Pretuite paséiri de colivie de mii de ant, cele aproximativ 341 de specit de papagali alcittutesc 0 familie deosebitia de pasdri, raspandite tn principal la tropice si in emisfera sudict pagal unt un grup sravechi de past P tt re apropite cunscure, Dank n dle se ereden ci ururelele sue cole snalaproplate ideale papagailor, dar analiza ADS lor, aubstana chim se por’ co ‘ul netic dso generic in andl fxp {ul 6k papal ar putea 8 mat ens inne cu bull, evi stuns pesetnail last Trasdturi distincte A Trasatura cea mal dstinet & payaalul ese docu, Aces consia dinteo manalibula sipe freart puternice curhatt in Jos peste © man ult inerrant mat med, curbatd” ia. Deasupra mandibilel superioare este ceronn, ‘6 poslune Fd pene in cane se deschid nile Glocul papagalului ace mobile 9 fond foante mare, datos srctur sale unice, Blan sibula sa Superionrd este atajaut de craniu printeo amiculate special seit de flexéilt {net pasites poste sis deschids mandi>ulele Fearne larg, Papagall isi poate folos coca in multe scopur, ce lt aciunile delicae de cutive a penelor stu de hainit a puilon pint la spangerea celor eal tai semrine’ i ch Majoctatea celorkalte pitstn aw tick degete forientate spre Tnainte 9! unul cient spre Tnapoi, iar labele papwzalulat av cele dour ddegete intesloare orientate spre Inainte cele ‘dota degete exterioure orientate spre tnt ‘Acest stanjament de “dou he dou, propria si alton pasen cltaratcareprecum’elactni= sarele, permit o apucare bun a crengilor. Papagalir sunt eietton ag eroinduat drum prine cele mai mici ramus ale cor namentulii padurk peru a profita de helgugal de fruete, Nl si semine, pe care multe ake vietih de audime simlce a le pot tinge. Bi isi folosese clocal si ca pe un al teelea piel in inp ce s€ cute, folesindvel ct pe un cali pentru se fina pe 0 ere Sh apol, cu migett coondanate ae musculus sale picioarek,inainea7a o creanga pe urmatoare, Mult papaga sine priare pasate cele smal vit late 1 mat specticulease spedile on un pena) mai_mohork cenusiu sau aegru, au 0 patd stetluciosne d pene ropil sau gaibene Papogalll curcubou fin Australia, Nows Guinee 9) Indonceia gia primit numele datoria colorkwlit winitor al ‘ANIMALE 31 PLANTE: © Gcut unui papagal este trasitura sa dis- tinct El poate ffolot in mal mute teopu, do la hrdritea pullor pind Is sarcna mal ef cd de spargere 2 nuclor © Papagalii curcubeu s¢ hrinese in mod Normal in coronamentl superior al copaclr, In stlurl galagioase. EI manancatructe, Insecte, polen si nectar si sunt potenizater Inmportang! a florior de eacos. ppenajulu) sta albastm, portocalia galben 6 Verde, Majoatatea papagaliior sant, ins in Drinapal era ian ciuda stelicint penelor for, aceasié culoare fe asigurt un comfy) excelent pe fondal frunzsulupdurtor Petele de pene viu colotite exompenad con sapogalulul si, in comsecint, il aja st se ascunlt de pradator. Papagalit pete wnat timp curds penele Gu clocul, pentru a le meine intr imal bund. Penle capukit se de fice couple, meet st le Tipu ce rng, i de eter papal sta dezvotat naive prin care 01 asite sl ppensie ages, mi dles cele le copula, Grupuri de papagali litt wei grup dstinete Fails paps galls, Paste cacidu, inilake in Auta, sng eu uri prin creasta Lo pe pe care 0 ctaleaed cite! saat aleeai sau i inp salut de tmperechee Paps Lory lrykect tralese in ha ale pasarior cael, Spe inwlele dia Principal eu peenal si