun în
aplicare angajamentele în relaţia cu Uniunea Europeană şi asigură un grad sporit de armonizare cu
standardele europene;

Invită toate partidele politice parlamentare şi neparlamentare din România să depună

eforturi în vederea asigurării unui grad corespunzător de informare a cetăţenilor privind drepturile şi
obligaţiile comunitare;

Îşi asumă răspunderea, prin PSD, faţă de cetăţenii României şi colegii noştri din Partidul
Socialiştilor Europeni, de a se dedica valorilor, construcţiei europene şi aplicării cu succes a
proiectului european în România;

Are convingerea că Uniunea Europeană, la care va adera curând şi România, se va

dezvolta economic în aşa fel încât va aplica modelul social european în beneficiul tuturor cetăţenilor
Europei unite, solidare şi stabile;

Susţine contribuţia consistentă a României la politica externă comună şi de securitate

europeană, fiind convins că ţara noastră poate avea o contribuţie însemnată în aplicarea politicii de
vecinătate a Uniunii Europene;
 Are convingerea că aderarea României la structurile Uniunii Europene va aduce un spor de
capacitate instituţională, economică şi politică, în condiţiile păstrării nealterate a specificului naţional
al culturii şi civilizaţiei româneşti;

Declară că social-democraţii români vor depune toate eforturile ca integrarea României în

structurile europene să devină vizibilă în activitatea cotidiană a cetăţenilor, a societăţilor comerciale
şi administraţiei publice centrale şi locale din România;

Este solidar cu valorile europene fundamentale, aşa cum sînt înscrise în Tratatele de bază
ale Uniunii Europene şi va depune eforturi sistematice de a le promova în rândul cetăţenilor români;

Asigură statele vecine României care nu sînt încă membre ale Uniunii Europene că vor
coopera la toate nivelele, inclusiv la nivelul Partidului Social democrat şi al societăţii civile, pentru
înfăptuirea aspiraţiilor de aderarea a acestor state;

Asigură cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene că românii doresc sincer să devină
membri ai Uniunii în calitate de constructori şi apărători de încredere ai valorilor, modelelor şi
instituţiilor comunitare.
 PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

REZOLUŢIA
Congresului Partidului Social Democrat
privind
evoluţiile din Republica Moldova

- Bucureşti, 21 aprilie 2005 -

 REZOLUŢIA
CONGRESULUI PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
PRIVIND
EVOLUŢIILE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Evaluând ultimele evoluţii politice din Republica Moldova şi poziţionarea partidului faţă de
dezvoltarea relaţiilor României cu statul vecin de peste Prut şi din perspectiva politicii noii vecinătăţi
a Uniunii Europene.
Luând în considerare comunitatea de limbă, istorie şi tradiţii dintre România şi Republica
Moldova – comunitate care asigură baza unei necesare solidarităţi şi colaborări pentru stabilitatea
în regiune şi prosperitatea cetăţenilor celor două state româneşti;
Reamintind că România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa de stat a
Republicii Moldova şi a sprijinit recunoaşterea acestuia ca subiect de drept internaţional prin
primirea în O.N.U. şi alte organisme internaţionale;
Având în vedere faptul că frontiera dintre România şi Republica Moldova va mai reprezenta
pentru o perioadă graniţa de răsărit a NATO şi Uniunii Europene, ceea ce conferă celor două state
o răspundere deosebit de importantă în promovarea securităţii şi păcii în zonă;
Salutând recentele luări de poziţii pro – europene ale majorităţii forţelor politice din
Republica Moldova exprimate cu prilejul alegerilor parlamentare şi nutrind speranţa că acestea vor
fi concretizate în acţiuni politice în perioada următoare;
Subliniind pericolul pe care îl reprezintă nesoluţionarea aşa numitului “conflict îngheţat” din
Transnistria pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, precum şi pentru securitatea şi
colaborarea pe continent;
Considerând că aprofundarea transformărilor democratice şi promovarea cu consecvenţă a
principiilor şi normelor europene sunt fundamentale pentru apropierea şi, în perspectivă, aderarea
la Uniunea Europeană a Republicii Moldova,

