Sunteți pe pagina 1din 56

LUCRAREA APLICATIVĂ I

ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI


COMERCIALIZARE

Studiu de caz

Se consideră următoarea situaţie conform tabelului de mai


jos:

Tabel nr. 1 – mii lei


Nr. Indic. ANI Indici (%)
crt n-2 n-1 n 3/2 4/2 4/3
0 1 2 3 4 5 6
1 Ca 32976 27882 84.55 76.80
2 Qf 32976 27882 84.55 76.80
3 Qe 33183 28091 84.65 76.68
4 VA 17442 16699 95.74 86.83

Se cere:
a) analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare
pe baza indicatorilor valorici şi a indicilor indicatorilor
valorici (tabelul 1);
b) analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii
valorici (tabelele 2 şi 3).

Rezolvare:
a) CA = Qv + Vmf + Vsb
CA n-2 = 32976 + 0 + 0 = 32976
CA n-1 = 27882 + 0 + 0 = 27882
CA n = COL 3 + 0 + 0 = 0

Qf = Pf + Sv + Li + Clr

Qf n-2 = 32976
Qf n-1 = 27882
Qf n = COL 3

Qe = Qv + Qs + Qi

Qe n-2 = 32976 + 0 + 207 = 33183


Qe n-1 = 27882 + 0 + 209 = 28091
Qe n = COL 3 + 0 + 119 =

VA = Qe – Ci

Ci = Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile +


alte cheltuieli materiale + alte cheltuieli externe + cheltuieli
privind prestatiile externe

Ci n-2 = 6214 + 315 + 748 + 8464 = 15741


Ci n-1 = 4480 + 262 + 705 + 5945 = 11392
Ci n = COL 3

VA n-2 = 33183 – 15741 = 17442


VA n-1 = 28091 – 11392 = 16699
VA n = COL 3

Concluzii:

Analizand realizarile perioadei precedente observam


ca unitatea economică a înregistrat o scadere a tuturor
2
indicatorilor in decursul celor trei ani, scadere datorata
crizei economice de pe piata.
Analizand din punct de vedere calitativ putem
preciza:
- societatea si-a propus reducerea stocurilor de
produse finite dar în realitate producţia de mărfuri fabricate
nu a depăşit cifra de afaceri, mentinandu-se aceeasi
proportie
Deoarece ICA = IOf se observa ca se menţine
proporţionalitatea între dinamica stocurilor şi dinamica
livrarilor.
În ceea ce priveşte analiza indicatorilor valorici pe
baza indicilor observam conform datelor din tabel creşterea
producţiei exerciţiului(IQe) faţă de producţia fabricata(IQf),
deci au crescut consumurile interne şi stocurile de producţie
neterminată in anul n-2.
Ritmul de creştere a valorii adăugate a fost
superioara producţiei exerciţiului ( 95,74 > 84,65 ) situatia
fiind favorabila reflectand cresterea de valorificare a
consumurilor provenite de la terti.
Se constata o diminuare a cifrei de afaceri pe cei trei
ani. Se recomandă:
- analizarea mai atenta a cheltuielilor cu salariile
- reducerea costurilor cu transportul
- analizarea atenta a veniturilor şi cheltuielilor
- orientarea spre politica pietii.

Pe baza datelor din tabelul nr. 1 s-au obţinut următoarele


relaţii:

Tabel nr. 2
Nr.crt. Specificaţie
n-2 n-1 n

3
1 CA 1 1 1
Qf
2 Qf 0,994 0,993 0,995
Qe
3 VA 0,526 0,595 0,595
Qe

Concluzii:

- Raportul CA şi Qf exprimă modificarea survenită


în activitatea de prestări servicii şi alte venituri exclusive ale
firmei şi cele extraordinare.
CA / Qf ≥ 1 → situaţie favorabilă
- Raportul dintre Qf şi Qe caracterizează evoluţia
producţiei exerciţiului care trebuie să fie mai mare sau egal
cu 1.
În cazul nostru Qf / Qe < 1 → situaţie nefavorabilă
- Raportul dintre VA şi Qe exprimă ponderea
creşterii cu achiziţiile.
Va / Qe < 1 → situaţie nefavorabilă.

Situaţia raportului dinamic dintre indicii indicatorilor


valorici conform datelor din tabelul nr. 1 este următoarea:

Tabel nr. 3
Nr. Indicatori
crt. n-2 n-1 n

1 100 84,55
CA
2 Qf 100 84,55
3 Qe 100 84,65
4 VA 100 95,74

4
5 I CA 1 1 1
I Qf
6 I Qf 1 0,999
I Qe
7 I VA 1 1,131
I Qe

Concluzii:

Din situaţia raporturilor curente se poate constata că


evoluţia indicată este cea dorită. S-a realizat la toţi indicii o
situaţie favorabilă.
Analiza cifrei de afaceri

Se consideră următoarele date conform tabelelor de


la fiecare subpunct din cerinţe:

Se cere:
a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a
lua în consideraţie rata inflaţiei;
b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând
în consideraţie rata inflaţiei;
c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere;
d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi;
e) analiza factorială a cifrei de afaceri.

Informaţii suplimentare:
- 70% din totalul cifrei de afaceri este obţinută în
judeţul Galaţi, 20% în judeţul Brăila şi 10% în
judeţul Tulcea în anul n-2, 60% din totalul cifrei
de afaceri este obţinută în judeţul Galaţi, 10% în
judeţul Brăila şi 30% în judeţul Tulcea în anul n-
5
1, 55% din totalul cifrei de afaceri este obţinută
în judeţul Galaţi, 35% în judeţul Brăila şi 10% în
judeţul Tulcea în anul n;
- 40% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din
vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către
clienţii între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi în
anul n-2, 40% din totalul cifrei de afaceri este
obţinută din vânzările către clienţii tradiţionali,
30% către clienţii între 1 şi 5 ani şi 30% către
clienţii noi în anul n-1, 50% din totalul cifrei de
afaceri este obţinută din vânzările către clienţii
tradiţionali, 30% către clienţii între 1 şi 5 ani şi
20% către clienţii noi în anul n;
a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a
lua în consideraţie rata inflaţiei;

Tabel nr. 4 - mii lei


Nr. Indicatori
crt. n-2 n-1 n

1 CA 32976 27882
2 Ritm de - 84,55
creştere cu
baza fixă
3 Ritm de - 84,55
creştere cu
baza în lanţ

Ritm de creştere cu bază fixă:


n-1 = (27882 / 32976) * 100 = 84,55
n = (COL 3/ 32976) * 100 =
Ritm de creştere cu baza în lanţ:
n-1 = (27882 / 32976) * 100 = 84,55
n = (COL 3 / 27882) * 100 =

6
Concluzii:
Analizând datele din tabelul 4 observăm că CA este
în scădere continua in perioada celor trei ani, din anul „n-2”
în anul „n-1”, de la 32976 lei la 27882 lei, reducându-se cu
15,45%. În anul „n” faţă de anul „n-2” diminuarea a fost
semnificativă, respectiv ? %, de la 32976 lei la lei. Se
impune analiza detaliata a structurii cifrei de afaceri, a
clienţilor, a pieţei de desfacere, pentru a determina cauza
scăderii cifrei de afaceri.

b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în


consideraţie rata inflaţiei;

Tabel nr. 5
Nr. Indicatori Anul R(%)
crt. n-2 n-1 n
1 CA 32976 27882 25327 -
2 Creşterea - -15,45
anuală a CA
(%)
3 Creşterea 4,8 6 6
anuală a
preţurilor (%)
4 CA corectată 32976 22239
5 Creşterea reală - -20,24
a CA(%)

- 15,45 – 9,16
RCa%= = - 12.31
2

1 – 0,1545
7
n-1= -1 * 100 = - 20.24%
1+ 0,06

1 – 0,0916
n = -1 * 100 = - 14,30
1+ 0,06

CA corectată (n-1) = (100% - 20,24%) = 79,76 %


n-1 = 27882 * 79,76% = 22239

CA corectată (n) = (100% - 14,30%) = 85,70%


n = 22239*85,70% = 19059

- 20,24 – 14,30
RCA% = = - 17,27
2
Concluzii:
Din datele colectate din tabelul 5 observăm că rata
inflaţiei de 6% în anii „n-1” şi „n” a determinat o scădere
mai mare a cifrei de faceri, respectiv de 62,55% în anul „n-
1” faţă de 60,31%. În anul „n” se observă o diferenţă
semnificativă, cifra de afaceri scăzând cu 23.32% faţă de
18,72%.

