Raport de analiză al datelor obţinute prin European Survey în cadrul

Proiectului Multilateral Comenius Cultural identity in a worldwide classroom

2010-2012

Argument

Proiectul Multilateral Comenius Cultural identity in a worldwide classroom s-a născut

din necesitatea promovării competenţelor europene dar şi de instrumentare a cadrelor didactice
cu variate strategii de predare-învăţare de sorginte constructivistă care să faciliteze formarea
viitorului cetăţean european.

Background teoretic

Filosofia proiectului rezidă în ideea că fiecare individ este el însuşi, afirmându-se ca eu

diferit de celălalt, dar se înscrie, în acelaşi timp, şi într-un grup pe care îl identifică prin noi. În
funcţie de naţionalitate, limbă, profesie, sex etc, fiecare poate aparţine mai multor grupuri.
Identitatea are mai multe faţete şlefuite de sentimentele de apartenenţă pe care le resimte
individul.
Identitatea se construieşte prin confruntarea dintre acelaşi şi altul, ea nu este un dat, ci o
construcţie a cărei durată este concurentă cu cea a vieţii şi pe care fiecare individ o exprimă în
comunicarea despre sine, în „povestea" sa, ceea ce face ca identitatea să fie condiţionată de
dialogul cu celălalt, de recunoaşterea sau respingerea celuilalt de către celălalt, de folosirea
persoanei I şi a persoanei a II-a.
Proiectul Multilateral Comenius Cultural identity in a worldwide classroom, a aderat, ca
fundament psihologic, la Teoria Inteligenţelor Multiple a lui Howard Gardner iar ca model
pedagogic a utilizat modelul stilurilor de învăţare conceput de R. Dunn şi Griggs în 1995.
În viziunea lui Howard Gardner, inteligenţa este un mod de a rezolva problemele şi de a
dezvolta produse considerate ca valori în cel puţin o cultură. Ea este o promisiune de potenţial
bio-psihologic.
 Aceasta definiţie este propusă în raport de următoarele caracteristici şi criterii generale:
 Capacitatea de rezolvare de probleme şi de creare de bunuri (spirituale şi materiale)
recunoscute într-un context social determinat;
 Nucleu operaţional implicat în prelucrarea logică a informaţiilor interne şi externe;
 Sisteme de codare realizate în forme specifice;
 Tendinţa de concretizare simbolică.
Studiind modul în care oamenii rezolvă problemele Gardner a ajuns la concluzia că există
şapte tipuri de inteligenţă care se pot defini pe baza a 10 criterii printre care :
 Existenţa unui sistem propriu de simboluri (cuvinte, numere);
 Manifestarea abilităţii respective să fi avut loc de la primele semne ale existenţei
oamenilor pe Pământ;
 Să se cunoască în care parte a creierului este localizată inteligenţa respectivă.
Tipurile de inteligenţă identificate de Gardner sunt: lingvistică, logică-matematică, muzicală,
spaţială, corporal sau chinestezică, naturalistă, interpersonal, intrapersonală.
Inteligenţa lingvistică este caracteristică persoanelor care gândesc cu predilecţie în cuvinte şi
folosesc cu uşurinţă limba pentru a exprima şi înţelege realităţi complexe. Ei au o deosebită
sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea şi ritmurile limbii. Copiii cu
inteligenţă predominant lingvistică învaţă repede limba maternă şi limbile străine, citesc cu