Congresul decide asupra următoarelor obiective pe care Partidul Social Democrat din
România le va urmări în relaţia cu Republica Moldova:

Partidul Social Democrat va sprijini, pe mai departe, consolidarea independenţei,

integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldovei precum şi a destinului nostru european
comun;
Încurajează forţele politice din Republica Moldova să promoveze, cu fermitate,
transformările politice democratice în conformitate cu obligaţiile asumate de autorităţi în cadrul
Planului de Acţiune cu Uniunea Europeană, precum şi cu solicitările repetate ale Consiliului Europei
şi în relaţiile cu alte organisme internaţionale drept pre-condiţie pentru realizarea proiectului său
european;
Îndeamnă partidele politice din Federaţia Rusă să solicite autorităţilor acestei ţări să îşi
îndeplinească obligaţiile asumate cu prilejul Summit-ului NATO de la Istanbul din 1999 privind
retragerea trupelor şi armamentului din Transnistria - parte integrantă a Republicii Moldova;
Susţine intensificarea eforturilor pentru găsire unei soluţii politice în conflictul transnistrean
sub egida OSCE, prin luarea în considerare a intereselor legitime ale tuturor cetăţenilor acestei ţări,
de păstrare a unităţii statale, integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova. Apreciază că
asocierea Uniunii Europene, a Statelor Unite şi recuplarea României la efortul politico-diplomatic ar
reprezenta cadrul propice pentru găsirea unei soluţii viabile la problematica transnistreană.
Solicită opiniei publice internaţionale sprijin pentru eliberarea neîntârziată a celor 3 patrioţi
români aflaţi pe nedrept în temniţele transnistrene, precum şi respectarea, în teritoriul din stânga
Nistrului, a dreptului populaţiei moldoveneşti la conservarea limbii române şi a grafiei latine;
Partidul Social Democrat face apel către toate forţele politice şi autorităţile din România să
coopereze pentru elaborarea unei strategii naţionale care să aibă ca finalitate cultivarea identităţii
naţionale, culturale şi religioase a populaţiei româneşti de peste Prut, promovarea unor strânse
raporturi politice, economice şi culturale între Bucureşti şi Chişinău.
Partidul Social Democrat îşi reafirmă hotărârea de a coopera strâns cu PES şi IS pentru
sprijinirea forţelor politice democratice din Republica Moldova, pentru crearea unei alternative de
centru-stânga credibile şi europene în această ţară.
 PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

REZOLUŢIA
Congresului Partidului Social Democrat
privind
independenţa puterii judecătoreşti şi
eliminarea imixtiunii politicului în justiţie

- Bucureşti, 21 aprilie 205 -

 REZOLUŢIA
CONGRESULUI PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
PRIVIND
INDEPENDENŢA PUTERII JUDECĂTOREŞTI ŞI
ELIMINAREA IMIXTIUNII POLITICULUI ÎN JUSTIŢIE

Reafirmând că statul de drept este fundamental pentru funcţionarea mecanismului

democratic în România;
Declarând că echilibrul puterii executive, legislative şi judecătoreşti în statul român este
esenţial pentru ca autoritatea publică să asigure accesul egal al tuturor cetăţenilor la drepturile şi
obligaţiile sociale;
Luând în considerare că în timpul guvernării social-democrate din perioada 2001-2004 a
început construcţia instituţională a independenţei puterii judecătoreşti în România;
Reamintind opiniei publice, guvernului Tăriceanu şi Preşedintelui Traian Băsescu că
guvernarea social-democrată a constituit toate resursele financiare şi legislative necesare
modernizării puterii judecătoreşti;
Având convingerea că în statul român contemporan nimeni nu poate fi şi nu trebuie să fie
mai presus de lege;
Conştient că, în calitate de membru al Uniunii Europene, România trebuie să asigure
resursele, condiţiile legale şi spiritul public necesar funcţionării justiţiei ca putere independentă şi
pilon al statului de drept;
Recunoscând că eforturile din perioada 2001-2004 nu au reuşit, întotdeauna, să reducă
insatisfacţia publică faţă de rezultatele luptei anti-corupţie şi de calitatea puterii judecătoreşti,