c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere;

Tabel nr. 6 – mii lei


Den. CA n CA n CA n −1
n-2 n-1 n * 100 * 100 * 100
pieţe CA n −1 CA n−2 CA n −2
Galaţi 23083 16729 12465 74,51 25,35 34,08
Brăila 6595 2788 7932 284,50 56,46 19,84
Tulcea 3298 8365 2266 27,10 32,27 119,94
Total 32976 27882 22664 81,28 32,26 39,69
CA
8
Anul „n-2” :
Galaţi: 70% * 32976= 28083
Brăila: 20% * 32976 = 6595
Tulcea: 10% * 32976 = 3298

Anul „n-1” :
Galaţi: 60% * 27882 = 16729
Brăila: 10% * 27882 = 2788
Tulcea: 30% * 27882 = 8365

Anul „n” :
Galaţi: 55% * 22664 = 12465
Brăila: 35% * 22664 = 7932
Tulcea: 10% * 22664 = 2266

Concluzii:

Analizând cifra de afaceri pe pieţe de desfacere se


observă că singura piaţă care a câştigat teren este piaţa din
Brăila, aceasta crescând în anul „n” faţă de anul „n-1” de la
2788 lei la 7932 lei. A avut însă şi un an slab şi anume anul
„n-1” care a înregistrat o scădere majoră raportată la anul
„n-2”de la 14048 lei la 2788 lei.
Piaţa din Galaţi este într-o scădere constantă,
semnificativă, cifra de afaceri diminuându-se de la 23083 lei
în anul „n-2” la 12465 lei în anul „n”, aproximativ 30%.
Piaţa din Tulcea înregistrează o creştere în anul „n-
1” faţă de anul „n-2” de la 7024 lei la 8365 lei, dar a scăzut
dramatic în anul „n”, cifra de afaceri atingând o valoare de
2267 lei, practic o diminuare a acesteia cu cca 65%.

9
Se impune o analiză amănunţită pe fiecare piaţă în
parte pentru a afla cauzele care au condus la aceste scăderi
precum şi promovarea atentă a serviciilor pe piaşa din
Brăila, sinfura piaţă care a înregistrat o creştere în ultimul an
şi pe care firma se poate baza.
Se recomandă:
- studierea concurenţei pe pieţile în scădere şi adaptarea
preţurilor în funcţie de acestea
- rezolvarea unor chestionare pentru clienţii de pe pieţele
respective pentru a se afla de ce nu se apelează la serviciile
firmei.

d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi;


Tabel nr. 7 – mii lei
Ponderi
Anul
Clienţi
n-2 n-1 n n-2 n-1 n
Trad. 1115 1133 40 40 50
2 2
1-5 8365 6799 30 30 30
noi 8365 4533 30 30 20
Total 2788 2266 100 100 100
2 4

Anul „n-2” :
Trad: 40% * 32976 =
1-5: 30% * 70239 = 21072
noi: 30% * 70239 = 21072

Anul „n-1” :
Trad: 40% * 27882 = 11152
1-5: 30% * 27882 = 8365
noi: 30% * 27882 = 8365
Anul „n” :
10
Trad: 50% * 22664 = 11332
1-5: 30% * 22664 = 6799
noi: 20% * 22664 = 4533

Concluzii:

Datele din tabelul nr. 7 arată că cea mai parte a cifrei


de afaceri se obţine din prestarea de servicii către clienţii
tradiţionali, respectiv în proporţie de 40% în anii „n-2” şi
„n-1” şi de 50% în anul „n”. La clienţii noi se observă o
scădere a cifrei de afaceri de la 30% în anii „n-2” şi „n-1” la
20% în anul „n”.
Se recomandă:
- aplicarea unei politici de atragere a clienţilor noi prin
încheiere de contracte, prin bonusuri, prin diversificarea de
servicii oferite acestora.
- menţinerea clienţilor tradiţionali prin facilităţi de plată.
- publicitate pe mijloace de transport
- depozitarea mărfurilor pe un termen limitat.
e) analiza factorială a cifrei de afaceri.

Tabel nr. 8- mii lei


Nr. Simbol n-2 n-1 n
crt. Indicatori -0- -1-

1 Nr. mediu de salariaţi Ns 35 48 33


2 Producţia marfă fabricată Qf 70239 27882 22664
3 Cifra de afaceri CA 70239 27882 22664
4 Productivitatea muncii W 2007 581 687
5 Grad de valorificare CA 1 1 1
Qf

11
6 Valoare medie a activelor Mf 96527 48195 31425
fixe
din care productive Mf’ 72395 37110 22940

7 Ponderea activelor fixe Mf ' 0,75 0,77 0,73


productive (%) Mf
8 Gradul de înzestrare Mf 2757,91 1004,06 952,27
tehnică a muncii Ns
9 Randamentul activelor Qf 0,97 0,75 0,99
fixe productive Mf '
Notă: Mijloacele fixe direct productive reprezintă 75% din totalul
mijloacelor fixe în anul n-2, 77% în anul n-1 şi 73% în anul n.
Qf CA
CA = Ns * *
Ns Qf

Mf Mf¹ Qf CA
CA = Ns * * *
Ns Mf Mf¹ Qf

ΔCA = CA1 – CA0 = 22664 – 70239 = - 47575 lei

1) Influienţa nr. Mediu de salariaţi:


Qf0 CA0 Qf0 Ca0
ΔCA(Ns) = Ns1* * - Ns0 * * =
Ns0 Qf0 Ns0 Qf0

Qf0 CA0 70239 70239


= (Ns1 – Ns0)* * = (33- 35) *
Ns0 Of0 35 70239

ΔCA(Ns) = - 4013,65 lei

12
2) Influienţa productivităţii muncii:
Qf Qf1 Ca0 Qf0 Ca0
ΔCA = Ns1 * - Ns1 * =
Ns Ns1 Qf0 Ns0 Qf0

Qf1 Qf0 Ca0 22664 70239 70239


= Ns1 - = 33 -
Ns1 Ns0 Of0 33 35 270239

Qf
ΔCA = - 43561,35 lei
Ns
a) Influienţa gradului de înzestrare tehnică:
Mf Mf1 Mf'0 Qf0 CA0
ΔCA = Ns1 * * * * -
Ns Ns1 Mf0 Mf'0 Qf0
Mf0 Mf'0 Qf0 CA0
- Ns1 * * * * =
Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0
Mf1 Mf0 Mf'0 Qf0 CA0
= Ns1 - * * * =
Ns1 Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0

31425 96527 72395 70239 70239


= 33 - * * *
33 35 96527 72395 70239

Mf
ΔCA = - 43360,85 lei
Ns
13
b) Influienţa ponderii mijloacelor fixe:

Mf' Mf1 Mf'1 Qf0 CA0


ΔCA = Ns1 * * * * -
Mf Ns1 Mf1 Mf'1 Qf0

Mf1 Mf'0 Qf0 CA0


- Ns1 * * * *
Ns1 Mf0 Mf'0 Qf0

Mf'
ΔCA = - 609,77 lei
Mf

c) Influienţa randamentului mijloacelor fixe:

Qf' Mf1 Mf'1 Qf1 CA0


ΔCA = Ns1* * * * -
Mf' Ns1 Mf1 Mf'1 Qf0

Mf1 Mf'1 Qf0 CA0


- Ns1 * * * * =
Ns1 Mf1 Mf'0 Qf0

Mf1 Mf'1 Qf1 Qf0 CA0


= Ns1 * * * - *
14
Ns1 Mf1 Mf'1 Mf'0 Qf0

Qf'
ΔCA = + 409,27 lei
Mf'

Verificare:

Qf Mf Mf' Qf'
ΔCA =ΔCA +ΔCA +ΔCA
Ns Ns Mf Mf'

- 43561,35 = - 43360,85 – 609,77 + 409,27

3) Influineţa gradului de valorificare a mijloacelor fixe:


CA Qf1 CA1 Qf1 Ca0
ΔCA = Ns1 * - Ns1 * =
Qf Ns1 Qf1 Ns1 Qf0

Qf1 CA1 CA0


= Ns1* - =0
Ns1 Qf1 Qf0

Verificare:
Qf CA
ΔCA = ΔCA(Ns) + ΔCA + ΔCA
Ns Qf

-47575 = - 4013,65 – 43561,35 + 0

15
Concluzii:

Din analiza factorială a cifrei de afaceri constatăm că


o influienţă negativă a avut-o scăderea numărului mediu de
salariaţi şi diminuarea productivitatea muncii şi a ponderii
mijloacelor fixe. O influienţă pozitivă vine doar de la
randamentul activelor fixe productive. Analizând cele mai
sus amintite se poate spune că firma nu dispune de mijloace
fixe în stare bună de funcţionare pentru a face faţă
comenzilor. Din această cauză a scăzut şi numărul de
salariaţi şi automat şi productivitatea muncii, iar cei rămaşi
şi mijloacele fixe existente au fost expoatate la maxim.
Astfel au apărut întârzierile la executarea prestaţiilor ceea ce
a dus la pierderea de clienţi.
Se recomandă:
- evaluarea potenţialului tehnic al firmei şi adaptarea la
ofertele în funcţie de posibilitaţi;
- renunţarea la pieţile generatoare de cheltuieli mari

ANALIZA VALORII ADĂUGATE

Se cere:
a) Să se analizeze structura valorii adăugate comparativ pe
cei trei ani (tabelul 9);
b) Să se analizeze valoarea adăugată din punct de vedere
factorial (tabelul 10);
c) Concluzii şi propuneri.

16
Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos:

Tabel nr. 9 - mii lei


Nr.
crt. Indicatori Anul Structura VA ∆ %

n-2 n-1 n n-2 n-1 n


1 Chelt. cu salariile 17176 6132 5255 46,23 36,72 38,77 -11921 30,59
2 Taxe şi imp. af. 5295 1845 1886 14,25 11,04 13,91 -3409 35,61
salariilor
3 Total chelt. pers. 22471 7977 7141 60,48 47,76 52,68 -15330 31,77
4 Amortizarea 14405 4197 4872 38,77 25,13 35,94 -9533 33,82
5 Alte chelt. de natura 115 23 141 0,30 0,13 1,04 +26 122,6
VA
6 Rezultatul 161 4502 1399 0,43 26,95 10,32 +1238 868,94
exploatării
7 VA 37152 16699 13553 100 100 100 -23599 36,47
8 Qe 70239 28091 22770 190,24 168,21 168 -47910 32,21

Structura VA:

Chel. cu salariile = (chel cu sal / VA) * 100


Taxe si imp af sal = (taxe si impo af sal / VA) * 100
Amortizarea = (amortizarea / VA) * 100
Qe = (Qe / VA) *100
Rez. Expl. = (rez. Expl. / VA) * 100
Alte chelt. = VA – Total chelt. – Amortizare – Rez. Expl

Variaţia modificării Δ:
17
- se ia 2 ani reprezentativi: „n-2” şi „n”

1) Δ (n-2) 17176 Δ (n) 5255 cu - 11921 n – (n-1)

% = (5255 / 17176) * 100 = 30,59 (n / n-1) * 100

Concluzii:

Ceea ce a condus la o scădere a VA se explică astfel:


- cheltuielile cu personalul au înregistrat o scădere de la
22471 mii lei în anul „n-2” la 7141 mii lei în anul „n”,
respectiv cu 68,22% ;
- de asemenea, cheltuielile cu amortizarea s-au diminuat cu
66,17%;
- alte cheltuieli de natura valorii adăugate au avut o creştere
de 22,60% în anul „n” faţă de anul „n-2”, respectiv de la 115
mii lei în anul „n-2” la 141 mii lei în anul „n”.

Tabel nr. 10 - mii lei


Nr. Indicatori Simbol n-2 n-1 n
crt. 0 1
1 Valoarea prod. Qe 70239 28091 22770
exerciţiului
2 Chelt. cu materialele Mat 13907 4742 4565
3 Nr. mediu de salariaţi Ns 35 48 33
4 Fond total de timp de T 95200 120560 80760
muncă
5 Nr. mediu ore/salariat t 2720 2512 2447
6 Productivitate medie Wh 0,74 0,23 0,28
orară
7 Valoarea medie va 0,52 0,59 0,59

18
adăugată la 1 leu
producţie pe produs
8 Valoarea adăugată VA 37152 16699 13553

Analiza factorială:

Qe VA
VA = Ns* *
Ns Qe

ΔVA = VA1 – VA0 = 13553 – 37152 = - 23599 lei

1) Influienţa numărului mediu de salariaţi:

Qe0 VA0 Qe0 VA0


ΔVA(Ns) = Ns1 * * - Ns0 * * =
Ns0 Qe0 Ns0 Qe0
Qe0 VA0
= (Ns1- Ns0) * * = - 2122,97 lei
Ns0 Qe0

2) Influienţa productivităţii muncii asupra numărului de


salariaţi:

Qe Qe1 Qe0 VA0


ΔVA = Ns1* - * = - 23058,69 lei
Ns Ns1 Ns0 Qe0

3) Influienţa ponderii consumului intern în producţia


exerciţiului:

VA Qe1 VA1 VA0

19
ΔVA = Ns1* * - = + 1584,79 lei
Qe Ns1 Qe1 Qe0

Concluzii:

Din analiza factorială reiese că valoarea


adăugată(VA) a scăzut din anul „n-2” în anul „n” cu 23599
mii lei, respectiv cu 63,52%, datorită reducerii numărului
mediu de salariaţi.
Productivitatea muncii a scăzut cu 23058,69 mii lei
datorită diminuării numărului mediu de salariaţi.
Un lucru bun este că firma dispune de un atelier
propriu ceea ce reduce cheltuielile cu transportul ce sunt
incluse în consumurile intene.

20
LUCRAREA APLICATIVĂ II

ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

Studiu de caz
Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos:
Tabel nr. 11 – mii lei
Nr.
Specificaţie n-2 n-1 n
Crt.
1 Cheltuieli de exploatare 73135 23989 21689
2 Cheltuieli financiare 11125 329 282
3 Cheltuieli extraordinare 0 0 0
4 TOTAL 84260 24318 21971
CHELTUIELI
5 Venituri din exploatare 73296 28491 23088
6 Venituri financiare 11698 765 360
7 Venituri extraordinare 0 0 0
8 TOTAL VENITURI 84994 29256 23448
9 Chelt. la 1000 lei
venituri
10 a).ch. de exploatare 997,8 841,9 939,4
11 b).ch. financiare 951 430 783,3
12 c).ch. extraordinare 0 0 0
13 TOTAL 991,3 831,2 937

Se cere:
a) Să se calculeze cheltuielile la 1000 lei
venituri pe total şi pe tipuri de venituri şi
cheltuieli şi să se interpreteze evoluţia lor;
b) Să se analizeze modificarea ratei medii de
eficienţă a cheltuielilor prin prisma factorilor
21
care o influenţează pentru una din perioadele:
(n-1,n), (n-2,n-1) sau (n-2, n).

Concluzii:
IV = (Vn / Vn-2) *100 = (23448 / 84994) *100 = 27,58%
ICH = (CHn / CHn-2) *100 = (21971 / 84260)*100 = 26,07%

Analizând evoluţia veniturilor şi cheltuielilor pe


ultimii 3 ani se constată următoarele:
- cheltuielile au scăzut de la 84260 mii lei în anul „n-2” la
21971 mii lei în anul „n”, respectiv cu 73,92%
- veniturile au scăzut de la 84994 mii lei în anul „n-2” la
23448 mii lei în anul „n”, respectiv cu 72,41%
Analizând cheltuielile la 1000 lei venituri constatăm
că acestea au fost mai mici de 1000 lei pe cei 3 ani analizaţi,
respectiv de 991,3 mii lei în anul „n-2”, 831,2 mii lei în anul
„n-1” şi 937 mii lei în anul „n”.
Activitatea de exploatare a avut evoluţii
nefavorabile, cheltuielile la 1000 lei venit scăzând de la
997,8 mii lei în anul „n-2” la 939,4 mii lei în anul „n”,
respectiv cu 5,85%.
Şi activitatea financiară a înregistrat o scădere a
cheltuielilor la 1000 lei venit în anul „n” faţă de anul „n-2”
de 17,63%, de la 951,01 mii lei la 783,3 mii lei în anul „n”.

Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri


22
Tabel nr. 12 – mii lei
Nr.crt. Simbol n-2 n-1 n
INDICATORI - 0- -1-
1 Cifra de afaceri ∑q • p 70239 27882 22664
2 Cheltuieli
aferente cifrei de
∑q •c 71621 20670 18675

afaceri
3 Cifra de afaceri
recalculată
∑q1 • p0 X 87799 34853

4 Cheltuieli
aferente
∑q 1 •c0 X 85945 24804

recalculate
5 Cheltuieli la 1019,6 741,3 823,99
1.000 lei CA 8 3

Date suplimentare:
- cheltuielile aferente cifrei de afaceri reprezintă
85% din cheltuielile totale;
- cifra de afaceri recalculată este cu 25% mai mare
decât cea din anul anterior;
- cheltuielile aferente cifrei de afaceri recalculate
sunt cu 20% mai mari decât cele din anul
anterior;
Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial
cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri.

Chelt. af CA: CT * 85%


84260 * 85% = 71621

CA recalculată: CA * 25% + CA
70239 *25% + 70239 = 87799

23
Chelt af recalculate: CA recalculată * 20% + Ca recalculată
71621 *20% + 71621 = 85945
20670 *20% + 20670 = 24804

Cheltuieli la 1000 lei CA: (Chelt af CA / CA) *1000


(71621 / 70239) *1000 = 1019,68

Σq*c
CI * 1000
Σq*p

ΔC = C1 – C0 = 823,99 – 1019,68 = - 195,69 lei

Σq1*c0 Σq0*c0
ΔC (q) = - * 1000 =
Σq1*p0 Σq0*p0

24804 71621
= - * 1000 = - 308 lei
34853 70239

Σq1*c0 Σq1*c0
ΔC (p) = - * 1000 =
Σq1*p1 Σq1*p0

24804 24804
= - * 1000 = + 382,75 lei

24
22664 34853

Σq1*c1 Σq1*c0
ΔC (c) = - * 1000 =
Σq1*p1 Σq1*p1

18675 24804
= - * 1000 = - 270,43 lei
22664 22664

Concluzii:

Analizând cheltuielile la 1000 lei CA, observăm că


pe perioada „n-2”, „n” acestea au scăzut de la 1019,68 mii
lei la 823,99 lei.
Se impune analiza în detaliu a serviciilor prestate, a
pieţelor de desfacere, a părerii clienţilor, pentru a determina
care au fost cauzele ce au condus la această situaţie.

Analiza cheltuielilor salariale


Se cunosc următoarele date:
Tabel nr. 13 – mii lei
Nr. Anul Indici de creştere (%)
crt. Indic. Simb. n-2 n-1 n 5/4 4/3 5/3
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Venituri Vexpl. 73296 28491 23088 81,03 38,87 31,49
din expl

25
2 Cifra de af. CA 70239 27882 22664 81,28 39,69 32,26
3 Valoarea VA 37152 16699 13553 81,16 44,94 36,47
adăugată
4 Cheltuieli Cs 17176 6132 5255 85,69 35,70 30,59
cu salariile
5 Nr mediu Ns 35 48 33 68,75 137,1 94,28
de salariaţi 4
(pers.)
6 Timp total T 95200 120560 80760 66,98 126,6 84,83
de muncă 3
(ore)
7 Chel. cu
salariile la
1000 lei
a) venituri 234,3 215,2 227,6 105,75 91,85 97,14
din expl
b) cifra de 244,53 219,92 231,86 105,42 89,93 94,81
afaceri
c) valoare 462,3 367,2 387,7 105,58 79,42 83,86
adăugată

a) venituri din exploatare la cheltuieli cu salariile la


1000 lei = (Cs / Vexpl) * 1000
b) cifra de afaceri la cheltuieli cu salaltiile la 1000
lei = (CS / CA) * 1000
c) valoarea adăugată la cheltuilei cu salariile la
1000 lei = (CS / VA) * 1000
Se cere să se analizeze:
1. corelaţiile dintre indicii de creştere ai cheltuielilor cu
salariile, cifrei de afaceri, veniturilor din exploatare
şi valorii adăugate;
2. din punct de vedere factorial suma absolută a
cheltuielilor cu salariile;

26
3. din punct de vedere factorial cheltuielile cu salariile
la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri
sau valoare adăugată.
4. Concluzii şi propuneri finale.

1. Corelaţiile dintre indicii de creştere a cheltuielilor cu


salariile (Cs), cifrei de afaceri (CA), veniturilor din
exploatare (Vexpl), şi valorii adăugate (VA).

Vexpl şi VA
Ne raportăm la anul „n” şi anul „n-2”
IVexpl > ICS → IVexpl > ICS (31,49 > 30,59)
ICA > ICS → ICA > ICS (32,26 > 30,59)
IVA > ICS → IVA > ICS (36,47 > 30,59)
Din relaţiile de mai sus rezultă o situaţie favorabilă deoarece
cei 3 indici (IVexpl, ICA, IVA)au fost mai mari decât Ics.

2. Analiza din punct de vedre factorial a sumei absolute a


cheltuielilor cu salariile:

T Cs
Cs = Ns *
Ns T

ΔCs = Cs1 – Cs0 = 5255 – 17176 = - 11921 mii lei

a) Influienţa numărului mediu de salariaţi:


T0 Cs0
ΔCs(Ns) = (Ns1 – Ns0)* *
Ns0 T0

27
95200 17176
ΔCs(Ns) = (33 - 35) * *
35 95200

ΔCs(Ns) = - 981,38 mii lei

b) Influienţa modificării numărului mediu de ore lucrate de


un salariat într-un an:

T T1 T0 Cs0
ΔCs = Ns1 - *
Ns Ns1 Ns0 T0

T 80760 95200 17176


ΔCs = 33* - *
Ns 33 35 95200

T
ΔCs = - 1623,60 mii lei
Ns

c) Influienţa modificării salariului mediu orar:

Cs T1 Cs1 Cs0
ΔCs = Ns1 -
T Ns1 T1 T0

Cs 80760 5255 17176


ΔCs = 33 -
T 33 80760 95200

Cs
28
ΔCs = - 9314,10 mii lei
T

Se constată o scădere cu 11921 mii lei a sumei


absolute a Cs, respectiv 69,40%, datorită influienţei
numărului mediu de salariaţi care a scăzut şi a avut ca efect
reducerea sumei absolute a Cs cu 981,38 mii lei.
Salariul mediu orar a scăzut cu 9314,10 mii lei în
perioada „n-2”, „n”.
Astfel în urma disponibilizărilor, a scăzut şi numărul
total de ore lucrate cu 15,16% şi salariu mediu orar şi
cheltuielile cu salariile.

3. Din punct de vedere factorial Cheltuielilor cu salariile la


1000 lei a Veniturilor din exploatare, Cifrei de afaceri si
valoarii adăgate:

a)Cs la 1000 lei Vexpl.:

Cs
* 1000
Vexpl

Cs Ns Cs
Cs¹ººº = * 1000 = * * 1000
Vexpl Vexpl Ns

ΔCs = Cs1 - Cs0 = 227,6 – 234,3 = - 6,7 mii lei

a') Influienţa venitului mediu din exploatare pe salariaţi:

Ns Ns1 Ns0 Cs0


ΔCs = - * *1000
29
Vexpl Vexpl1 Vexpl0 Ns0

Ns 33 35 17176
ΔCs = - * *1000
Vexpl 23088 73296 35

Ns
ΔCs = + 456,39 mii lei
Vexpl

b') Influineţa cheltuielilor medii cu salariile pe salariaţi:

Cs Ns1 Cs1 Cs0


ΔCs = - *1000
Ns Vexpl1 Ns1 Ns0

Cs 33 5255 17176
ΔCs = - *1000
Ns 23088 33 35

Cs
ΔCs = - 452,64 mii lei.
Ns

Concluzii:

Analizând cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri


din exploatare observăm că acestea au avut o tendinţă
descrescătoare din anul „n-2” în anul „n” de la 234,3 mii lei
la 227,6 mii lei în anul „n”, respectiv 2,85%. Acestă scădere
a fost influienţată de diminunarea cheltuielilor medii a
salariilor pe salariaţi, aceştia determinând o reducere cu
30
452,64 mii lei. În acelaşi timp observăm că veniturile medii
din exploatare pe salariat au crescut cu 456,39 mii lei.
În concluzie se poate afirma că s-a reuşit o
eficentizare a cheltuielilor cu salariile la nivel de firmă,
acesta realizându-se datorită creşterii semnificative a
veniturilor din exploatare, iar pe de altă parte datorită
scăderii salariului mediu pe salariat în condiţia scăderii
numărului mediu de salariaţi.
Se propune o analiză atentă a pieţii de desfacere, a
clienţilor, a calităţii, a serviciilor prestate.