plăcere, folosesc metafore şi îşi aleg mai târziu cariera pe baza capacităţilor lingvistice.
Prevalenţa inteligenţei logico-matematice determină analiza cauzelor şi efectelor, înţelegerea
relaţiilor dintre acţiuni, obiecte şi idei. Abilitatea de a calcula, cuantifica, evalua propoziţii şi de a
efectua operaţii logice complexe sunt caracteristici care ies în evidenţă în cazul acestei
inteligenţe împreună cu abilităţile de gândire deductivă şi inductivă şi capacităţile critice şi
creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligenţă logico-matematică îşi aleg meserii de
contabil, matematician, chimist, fizician.
Persoanele cu inteligenţă muzical-ritmică gândesc în sunet, ritmuri, melodii şi rime. Sunt
sensibili la tonalitatea, intensitatea, înălţimea şi timbrul sunetului; recunosc, creează şi reproduc
muzica folosind un instrument sau vocea. Ei se implică într-o ascultare activă şi sensibilă şi
stabilesc o legătură puternică între muzică şi emoţii.
Inteligenţa spaţială înseamnă a gândi în imagini şi de a percepe cu acurateţe lumea vizuală.
Abilitatea de a gândi tridimensional, de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale
experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei sunt caracteristice acestei inteligenţe. Posesorii ei au
capacitatea de a înţelege relaţiile din spaţiu şi de a lucra cu obiecte. Această inteligenţă o posedă
cu precădere pictorii, arhitecţii, fotografii.
Dominanţa inteligenţei kinestezice aduce după sine gândirea în mişcări şi folosirea
corpului în moduri sugestive şi complexe. Ea implică simţul timpului şi al coordonării mişcărilor
întregului corp şi ale mâinilor în manipularea obiectelor. O au cu precădere dansatorii, sculptorii,
sportivii, actorii.
A avea inteligenţă interpersonală înseamnă a gândi despre alte persoane şi a le înţelege, a
fi empatic, a recunoaşte diferenţele între oameni şi de aprecia modul lor de gândire, fiind
sensibili la motivele, intenţiile şi stările lor. Ea implică o interacţiune eficientă cu una sau mai
multe persoane din familie sau din societate. Persoanele cu inteligenţă interpersonală dominantă
sunt conducători, vânzători, psihologi care înţeleg cum “funcţionează” oamenii.
Inteligenţa intrapersonală determină înţelegerea de sine, conştientizarea punctelor tari şi
slabe, planificarea eficientă, atingerea obiectivelor personale, monitorizarea în relaţiile cu alţii.
Este vorba despre cunoaşterea de sine şi de luarea de decizii pe baza acesteia.
Funcţiile şi structura inteligenţelor multiple vizează:
 Independenţa relativă a fiecărei inteligenţe;
 Conexiunea mai mult sau mai puţin evidentă între diferite tipuri de inteligenţă;
 Afirmarea specifică a unor capacităţi generale (memoria, gândirea) în cadrul fiecărui tip
de inteligenţă;
 Dezvoltarea unei capacităţi generale, gândirea critică, în forme specifice în raport
domeniul şi de tipul/ tipurile de inteligenţă implicate sau solicitate;
 Valorificarea stilurilor de învăţare şi a stilurilor de muncă asociate sau favorizate de
natura psihologică şi pedagogică a fiecărui tip de inteligenţă,
 Recunoaşterea posibilităţii existenţei şi altor tipuri de inteligenţă.