Congresul Partidul Social Democrat

Condamnă cu fermitate comportamentul unor membri şi simpatizanţi ai Partidului Social

Democrat care au întreprins acţiuni nelegale;
Invită instituţiile abilitate ale statului să depună eforturi pentru strângerea probelor şi
acţionarea în judecată a celor dovediţi vinovaţi de acte de corupţie, proastă gestiune sau neglijenţă
în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
Se opune categoric încercărilor Preşedintelui Traian Băsescu şi Guvernului Tăriceanu de a
limita atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, de a schimba natura şi rolul Parchetului
Naţional Anticorupţie şi de a folosi pârghiile puterii executive pentru a influenţa poliţia, parchetele şi
instanţele judecătoreşti;
Condamnă încercările Guvernului actual şi ale partidelor de centru-dreapta de a promova
clientela politică la nivelul poliţiei, parchetelor şi instanţelor judecătoreşti;
Denunţă încercările preşedintelui Traian Băsescu de a influenţa cursul anchetelor prin
intervenţii arbitrare în mass-media internă şi internaţională;
Avertizează Guvernul Tăriceanu şi pe preşedintele Traian Băsescu de consecinţele grave ale
încălcării legii funcţionarului public şi ale autonomiei decizionale a administraţiei publice centrale
prin schimbări arbitrare ale personalului calificat şi presiuni asupra conducerii serviciilor
deconcentrate;
Se opune încercărilor Guvernului Tăriceanu de a reorganiza autorităţile de reglementare şi de
a le repune sub control politic;
Insistă pe lângă Primul ministru Călin Popescu Tăriceanu să se treacă de urgenţă la aplicarea
pachetului de legi privind independenţa justiţiei, respectiv, Legea nr. 303 privind statutul
magistraţilor, Legea nr. 304 privind organizarea judiciară, Legea nr. 317 privind organizarea şi
funcţionarea CSM, prin care s-a deschis drumul spre modificarea statutului magistraţilor, s-a
asigurat selecţia transparentă şi în funcţie de competenţa acestora şi s-au pus bazele reformării
instituţiilor sistemului de justiţie;
 Confirmă sprijinul Partidului Social Democrat pentru reforma mecanismelor şi procedurilor
judiciare care trebuie să se concentreze pe gestionarea cauzelor, organizarea instanţelor,
reexaminarea structurii jurisdicţionale a instanţelor, simplificarea regulilor în interiorul instanţelor,
promovarea mecanismelor de soluţionare alternativă a cauzelor şi întărirea colaborării cu celelalte
structuri ale puterii judecătoreşti;
Sprijină cu hotărâre întărirea independenţei sistemului judiciar, prin introducerea de
mecanisme pentru implementarea autonomiei funcţionale şi financiare a puterii judecătoreşti,
prevăzută prin Constituţie, pentru creşterea responsabilităţii magistraţilor şi pentru crearea unor
politici de personal şi financiare care să îmbunătăţească flexibilitatea sistemului judiciar;
Susţine dezvoltarea politicii de resurse umane sistemului judiciar – magistraţii şi personalul
auxiliar;
Se declară profund favorabil reformei privind normele de integritate care trebuie orientată
spre stabilirea unui cod deontologic unificat pentru magistraţi, avocaţi, notari şi personalul
instanţelor, spre îmbunătăţirea sistemului de numire a magistraţilor, întărirea sistemului disciplinar,
adoptarea unor politici de avertizare adecvată şi extinderea participării societăţii civile în
combaterea faptelor de corupţie;
Militează consecvent pentru asigurarea accesului la justiţie pentru persoanele defavorizate,
ceea ce presupune eforturi pentru îmbunătăţirea accesului cetăţenilor cu venituri mici la informaţii
si servicii judiciare;
Reafirmă convingerea membrilor, simpatizanţilor şi votanţilor Partidului Social Democrat că
singura autoritate constituţională care poate să se implice în problemele interne ale justiţiei este
Consiliul Superior al Magistraturii - garantul independenţei justiţiei.
 PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

REZOLUŢIA
Congresului Partidului Social Democrat
privind
abuzurile puterii din administraţia publică centrală şi locală