LUCRAREA APLICATIVĂ III


ANALIZA RENTABILITĂŢII

Schematic, soldurile intermediare de gestiune se prezintă


astfel:

Tabel nr. 14
VENITURI CHELTUIELI SIG
1 2 3 = 1-2
Vânzări de mărfuri Costul de cumpărarea
mărfurilor vândute MARJA COMERCIALĂ
(MC)
Producţia vândută
+Producţia imobilizată
+Producţia stocată PRODUCŢIA
EXERCIŢIULUI (Pex)
TOTAL

Producţia exerciţiului Consumuri provenind de VALOAREA


+Marja comercială la terţi ADĂUGATĂ (VA)

31
VENITURI CHELTUIELI SIG
1 2 3 = 1-2

TOTAL
Valoarea adăugată Impozite, taxe,
+Subvenţii vărsăminte EXCEDENTUL BRUT
+Cheltuieli cu personalul AL EXPLOATĂRII
TOTAL (EBE)
TOTAL
EBE Amortizări şi
+Venituri din provizioane aferente
provizioane aferente exploatării
exploatării +Alte cheltuieli aferente REZULTATUL
+Alte venituri din exploatării EXPLOATĂRII (Rexpl.)
exploatare

TOTAL TOTAL
Rezultatul exploatării Cheltuieli financiare
+Venituri financiare REZULTATUL CURENT
(RC)
TOTAL
Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare REZULTATUL
EXTRAORDINAR (Rextr.)
Rezultatul curent Participarea salariaţilor
+Rezultatul la rezultat+Impozit pe
extraordinar profit REZULTATUL
EXERCIŢIULUI (RE)
TOTAL TOTAL

Studiu de caz

Se cunosc următoarele date:


Tabel nr. 15 – mii lei
Nr.
Indicatori n-2 n-1 n
crt.
32
1. venituri totale, din care: 84994 29256 23448
1.1. - venituri din exploatare 73296 28491 23088
1.2. - venituri financiare 11698 765 360
1.3. - venituri extraordinare 0 0 0
2 Chelt.totale, din care: 84260 24318 21971
2.1. - cheltuieli de exploatare 73135 23989 21689
2.2. - cheltuieli financiare 11125 329 282
2.3 - cheltuieli extraordinare 0 0 0
3 Rezultatul exploatării 161 4502 1399
4 Rezultatul financiar 573 436 78
5 Rezultatul extraordinar 0 0 0
6 Rezultatul exerciţiului 734 4938 1477

Se cere:
1. să se analizeze din punct de vedere structural
rezultatul exerciţiului;
2. să se întocmească tabloul soldurilor intermediare de
gestiune, să se calculeze indicii de creştere şi să se
comenteze evoluţia indicatorilor.

1. Din tabelul nr. 15 se constată următoarele:


- rezultatul exerciţiului a crescut de la 734 mii lei în anul „n-
2” la 1477 mii lei în anul „n”, respectiv cu 101,22%;
- rezultatul financiar a înregistrat o scădere semnificativă de
86,38%, şi anume de la 573 mii lei în anul „n-2” la 78 mii lei
în anul „n”, scădere justificată de diminuarea activităţii şi de
ritmul de creştere al cheltuielilor ce a devansat creşterea
veniturilor;
- rezultatul expolatării ca şi rezultatul exerciţiului a
înregistrat o creştere majoră de la 161 mii lei în anul „n-2”
la 1399 mii lei în anul „n”, respectiv 768,94%.

33
2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune ( SIG )

Nr.
Indicatori Anul %
crt. ±∆
n-2 n-1 n
1 Marja Comercială - - - - -

2 Producţia 70680 28091 22770 -5321 81,05


exerciţiului
( Qex)
3 Valuarea 37152 16699 13553 -3146 81,16
Adăugată (VA)
4 Excedentul Brut 13883 8471 6211 -2260 73,32
Al Expolatării
(EBE)
5 Rezultatul 161 4502 1399 -3103 31,07
exploatării
( Rexpl)
6 Rezultatul 573 436 78 -356 17,88
Financiar (Rfin)
7 Rezultatul Curent 734 4938 1477 -3461 29,91
(RC)
8 Rezultatul 0 0 0 0 0
Extraordinar
(Rextr)
9 Rezultatul Brut 734 4938 1477 -3461 29,91
(RB)
10 Rezultatul -301 3586 867 -2719 24,17
Exerciţiului (RE)

±Δ = n – (n-1)
% = (n / n-1)*100

34
In urma analizei SIG se constată următoarele:

- Scăderea valorii adăugate (VA) de la 37152 mii lei în anul


„n-2” la 13553 lei în anul „n”, şi anume cu 63,52%. Ca
urmare a diminuării valorii adăugate, care a stat la baza
calcului SIG, toate rezultatele au înregistrat o traiectorie
descendentă, astfel:
- EBE a scăzut cu 55,26%, ca urmare a diminuării
mai lente a cheltuielilor cu personalul şi altor impozite şi
taxe (fără impozitul pe profit).
- Rezultatul exploatării a crescut în anul „n” faţă de
de anul „n-2” cu 768,94% şi anume de la 161 mii lei în anul
„n-2” la 1399 mii lei în anul „n”.
- Rezultatul financiar s-a diminuat în anul „n” faţă de
anul „n-2” cu 495 mii lei, respectiv cu 86,38%;
- Pe fondul creşterii rezultatului exploatării,
rezultatul curent s-a majorat în anul „n” faţă de anul „n-2”
cu aproximativ 101,22%.
- Lipsa rezultatului extraordinar a permis egalitatea
rezultatului curent cu rezultatul brut, a cărei creştere s-a
datorat scăderii mai rapide a cheltuielilor totale comparativ
cu veniturile totale.
- Rezultatul exerciţiului a crescut în anul „n” faţă de
anul”n-2” de la o valoare negativă de – 301 mii lei la o
valoare de 867 mii lei în anul „n”.

Analiza factorială a rezultatului exploatării

35
Tabel nr. 16 - mii lei
n-2 n
Nr.
Indicatori Simbol n-1
crt.
-0- -1-
1 Venituri din exploatare VE 73296 28491 23088
2 Cheltuieli de ChE 73135 23989 21689
exploatare
3 Numărul mediu de Ns 35 48 33
salariaţi (sal.)
4 Rezultatul exploatării Rexpl. 161 4502 1399
(1-2)
5 Timpul total de muncă T (ore) 95200 120560 80760
6 Numărul mediu de ore t 2720 2512 2447
pe salariat
7 Productivitatea medie wh 0,7424 0,2330 0,2819
orară
8 Profitul mediu din 0,0021 0,1580 0,0605
exploatare la 1 leu pre
venituri din exploatare

t = T / Ns, wh = Qe / T, pre = Rexpl / Vexpl

Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial


rezultatul exploatării.