Howard Gardner susţinea că teoria inteligenţelor multiple reflectă mai adevărat datele despre
comportamentul uman inteligent şi, nu în ultimul rând, stă la baza unei reforma de substanţă a
şcolii. Obiectivul acesteia ar fi substituirea “şcolii uniforme” printr-una cu adevărat centrată pe
elev.
 R. Dunn şi Griggs au conceput un model al stilurilor de învăţare observând că elevii
sunt influenţaţi în procesul de învăţare de cinci factori principali:
1. cadrul imediat (sunetul, lumina, temperatura, amplasarea mobilierului şi design-ul acestuia);
2. propriile reacţii şi procese emoţionale (motivaţia, tenacitatea, simţul responsabilităţii,
posibilitatea de a proceda după propria lor dorinţă;
3. preferinţele de natură socială (studiul solitar sau în grupuri de dimensiuni diferite);
4. caracteristicile individuale de natură fiziologică (acuităţi variate ale componentelor vizuală,
auditivă, tactilă, kinetică etc. şi ale trăsăturilor care derivă din acestea);
5. tipul de gândire, la nivel individual (sintetică/analitică, impulsivă/reflexivă, lateralizare
cerebrală dreapta/stânga).

Metodologia cercetării

Chestionarul European Survey utilizat în cadrul proiectului cuprinde 21 de itemi din

domeniile majore ale proiectului (istorie, geografie, religie, artă) şi a avut ca scop identificarea
nivelului de informaţii referitoare la Europa, al elevilor Liceului cu Program Sportiv Bacău.
Eşantionul utilizat a fost format din 50 de elevi selectaţi prin procedeul randomizării. Testarea
subiecţilor s-a realizat în perioada 20 septembrie - 1 octombrie 2010.

Prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor

În urma aplicării chestionarului de cunoştinţe European Survey, celor 50 subiecţi din

eşantion, au rezultat urmatoarele elemente definitorii, grupate pe domenii majore ale proiectului:
istorie, geografie, artă, religie.
 Domeniu major: Istorie

Itemul 1: Document care stă la baza Uniunii Europene ?

1. Carta ONU
2. Declaraţia Schuman
3. Declaraţia Drepturilor Omului

Itemul 1
Răspunsuri corecte Răspunsuri incorecte

32%

68%

Itemul 2. Ziua Uniunii Europene este ?

1. 9 mai 1877
2. 9 mai 1945
3. 9 mai 1950

Itemul 2
Răspunsuri corecte Răspunsuri incorecte

32%

68%
Itemul 3. Deviza Uniunii Europene este ?
1. Unitate în gândire
2. Unitate în diversitate
3. Unitate în acţiune

Itemul 4. Instituirea Uniunii Europene s-a realizat prin ?

1. Tratatul de la Roma
2. Tratatul de la Nisa
3. Tratatul de la Maastricht
 Itemul 5. România a aderat la Uniunea Europeană în anul ?
1. 2002
2. 2004
3. 2007

Itemul 10. În Războiul de 30 de ani (1618-1648), la care a participat şi

Transilvania, Suedia a fost condusă de regele ?
1. Gustav Adolf
2. Ludovic al XIII-lea
3. Ferdinand al II-lea
 Itemul 12. Monarhia constituţională, ca formă de organizare statală actuală,
este specifică ?
1. Spaniei şi Suediei
2. Italiei şi Poloniei
3. României şi Italiei

Itemul 14. Domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, a urmat linia tradiţională în
politica externă orientându-se spre ?
1. Ungaria
2. Polonia
3. Rusia
 Itemul 15. După ocuparea Poloniei, în timpul celui de al doilea rîzboi
mondial, de către armata germană şi cea sovietică, guvernul polonez şi populaţia
civilă s-au refugiat în?
1. România
2. Ungaria
3. Cehoslovacia

Itemul 15
Răspunsuri corecte Răspunsuri incorecte

46%

54%

Itemul 16. În lupta împotriva comunismului, muncitorii de la şantierele

Navale din Gdansk formează sindicatul liberSolidaritatea, condus de Lech Walesa
în ?
1. Cehoslovacia
2. Ungaria
3. Polonia

Itemul 16
Răspunsuri corecte Răspunsuri incorecte

52%

48%
 Concluzii pentru domeniul major Istorie

Pornind de la obiectivele proiectului, cei 10 itemi au fost construiţi pe principiul

multiperspectivităţii , urmărind dezvăluirea percepţiilor noastre despre ceilalţi , dar şi relaţiile
dintre „noi” şi „ceilalţi”. S-au urmărit trei direcţii : Uniunea Europeană, implicarea românilor în
evenimente europene , istoria statelor implicate în proiect. Rezultatele evaluării demonstrează un
nivel mediu de cunoştinţe. Feedback-ul primit oferă ocazia îmbunătăţirii calităţii strategiilor
didactice aplicate la clasă, iar elevilor şansa de a afla unde anume se plasează în efortul de
pregătire ca cetăţeni europeani.