- Bucureşti, 21 aprilie 2005 -

 REZOLUŢIA
CONGRESULUI PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
PRIVIND
ABUZURILE PUTERII DIN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ CENTRALĂ ŞI LOCALĂ

Luând în considerare abuzurile vizibile ale Guvernului de centru-dreapta în aplicarea

algoritmului de coaliţie la toate nivelurile administraţiei publice locale şi centrale;
Observând că la aproape patru luni de la instalare Guvernul Tăriceanu şi Preşedintele Traian
Băsescu sînt preocupaţi exclusiv în a-şi satisface clientela politică prin promovarea rudelor,
prietenilor şi cunoştinţelor în funcţii de demnitate publică;
Îngrijorat că fondurile destinate dezvoltării administraţiei publice centrale şi locale au fost
reduse arbitrar ca urmare a măsurilor fiscale hazardate promovate de actuala coaliţie de centru-
dreapta;
Luând act de blocajul real şi atmosfera de neîncredere şi derută înregistrate la nivelul instituţiilor
administraţiei publice centrale şi locale determinate de aplicarea discriminatorie a algoritmului politic
şi a protocoalelor secrete de împărţire a conducerii serviciilor deconcentrate;
Înregistrând, cu profundă îngrijorare, atitudinea sfidătoare a coaliţiei şi a Preşedintelui Traian
Băsescu de a încălca principiile democratice, prin încercarea de a schimba rezultatele alegerilor
locale din anul 2004, forţând schimbarea administrativă a preşedinţilor, vicepreşedinţilor consiliilor
judeţene şi a viceprimarilor care aparţin opoziţiei social democrate;
Afirmând că schimbarea prin demiteri în afara legii sau prin presiuni inimaginabile a sute de
funcţionari publici din administraţia publică locală şi centrală, concomitent cu trecerea altora la fel de
ilegal în funcţii inferioare, a bulversat puternic acţiunea de implementare a legislaţiei europene şi a
perturbat procesul de decizie în relaţia cu cetăţeanul;

Asistând la ignorarea şi încălcarea legilor în vigoare, printre care: statutul funcţionarilor

publici, Codul Muncii, legea 161 şi alte reglementări care garantează statutul şi raporturile de
muncă ale funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia publică centrală şi
locală,
Înţelegând că Guvernul Tăriceanu şi Preşedintele Băsescu încearcă să-şi ascundă
incapacitatea executivă, erorile de guvernare şi servilismul faţă de cerinţele marelui capital prin
vânătoarea sistematică a persoanelor cu convingeri social democrate,

Congresul Partidului Social Democrat cere cu fermitate:

Încetarea imediată a hărţuirii şi înlăturării din funcţii a funcţionarilor publici din administraţia
centrală şi locală;
Oprirea oricăror acţiuni de repetare a cederizării instituţiilor publice şi a autorităţilor de stat
centrale şi locale care ameninţă stabilitatea funcţionarilor publici;
Respectarea statutului funcţionarului public şi a legislaţiei în vigoare cu privire la criteriile de
încadrare a funcţionarilor publici, evaluare, promovare, sancţionare şi schimbare din funcţie a
acestora;
Respectarea voinţei electoratului exprimată la alegerile locale şi încetarea presiunilor asupra
aleşilor locali ai opoziţiei şi a tentativelor de înlocuire a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor Consiliilor
Judeţene, prin hărţuirea acestora şi încercările tendenţioase de modificare a legislaţiei;
Respectarea normelor europene asumate de România în ceea ce priveşte profesionalizarea
si depolitizarea administraţiei, o atenţie aparte trebuind a se acorda instituţiei prefecturii pentru
intrarea reală a prefectului in corpul înalţilor funcţionari publici;
 Respectarea de către prefecţii coaliţiei de centru dreapta a statutului lor de reprezentant al
Guvernului in teritoriu, chemat să impună respectarea legii şi a principiilor statului de drept; solicită
prefecţilor să înceteze ingerinţele în numirea şi schimbarea din funcţie a personalului din serviciile
deconcentrate.
Solicită ca Primul ministru Călin Popescu Tăriceanu şi toţi membrii Cabinetului să nu mai
iniţieze, permită sau să patroneze abuzuri dictate de algoritmul politic al partidelor Coaliţiei;
Atrage atenţia preşedintelui Traian Băsescu să analizeze aceste abuzuri, să constate că
acestea perturbă funcţionarea corectă şi normală a administraţiei publice periclitând stabilitatea
politică şi stabilitatea statului de drept şi să-şi exercite rolul constituţional de a veghea la
respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.
 PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