Chexpl
Rexpl = Vexpl 1 - = Vexpl * pre
Vexpl

Vexpl = Ns * t * wh
ΔRexpl = Rexpl1 - Rexp0 = 1399 – 161 = + 1238 mii lei

a) Influienţa modificării Veniturilor din exploatare (Vexpl)


ΔRexpl (Vexpl ) = (Vexpl1 – Vexpl0) * pre0
ΔRexpl (Vexpl ) = (23088 - 73296) * 0,0021
36
ΔRexpl (Vexpl ) = - 105,43 mii lei

a¹)Influienţa modificării fondului total de timp de muncă:


ΔRexpl(T) = (T1 – T0) * wh0 * pre0
ΔRexpl(T) = (80760 - 95200) * 0,742 * 0,0021
ΔRexpl(T) = - 22,50 mii lei

1)Influienţa modificării numărului mediu de salariaţi:


ΔRexpl(Ns) = (Ns1 – Ns0) * t0 * wh0 * pre0
ΔRexpl(Ns) = (33 - 35) * 2720 * 0,742 * 0,0021
ΔRexpl(Ns) = - 8,48 mii lei

2)Influienţa modificării timpului mediu pe salariat:


ΔRexpl(t) = Ns1 * (t1 – t0) * wh0 * pre0
ΔRexpl(t) = 33 * (2447 - 2720) * 0,742 * 0,0021
ΔRexpl(t) = - 14,03 mii lei

a²) Influienţa producţiei medii orare:


ΔRexpl(wh) = Ns1 * t1 * (wh1 – wh0) * pre0
ΔRexpl(wh) = 33 * 2447 * (0,2819 – 0,742) * 0,0021
ΔRexpl(wh) = - 78,02 mii lei

b) Influienţa modificării profitului mediu la 1 leu venituri


din exploatare:
ΔRexpl(pre) = Vexpl1 * (pre1 – pre0)
ΔRexpl(pre) = 23088 * (0,0605 – 0,0021)
ΔRexpl(pre) = + 1348,33 mii lei

Concluzii:

37
Se constată că rezultatul exploatării a crescut în anul
„n” faţă de anul „n-2” cu 1238 mii lei.
Singurul care a avut un impact pozitiv la creşterea
rezultatului exploatării a fost profitul mediu la 1 leu venituri
din exploatare care l-a majorat cu 1348,33 mii lei.
Scăderea fondului total de timp de muncă de la
95200 mii lei la 80760 mii lei a influienţat negativ rezultatul
exploatării, acesta modificându-se cu 22,50 mii lei.
De asemenea diminunarea numărului mediu de
salariaţi precum şi scăderea timpului mediu pe salariaţi a
generat o micşorare a rezultatului exploatării cu 8,48 mii lei,
respectiv cu 14,03 mii lei.
Şi productivitatea medie orară a scăzut cu 78,02 mii
lei influienţând negativ rezultatul exploatării.
Toate aceste diminuări se datorează scăderii
veniturilor din exploatare care au înregistrat o valoare
negativă de 105,43 mii lei.
Se recomandă schimbarea politicii privind resursele
umane şi adaptarea situaţiei economice a firmei la condiţiile
de criză ( renunţarea la cheltuieli inutile, şomaj tehnic).

Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor

Se cunosc următoarele date:

Tabel nr. 17 – mii lei


n-2 n
Nr.
Indicatori Simbol n-1
Crt.
-0- -1-
1 Active imobilizate Ai 110149 54795 38937
2 Active circulante Ac 29723 17684 12608
3 VENITURI Vt 84994 29256 23448
38
TOTALE
4 Profit brut Pb 734 4938 1477
5 Viteza de rotaţie a Vt 0,608 0,404 0,455
activului At
6 Rata rentabilităţii Pb 0,86 16,87 6,29
veniturilor(%) Vt
7 Profit net Pn -302 3586 867
8 Capital propriu Kp 135998 63990 45203

Se cere:
• să se analizeze din punct de vedere factorial
rentabilitatea economică a activului;
• să se analizeze din punct de vedere factorial
rentabilitatea financiară a capitalului propriu.

a) Analiza factorială a rentabilităţii economice a


activului:
VT Pr
Re = * * 100
AT VT

ΔRe = Re1 – Re0 = 2,86 – 0,52 = + 2,34%


VT1 Pr1 23448 1477
Re1 = * * 100 = * * 100
AT1 VT1 51545 23448

Re1 = 2,86%

VT0 Pr0 84994 734


Re0 = * * 100 = * * 100
AT0 VT0 139872 84994

Re0 = 0,52%
39
1) Influienţa vitezei de rotaţie a activului:

VT VT1 VT0 Pr0


ΔRe = - * * 100
AT AT1 AT0 VT0

VT 23448 84994 734


ΔRe = - * * 100
AT 51545 139872 84994

VT
ΔRe = - 0,13%
AT

2)Influienţa rentabilităţii veniturilor:

Pr VT1 Pr1 Pr0


ΔRe = * - * 100
VT AT1 VT1 VT0

Pr
ΔRe = + 2,62%
VT

Concluzii:

Din analiza factorială se observă că rata rentabilităţii


economice a activului, care este independentă de gradul de
încadrare, politica fiscală de impozitare a profitului precum
40
şi de elementele extraordinare, a crescut în anul „n” faţă de
anul „n-2” cu 2,34 mii lei. Acest fapt se datorează
rentabilităţii veniturilor care a majorat acestă rată cu 2,62%.
Viteza de rotaţie a activului a influienţat-o negativ,
determinând o scădere cu 0,13%.
În aceste condiţii se impune o analiză a structurii
activului în vederea depistării elementelor ce au contribuit la
încetinirea vitezei de rotaţie. Acestea ar putea fi:
- creşterea creanţelor;
- creşterea stocurilor de producţie neterminată;

b) Analiza factorială a rentabilităţii financiară a capitalului


propriu:
VT AT Pn
Rf = * * * 100
AT Kp VT

ΔRf = Rf1 – Rf0 = 1,91 + 0,22 = + 2,13%

VT1 AT1 Pn1


Rf1 = * * * 100
AT1 Kp1 VT1

23448 51545 867


Rf1 = * * * 100
51545 45203 23448

Rf1 = + 1,91%

VT0 AT0 Pn0


Rf0 = * * * 100
AT0 Kp0 VT0

41
84994 139872 -302
Rf0 = * * * 100
139872 135998 84994

Rf0 = - 0,22%

1) Influineţa vitezei de rotaţie a activului:

VT VT1 VT0 AT0 Pn0


ΔRf = - * * * 100
AT AT1 AT0 Kp0 VT0

VT 23448 84994 139872 -302


ΔRf = - * * * 100
AT 51545 139872 135998 84994

VT
ΔRf = 0,055%
AT

2) Influienţa vitezei de rotaţie a capitalului propriu:

AT VT1 AT1 AT0 Pn0


ΔRf = * - * * 100
Kp AT1 Kp1 Kp0 VT0

AT 23448 51545 139872 -302


ΔRf = * - * * 100
42
Kp 51545 45203 135998 84994

AT
ΔRf = - 0,018%
Kp

3)Influienţa vitezei de rotaţie a profitului net:

Pn VT0 AT0 Pn1 Pn0


ΔRf = * * - * 100
VT AT0 Kp0 VT1 VT0

Pn 84994 139872 867 -302


ΔRf = * * - * 100
VT 139872 135998 23448 84994

Pn
ΔRf = +2,52%
VT

Concluzii:
În analiza factorială a rezultat o majorare a
capitalului propriu cu 2,13% datorită influienţei pozitive a
rentabilităţii nete a veniturilor totale care a crescut cu
2,86%. Deşi viteza de rotaţie a activului şi viteza de rotaţie a
profitului net au avut valori pozitive, viteza de rotaţie a
capitalului propriu a influienţat negativ rentabilitatea
financiară.
Se recomandă o analiză atentă a cheltuielilor firmei
în vederea eficentizării acesteia. De asemenea, trebuie să se

43
acorde o atenţie deosebită la cheltuielile cu salariile şi la
strategiile de relansare a ofertei pe piaţă.

LUCRAREA APLICATIVĂ IV

ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR


-PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII

Analiza creanţelor şi obligaţiilor firmei


Tabelul nr. 19
Anul
Nr.
Indicatorii n-2 n-1 n
crt.
Mii lei Mii lei Mii lei
1. Cifra de afaceri 70239 27882 22664
2. Creanţe 24766 10727 8831
3. Obligaţii 3882 8502 6349
4. Raportul de
637 126 139
creanţe/ obligaţii

Se cere să se interpreteze datele din tabelul de mai sus.


C
Icp = * 100 Icp = Indicele capacităţii de plată
Oblig

Icp > 100 → situaţie favorabilă

Concluzii:

44
Conform tabelului de mai sus intreprinderea este
solvabilă pe cei 3 ani, asigurarea solvabilităţii este dată de
valoarea pozitivă a capacităţii de plată.
Cum Icp > 100 se presupune că disponibilităţile
băneşti lichide şi potenţiale ( casa şi contul curent la bănci,
creanţe din lucrări executate şi servicii prestate) depăşesc
obligaţiunile băneşti ( creantele > datoriile).

Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Tabel nr. 20
Valori
n-2 n-1 n conform
Indicatori
normelor
Rata lichidităţii 7,65 2,08 1,99 ≥2
generale
Rata lichidităţii 6,91 1,93 1,75 1,8-2
curente
Rata lichidităţii 0,54 0,22 0,36 0,8-1
imediate
Rata solvabilităţii 0,12 0,12 0,17 >0,5
patrimoniale
Rata solvabilităţii 35,98 8,52 5,21 >1
generale

Se cere să se calculeze şi să se interpreteze rezultatele.

Ac
Rata lichidităţii generale =
Dat<1an

Ac - Stocuri
Rata lichidităţii curente =
Dat<1an

45
Casa + Contul la bănci
Rata lichidităţii imediate =
Dat<1an

Kp
Rata solvabilităţii patrimoniale =
Total Capitaluri

AT
Rata solvabilităţii generale =
Dat T

Ac = Active circulante
Dat<1an = Datorii mai mici de un an
Kp = Capitalul propriu
AT = Active Totale
Dat T = Datorii Totale

Concluzii:

Rata lichidităţii generale - ia valori


supraunitare ceea ce reprezintă o lichiditate
sadisfăcătoare pe cei 3 ani analizaţi. Această rată
exprimă gradul de lichiditate potenţială ceea ce
determină în cazul de faţă un echilibru financiar pe
termen scurt.
Rata lichidităţii curente - ia valori superioare
pe toţi cei 3 ani ceea ce reflectă o capacitate de
rambursare a datoriilor pe termen scurt, în concluzie,
reprezintă o lichiditate normală.
Rata lichidităţii imediate - trebuie să aibă o
valoare minimă cuprinsă între 0,2 şi 0,3 ceea ce în

46
cazul firmei analizate reflectă o garanţie de
lichiditate.
Rata solvabilităţii patrimoniale – este sub
valorile normale în cei 3 ani analizaţi datorită
scăderii nivelului activităţii, care la rândul lui a
determinat scăderea profitului pe termen lung, fiind
nevoită să apeleze la finanţări externe.
Pe termen scurt, firma este solvabilă, însă dacă nu se
adaptează la realităţile pieţii, pe termen lung ar putea
avea probleme.
Rata solvabilităţii generale – a depăşit
valoarea unitară ceea ce presupune o situaţie
favorabilă deoarece creditorii sunt interesaţi de o
valoare cât mai mare a acestui raport, garanţia lor
fiind constituită din activul intreprinderii
În concluzie, firma este solvabilă deorece
activul real este suficent pentru a permite plata
tuturor datoriilor pe termen scurt. Pe termen lung se
observă o scădere semnificativă a ratelor de la an la
an, astfel încât putem afirma că firma va avea
probleme financiare dacă nu se adaptează la piaţă.

ANEXA NR.1
BILANŢ
- mii lei -
ACTIV Rd. n-2 n-1 n
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 01 0 0 0
2. Cheltuieli de dezvoltare (203-2803-2903) 02 0 0 0

47
ACTIV Rd. n-2 n-1 n
3. Concesiuni ,brevete, licenţe, mărci, drepturi 03 17 3 4
şi valori similare şi alte imobilizări
necorporale (ct.2051+2052+208-2805-2808-
2905-2908)
4. Fondul com (ct.2071-2807-2907-2075) 04 0 0 0
5. Avansuri şi imobilizări corporale în curs 05 0 0 0
(ct.233+234-2933)
TOTAL: (rd.01 la 05) 06 8 3 4
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri şi construcţii (ct.211+212-2811- 07 37697 39581 22410
2812-2911-2912)
2. Instal tehnice şi maşini (ct. 213-2813-2913) 08 7109 7461 11222
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct.214- 09 202 127 66
2814-2914)
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs 10 888 1026 1263
(ct.231+232-2931)
TOTAL: (rd.07 la 10) 11 96527 48195 31425
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Titluri de participare deţinute la societăţile 12 0 0 0
din cadrul grupului (261-2961)
2. Creanţe asupra soc din cadrul grupului 13 0 0 0
(ct.2671+2672-2965)
3. Titluri sub forma de interese de participare 14 13545 6597 6609
(ct.263-2963)
4. Creanţe din interese de participare 15 0 0 0
(ct.2675+2676-2967)
5. Titluri deţinute ca imobilizări 16 0 0 31
(ct.262+264+265-2962-2964)
6. Alte creanţe (ct.2673+2674+2678+2679- 17 60 0 867
2966-2969)
7. Acţiuni proprii (ct.2677-2968) 18 0 0 0
TOTAL: (rd.12 la 18) 19 13605 6597 7508
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 20 110149 54795 38937
(rd.06+11+19)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime şi materiale consumabile 21 2848 1312 1484
(ct.301+3021+3022+3023+3024+3025+3026
+3028+303±308+351+358+381± 388-391-
3921-3922-3951-3958-398)
2. Producţia în curs de execuţie 22 0 0 0
(ct.331+332+341356+358-395)

48
ACTIV Rd. n-2 n-1 n
3. Produse finite şi mărfuri (ct. 23 0 0 0
345+346±3485±3486+3545+3546+356+357+
361±368+371± 378 - 3945-3946-3953-3954-
3956-3957-396-397-4428)
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24 0 0 0
(ct.4091)
TOTAL: (rd.21 la 24) 25 2848 1312 1484
II. CREANŢE
1. Creanţe comerciale 26 11140 5245 4729
(ct.4092+4111+4118+413+418-491)
2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul 27 0 0 0
grupului
(ct.4511 +4518-495)
3. Sume de încasat din interese de participare 28 0 0 0
(ct.4531+4538-495)
4.Alte creanţe 29 13626 5482 4102
(ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+44
28+ 444 + 445
+446+447+4482+4582+461+473-496+5187)
5. Creanţe privind cap subscris şi nev (ct.456- 30 0 0 0
4953)
TOTAL: (rd.26 la 30) 31 24766 10727 8831
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE
TERMEN SCURT
1. Acţ. deţinute la entit afiliate (ct. 501-591) 32 0 0 0
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 33 0 3796 0
(505 + 506 + 5081 + 5088 – 595 - 596-
598+5113+5114)
TOTAL: (rd.32 la 33) 34 0 3796 0
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 35 2109 1849 2293
(ct.5112+5121+5124+5125
+5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+
5412+542)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 36 29723 17684 12608
(rd.25+31+34+35)

C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 37 15 13 7


D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 38 0 0 0
(ct.1614 + 1615 +1617 +1618+ 1681-169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 39 0 0 0
1621+1622+1624+1625 + 1627+1682 +
5191+5192+5198)
49
ACTIV Rd. n-2 n-1 n
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 40 102 12 12
(ct.419)
4. Datorii comerciale (ct.401+404+408) 41 826 7452 5727
5. Efecte de comerţ de plătit (ct.403+405) 42 0 0 0
6. Sume datorate societăţilor din cadrul 43 0 0 0
grupului (ct.1661+1685+2691+ 4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de partic 44 0 0 0
(ct.1662+1686+2692+ 4521+4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte 45 2959 1038 610
datorii pentru asig sociale (ct.1623 + 1626 +
167 + 1687 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 +
4281 + 431+ 437 + 4381 + 441 + 4423 +
4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 4551 +
4558 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509
+ 5186 + 5193 + 5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd.38 la 45) 46 3887 8502 6349
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, 47 25851 9195 6266
RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
(rd.36+37-46-63)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 48 136000 63990 45203
CURENTE (rd.20+47)

PASIV n-2 n-1 n


G DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE
UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de 49 0 0 0
obligaţiuni (ct.1614 + 1615 + 1617 +
1618 + 1681-169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit 50 0 0 0
(ct.1621+1622 + 1624 + 1625 + 1627+
1682+5191+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 51 0 0 0
(ct.419)
4. Datorii comerciale ( ct.401+404+408) 52 0 0 3540
5. Efecte de comerţ de plătit (ct.403+405) 53 0 0 0

6. Sume datorate societăţilor din cadrul 54 0 0 0


grupului (ct.1661+1685+2691
+4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de 55 0 0 0
participare ( ct.1662 + 1686 + 2692 +
50
PASIV n-2 n-1 n
4521 + 4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi 56 0 0 0
alte datorii pentru asigurările sociale
(ct.1623+1626+167+1687+421+423+424
+426+427+4281 +
431+437+4381+441+4423+4428+444+4
46+447+4481+4551+4558+456+457+45
81+462+473+509+5186+5193+5194+51
95+5196+5197)
TOTAL: (rd.49 la 56) 57 0 0 3540