Domeniu major: Geografie

Itemul 6. Cel mai mic stat independent, care se întinde pe aproximativ jumîtate
de kilometru pătrat, condus de papă, principala reşedinţă ecleziastică a Bisericii
Catolice?
1. Vatican
2. Versailles
3. Muntele Athos
 Itemul 7. Ţară a cărei formă geografică este asemănătoare cu o cizmă ?
1. Suedia
2. Italia
3. Spania

Itemul 11. Stat cu regim monarhic constituţional care a rămas neutru în cele două
războaie mondiale şi care are capitala la Stockholm ?
1. Olanda
2. Suedia
3. Norvegia
 Itemul 18. Regat ce a finanţat marile călătorii geografice din secolele XV-XVI şi
care au dus la descoperirea Americii şi au demonstrat că Pământul este rotund ?
1. Olanda
2. Anglia
3. Spania

Itemul 19. Popor neolatin din apusul Europei ?

1. Spaniol
2. Olandez
3. Belgian

Itemul 19
Răspunsuri corecte Răspunsuri incorecte

48%

52%
Concluzii pentru domeniul major Geografie

În stabilirea itemilor s-a pornind de la dimensiunea culturală, europeană şi integratoarea a

geografiei ca disciplină şcolară. Rezultatele obţinute dovedesc cunoştinţe insuficiente,
impunându-se găsirea unor strategii didactice prin care geografia, ca „obiect de cultură generală”
să acopere o parte importantă a culturii generale a oricărui elev, viitor om modern.

Domeniu major: Religie

Itemul 17. În timpul pontificatului său, papa Ioan Paul al II-lea a pus mare preţ pe
dialogul dintre diversele confesiuni ale religiei creştine cu alte religii. Precizaţi ţara de
origine a papei Ioan Paul al II-lea?
1. Italia
2. Polonia
3. Spania

Itemul 17
Răspunsuri corecte Răspunsuri incorecte

48%

52%

Concluzii pentru domeniul major Religie

Itemul menţionat mai sus are ca scop acordarea informaţiilor din religie pe sistemul
cunoştinţelor de cultură generală. Din datele statistice obţinute s-a evidenţiat faptul că elevii
repondenţi au cunoştinte de nivel submediu în ceea ce priveşte o alta confesiune decât cea
majoritară (ortodoxă).
 Domeniul major: Artă

Itemul 8. „Columna lui Traian” care comemorează victoria împăratului Traian în

campania sa de cucerire a daciei şi reprezintă certificatul de naştere al poporului român se
află în ?
1. Roma
2. Paris
3. Adamclisi

Itemul 9. Leonardo da Vinci, Michelangelo, Rafael Sanzio, Dante Aligheri sunt

reprezentanţi ai renaşterii din ?
1. Danemarca
2. Italia
3. Franţa
Itemul 13. Dintre următoarele personalităţi, care provin din Suedia ?
1. Alfred Nobel, Jakob Berzelius, Anders Celsius
2. William Shakespeare, Lady Diana
3. Fredric Chopin, Wolfgang Amadeus Mozart, Napoleon Bonaparte

Itemul 20. Don Quijote de la mancha este un erou al literaturii ?

1. Franceze
2. Portugheze
3. Spaniole
 Itemul 21. Care dintre următorii pictori este de origine spaniolă ?
1. Salvador Dali
2. Michelangelo Buonarotti
3. Claude Monet

Concluzii pentru domeniul major Artă

În elaborarea itemilor s-a urmărit evaluarea nivelului de cunoaştere în domeniul creaţiilor

artistice şi literare europene, din perspectivă istorică. Răspunsurile dovedesc cunoştinţe
insuficiente , impunându-se abordarea unor activităţi care să contribuie la sensibilizarea elevilor
şi realizarea culturii artistice a acestuia, necesară întregirii personalităţii sale.