acta De Cel nuit mare grup de papal ace un ave fevins, din Aft st sudal Aaiet pn fn Asal 9) naele Ocetnului Pact, Ace |p este impart in alte grupurt rai mcBB raracaun Papagalil phic din Nowa Guinee st Indoneaia se caiard pe cunchiumie capacilor in paduiile dese. hranindicse cu liter st te plein mice au dezvohiat pene caudal fettite eu roll de proptele, cate le asigue vn spriin in pls Ppapal: cu cosds lt triese in Australis, Neain Zee, Nowe Caledon gj, Aces, sunt papopali'de mirime medic cu cocks Tanga Majrtatea manned seminte, det pa paualul rapid se hraneste cu polen papal lucios! cu'ucte, Aces grup include ese mulicolore, papagalul orca din Australias Papagalal Gl met resu din Now Zeelanca Mic papagal ai smochinelor din Ausala #1 Neus ‘Glkinee consims serninge de smo- Chine sate tree, dar lrve de insecte Exit un grap mare de papagal ntl in Alico, Asin st Australia, Forma lor vara de « papal cobusti cu coadt seu le papagalt parakeet zvel cu conda hing, si au miiim tiferte, de It nicile pasar ale lubiri, cu 0 hungime de 13-16cm, pin la marele papagil edlecus, cu o Tungime de 35cm, Aces up tontine si papayal parikee., nclusiv pe eel tai rasp papagal salatc, papagalul eo 194 fpurne potrhit. Aces- teste unl dintre coi mal epi # ral spectaculoy! ppapagalllory. cu 24 e speci in sud-ves: ‘ul Pacteull © Papagatut cu rrumale chidat de acaduul maforulai Mitchel tritegte in 8 Australia gare pe 120 Inela(s cu Ine ranean en Alea 85 Asia, in Noun Zeeland ttiese tre. penal eat, deverifi cunosctti std numele cat Ge ‘mon (agtnast din Noua Zeeland). Acestia stint kea, fle sf kako, ea ere penajul verde brona, cx sogu-por ocak la tet 9i oub pene. Papagsli eu nei doar in muntd Sent as Invules de Suda Noll Zeeland, suat pisis montane, cae telex inhabate de 600-2000 rm inde. Px ppuzal kea consumo gata lat de aliments Inclusiv, unc ls pupagall ot moan. aki ese smilar la Infgisare cu kea, dar tre pete mit siluctoare de pene prnocal. ‘gubene sau ros Papal kik se intinese fh pickin, unde se hefnesc cu fucte gl intecte ‘Cealaltt ciudatenie din Nowa. Zeeland keakapo, este papagelal cel mal grew din ume, lvadoves cdntrind para la 3 kg Pasdre nociumit si terest, este sngunal-papagal fire 10 ahoart-deloe, Acest papal rir se hdneste eu ierbari, feigi 9 bulb. 9h area gin copacl pena ajunge la nectar Molo ?Papagalulafcan lace este clic alatrt de doi papagalt cu pena) sumbru, care se Invtines uimal in. Madagascar — papagaltl ‘visi, de chlonre neagn-eafene cu cenusi pe sub coada,s1 papngahil negra, care ate pena ji complee negni-cafeni Ghumul grup cuprinde cot papagali ain America twopicalf, inclusiy papal ara ‘Aceste pst au pete de picle goupa pe Fat ‘decorate cu modele formate din pene minus ‘ule, viu colonte, au ciocul mire, puternic ‘oat 9 coada Ting In eiad mm ler, Dapasalll ar, ca apie Lungs ascutte, sunt burton raplzl, Conurele au aspectul unor mic papagall are, |Acest grup Contin si specie mit, ume ‘ict §: amuzoane. Amazoancle sn Papagalirobusti cu penajul verde aprins Eteplrt de pete setlittonregalbene, porte cali, roi, purpuri sau albastre: Cu ariple lor ite etinit ar capable dow de sbons scare, in echimb sunt elittoare excclente Habitatul Majortatea papagalloetaiese in pidusl uopl tiles! subuopcale dese, dur exis spect pre- fcum kea din Neva Zeelandt st cacaclna ng: zing din auras, cae supraviepiese In zona ‘”iperior moneane. Alte, precur