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI


1. Provizioane pentru. pensii şi alte 58 0 0 0
obligaţii similare (ct151)
2. Alte provizioane (ct.151) 59 0 0 0
TOTAL PROVIZIOANE: (rd.58+59) 60 0 0 0

I. VENITURI ÎN AVANS (rd.62+63) 61 0 0 0


- Subvenţii pentru investiţii (ct.131) 62 0 0 0
- Venituri înregistrate în avans (ct.472) 63 0 0 0

J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd.65 la 67), din care: 64 16784 7880 7880
- capital subscris nevărsat (ct.1011) 65 0 0 0
- capital subscris vărsat (ct.1012) 66 16784 7880 7880
- patrimonial regiei (ct.1015) 67 0 0 0
II. PRIME DE CAPITAL 68 816 383 383
(ct.1041+1042+1043+1044)
III. REZERVE DIN REEVALUARE
Sold C (ct.105) 69 88312 41461 26260
Sold D (ct.105) 70 0 0 0
IV. REZERVE (ct.106) (rd.72 la 75) 71 29366 10443 9390
1. Rezerve legale (ct.1061) 72 2006 942 700
2. Rezerve pentru acţiuni proprii (ct.1062) 73 0 0 0
3. Rezerve statutare sau contractuale 74 0 0 0
(ct.1063)
4. Alte rezerve (ct.1068±107) 75 27360 9501 8690

V. REZULTATUL REPORTAT
Sold C (ct.117) 76 1022 3823 1290
Sold D (ct.117) 77 0 0 0

51
PASIV n-2 n-1 n
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI
Sold C (ct.121) 78 0 3586 867
Sold D (ct.121) 79 302 0 0
Repartizarea profitului (ct.129) 80 0 3586 867
TOTAL CAPITALURI PROPRII 81 135998 63990 45203
(rd.64+68+69-70+71+76-77+78-79-80)
Patrimoniul public (ct.1016) 82 0 0 0
TOTAL CAPITALURI (rd.81+82) 83 135998 63990 45203

52
ANEXA NR.2

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE


- mii lei -
DENUMIREA Exerciţiul financiar
Rd.
INDICATORILOR n-2 n-1 n
1. Cifra de af netă (rd.02 la
01 70239 27882 22664
04)
Producţia vândută
(ct.701+702+703+704+705+7 02 70239 27882 22664
06+708)
Venituri din vânzarea
03 0 0 0
mărfurilor (ct.707)
Venituri din subvenţii de
exploatare aferente cifrei de 04 0 0 0
afaceri nete (ct.7411)
2. Variaţia stocurilor (ct.711) 05 0 0 0
Sold C 06 0 0 0
Sold D 07 0 0 0
3. Producţia imobilizată
08 441 209 106
(ct.721+722)
4. Alte venituri din exploatare
09 2616 400 318
(ct.7417+758)
VEN DIN EXPL – TOTAL
10 73296 28491 23088
(rd.01+06-07+08+09)
5.a) Chelt cu materiile prime
şi materialele consumabile 11 13236 4480 3750
(ct.601+ 602-7412)
Alte cheltuieli materiale
12 671 262 815
(ct.603+604+606+608)
b) Alte chelt din afară (cu
13 1593 705 619
energia şi apa) (ct.605-7413)
c) Cheltuieli privind
14 0 0 0
mărfurile (ct.607)
6. Cheltuieli cu personalul
15 22471 7977 7141
(rd.16+17)
a) Salarii (ct.621+641-7414) 16 17176 6132 5255
b) Cheltuieli cu asig şi
17 5295 1845 1886
protecţia socială (ct.645-7415)
53
DENUMIREA Exerciţiul financiar
Rd.
INDICATORILOR n-2 n-1 n
7.a) Amortiz şi proviz ptr
deprecierea imobiliz corporale
18 14405 4197 4872
şi necorp (rd. 19 - 20)

a.1) Cheltuieli
19 14405 4197 4872
(ct.6811+6813)
a.2) Venituri (ct.7813+7815) 20 0 0 0
b) Ajustarea valorii activelor
21 -119 -78 148
circulante (rd.22-23)
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 22 198 0 0
b.2) Venituri (ct.754+7814) 23 317 78 148
8. Alte cheltuieli de exploatare
24 20878 6446 4344
(rd.25 la 27)
8.1 Chelt privind prest externe
(ct.611+612+613+614+621+6
25 18028 5945 4033
22+623+624+625+626+627+
628-7416)
8.2 Chelt cu alte impozite,taxe
26 848 251 201
şi vărsăm asim (ct.635)
8.3 Chelt cu despăg,donaţii şi
27 2002 250 110
active cedate (ct.658)
Ajustări privind proviz pentru
28 0 0 0
riscuri şi cheltuieli (rd.29-30)
- Cheltuieli (ct.6812) 29 0 0 0
- Venituri (ct.7812) 30 0 0 0
CHEL DIN EXPL – TOTAL
31 73135 23989 21689
(rd.11 la 15 +18+21 +24)
REZ DIN EXPLOATARE –
32 161 4502 1399
Profit (rd.10 – 31)
– Pierdere
33 0 0 0
(rd.31 – 10)
9. Ven. din interese de partic
34 0 0 0
(ct.7613+7614+7615+7616)
- din care, în cadrul grupului 35 0 0 0
10. Venituri din alte invest
fina. şi creanţe care fac parte
36 0 0 4
din activele imobiliz
(ct.7611+7612)
- din care, în cadrul grupului 37 0 0 0
11. Venituri din dobânzi
38 524 82 142
(ct.766)
- din care, în cadrul grupului 39 0 0 0
54
DENUMIREA Exerciţiul financiar
Rd.
INDICATORILOR n-2 n-1 n
Alte venituri financiare
(ct.762+763+764+765+767+7
40 11174 683 214
68+788+7617)

VEN. FINANCIARE –
41 11698 765 360
TOTAL (rd.34+36 +38+40)
12. Ajustarea valorii
imobilizărilor financiare şi a
42 0 0 0
investiţiilor financiare deţinute
ca active circulante (rd.43-44)
- Cheltuieli (ct.686) 43 0 0 0
- Venituri (ct.786) 44 0 0 0
13. Cheltuieli privind
45 0 0 7
dobânzile (ct.666-7418)
- din care, în cadrul grupului 46 0 0 0
Alte cheltuieli financiare
47 11125 329 275
(ct.663+664+665+667+668)
CHELT FINANCIARE –
48 11125 329 282
TOTAL (rd.42+45+47))
REZ. FINANCIAR – Profit
49 573 436 78
(rd.41 – 48)
– Pierdere (rd.48 – 41) 50 0 0 0
14. REZ CURENT – Profit
51 734 4938 1477
(rd.10+41-31-48)
– Pierdere (rd.31+48-10-41) 52 0 0 0
15.Venituri extraord(ct.771) 53 0 0 0
16. Chelt extraord (ct.671) 54 0 0 0
17. REZULTATUL EXTR.
55 0 0 0
– Profit (rd.53-54)
– Pierdere (rd.54-53) 56 0 0 0
VENITURI TOTALE
57 84994 29256 23448
(rd.10+41+53)
CHELTUIELI TOTALE
58 84260 24318 21971
(rd.31+48+54)
REZULTATUL BRUT –
59 734 4938 1477
Profit (rd.57-58)
– Pierdere (rd.58-57) 60 0 0 0
18. IMPOZIT PE PROFIT
61 1035 1352 610
(rd.62+63-64)
- Cheltuieli cu impozitul pe
62 999 1327 653
profit curent (ct.6911)

55
DENUMIREA Exerciţiul financiar
Rd.
INDICATORILOR n-2 n-1 n
- Cheltuieli cu impozitul pe
63 36 25 0
profit amânat (ct.6912)

- Venituri din impozitul pe


64 0 0 42
profit amânat (ct.791)

19. Alte chelt cu impoz care


nu apar în elem de mai sus 65 0 0 0
(698)
20. REZ NET AL EXERC
FINANCIAR 66 0 3586 867
Profit (rd.59-60-61-65)
Pierdere (rd.60+61+65-59) 67 301 0 0
21. Rez pe acţiune – de bază 68 0 0 0
– diluat 69 0 0 0

56

S-ar putea să vă placă și