La nivel de eşantion s-au revelat următoarele date:

Numărul itemilor corecţi Număr de chestionare

1 -
2 -
3 -
4 1
5 2
 6 2
7 4
8 5
9 4
10 3
11 2
12 7
13 2
14 1
15 5
16 -
17 4
18 2
19 6
20 -
21 -

Concluzii finale

Cercetările din domeniu demonstrează, de asemenea, faptul că atunci când elevii stabilesc
legături între propria lor identitate şi şcoală, acestea favorizează o învăţare care durează toată
viaţa, precum şi dezvoltarea unor deprinderi importante (McCombs, 1991, McCombs &
Marzano, 1990).
Chestionarul European Survey, utilizat în cadrul proiectului, scoate în evidenţă faptul că
elevii repondenţi au cunoştinţe de cultură generală medii şi submedii.
Analiza datelor obţinute în urma aplicării chestionarului şi a coroborării lor cu alte date
obţinute prin alte tehnici (de pildă, observaţia) a relevat următoarele aspecte definitorii:
 Interesul elevilor pentru domeniile majore ale proiectului (istorie, geografie, arte si religie) este
destul de scăzut şi condiţionat în special de solicitările şcolare impuse in sistemul de învăţământ
preuniversitar românesc;
 Motivaţia pentru învăţare a elevilor de tip scolar este predominant externă;
 Elevii nu au exerciţiul lucrului împreună, al învăţării colaborative şi experenţiale;
 Elevii nu au exerciţiul dezvoltării relaţiilor armonioase cu ceilalţi membri ai grupului. Această
abilitate se dezvoltă, parţial, ca urmare a conştientizării şi a acceptării diferenţelor culturale
dintre indivizi.
 Elevii manifestă nevoia unui proiect care să promoveze ideea de implicare civică, de
comunicare şi de toleranţă, care accentuează importanţa de a dezvolta abilităţile interpersonale
şi interacţiunile pozitive ale elevilor.

Sugestii metodologice:

Datorită proiectului multilateral Comenius elevii vor avea ocazia, asumându-şi un grad
înalt de responsabilitate, să-şi identifice propriile obiective educaţionale, să-şi găsească surse
informative şi să-şi construiască propriul sistem de cunoştinţe bazat pe acele obiective personale
anterior identificate.
Printre indicaţiile metodologice rezultate din analiza datelor obţinute se pot enumera:
 Profesorii adepţi ai socio-constructivismului îşi ajută elevii să-şi înţeleagă rolul de co-
participanţi la procesul de construire a sistemului de cunoştinţe;
 Elevii se vor ajută reciproc în aplicarea unui plan care să susţină simbolic procesul de
gândire în colaborare.
 Motivaţia socioculturală de a învăţa trebuie realizată printr-o participare angajată în
activităţi de grup în cadrul şcolii care implică, însă, menţinerea identităţii individuale;
 Crearea unui mediu educaţional care să stimuleze acest impuls natural continuu de a
învăţa începe prin a percepe lucrurile din perspectiva elevilor;
 Dezvoltarea, la nivelul resurselor umane implicate în procesul educaţional, a unor
relaţii bazate pe respect şi consideraţie cu alţi indivizi care le recunosc potenţialul, care
le apreciază sincer talentele unice şi care îi acceptă ca indivizi;
 Dezvoltarea unui stil de predare care să îl plaseze pe elev în rol central, stil caracterizat
prin existenţa a trei dimensiuni în învăţare- individualizarea, interacţiunea şi integrarea;
 Facilitarea elevilor în a-şi asuma responsabilităţi şi să se ajute reciproc;
Bibliografie selectivă:

Dunn, R., & Griggs, S. A. (1995). Learning styles: Quiet revolution in American secondary
schools. Westport, CT: Praeger
Gardner, H. (1993a). Frames of mind: The theory of multiple intelligences /10th Anniversary
Edition. New York: Basic Books
Gardner, H. (1993b). Multiple intelligences: The theory in practice. New York: Basic Books
McCombs, B. L. (1991). Motivation and lifelong learning. Educational Psychologist, 26 (2),
117-127
McCombs, B. L., & Marzano, R. J. (1990). Putting the self in self-regulating learning: The
self as agent in integrating will and skills. Educational Psychologist, 25 (1), 51-69
http://www.intime.uni.edu/model/Romanian_Model/center_of_learning_files/principles.html