REZOLUŢIA
Congresului Partidului Social Democrat
privind
aspectele stării de sănătate în România

- Bucureşti, 21 aprilie 2005 -

 REZOLUŢIA
CONGRESULUI PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
PRIVIND
ASPECTELE STĂRII DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA

Considerînd că sistemul sanitar public şi privat trebuie să fie o prioritate a fiecărei guvernări
democratice din România;
Avînd în vedere că populaţia României este supusă procesului de îmbătrînire
demografică şi că mortalitatea infantilă este încă una din cele mai ridicate din Europa;
Afirmînd că serviciile de sănătate publică au o contribuţie hotărîtoare la creşterea produsului
intern brut şi la menţinerea stării de sănătate a cetăţenilor din România;
Apreciind eforturile personalului de specialitate din sistemul sanitar public şi privat pentru a-
şi îndeplini misiunea nobilă în condiţiile unor resurse financiare şi materiale limitate;
Reamintind că Guvernul Social Democrat din perioada 2001-2004 a fost primul guvern al
României post-revoluţionare care a elaborat şi a pus în practică un program de reformă a
serviciilor sanitare publice, prin creşterea resurselor bugetare, descentralizare, reorganizare şi
adoptarea unor standarde profesionale şi etice în conformitate cu cele mai bune practici
europene;
Luînd notă de îngrijorarea cetăţenilor României cu privire la introducerea unor criterii bazate
pe profit şi pe interesele marelui capital de către actuala guvernare de dreapta în organizarea şi
funcţionarea serviciilor publice de sănătate.

Congresul Partidului Social Democrat

Condamnă atitudinea sfidătoare a Guvernului Tăriceanu şi Preşedintelui Traian Băsescu

faţă de necesităţile financiare şi materiale ale sectorului de sănătate publică din România.
Acuză Guvernul Tăriceanu şi pe Preşedintele Băsescu de subordonare faţă de interesele
mercantile ale unui grup restrîns de afacerişti în domeniul medical.
Cere Guvernului Tăriceanu să deschidă o dezbatere publică şi profesională cu privire la
sistemul de compensare, indiferent de orientarea politică a profesioniştilor, în vederea revizuirii
sistemului introdus la începutul anului 2005 care limitează accesul grupurilor sociale
defavorizate la tratament şi medicaţie adecvată.
Cere Ministerului Sănătăţii să prevadă resursele bugetare adecvate finanţării Programelor
Naţionale de Tratament pentru diabet, cancer şi SIDA.
Face responsabil Guvernul Tăriceanu de oprirea reformei sistemului sanitar din Romînia,
care presupune accentuarea prevenirii îmbolnăvirilor, întărirea reţelei medicale a medicilor de
familie prin sprijinirea în dotarea cu aparatură şi instruire continuă şi în special dezvoltarea
centrelor medico-sociale.
Invită personalul sanitar de toate categoriile, indiferent de orientarea politică, să informeze
publicul şi mass-media despre politizarea excesivă a conducerii sistemului public de sănătate în
guvernarea de coaliţie de centru-dreapta.
 PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

REZOLUŢIA
Congresului Partidului Social Democrat
privind
politica fiscală

- Bucureşti, 21 aprilie 2005 -

 REZOLUŢIA
CONGRESULUI PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
PRIVIND
POLITICA FISCALA

Evaluând ultimele decizii politice ale guvernului Tăriceanu cu privire la politica fiscala si
consecinţele pe care acestea le au asupra tuturor cetăţenilor ţării,

Luând in considerare efectele de majorare a accizelor, a impozitului pe microintreprinderi, a

impozitelor pe dobânzi, a impozitelor pe valorile imobiliare, precum si introducerea de accize pe
energia electrica si combustibilul folosit de către populaţie pentru încălzire;