papagal, Condulay din Australia $1 pasarea iubich i Fischer din Aca, eiese in habitate deschise, desi rar se indepeineaga de copedl. Citeva speci inckuiv papagali ca conda lata cin ‘Aveta, att panist complet adapostul fet de copie. Papagalul noctaen, pind eu emul considera disput, uieste pe pala deserts Jar rudas4 apropiatd, papagalul (eresir, tialeste pe casa print dune de sikip spin Dartgane. Est ¢ pasife de roapte, cas pap pall nocum. Papal destined taieste pe fsrmave stinconse st dune cole de nsip ard ao distanta de 20 ken de ten, Hrana si modul de hranire ajoctaten papogalfor It gecc rans fn vl fal copacdon, dar uncle speck, indus dest fapasal prac, papagall Coc, pasele {ebirh. papara nl, pupasall terse, paps talalnoctrn, Ke! kakapo, se tries Ho Siu aproape de so, Muke past cacy se Innes tn copact a sol, onde sconnoner Gd radacn bull starve de insece aontea papagsior se hrinese ca se ming’ trate, times 4 forma eiceuorfind legatd de natura semingelor pe care k pot consuna. Seville mic maandnes serine Fic de Mort st ferbusl, lar cele mark, papal intense sh putemice, por art aut din lume, ct nea Un. pepagal win cacad spurge cele rasan poet tt cw cide in gare seme Tai papal, indeoseb paapagalis Lory 3 lorykeet din Austrika, unt specahaati pent van de nectar Viata social aproape tcl pagal sunt pst fregare (sociable), cate Perechi, eupur fala, sty Novi Iota pangs sunt morgan (ct tan engur partenes) sh patenen adesen fe tena perechl pe v2, petecind i Impreund. Cuplinie reintvess legitura dere i hrtnindv-se reepros si curttincst unit a tom pene; iarin pul tulle de eurare ‘maseal n general se caleued in fata pat > dork prin vtlate pom 3 misc Prin aceste mise pupa mascut ‘5 pute ‘etc vi colorate ale penal Excepue de lt monogumie 0 fac ea si keaapo, amt poligaml se Imperecheazi co ‘ma mut de un sigur partenes. Masco kes adeses Se iiperetetz cu mai mite fers ajtinkre pe Becare sq erased pu inmuttirea Majostatoa papagalor cubsrese in scorburile lr, uneort lait de pana la 50m Uni papal i capa singurlo ga dar al le preisu, sa le fur pe cele care inainte au apaninut altor past, precum cscantcarek, De obice papigall cpuusese score tun stra! de rumeygus. lac papagalitatamator din Ask si passe iii Cin Alec ish con- finulese un cul adevirat in scorbur folosing frunze, lerbun sisi de soon. Acestea sunt adunate de femeld si transporte printe penele de la tit. Unit papagali, pr Papal aicis din Austalia, eubérete in ustroaie de termite, proftind de caldara adiposiul pe care le ole#8 Uni papogali {in viuin, 31 cdtiva culbstesc la scl ol cua din America de Suc con siruleste cuburi Comunale imense din cen- fue, In viru copa Feecare pereche din ‘lomie sk ase. proprtul cia, fregal cash © nesta Gabonutl peste 5000 de papa Jaco african se ‘dun in ecurite © Un ara artechin | fe ostmints inf doe eu limba maeu- foarte sens 1 esemanstoare ‘cu un deget, i poate ete pn In 2 D kgs cOpacH sa rupt sub gr ‘Aproape la tog pepgalt femela estos uri cane closeste aude = peo duratt de 17- 45 de vile ~ timp fn cire Masculal th asigunk ihrana, Dupa ecloviune pull unt orb, spree 1¢ complet ipsiti de pene #1 neaiutorti La Specie mic, precem papagslal ondulat, pull © Popagetul de Amazon cu ochelar' este popular dator:d abiFtifi sale cudate de a Tinita vorbirea umand. Ar trebul ins ca ‘ural plstrle crescute In captivate sh fle ‘Unute pentru