Subliniind efectele negative ale introducerii cotei unice de impozitare prin diminuarea
drastică a veniturilor bugetare şi destabilizarea sistemului macro-economic,

Reamintind că toate aceste măsuri vor conduce, pentru prima dată în ultimii patru ani, la o
rectificare negativă bugetară in sensul diminuării cheltuielilor publice pentru programe sociale,
pentru sănătate, pentru agricultura şi pentru alte proiecte de investiţii;

Considerând ca asemenea măsuri sunt in totală neconcordanţă cu necesităţile oamenilor,

cu aspiraţiile lor la o viata mai bună, conducând în final la o percepţie negativă vis-à-vis de ceea ce
înseamnă procesul de integrare europeană si care afectează nivelul de trai al tuturor,

Partidul Social Democrat va milita in perioada următoare pentru îmbunătăţirea sistemului

fiscal, precum si pentru adoptarea unui program social adecvat cerinţelor romanilor.
Partidul Social Democrat va susţine reechilibrarea bugetului de stat, de intolerantă faţă de
cei care nu îşi plătesc la timp impozitele si taxele; va milita pentru continuarea reformei
administraţiei fiscale, ceea ce va conduce la o îmbunătăţire substanţială a colectării veniturilor si la
punerea in practica a programelor sociale de care România are nevoie.
Partidul Social Democrat solicită opiniei publice susţinerea schimbării acestui tip de politică
fiscală, prin care se adânceşte polarizarea socială, se accentuează ariile sărace şi, nu în ultimul
rând, se impune sistemul de a lua de la săraci şi a da la cei bogaţi, într-o societate românescă în
care cei săraci reprezintă cei mai mulţi.
Partidul Social Democrat îşi reafirmă hotărârea de a-i susţine pe cei mulţi, pe cei cu nevoi
reale de sprijin social din partea statului, pe cei care au nevoie de medicamente compensate, pe
ţăranii care trebuiesc sprijiniţi în demersul lor pentru cultivarea pământului, şi pe toţi cei care cred în
valorile social democrate, de echitate socială.
 PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

REZOLUŢIA
Congresului Partidului Social Democrat
privind aspectele ecologice ale dezvoltării durabile a României

- Bucureşti, 21 aprilie 2005 -

 REZOLUŢIA
CONGRESULUI PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
PRIVIND
ASPECTELE ECOLOGICE ALE DEZVOLTĂRII DURABILE A ROMÂNIEI

Preocupat de conservarea resurselor de mediu, în condiţiile accelerării dezvoltării economice

a României;
Recunoscând dreptul generaţiilor prezente şi viitoare de a se bucura de un mediu natural
nealterat şi propice evoluţiei organice a societăţii;
Evidenţiind necesitatea unor politici publice integrate, care să aloce resurse pentru păstrarea
şi evoluţia naturală a resurselor de mediu;
Cunoscând cerinţele cetăţenilor României privind reducerea poluării şi angajamentele
asumate de autorităţile româneşti în procesul de integrare euro-atlantică privind conservarea
mediului ambiant;
Apărând dreptul inalienabil al cetăţenilor României de a se bucura de un mediu natural
nepoluat şi prietenos;
Recunoscând rolul factorilor de mediu în creşterea economică durabilă şi sustenabilă a
României, ca element esenţial al reducerii decalajelor faţă de ţările avansate din punct de vedere
economic;
Afirmând că protecţia activă a resurselor de mediu este un obiectiv central al politicilor social-
democrate;

Congresul Partidului Social Democrat

Afirmă că protecţia activă a mediului trebuie să devină una dintre contribuţiile cele mai
importante ale României la patrimoniul european şi universal,
Condamnă exploatarea sălbatică a resurselor naturale, care pune în pericol dezvoltarea
economică şi socială a României,
Cere guvernului de centru-dreapta să continue programele şi investiţiile în protejarea
mediului natural, aşa cum au fost iniţiate de Guvernul Social Democrat în perioada 2001-2004 şi au
fost aprobate de Parlamentul României,
Solicită ca Guvernul Tăriceanu şi Preşedintele Traian Băsescu să nu reducă investiţiile în
domeniul depoluării, refacerii ecologice a teritoriului României şi să nu accepte scăderea investiţiilor
obligatorii ale societăţilor comerciale cu capital privat pentru reducerea poluării şi ridicarea
standardelor de calitate ecologică,
Invită societăţile comerciale cu capital privat să achiziţioneze tehnologii de mediu şi să
creeze locuri de muncă în toate sectoarele economice legate de protecţia mediului ambiant,
Încurajează dezbaterile publice cu societatea civilă , având ca scop facilitarea dialogului dintre
factorii de decizie, specialişti şi oameni politici asupra unor probleme pe termen lung, în privinţa protecţiei
active a resurselor de mediu,
Se angajează să monitorizeze activitatea Guvernului şi în special activitatea de legiferare,
respectarea procedurilor legislative şi implementarea legislaţiei europene armonizate referitoare la
sectoarele de mediu,
Cere consilierilor locali, primarilor şi parlamentarilor social-democraţi să pună în
aplicare principiile Agendei 2000, care pot determina creşterea eforturilor puterilor publice pentru
protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă;
Iniţiază un program propriu pentru promovarea educaţiei şi a pregătirii de specialitate, pentru
implementarea tehnologiilor de mediu şi generarea unor comportamente adecvate ale
cetăţenilor în raport cu mediul natural şi cu folosirea raţională a resurselor.
 PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

REZOLUŢIA

Congresului Partidului Social Democrat

privind
promovarea unui parteneriat real între femei şi bărbaţi
în viaţa publică românească

- Bucureşti, 21 aprilie 2005 -

 REZOLUŢIA
CONGRESULUI PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
PRIVIND
PROMOVAREA UNUI PARTENERIAT REAL ÎNTRE FEMEI ŞI BĂRBAŢI ÎN VIAŢA PUBLICĂ
ROMÂNEASCĂ

Luând în considerare opţiunea doctrinară a Partidului Social Democrat pentru promovarea

în spaţiul public, în toate structurile de decizie politică, administrativă si legislativă a femeilor, pe
criteriile valorii personale, performanţelor profesionale şi capacităţii de antrenare a schimbărilor
pozitive în societate.
Subliniind că promovarea democraţiei paritare în spaţiul public românesc este un pas
necesar către asimilarea valorilor culturii politice europene in care dorim, ca partid si ca societate,
sa ne integram, si pe care avem datoria sa le promovam.
Având în vedere că Partidul Social Democrat recunoaşte şi susţine egalitatea de şanse între
femei şi bărbaţi.
Reamintind că Partidul Social Democrat susţine parteneriatul între femei si bărbaţi având la
baza afirmarea egalităţii competitive la dialog şi dezbatere, la resurse si decizie.
Luând în considerare recomandarea Internaţionalei Socialiste privind promovarea femeilor
in viata publica

Congresul Partidului Social Democrat,

Consideră ca necesară asigurarea unei reprezentări în structurile de conducere la toate
nivelurile a unui număr de femei proporţional cu ponderea acestora în partid, dar nu mai puţin de
25%.
Susţine creşterea gradului de reprezentare a femeilor pe listele electorale ale partidului de
minim 25% din totalul locurilor eligibile la alegerile locale, parlamentare si euro-parlamentare.
Asigură consultarea organizaţiilor de femei în toate activităţile de promovare a acestora în
structurile de partid, administrative si legislative.
Sprijină crearea unui sistem intern de competiţie.
Încurajează un nou mod de colaborare între bărbaţi şi femei pentru acceptarea acestora
drept parteneri egali de dialog si cooperare.
Încurajează un nou mod de abordare şi înţelegere reciprocă a problemelor specifice de gen.
Îndeamnă la examinarea structurilor de partid, a mecanismelor şi a practicilor care duc la
discriminarea femeilor ce activează în politică şi înlocuirea acestor practici cu alternative menite să
crească interesul, potenţialul şi capacităţile de participare ale femeilor în politică.
Susţine promovarea în dezbaterea publică a temelor democraţiei paritare, astfel încât
dezvoltarea acesteia să contribuie la crearea unui climat social solidar, furnizor de progres social şi
de resurse pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Asigură prin Organizaţia de Femei intensificarea legăturilor de lucru şi colaborare ale
acesteia cu Organizaţiile de femei din PES si IS în vederea promovării femeilor în viaţa politică şi
asigurarea reprezentativităţii acestora în structurile de conducere ale partidului la toate nivelurile.
 PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