compan © Papagatut ondutet vis colorst ete unt late cel mal numerog! papagal dia ‘Austral, unele Holur de panda un[BE oraracau | Papagatitapartin familie! Psttacie. Exit aproximativ 241 de spel ImpSrtte in tre arupurl principale. ‘Miimea: de la 8-t0cm (papagall pic) | pind ta‘un metru (Hyacinth macaw. ‘Subfamilia Cacatuinae contine 21 de rintra speci se numara: | Galahul (Eolophus roseicapitius) Letlinae contine 54 de spect; inte speci se nurndrd I Cacaduul negeu | (Peabosciger aterrinus) Subfamilia Psitacinae contine 265 de intro speci se numara sgalul pitie cu tata de | fiticropsitea pusio) © Aceste pisiei ale able entrun pare din Mares Britanie Sar sl mal acest ‘in fai precum’ Attica, Asia ‘Australia, © Papagaul [Raenator cu mot albsetru are penajl do un verde statue tor, pene rosll pe plept sl coads gi o ‘mich path albastr fa ‘arf capuhi. © conura soare vie colorata se canard freevent in VArRt copacior pentns a bednl eu mugur, race, samings ft ach, pilrasoxe cutbul la 3-4 saptindnt de fa ec Thane, da la papagal aru mar, acesta rtm fn cub uet hin! si umate. Pal de ara devin tauuri dia punct de vedere sexu st prowaitt de imperecheve la vars de 2-1 ar Papagali aflati in pericol sui papagi sunt griv amenint de cise tmigerea pefnlosd 1 plduilor dn habtatele Ice tropiale gi subropicale de cererca fe de’ paste de. colie’ Prinze specie fmeninte ete am Iu Spix, dn now-eul Brazllel, din care se crede cl doar un sing ssc a lest Albi in cha protecel legals inicrnaonale, mica populade de aru Ml Spit, o foarte fi tosd pustte albus, este BuRK pent so Usficerea capricilorcoiecicnarior din tata limes, Tp presen, ma putin de 40 de Indlvat tries in capitate, sania un pro- ur internajonal ds crepere ta captivate th ea de 2 salva apecia de le dleparia TUMEA PRSARIOR 1 Papagalii ara pot 58 digere seminte ce contin otrivurl care ar putea uclle sdrurl. Se crede cB. argl ‘eutralizes28 toxinele, "= Musi papagall captiv trllese pin la varste naintate? Recordul Ml define un ‘acadu au mo} galben mascul, “Cocky", «are a murit la Gridina ZoologlcA din Londra tn 28 octombrie 1982, Ja virsta de peste 80 de ani = Cea mal veche Insemnare despre un ppapagal imblanzit, dataté din 400 Lr te despre un papagal cu cxpul albas. tru, finut de un medic in Grecia Antics? ‘Aceasth pasite nu sila ih vorbonscd doar limba Indiel sole native, ca fort Tnvajath s8 vorbeascl si limba greacd, "= iferite speci de papagal pot mite vorbirea umana? “Prudie’, 0 femeld de pagal jaco african care traleste in ‘Anglia, detine recordul monelal, cu un vocabular de aproape 800 de cuvirta, st strurlle ukipo din Noua Zeelanda este ak papa al ameriac,lmpins apcoape la spate de pridlitor precum heieline, psi st olan, Introdust in habesta. tor de’ colonists euro- Peni. Kakapo supevietuesie acura in nurade mnie pe cfteva insule izolate, Un program f rant de Departernentul penteu Censervare al guvemulal Noi Zeelande — cu 25 miloane ‘dolan neseeclanderi ~ a fox intemelat pe 4 salva pupagalul kakapo. $i in ale locust fexsid papauall fa petcol de dispartie. Spe cle insulate sunt deesebit de vulnerable fa ‘dstrogenea habatwut,pradater, bolls} conte ertl Cu animale de companie. Besta 0 te mat Inare presiuine de # mpl o intenditie tlt supe impomtuhi ce papagalsalbae, si origin vrea si cuimpete un papagal ar tebut se asigure cd fost crescut in captivate Animale W plane 31 ma