REZOLUŢIA

Congresului Partidului Social Democrat

privind rolul sindicatelor şi al dialogului social
în actuala etapă de dezvoltare a societăţii şi economiei româneşti

- Bucureşti, 21 aprilie 2005 -

 REZOLUŢIA
CONGRESULUI PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
PRIVIND ROLUL SINDICATELOR ŞI AL DIALOGULUI SOCIAL ÎN ACTUALA ETAPĂ DE
DEZVOLTARE A SOCIETĂŢII ŞI ECONOMIEI ROMÂNEŞTI

Considerând că forţele economiei de piaţă trebuie susţinute de un cadru de reglementare

capabil să elimine discriminarea, marginalizarea, exploatarea şi sărăcia;
Având convingerea că sindicatele au apărat întotdeauna interesele forţei de muncă salariate
şi s-au constituit ca un partener loial de dialog cu patronatele, puterea executivă şi puterea
legislativă din societăţile democratice;
Reafirmându-şi misiunea nobilă de a contribui la creşterea solidarităţii şi dialogului social într-
o societate în care riscul individualismului creşte;
Declarându-şi apartenenţa doctrinară la principiile social-democraţiei moderne şi ale
Internaţionalei Socialiste;
Reamintind că Partidul Social Democrat a militat pentru creşterea rolului sindicatelor şi ale
organizaţiilor profesionale în societatea contemporană;
Reafirmând dreptul inalienabil al celor ce muncesc de a se constitui în organizaţii sindicale şi
de a se apăra de încercările de marginalizare şi excludere de la decizia politică;

Congresul Partidului Social Democrat

Consideră organizaţiile sindicale principalul său partener din cadrul societăţi civile pentru
realizarea unei puternice opţiuni de stânga în politica românească, pentru o alternativă social
democrată faţă de dreapta aflată astăzi la putere şi care devine din ce în ce mai ostilă solidarităţii şi
dialogului social;
Sprijină întreprinzătorii români să creeze locuri de muncă şi să deschidă noi pieţe pentru
sectoarele economiei româneşti, stimulând creşterea productivităţii şi a creativităţii, ca singure
modalităţi economice de reducere a decalajelor care despart România de ceilalţi membri ai Uniunii
Europene;
Militează pentru creşterea salariului minim pe economie şi a raţionalizării ajutorului de şomaj,
în vederea asigurării unei distribuţii echitabile a rezultatelor activităţii economice profitabile;
Sprijină eforturile sectorului privat din economia României de a creşte indicii de activitate ai
populaţiei ocupate din România, pentru a ajunge la nivelul mediu european al încadrării în muncă,
în special a femeilor şi a persoanelor cu vîrsta peste 45 de ani;
Declară ferm că sprijină sindicatele din domeniul administraţiei publice centrale şi locale să
obţină resurse pentru creşterea productivităţii muncii şi a gradului de îndeplinire a sarcinilor
specifice;
Susţine cu tărie tripartitismul, considerând dialogul guvern–patronat-sindicate ca o condiţie
esenţială a unei bune guvernări. În acelaşi timp susţinem retragerea statului pe o poziţie de posibil
arbitru acolo unde organizaţiile sindicale şi patronale găsesc singure soluţii prin care nu sunt
afectate interesele socieţăţii, în ansamblul său.
Recunoaşte că principalul obiectiv al relaţiei partid-sindicate este acela ca un număr cât mai
mare de salariaţi să intre în rândurile clasei de mijloc. Acest scop poate fi atins numai prin existenţa
unei forţe de muncă bine pregătite, competitive, deci şi prin masive investiţii în educaţie şi formare
profesională.
Consideră că o strânsă colaborare cu organizaţiile sindicale va înlesni salariaţilor în general
posibilitatea de a participa la cele mai importante decizii care se iau în societate, respectiv crearea
şi perfecţionarea democraţiei participative.